Capitolul 3.

Efectele pe termen lung ale rzboiului Yom Kippur

3.1. Acordurile de la Camp David
Ultimul razboi dintre Israel si tarile arabe, cel de Yom Kippur!, din "#$%,
reprezinta o incercare a &iriei si Egiptului de a'si recupera teritoriile pierdute in
"#($, beneficiind acum si de spri)inul indirect al tarilor petroliere din *olf.
Iordania insa, va refuza sa se implica in acest conflict. El incepe in ( octombrie,
cand fortele siro'egiptene lanseaza o ofensiva con)ugata impotriva trupelor
israeliene din &inai si *olan. Atacul egiptean le ia prin surprindere si reputeaza un
mare succes. De asemenea, trupele siriene elibereaza o pate impotanta din *olan.
Contraofensiva israeliana din + octombrie reocupa *olanul, iar in "$ octombrie, in
&inai, o parte a armatei israeliene va ocupa o pozitie inaintata pe partea
occidentala a &uezului, incercuind armata a III'a egipteana, langa Ismailia. in "(
octombrie, la Ku,eit, reprezentantii tarilor arabe din -.EC /otarasc declansarea
embargoului petrolier si ridicarea pretului la baril pana la evacuarea completa a
teritoriilor ocupate de Israel in "#($. Dupa mai multe convorbiri si deplasari in
regiune, secretarul de stat american 0. Kissinger a reusit sa obtina respectarea unei
incetari a focului . In 11 octombrie, Consiliul de &ecuritate al -.2.U. voteaza
rezolutia %%+, referitoare la aceasta incetare, dar razboiul va continua. In 13
octombrie Egiptul cere trupelor americane si sovietice sa intervina pentru
respectarea rezolutiei. Americanii au refuzat, dar afirmarea disponibilitatii U4&&
de a interveni a condus la o adevarata alerta nucleara a &tatelor Unite. In cele din
urma, -.2.U. voteaza rezolutia %35, in 1( octombrie, prin care se trimite o forta de
urgenta pe frontul din &uez pentru a asigura stabilitatea in zona si incetarea focului.
26
6a insistentele &UA, Israelul accepta un acord cu Egiptul in "" noiembrie. In
1" decembrie, se desc/ide la *eneva Conferinta de .ace in problema -rientului
7i)lociu, la care paticipa Egiptul, &iria, Iordania, Israel, U4&& si &UA. Ea nu a
reu8it impunerea unui tratat de pace ci doar acorduri de incetare a focului intre
Egipt si &iria pe de o parte si Israel pe cealalta. 7ai tarziu se vor semna acorduri de
dezanga)are progresiva a fortelor militare israeliene, in "+ ianuarie "#$3 si 3
septembie "#$9, cu Egiptul, prin care se redau acestuia o pate din &inai, iar in %"
mai "#$3 cu &iria, care'si recupereaza zonele ocupate de israelieni in "#$% si o
mica pate din *olan.
Astfel se poate considera ca, in urma razboiului de Yom Kippur, Egiptul si
&iria vor obtine o victorie partiala. El a marcat insa, mai inainte de toate, o dubla
ascensiune: cea a -.EC'ului, care devine un factor de influenta decisiva in zona, si
cea a -E.'ului, care incepe sa ia recunoscut tot mai mult de palestinieni ca
reprezentantul lor, pe fondul slabiciunii statelor arabe. ;otusi dialectica relatiilor
dintre -E. si tarile arabe urmeaza un traseu e<cesiv de fluctuant, urmand logica
apropierilor sau disputelor permanente dintre aceste state. De multe ori, organizatia
palestiniana incearca sa ie folosit= ca instrument al acestora in relatiile
internationale, fiind dezavuata sau c/iar atacata atunci cand demersurile sale nu
mai sunt conforme cu linia dorita, sau dimpotriva devenind un partener admis cu
drepturi egale alaturi de celelalte state arabe. Istoria sa este de aceea una foate
ambigua si con)uncturala.
"
7i)locul anilor >$5 marc/eaza cotitura istorica facuta de Egipt in relatiile cu
Israelul. Acesta este pregatit de planul de pace propus de Itz/a? 4abin dupa
alegerea sa ca premier in "#$3. In "#$$ insa, pentru prima oara in Israel, dreapta
nationalista si religioasa castiga alegerile si 7ena/em @egin a)unge premier. El
1
4aluca 4us, Conflictul din Orientul Apropiat n perioada 1948-2000, IaAi, 155(.
27
elaboreaza un plan referitor la teritoriile din Cisiordania, dar potrivit parerii sale,
acestea nu se supun )uridic rezolutiei 131 a -.2.U., caci Cisiordania nu apartine
legal nici unui stat si deci nu este ocupata! de Israel dupa "#($. De vreme ce
arabii au respins si rezolutia de pata)are "+" din "#3$, afirma el, rezulta ca, mai
intai, Conferinta de la *eneva asupra teritoriilor ocupate nu se aplica in acest caz,
si mai apoi ca rezolutia 131 nu implica nici evacuarea totala si nici respectul fata
de o entitate palestiniana. &i nu in ultimul rand, populatia evreiasca si coloniile
agricole implantate in Cisiordania sunt legale. .ractic aceasta recunoaste
legitimitatea efoturilor de colonizare sustinute de @locul credintei si de 6iga
evreiasca a rabinului 7eir Ka/ana.
Acesta este conte<tul in care se pun bazele acordurilor de la Camp David.
Ele au fost pregatite de spectaculoasa vizita a lui An,ar al'&adat, presedintele
Egiptului, in Israel Bnoiembrie "#$$C. Anul urmator, in " $ septembrie " #$+, sub
autoritatea &UA, se inc/eie la Camp David primul tratat intre Israel si Egipt, urmat
in martie "#$# de cel de la Das/ington. Initiativa singulara a Egiptului a ridicat
impotriva sa aproape toate statele arabe si musulmane. In noiembrie "#$+ este
condamnat de &ummitul arab din @agdad, si in acelasi an este e<clus din 6iga
&tatelor Arabe. Cu toate acestea, acordurile cu Israelul urmareau o rezolvare a
acelorasi probleme pe care le doreau toate statele arabe. in primul rand, Egiptul
reuseste sa obtina o restituire a intregului &inai, in trei ani. 7ai apoi, in problema
.alestinians, se prevedea instalarea unei autoritati de guvernare!,
1
dupa o
retragere progresiva, din Cisiordania si *aza, pentru o durata interimara de cinci
ani. In al treilea an interimar, se vor anga)a negocieri intre Israel, Egipt, Iordania si
reprezentantii palestinieni, care vor permite definirea statutului definitiv al
2
Elorea 7arin, Orientul Mijlociu nainte i dup 1967 !"eu de anali# $eopolitic,
@ucureAti, 155$.
28
malului vestic si al fasiei *aza!, statut care va i mai apoi supus votului de
reprezentantii alesi din cele doua teritorii.
Acordul'cadru de la Camp David referitor la Cisiordania si *aza se demarca
de planul @egin prin mai multe aspecte, printre care, cel mai important este
interventia reprezentantilor poporului .alestinian! care vor paticipa la negocieri si
la aplicarea sa, deci se impune perspectiva unei autodeterminari palestiniene.
&ummitul arab de la ;ripoli va respinge insa ideea unui stat sau putere
palestiniana, daca aceasta obliga la recunoasterea Israelului si la abandonarea
restului .alestinei. -E. nu este satisfacut de ideea de autonomia administrativa
vreme de cinci ani, pe care o considera o alta forma de ocupatie israeliana, ce duce
in final la o ane<are deg/izata si nu la o independenta nationala .alestiniana.
Autodeterminarea palestiniana i se pare formulata ambiguu: desi in acordul cadru
de la Camp David se vorbeste de suveranitate egipteana asupra &inaiului, nu se
afirma deloc o suveranitate palestiniana in *aza si Cisiordania.
Insasi actiunile lui @egin intaresc opozitia araba fata de acest acord. .entru
el, suveranitatea israeliana este revendicata si aplicata pe teritoriul Cisiordaniei si
*azei, autonomia neprivind decat pe locuitorii arabi. Astfel ca, in cele din urma, o
pate din acordurile de la Camp David sunt respinse atat de israelieni cat si de arabi.
-E.'ul, in ciuda declaratiilor oficiale si a studiilor referitoare la un stat .alestinian
alaturi de cel evreu, nu renunta inca in mod net la ideea unei .alestine integrale,
inclusiv pe teritoriul Israelului. in sc/imb, palestinienii din Israel si din teritoriile
ocupate e<ercita o presiune, c/iar violenta, pentru o independenta a statului lor
propriu In Cisiordania si *aza.
%

3
4eic/, @ernard, %ue"t for peace -&nited 'tate" ' Israel relations and t/e Arab'Israeli conflict,
2e, FerseG, "#$$
29
In "#+1 izbucneste al doilea razboi din 6iban. in ( iunie trupele israeliene
intra pe teritoriul acestuia si in cateva zile partea sudica este ocupata. ;oate bazele
palestiniene sunt distruse. 6uptele a)ung la @eirut unde fortele fedainilor
palestinieni rezista pana in 15 august. Apoi, conducatorii -E. sunt nevoiti sa piece
si sunt evacuati, sub protectia unei forte multinationale, in ;unis, unde se afla, din
"#$#, sediul 6igii Arabe. In toata aceasta perioada trupele siriene nu au intervenit
si nu au infruntat armata israeliana decat de trei ori.
Din decembrie " #+1 pana in mai "#+% au loc negocieri directe israelo'
libaneze in vederea retragerii trupelor libaneze din )umatatea sudica a 6ibanului.
4etragerea israeliana unilateral ' sirienii ram an in @e?aa si 6ibanul de nord, se
inc/eie aproape total in iulie "#+9, in profitul fortelor druze si apoi al militiilor
s/i>ite Amal. ;otodata, Damascul provoaca, in &iria si in zona libaneza sub
ocupatie, o dizidenta .alestiniana anti'Arafat in c/iar interiorul Eata/ului, la care le
raliaza E.6., .D6. si alte fronturi palestiniene traditionale prosiriene, toate
formand un front .alestinian de salvare nationala BE&2C. Arafat si unitati arabe
loialiste, revenii clandestin in 6ibanul de nord, provoaca, in riposta la actiunea
Damascului, o miscare islamica sunnita pro'iraniana si antisiriana, numita ;a,/id
BunificareC, aliata gruparilor s/i>ite e<tremiste 0ezbolla/ si Amal. ;oate trei asigura
protectia Eata/ului si a -E. in fata ofensivelor siriene directe din ;ripoli, de la
sfarsitul lui "#+%, in urma carora Arafat pleaca din nou cu o protectie franceza.
Intre timp, statutul -E. se consolideaza. &ummit'urile arabe din Ees
Bseptembrie "#+1C si Casablanca B"#+9C recunosc din nou, in opozitie cu &iria ce
voia impunerea E&2, pe -E. ca reprezentantul unic si legitim al poporului
.alestinian si c/eama la crearea unui stat .alestinian independent.
30
3.2. Analiza negocierii ca strategie diplomatic
Deceniul IH produce cateva sc/imbari ma)ore in situatia -rientului
7i)lociu. In primul rand modificarea conte<tului international: caderea statelor
comuniste si in special a U4&& ' principalul sustinator al arabilor. Consecvent,
odata cu desc/iderea granitelor, zeci de mii de evrei de aici vor pleca in Israel.
Inca din "#+#, lra?ul incepe sa duca o politica de sustinere puternica a
problemei palestiniene si a -E.. In 1+'%5 mai "##5, are loc &ummitul de la
@agdad, a<at pe discutarea statutului Intifadei, a stagnarii procesului de pace si pe
instaurarea unei noi ordini arabe! care sa limiteze rolul Americii in -rientul
7i)lociu. Arafat devine un sustinator asiduu al presedintelui ira?ian. c/iar si in
timpul crizei din *olf, inceputa odata cu invadarea Ku,eitului in august "##5.
&addam 0ussein c/iar propune o retragere din Ku,eit in sc/imbul retragerii
Israelului din Cisiordania, *aza si 6ibanul de sud. insa &UA si aliatii sai arabi
resping orice plan personal al presedintelui ira?ian, de rezolvare a conflictului
arabo'israelian.
3
Infrangerea zdrobitoare a Ira?ului de catre coalitia condusa de &tatele Unite,
sc/imba geopolitica regiunii. Discreditata in timpul &ummitului de la @agdad,
&UA a)unge dupa razboi factorul e<tern decisiv in problemele -rientului 7i)lociu
iar doctrina @us/ implies /egemonia strategica americana in aceasta zona. Ca
urmare, -E. este nevoit de acum inainte sa devina un patener al politicii &UA.
incepe perioada acordurilor de pace si reconcilierea treptata intre Israel si vec/ii sai
dusmani arabi, cu toata opozitia care se manifesta in ambele tabere fata de aceasta
noua orientare.
4
Armand Colin, (enou)elle*ent" du *onde ara+e, 19-2 - 1982, "#+$
31
Imediat dupa sfarsitul razboiului din *olf, secretarul de stat F. @a?er face
mai multe calatorii in regiune, reusind ca in vara lui " ##" sa convinga Israelul si
partile ma)ore aflate in conflictul arabo'israelian sa participe la o conferinta de
pace. Ea va fi stabilit pentru %5 octombrie, cu participarea presedintilor &UA si
U4&&. In aceasta data, la 7adrid, se desc/id lucrarile conferintei, la care erau
prezenti Egiptul, 6ibanul, Iordania, &iria. Israel si palestinienii din teritoriile
ocupate. Au loc o serie de convorbiri si negocieri intre Israel si fiecare pate araba,
care vor continua mai apoi, cu o serie de dificultati, in decembrie "##" si februarie
"##1, pentru a se inc/eia la 7oscova.
Cu toate ca nu s'a marcat nici un mare proces diplomatic in cadrul acestor
intalniri, totusi ele au desc/is un precedent care nu a mai e<istat pana atunci. in
timpul negocierilor separate cu delegatia .alestiniana se contureaza posibilitatea
unei legaturi directe cu -E.. Acest lucru devin mai evident odata cu alegerile din
Israel din iunie "##1, cand linia dura a lui &/amir este inlocuita de partidul muncii
condus de Y. 4abin. El este adeptul unei diplomatii mai rela<ate. .rima sa
realizare ca premier este infatisarea unei retrageri limitate! din *olan, in sc/imbul
unei paci totale cu &iria!.
9
De la 7adrid pana in august "##% au loc unsprezece runde de negocieri intre
delegatitile arabe si israeliene. 6a sfarsitul lunii insa, se afla cu surprindere
e<istenta unor intalniri si negocieri secrete intre reprezentantii guvernului israelian
si -E.. ;inute intr'un strict secret, in diferite localitati de langa -slo, acestea
grupeaza laolalta partile moderate ale celor doua tabere. in urma lor vor i realizate
doua mari acorduri.
5
&alame, */assan, .roc/e-Orient, le" e0i$ence" de la pai0, Editions Comple<e, 1555
32
.rimul este semnat de Arafat in ;unis, in "5 septembrie, si de 4abin cateva
ore mai tarziu. .rin acesta se stabileste recunoasterea formala de catre -E. a
dreptului Israelului la e<istenta in pace si securitate, renuntarea la utilizarea terorii
si violentei si stergerea din clauzele C/atei -E. a acelora care cer eliminarea
Israelului ca stat. in sc/imb, 4abin recunoaste -E.'ul ca reprezentantul legitim al
poporului .alestinian.
Acest acord istoric desc/ide calea celui de'al doilea: Declaratia de principii
asupra aran)amentelor interimare de autoguvernare, semnat in "% septembrie "#%%
la Das/ington de catre Yitz/a? 4abin si Yasser Arafat, in prezenta lui @ill Clinton.
Cunoscut ca planul *aza ' Ieri/on intai!, el infatiseaza un plan cincinal in care
Israelul isi va retrage gradual ocupatia militara din teritoriile ocupate,
autoguvernarea .alestiniana stabilindu'se mai apoi treptat in aceste teritorii. Intr'o
prima etapa, ambele parti au convenit asupra unei implementari initiale a acordului
mai intai in *aza si Ieri/on, incepand cu "% decembrie "##%. in ( octombrie,
Arafat se intalneste din nou cu 4abin, in Cairo, pentru a discuta detaliile
autoguvernarii.
Acestea prevedeau ca atunci cand Consiliul .alestinian, ales in iulie "##3,
va incepe sa'si asume responsabilitatea pentru sarcinile de guvernare in teritorii,
fotele armate israeliene vor incepe retragerea din orasele si satele ma)ore arabe din
teritorii. 2egocierile inalte referitoare la statutul definitiv al teritoriilor se vor
desfasura la sfarsitul celor cinci ani de autonomie, deci in decembrie "##+.
Insa, in "% decembrie "##%, fortele israeliene nu se retrag din *aza si Ieri/on
asa cum prevedeau acordurile, datorita unor discutii de detaliu pe marginea
acestora. in # februarie, ministrul de e<terne &. .eres si Y.Arafat semneaza
33
Documentul Cairo, cu detaliile procedurii de securitate privitoare la transferul de
putere asupra autoritatii palestiniene.
Acordul dezvaluie si marile obstacole care mai e<ista in calea implementarii
autoguvernarii in *aza si Ieri/on. in cele din urma insa, in 3 mai, Arafat si 4abin
semneaza la Cairo acordul de implementare a autoguvernarii palestiniene in fasia
*aza si leri/on.
Aceste compromisuri sunt insa respinse de grupari din ambele tabere. 6inia
dura din Israel ii denunta pe 4abin ca tradator care semneaza acorduri cu dusmanii.
7u?i israelieni il vad inca pe Arafat ca primul inamic al statului Israel si omul
responsabil cu uciderea a sute de evrei. in tabara palestiniana, membrii miscarii
0amas se opun compromisului lui Arafat si c/eama la continuarea luptei prin
terorism si violeta U&. in ciuda acestor dificultati, aplicarea acordurilor va incepe.
In "% mai "##3, trupele israeliene se retrag din Ieri/on si sunt inlocuite de politia
.alestinians, iar in "+ mai se retrag si din fasia *aza.
In " iulie, Arafat se intoarce in triumf in *aza, dupa douazeci si sapte de ani
de e<il, si este ales la Ieri/on ca presedinte al Autoritaii 2ationale .alestiniene.
.rimele sale decizii privesc problemele economice. &UA si alte tari occidentale
acorda peste 1,1 miliarde de dolari pentru dezvoltarea economica pe viitorii cinci
ani. In "3 octombrie "##3, Y. Arafat, &. .eres si Y. 4abin primesc premiul 2obel
pentru pace.
A doua mare realizare a lui 4abin a fost inc/eierea acordului de pace intre
Israel si Iordania. Acesta va i semnat in 1( octombrie "##3 de Y. 4abin si primul
ministru iordanian Abdul'&alam al 7a)ali, in prezenta lui @ill Clinton, presedintele
Israelului Deizman, regele 0ussein al Iordaniei, etc. tratatul, al doilea semnat de
34
Israel cu o tara araba, dupa cel cu Egiptul, normalizeaza relatiile intre cele doua
tari, la nivel economic, teritorial si de securitate.
(
In anul urmator, in 1+ septembrie, in ciuda unor atentate care pareau a
complica iarasi situatia, Arafat si 4abin semneaza la Das/ington, in prezenta lui @.
Clinton, a presedintelui egiptean 0. 7oubara? si a regelui 0ussein al Iordaniei,
acordurile asupra e<tinderii autonomiei palestiniene asupra intregii Cisiordanii
cunoscute si sub numele de acordurile -slo II. Cisiordania era impartita in trei
zone: zona A: cuprinde 1Idin Cisiordania si 15I din palestinieni. Aceste localitati
vor fi evacuate de armata israeliana Binainte de sfarsitul lui "##9C si trec sub
controlul autoritatii palestinieneJ zona @, care cuprinde 1(I din teritoriu si marea
ma)oritate a celor 395 de localitati palestiniene. Ea va trece partial sub Autoritatea
palestiniana, dar guvernul israelian continua sa'si asume aici responsabilitatea
securitatii si lupta impotriva terorismuluiJ zona C, care acopera $1I din
Cisiordania dar are putini palestinieni B#5I din populatia Cisiordaniei se afla in A
si @C. *uvernarea israeliana va continua sa asigure aici intreaga stapanire a zonei,
ocupata esentialmente de colonisti.
In conformitate cu prevederile acordurilor, pana in decembrie "##9 Israelul
termina retragerea din orasele palestiniene, mai putin 0ebronul. In 15 ianuarie
"##( Arafat este ales presedinte al Autoritatii palestiniene si partizanii sai castiga
doua treimi din cele ++ de locuri ale Consiliului .alestinian de autonomie, care se
numeste de acum Consiliul 6egislativ, dispunand de puteri legislative si e<ecutive.
7ai apoi, tot in conformitate cu prevederile de la -slo II, in 13 aprilie, Consiliul
national .alestinian, reunit pentru prima oara in .alestina, la *aza, elimina din
C/arta sa toate aticolele care pun in discutie dreptul la e<istenta al statului Israel.
6
.eter Calvocoressi, .olitica *ondial dup 194-, @ucureAti, 1555.
35
.e partea israeliana insa, venirea la putere a dreptei, a e<tremei drepte si a
partidelor religioase, sub conducerea lui @. 2etanGa/u pare a stagna procesul de
conciliere. Desc/iderea de catre municipalitatea evreiasca a Ierusalimului, in 1#
septembrie, a unui tunel pe sub esplanada mosc/eilor ' loc sfant pentru musulmani,
este considerata ca o blasfemie. Kiolentele care urmeaza acestui gest sunt cele mai
grave din teritoriile ocupate de dupa sfarsitul Intifadei B$( de motiC. ;otusi
programul tratativelor este respectat si continua, in " 9 ianuarie "##$ cu .rotocolul
de acord asupra redesfasurarii israeliene in orasul 0ebron si referitor la transferul
anumitor puteri catre Autoritatea palestiniana.
Caracterul e<tremist al guvernului israelian nu se dezminte insa. In
februarie, el anunta decizia de construire a unei colonii evreiesti pe colina din 0ar
0oma, in partea araba a Ierusalimului. Desi se incalcau astfel acordurile de la -slo,
&UA se opune unei rezolutii a Consiliului de &ecuritate care invita Israelul sa
renunte la construirea acestor locuinte. In partea palestiniana, politia palestiniana
autonoma duca o lupta sustinuta impotriva gruparii 0amas, desi, la presiunea
Iordaniei, Israelul elibereaza pe liderul spiritual 0amas, seicul A/med Yassine,
care va i primit triumfal in *aza in ( septembrie.
Un alt acord urmeaza in "##+ B1% octombrieC, cel de la DGe 4iver. Conform
acestuia, autoritatea palestiniana ar trebui sa recupereze in trei luni inca "%I
suplimentar din teritoriul Cisiordaniei Bdin care "I in suveranitate deplina si "1 I
intr'o suveranitate impatita cu IsraelulC, in sc/imbul unei represiuni de catre politia
israeliana a miscarilor ostile paciiJ CIA supervizeaza planul de Fupta impotriva
terorismului!. In 3 mai "### ar fi trebuit sa ia sfarsit perioada de autonomie
palestiniana prevazuta de Declaratia de principii din "% septembrie"##%. Avand in
vedere insa anga)amentul luat de presedintele Clinton, intr'o scrisoare catre Arafat,
de a face totul pentru ca negocierile asupra statutului final al Cisiordaniei si fasiei
36
*aza sa se sfarseasca cu o amanare de un an, Consiliul central al -E. accepta sa se
amane proclamarea &tatului .alestinian independent.
In alegerile din Israel, din "$ mai, a)unge la putere candidatul muncitoresc
E/ud @ara?, in 3 septembrie, se semneaza intre acesta si Arafat Acordul de la
C/arm el'C/ei?/, care redefineste calendarul de aplicare a acordurilor de la DGe
4iver pentru retragerea suplimentara a armatei israeliene, desc/iderea a doua
treceri sigure! intre *aza si Cisiordania, eliberarea prizonierilor si acordul
definitiv asupra problemelor ramase in suspensie, care trebuie sa fie inc/eiate cel
tarziu in "% septembrie 1555. Controlul e<clusiv israelian asupra Cisiordaniei
trebuie sa se reduca de la $1I la 9#I din teritoriu. Autoritatea palestiniana trebuie
sa controleze ""I suplimentar din Cisiordania.
Acordul prevede trei faze ale retragerii israeliene: ele corespund celei de'a
doua etape a retragerii initiale prevazute de acordul -slo II. 2ici o punere de acord
nu se face asupra celei de'a treia etape prevazute initial.
3.3. "% zile de negociere Ln secretM N
In ""'13 iulie au loc din nou negocieri, la Camp David intre E/ud @ara?,
presedintele Autoritatii palestiniene Y. Arafat si @ill Clinton. -biectivul acestora
era a)ungerea la un acord asupra statutului final al teritoriilor palestiniene ocupate.
Dosarele luate in discutie fiind foarte delicate Bstatutul final al frontierelor,
Ierusalimul, dreptul de reintoarcere al refugiatilor palestinieni, apaC, numeroase
divergente au opus punctele de vedere israelian si .alestinian , in special asupra
Ierusalimului, si au impiedecat semnarea unui acord de pace.
37
In 1+ septembrie insa, izbucneste una dintre cele mai grave crize. Ea a fost
provocata de conducatorul partidului 6i?oud, Ariel &/aron, care se duce pe
esplanada mosc/eilor din Ierusalim, al treilea loc sfant al Islamului. Aceasta
provocare declanseaza manifestari palestiniene violent suprimate de politia
israeliana. In ziua urmatoare, ele devin si mai puternice, si se vor raspandi in
intreaga Cisiordanie si *aza, ca si la arabii din Israel, conducand la represiuni
dure. In cele din urma, dupa indelungi insistence ale -2U si &UA, israelienii si
palestinienii accepta sa se intaineasca din nou, la C/arm El'C/ei?/ in "('"$
octombrie.
Dupa 13 de ore de incetitudine, un acord oral in trei puncte este in final
gasit: sfarsitul violentei!, punerea in aplicare a unei comisii de anc/eta! asupra
infruntarilor si reluarea negocierilor in cadrul procesului de pace. 6a al 19'lea
&ummit arab de la Cairo insa, in prezenta a 35 de sei de state arabe, Israelul este
acuzat ca duce un razboi impotriva poporului .alestinian!, dar nu adopta nici o
masura drastica impotriva statului evreu. In " noiembrie are loc o noua intalnire
intre .eres si Arafat, pentru a gasi o soluie pentru oprirea violentelor. In 1+
noiembrie, deputatii Knesset'ului adopta o motiune prin care se convoaca alegeri
anticipate, in ( februarie 155".
$
In 1" decembrie, are loc o relansare a procesului de pace la initiativa lui @ill
Clinton, dar &ummitul din 1+ decembrie, de la C/arm El'C/ei?/, unde trebuiau sa
se intalneasca @ara?, Arafat, Clinton si 7oubara? este anulat. Cele doua tabere isi
e<prima mai multe rezerve fata de pozitiile americane. Israelul se opune unei
suveranitate palestiniene pe esplanada mosc/eilor, iar palestinienii refuza sa
renunte la principiul unui drept de reintoarcere pentru refugiati.
7
4oger, 6ouis Bed.C, 'ue# 19-6 t/e Cri"i" and it" con"e1uence", -<ford UniversitG .ress, "##"
38
In 3 ianuarie, 155", se reiau negocierile israelo'palestiniene, la Das/ington,
dar Clinton esueaza in efoturile sale in vederea unei stabiliri a unui acord definitiv
de pace intre Israel si palestinieni. Cateva zile mai tarziu, are loc o puternica
manifestare israeliana Bpeste "55.555 de persoaneC care se afirma impotriva unei
eventuale divizari a Ierusalimului si cer mentinerea totala a orasului sub
suveranitatea israeliana.
2ici convorbirile de la ;aba, in Egipt, din 1"'1$ ianuarie nu se inc/eie cu un
acord de pace. 2u dupa mult timp, in ( februarie, candidatul dreptei, si unui dintre
adeptii cei mai consecventi ai liniei dure din Israel, Ariel &/aron, castiga alegerile,
si devine premier. De acum, convorbirile par ai mult mai dificile, stiuta fiind
intransigenta acestuia, dar istoria ne ofera permanente surprize.
O1%P

39