PSIHOLOGIA CREATIVITATII

Ct de important este s te ndrgosteti de o idee i s o urmreti u struin!a

Cercetrile au dovedit incredibila importan a capacitii de a te ndrgosti de
ceva, de o idee sau de imaginea viitorului. Aceast imagine sau idee reprezint un el ce
pare a se impune ca de la sine. Si dac persist n ani, asigur dezvoltarea unei structuri
creative de personalitate.
Imaginea viitorului poate aciona ca o for magnetic ce ne ordoneaz aciunile,
ne d energia i cura!ul de a avea iniiative, ne ofer soluii i ne conduce ctre succes.
Capacitatea de a te proiecta n viitor, adic de a visa i de a face planuri, capacitatea de a
fi curios i de a te mira sunt caliti importante ale fiinei umane.
Aceste proiecii n viitor funcioneaz ca seturi de trebuine care orienteaz i
selecteaz aciunile individuale.
"voluia societilor a fost ntotdeauna dependent de o minoritate de persoane
creative, de imaginea pe care acestea au avut#o asupra viitorului. Istoria avertizeaz c
societile care nu dispun de o imagine clar asupra viitorului dispar. Cu siguran avem
nevoie de imagini noi, pozitive asupra viitorului lumii, imagini care s reprezinte inte
ctre care ne ndreptm. $e altfel, aceste imagini ale viitorului nu sunt necesare doar
fiecrui individ, ci i comunitii.
%na dintre cele mai puternice descturi a energiei creative, a realizrilor
neateptate i a autorealizrii pare a fi capacitatea de a face o pasiune pentru propria
imagine asupra viitorului, adic pentru visul pe care fiecare l avem n copilrie.
n cutarea propriei identiti
Care este relaia dintre imaginea viitorului i stabilirea propriei identiti&
Ce nseamn aceast durabilitate a ideii-el n evoluia individului&
'uli oameni nu viseaz, nu i imagineaz ce vor fi n viitor, ce vor face, ce
piedici ar putea avea. Alii i imagineaz viitorul, dar nu cred c ceea ce au visat n
copilrie se va realiza i ca urmare renun. Acetia nu i valorizeaz propriile g(nduri i
vise.
Importana modelului n structurarea personalitii adolescentului este un fapt
cunoscut , ca i nevoia de izolare, corelat cu negarea valorilor adulilor, ce condiioneaz
formarea imaginii de sine, adic a identitii. )n prezena potenialitii creative, aceast
imagine poate aprea la o v(rst mic * +#, ani - i ea este !ustificativ pentru o evoluie
independent, care evoluie creativ presupune o identitate mai mult sau mai puin
....referat.ro
definit din copilrie. $ar un model, indiferent de nivelul su de claritate, permite
depirea obstacolelor i interdiciilor ce se ivesc pe parcurs.
/erseverena n urmrirea unei idei - el din copilrie implic autocunoatere,
nelegere, dezvoltare i e0ploatare a propriilor caliti, abilitatea de a ocoli !ocurile
impuse, libertatea n a alegerea !ocurilor.
$ou cazuri spre e0emplificare1
#cazul fiului de c2irurg1 n coala primar, fiul unui medic c2irurg
obine la testele de creativitate performane foarte mari, ceea ce dovedete
prezena unui potenial creativ. )ntrebat ce profesie l intereseaz, rspunde
constant c#i va urma tatl, c2irurg de renume. 3a testul de creativitate care
prezenta ca stimul o succesiune de cercuri, el deseneaz de fiecare dat note
muzicale, instrumente, caricaturi ale 4eatles#ilor,etc. "ra clar c muzica era viaa
lui, c2iar atunci c(nd afirma cu strnicie c va deveni c2irurg. 3a 56 ani
particip la o coal de var av(nd ca tematic muzica. "ste momentul n care
ncepe s contientizeze c ar putea fi muzician. $in fericire, prinii nu se opun,
neleg c fiul lor poate avea un alt drum i l susin n a face ceea ce#i dorete,
lucr(nd cu alii i ndrumat de un mentor. $in acest moment opiunea este bine
definit i astzi este compozitor recunoscut.
#cazul fiului de compozitor1 acesta spunea de asemenea c(nd era n coala
primar c dorete s#i urmeze tatl n profesie. 7ezultatele la teste sunt superioare,
are nivel nalt de inteligen i potenial creativ. )n timpul liceului prinii l a!ut s
urmeze cursuri speciale de compoziie. $ar, spre surprinderea lor, la sf(ritul
perioadei de cursuri, fiul i anun c este interesat de medicin i refuz s continue
cursurile muzicale. 7elaia cu prinii devine conflictual i este de nedepit. Acetia
nu accept ca fiul lor s aib o alt profesie dec(t cea care pentru ei a nsemnat o
surs de bucurii, o reuit. 7ezistena fiului este redus, n sensul c renun s devin
compozitor, dar renun i la medicin, prefer(nd o carier militar. Soluia este
foarte departe de ceea ce indicau testele de aptitudini i interesele proprii * ceea ce a
visat s devin-.
Aceste e0emple au dovedit c momentul apariiei primelor reprezentri ale viitorului
apar la v(rsta de +#, ani. /e fondul e0istenei potenialului creativ, apariia acestor
interese profesionale, conduce la o devansare temporal a procesului de construire a
propriei identiti, n preadolescen, i la performan n carier. Aceast situaie este
posibil doar atunci c(nd cel ce dispune de cele dou atribute 8 potenial creativ i
orientare constant a intereselor# poate depi ineria modelelor educaionale propuse
de familie i societate.
Stimularea si dezvoltarea creativitatii
5. /roblemele conceptuale si factorii care contribuie la dezvoltarea creativitatii
9ormarea si dezvoltarea potentialului creativ este determinata de logica formarii
relatiilor fundamentale in societate1 personalitate 8 colectiv *asociatie de copii- 8
societate, familie.
"0ista : factori care pot influenta reusita prescolarului1
5. 9ormarea metodelor neadecvate de invatare.
6. ;ea!unsurile dezvoltarii proceselor psi2ice.
:. 9olosirea neadecvata a particularitatilor individual#psi2ologice.
In perioada <8+ ani baza formarii personalitatii copilului o constituie relatiile,
atitudinile ce se formeaza in activitatea de !oc. In aceasta perioada se dezvolta intens
atitudinile fata de sine, ce sunt determinate de activitatea independenta de indeplinire
a insarcinarilor date de varstnici. ;ecesitatea copilului de a activa impreuna cu
varstnicii poate fi satisfacuta in !oc, in cadrul caruia se reproduc atitudinile sociale. In
perioada prescolara copilul incepe sa se indeparteze de varstnici. Apare necesitatea de
a activa independent. Intens se dezvolta capacitatile de autoeducatie1 a se privi pe sine
insusi, a se autoaprecia, autocompara, autoanaliza si autoincura!a. In aceasta perioada
intensa se formeaza atitudinile fata de bine si rau, atitudinile datoriei si
responsabilitatii, atitudinile fata de sine.
$in punct de vedere psi2o#pedagogic, ne intereseaza creativitatea ca structura psi2ica,
care are mai multe fatete. 3a construirea potentialului creator contribuie numerosi
factori1
5. /si2ologici *subiectivi-
6. Sociali *obiectivi- sau ereditari
:. ;aturali
9actorul ereditar poate fi evidentiat inca de la nasterea copilului. "lementele
potentiale de creativitate pot fi e0presivitatea, fle0ibilitatea, fluenta, sensibilitatea
cerebrala, precum si calitatile analizatorilor si caracteristicile temperamentale care au
un rol important in declansarea, dezvoltarea si manifestarea creativitatii. Aici trebuie
sa avem in vedere si relatia subiectului cu factorii de mediu si educationali. 9unctia
esentiala a procesului de creatie o constituie imaginatia care este definita ca un proces
de combinare a imaginilor, ceea ce se potriveste mai mult imaginatiei artistice, insa
cercetarile actuale fac sa ne convinga ca creativitatea poate avea loc in orice domeniu
astfel incat imaginatia poate fi definita ca acel proces psi2ic al carui rezultat este
obtinerea unor reactii, fenomene psi2ice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor. 9iind
componenta cea mai importanta a creativitatii, insusirile prin care ea se manifesta pot
fi considerate drept principalele caracteristici ale creativitatii. Aceste caracteristici
vizeaza interactiunea dintre operatii *cunoastere, memorie, gandire convergenta #
divergenta, apreciere critica-= continuturi e0primate *complementar, semantic,
simbolic, imagistic-, produse proiectate realizate ca elemente, clase, relatii, sisteme,
transformari, predictii. 9actorii operationali sunt anga!ati la nivelul procedeelor
specifice creativitatii sintetizate in doua categorii, de te2nici 1
a- tipice metodei 4rainstorming *asalt de idei- care presupune respectarea
urmatoarelor reguli1 anularea criticismului, libertatea de producere a ideilor,
combinarea ideilor, perfectionarea lor.
b- te2nici tipice gandirii creative1 te2nica sintezelor morfologice, te2nica metaforei si
analogiei. 9actorii comportamentali sunt e0primati la nivel de stil cognitiv analitic 8
sintetic, masurabil prin variabile de consistenta si nonconformism= atitudini cognitive
care permit o valorificare optima a atitudinilor si cunostintelor.
9unctiile creativitatii determina structura tridimensionala a creativitatii, reflecta
cerintele functionale ale creativitatii la nivel de produs, proces, personalitate.
a- 9unctia sociala a creativitatii determina modul de realizare a produsului creator
stimuland si diri!and acele comportamente ale personalitatii semnificative din
perspectiva perfectionarii raportului cognitiv, afectiv, motivational asumat fata de
realitatea economica politica, culturala. In aceasta acceptie, produsul creativ este cu
atit mai relevant cu cit este mai e0tinsa si mai profunda structurarea posibilitatilor
personalitatii de intelegere a realitatii sociale. 9unctia sociala a creativitatii urmareste
nu numai calitatea imediata a produsului creator ci si efectele optimizante ale acestuia
care au o sfera de actiune din ce in ce mai larga la nivel temporal si spatial, mergind
c2iar pina la nivelul relatiilor de macrosistem. 9iecare societate stimuleaza si reflecta
un tip aparte de creativitate.
b- 9unctia psi2ologica a creativitatii determina modul de realizare a procesului
creator anga!and toate resursele e0istente la nivelul sistemului psi2ic uman, cu unele
accente evidente care vizeaza inteligenta in calitate de aptitudine generala, care
asigura premiza sesizarii, rezolvarii, inventarii de probleme si de situatii#problema=
gandirea, in calitate de produs de cunoastere logica, proiectata multifazic pe baza
unitatii informational 8 operational, realizabila in sens convergent sau divergent=
imaginatia # in calitate de proces de cunoastere logica, specializat in *re-producerea
noului prin *re-combinarea informatiilor dobandite anterior, aptitudinile speciale, in
calitate de vectori ai actiunii eficiente, reglatori in anumite domenii de activitate=
atitudinile *afective, motivationale, caracteriale-, in calitate de vectori ai actiunii
eficiente, autoreglatori in orice domeniu de activitate. /rivite din perspectiva
functionalitatii lor creative, toate elementele sistemului psi2ic uman pot evolua ca
insusiri generale ale personalitatii creatoare implicate de#a lungul intregului proces
creator.
c- 9unctia pedagogica a creativitatii determina modul de comportare a personalitatii
creatoare, anga!ata in proiectarea unor actiuni educationale didactice realizabile in
conditii de transformare continua a raporturilor subiect#obiect. $efinitia conceptului
de creativitate pedagogica presupune valorificarea deplina a componentelor
structural#functionale interpretabile si realizabile in sens prioritar formativ. Structura
creativitatii pedagogice evidentiaza anumite caracteristici specifice, dezvoltate la
nivelul produsului creator, procesului creator, personalitatii creatoare.
9luiditatea # este posibilitatea de a#ti imagina in timp scurt numeroase imagini sau
idei, unele fara utilitate, dar printre ele gasindu#se si cele adecvate solutii cautate.
/lasticitatea # este usurinta de a sc2imba punctul de vedere, modul de abordare a unei
probleme cand un procedeu se dovedeste inoperant.
>riginalitatea # este e0presia noutatii, a inovatiei.
$isocierea 8 este capacitatea combinatorie a doua sau mai multe lucruri si fenomene
pe care altii nu au avut curiozitatea sau abilitatea de a le asocia.
Imaginatia creatoare # constituie o aptitudine importanta care are la baza predispozitii
ereditare, mai mult sau mai putin dezvoltate. Insa dezvoltarea ei presupune multa
munca si e0ercitiu. "0ercitiul realizeaza rolul altei functii in structura creativitatii # al
memoriei.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate