LE

LE
GUMINOASE PT. BOABE
GUMINOASE PT. BOABE
1. Generalit(i
Din aceast grup Iac parte: mazrea, Iasolea, soia,
lintea, nutul, bobul, lupinul, latirul, arahidele si Iasolita.
Ele apartin ordinului Fabales (Leguminosales), Iam.
Fabaceae (Leguminosae) si au anumite nsusiri morIologice,
biologice, chimice, ecologice si tehnologice comune.
Pe plan mondial leguminoasele pt. boabe se cultiv pe
cca. 145 milioane ha.
1.1. Importan(
Datorit continutului ridicat n protein, leguminoasele
pt. boabe au o valoare alimentar si Iurajer ridicat.
Soia si arahidele au si un continut ridicat n ulei, Iiind
valoroase plante oleaginoase. Soia este planta cea mai mare
productoare de ulei vegetal pe glob, iar arahidele ocup
locul 3 (dup soia si Iloarea-soarelui).
Fat de cereale, continutul proteic din boabele
leguminoaselor este de 2-4 ori mai mare.
Datorit simbiozei cu bacterii din genul Rhi:obium,
care Iixeaz azotul atmosIeric, dup recoltarea
leguminoaselor solul se mbogteste cu 100-150 kg azot la
ha.
Continutul n proteine, grsimi si extractive neazotate
52 1,5 26 Fasolit
14 50 25 Arahide
54 2 25 Latir
26 9 35 Lupin alb
48 1,5 26 Bob
53 5,5 24 Nut
52 2 26 Linte
30 20 38 Soia
52 2 24 Fasole
Extr. neazotate Grsimi Protein
53 2,5 26 Mazre
Continutul mediu n seminte ()
Planta
Compozitia proteinelor
Datorit bogtiei n aminoacizi esentiali
(triptoIan, lizin, leucin, treonin,
metionin etc.), proteinele au un coeIicient
de digestibilitate ridicat (circa 90 ), si nu
Iormeaz acizi urici (ca unele proteine
animale) a cror acumulare n organism este
duntoare.
1.2. Particularit(ile biologice ale leguminoaselor
Germina(ie - rsrire
Temperatura min. de germinatie este de:
1-3C la mazre,
3-4 C la lupin si bob,
6-7 C la soia,
10 C la Iasole,
12 C la arahide etc.
Apa absorbit de seminte pt. a germina, raportat la
masa lor, este de 80-120 .
Rdcina leguminoaselor este pivotant (3 tipuri):
1ipul 1ipul I I (lupin), are pivotul principal gros, care ptrunde
adnc n sol iar rdcinile laterale sunt putine la numr si
scurte.
1ipul 1ipul II II (mazre, linte, bob, nut, arahide) are pivotul
principal mai subtire, iar ramiIicatiile secundare nu
depsesc n lungime pivotul principal.
1ipul 1ipul III III (Iasole si soia) are rdcina principal
asemntoare cu tipul II, dar ramiIicatiile de ordinul 1 si 2
sunt Ioarte numeroase si uneori depsesc n lungime axul
principal, iar rdcina apare ca Iasciculat.
Rdcini de leguminoase cu nodozit(i:
1 - lupin 2 - mazre 3 - fasole
Nodozit(ile yi fixarea simbiotic a azotului.
Ca urmare a simbiozei leguminoaselor cu bacterii din
genul Rhi:obium pe rdcini se Iormeaz niste nodozitti.
Bacteriile Iixeaz azotul atmosIeric, pe care-l oIer
plantei-gazd, care pune la dispozitia bacteriei hidratii de
carbon de care bacteria are nevoie.
InIectia (inocularea) cu bacterii speciIice se poate
Iace si artiIicial cu ajutorul preparatului 'Nitragin (produs
n tara noastr), care contine culturi de bacterii.
Pt. inoculare, cultura de bacterii din 3-4 Ilacoane se
amestec cu 0,5-2 litri ap, Iormndu-se o suspensie de
bacterii cu care se stropeste smnta Iolosit pt. un ha.
Forme de nodozit(i radiculare la leguminoase
Pisum sativum Phaseolus vulgaris Faba vulgaris
Lens culinaris Lathyrus sativus Lupinus albus
Tulpina poate Ii:
- dreapt (la Iasolea oloag, soia, nut, lupin, bob)
- volubil (la Iasolea urctoare)
- culcat (la mazre si latir)
Frunzele acestor plante sunt compuse, avnd o pereche
de stipele mai mult sau mai putin dezvoltate. Ele pot Ii:
- penate - paripenate (mazre, bob, latir, arahide, linte)
- imparipenate (nut)
- trifoliate (Iasole, soia si Iasolit)
- palmate (lupin)
Frunze de leguminoase
mazre
nut
fasole
soia
bob
latir
lupin
arahide
Florile sunt hermaIrodite si dispuse n inflorescente
(raceme) axilare, cu exceptia speciilor de lupin care au racem
terminal.
Caliciul este Iormat din 5 sepale concrescute
(gamosepal), corola din 5 petale libere; androceul este
compus din 10 stamine (gamostemon), gineceul cu ovarul
superior, monocarpelar, cu nr. de ovule diIerit dup gen.
nIlorirea este ealonat (de la baz spre vrIul
inIlorescentei) si un procent redus de legare (1520 ).
Floarea la soia
Fructul leguminoaselor este o pstaie de
Iorme, mrimi si culori diIerite, mono sau
polisperm, dehiscent sau indehiscent.
Semin(ele (boabele) au Iorm, culori si
mrimi diIerite, dup specie.
La leguminoase sunt numite 'seminte tari, care
germineaz greu, deoarece au n nvelis un strat
celular palisadic, dens, greu permeabil pt. ap si
aer.
Fructe yi semin(e la leguminoase
SEMINTELE
La exteriorul semintei se observ:
Hilul care reprezint urma legturii semintei de
pstaie si prin el ptrunde apa necesar germinatiei
Micropilul oriIiciu prin care iese radicula la
ncoltire
Salaza reprezint locul unde se ramiIic
Iascicolele conductoare
Smn( de leguminoas
radicula
micropilul
urma hilului
hilul
yalaza
SEMINTELE
Samnta este exalbuminat si alctuit din:
Tegument Testa strat palisadic
- strat de celule mosor
- Tegmen
Embrion Iormat din: dou cotiledoane, muguras,
tigel si radicul
Leguminoase sunt numite 'seminte tari, care
germineaz greu, deoarece au n nvelis un strat
celular palisadic, dens, greu permeabil pt. ap si aer.
Sec(iune prin smn(a de leguminoas
tegmen
celule
mosor
strat
palisadic
t
e
s
t
a
Din ce este Iormat embrionul
Dup Iecundare ncepe s se Iormeze Iructul si
smnta. Leguminoasele au 3 Iaze de coacere:
- coacerea coacerea n n verde verde (lapte), cnd planta, pstile si
semintele sunt verzi, continund s creasc, iar continutul
semintelor este moale, lptos;
- coacerea galben coacerea galben (sau prg), cnd lanul n ntregime
devine galben, pstile sunt nglbenite, semintele devin
consistente ca ceara, culoarea lor Iiind caracteristic speciei,
variettii si soiului la care apartin;
- coacerea coacerea deplin deplin, cnd lanul este complet uscat,
pstile si semintele sunt tari, la cele dehiscente pstile
plesnesc, scuturndu-se semintele si producnd pierderi.
Germinatia Leguminoasele pt. boabe poate Ii:
- epigeic epigeic, atunci cnd axul hipocotil se alungeste
mult, ridicnd cotiledoanele la supraIata solului (Iasole,
soia, lupin, Iasolit, arahide)
- hipogeic hipogeic, la care axul hipocotil creste putin,
cotiledoanele rmnnd n sol (mazre, bob, linte, nut,
latir).
Leguminoasele cu Irunze triIoliolate si palmate au
rsrire epigeic (exceptie Icnd Phaseolus multiflorus),
iar cele cu Irunze penate au rsrire hipogeic (exceptie:
Arachis hypogaea).
Germina(ie epigeic
ax hipocotil
cotiledoane
Germina(ia la fasole yi bob