n psihologia comunicrii au fost evideniate cteva tipuri de atitudini de care depinde calitatea i
eficienta comunicrii interpesonale:
1. Atitudine discriptiva vs evaluativa atitudinea descriptiva este aceea care nu presupune existena unor mesaje care s genereze suspiciune sau nencredere mesajele avnd un caracter neo!iectiv "i neaccidentat emoional afectiv # Atitudinea evaluativ este cea care presupune existena unor mesaje avnd caracterul unor judecai de valoare "i a unor referine critice la adresa altora sau a interlocutorului.Atitudinea evaluativa genereaz n mintea receptorului suspiciune "i nencredere.$onsideram ca "i ceea ce spune el va fi judecat de ctre cellalt cu aceea"i intransigent. %.Atitudinea care prespune prientarea¢rarea pe pro!lem pe o!iectul comunicarii vs centrarea pe comunicare&dialog. Atitudinea favorabil este cea care se centreaz pe obiectul comunicrii cealalt genereaz rezistenta intruct nimeni nu dore"te s fie su!ordonat voinei celulilalt. '.Atitudinea spontan deschis vs atitudine calculat&strategica# favora!il relaiei de comunicare este cea dinintai cealalt este nefavora!il ntruct duce la creerea impresiei c cel care o adopt nutre"te gnduri sau scopuri ascunse&nu este sincer (. Atitudine empatica vs atitudine neutra# favora!il fiind cea empatica ea favoriznd dezvluirea reciproc "i confidenta celalalta este nefavora!il intruct pune limite n calea dezvluirii reciproce fcnd s creasc acele ferestre nchise a lui )oe *arp++ ,.Atitudinea de egalitate vs de cea de superioritate#favora!ila fiind cea dinti cealalt nefiind favora!il deoarece nimnui nu#- place s fie luat de sus indiferent ct de modest este condiia lui social .. Atitudinea de provizorat vs Atitudinea de certitudine/ 0avora!il comunicrii este prima cea care permite relativitatea propriiilor opinii "i disponi!iltatea de a accepta "i opiniile interlocutorului iar cea de certitudine este a cea atot"tiutorului care are rspunsul la toate pro!lemele la care mesajele emise au o valoare de adevr incontesta!il 1.Atitudinea suportiva vs atitudine descurajant/ favora!il fiind cea dinti ntruct susine n ceea ce dore"te pe interlocutor cealalt dinpotriva dezarmaeaza "i descurajeaz interlocutorului pentru ilustrarea acestui gen de atitudini se d urmtorul exemplu.2 doare capul de cteva zile de nu m pot concentra 3spuns -a un calmant 3sp degea!a 3sp 4eagea!a 3sp te nsoesc eu 3sp nu degea!a 3sp dac nu mergi v! cu familia 1