MODEL Grile Licenta MD 2013

Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad
Facultatea de Medicin, Farmacie i Medicin Dentar

Specializarea Medicin Dentar

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICEN
Septembrie 2013

(in paranteze este precizat indexul bibliografic al temei)
1. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (9, [integral])
2. Rolul factorilor functionali n formarea aparatului dento-maxilar (10, [pag. 315-392, 405-417, 433-
445])
3. Semiologie dentara (4, [pag. 139-154])
4. Instrumente necesare prepararii cavitatilor si obturatiei coronare (4, [pag. 187-206])
5. Tratamentul cariei dentare (4, [pag. 167-185, 294-333, 339-346])
6. Tehnica prepararii cavitatilor (4, [pag. 207-234])
7. Etiopatogenia cariei dentare (4, [pag. 31-57])
8. Inflamatia pulpei dentare (5, [pag. 51-67])
9. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (5, [pag. 68-93])
10. Necroza si gangrena pulpara (5, [pag. 94-102])
11. Parodontite apicale acute si cronice (5, [pag. 103-125])
12. Tratamentul inflamatiilor pulpare (5, [pag. 131-157])
13. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (5, [pag. 158-213])
14. Obturarea canalelor radiculare (5, [pag. 214-248])
15. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (5, [pag. 249-260])
16. Morfologia parodontiului marginal (3, [pag. 16-57])
17. Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice (3, [pag. 63-95])
18. Examinarea pacientului parodontopat (3, [pag. 100-118])
19. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (3, [pag. 119-123])
20. Gingivite si stomatite (3, [pag. 124-150])
21. Parodontite marginale (3, [pag. 151-161])
22. Manifestari gingivo-parodontale si orale n SIDA (3, [pag. 162-164])
23. Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinara si alte complicatii ale bolilor parodontiului
marginal (3, [pag. 171-175])
24. Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al placii microbiene)
(3, [pag. 176-246])
25. Tratamentul de echilibrare ocluzala n parodontopatiile marginale cronice (3, [pag. 279-318])
26. Bioterapia de reactivare n bolile parodontiului marginal (3, [pag. 315-318])
27. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament n bolile parodontiului marginal (3, [pag. 318-
328])
28. Extractia dentara (2, [pag. 51-136])
29. Incidentele si accidentele eruptiei dentare (2, [pag. 51-136])
30. Leziuni traumatice ale partilor moi oro-faciale (2, [pag. 497-525])
31. Traumatismele dento-parodontale (2, [pag. 669-708])
32. Infectiile oro-maxilo-faciale (2, [pag. 293-362 - fara abcesul parodontal])
33. Sinuzita odotogena si comunicarea buco-sinusala (2, [pag. 366-379])
34. Chisturile de maxilar (2, [pag. 713-734])
35. Leziuni orale cu potential de malignizare (2, [pag. 815-842])
36. Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontica) (2, [pag. 139-161])
37. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice (2, [pag. 175-196])
38. Chirurgia protetica (2, [pag. 197-219])
39. Incluzia dentara (2, [pag. 259-291])
40. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (2, [pag. 1182-1211])
41. Fracturi ale mandibulei (2, [pag. 527-650])
42. Fracturile de masiv facial (2, [pag. 653-687])
43. Tumorile odontogene ale maxilarelor (2, [pag. 717-813])
44. Durerea n teritoriul oro-maxilo-facial (2, [pag. 429-496])
45. Inflamatiile glandelor salivare, litiazele salivare (2, [pag. 1124-1158])
46. Sialozele (2, [pag. 1155-1158])
47. Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al fetei (2, [pag. 1039-1048])
48. Tumorile maligne ale mandibulei (2, [pag. 1070-1077])
49. Examenul clinic al edentatului partial (7, [pag. 43-86])
50. Etapele tratamentului edentatiei partiale (7, [pag. 87-140])
51. Tipuri de amprente n edentatia partiala (7, [pag. 343-372])
52. Elemente structurale ale protezelor partiale scheletate (7, [pag. 140-314])
53. Determinarea si nregistrarea relatiei intermaxilare n edentatia partiala tratata cu proteze scheletate (7,
[pag. 515-524])
54. Biodinamica protezelor scheletate n cavitatea bucala (7, [pag. 114-140])
55. Aplicarea protezelor scheletate n cavitatea bucala (7, [pag. 539-554])
56. Readaptarea protezelor partiale scheletate (7, [pag. 555-566])
57. Cinematica mandibulara (8, [pag. 27-140])
58. Fiziologia contactelor dento-dentare (ocluzia functionala) (8, [pag. 143-168])
59. Disfunctia mandibulo-craniana (8, [pag. 177-235])
60. Cmpul protetic edentat total (6, [pag. 19-43])
61. Examenul pacientului edentat total (6, [pag. 44-48])
62. Amprentarea cmpului protetic edentat total (6, [pag. 60-69, 94-129])
63. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total (6, [pag. 130-151])
64. Proba machetelor (6, [pag. 206-222])
65. Aplicarea si adaptarea protezelor totale (6, [pag. 223-235])
66. Reconditionarea protezelor totale (6, [pag. 240-248])
67. Stomatopatiile protetice la edentatul total (6, [pag. 275-282])
68. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare (1, [pag. 191-243])
69. Principiile prepararii dintilor n protezarea fixa (1, [pag. 545-618])
70. Planul de tratament n protezarea maselor edentate (1, [pag. 413-500])
71. nregistrarea relatiilor intermaxilare n protezarea fixa (1, [pag. 142-162])
72. Adaptarea si fixarea protezelor fixe (1, [pag. 981-1009])
73. Elemente de anatomie (11, [pag. 14-87])
74. Examenul bolnavului (11, [pag. 88-105])
75. Durerea (11, [pag. 106-108])
76. Substante anestezice (11, [pag. 109-129])
77. Instrumentarul necesar pentru administrarea anesteziei (11. [pag. 130-138])
78. Utilizarea in stomatologie a anesteziei locale (11. [pag. 139 -140])
79. Clasificarea anesteziilor (11. [pag. 141-142])
80. Anestezia locala (11. [pag. 143-155])
81. Anestezia loco-regionala (11. [pag. 156-194])
82. Premedicatia in stomatologie (11. [pag. 200-206])
83. Alegerea anesteziei in raport cu starea bolnavului (11. [pag. 207-213])
84. Accidentele si complicatiile anesteziei loco-regionale (11. [pag. 214-220])
85. Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale (11. [pag. 221-224])
86. Conduita in cabinetul stomatologic fata de pacientul cu afectiuni asociate sau stari fiziologice speciale
(12. [pag. 14-160])
87. Urgente medicale in cabinetul stomatologic (12. [pag. 161-215])

BIBLIOGRAFIE

1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timisoara, 2001
2. C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999.
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999.
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002
6. E. Hutu, s.a. - Edentatia totala, Ed.III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.
7. A.Ionescu - Clinica si tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucuresti, 1997.
8. S. Ionita, A. Petre - Ocluzia dentara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997.
9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din santuri si fosete, Ed.Cerma, Bucuresti,
1997.
10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvoltare, Ed. medicala, Bucuresti, 1995.
11. V.Vasca-Anestezia in medicina dentara.Ed. Mirton, Timisoara, 2005.
12. A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed. Etna,
Bucuresti, 2004.

Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad
Facultatea de Medicin General, Farmacie i Medicin Dentar

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA SPECIALIZAREA
MEDICIN DENTAR
Septembrie 2011

1. Respiraia oral influeneaz dezvoltarea aparatului dento-maxilar prin urmtoarele mecanisme:
a. aerul inspirat pe gur are o aciune direct asupra bolii producnd un palat nalt
b. apare compresiunea de maxilar
c. limba exercit o aciune de apsare pe pereii laterali ai bolii
d. tulburri de masticaie
e. absena stimulilor naturali de cretere

R: a, b, d, e pag. 323

2. Alimentaia artificial prezint urmtoarele inconveniente:
a. lipsa micrii de retropulsie
b. aerofagie
c. secreie salivar abundent
d. rahitism
e. influene de ordin general

R: b, d, e 332

3. Stereotipul vertical de masticaie se caracterizeaz prin:
a. micri verticale de nchidere i deschidere
b. tip frector
c. dini cu cuspizi abrazai
d. inocluzie vertical frontal
e. dezvoltare muscular mai redus

R: a, e p. 334

4. Terapia anomaliilor dento-maxilare cu aparate funcionale se bazeaz pe urmtoarele principii:
a. pentru a exercita fora corectoare este necesar s se produc contracii musculare
b. contraciile musculare se declaneaz reflex cnd apartul este n cavitatea bucal
c. aparatele descompun forele orizontale n fore verticale
d. normalizeaz funciile perturbate
e. produc recidive

R: a, b. d, 416

5. Sugerea policelui poate produce urmtoarele anomalii:
a. tonus labial crescut
b. incompeten labial
c. respiraie oral
d. deglutiie anormal
e. prodenie

R: b, c, d, e

6. n cazul instalrii anomaliei dento-maxilare, eficiena masticatorie este micorat prin
urmtoarele mecanisme:
a. reducerea suprafeei de contact ocluzal
b. dificultatea n efectuarea unor micri masticatorii
c. accentuarea unor micri masticatorii
d. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist
e. lipsa unei suferine parodontale

R: a, b, d, 345

7. n timpul articulrii fonetice anormale se poate observa:
a. sprijinul limbii pe suprafaa palatinal a incisivilor superiori
b. interpoziia limbii ctre incisivi
c. interpoziia limbii ctre premolari
d. interpoziia limbii ctre molari
e. sprijin al limbii pe faa lingual a incisivilor inferiori

R: a, b, c, e 381

8. Care din urmtoarele tulburri ale dezvoltrii aparatului dento-maxilar ar putea avea influene
asupra respiraiei:
a. ngustarea maxilarului superior
b. prognatismul mandibular
c. retropoziia mandibulei
d. ocluzia deschis
e. ngustarea maxilarului inferior

R: a, c, d 326

9. Indicai vrsta de la care sugerea degetului nceteaz a mai fi o manifestare n cadrul normalului
i devine obicei vicios:
a. vrsta de 1 an
b. vrsta de 2-3 ani
c. vrsta de 4-5 ani
d. vrsta de 6 ani
e. ntreaga perioad precolar

R: b 441

10. Deglutiia cu arcadele n contact, caracteristic adultului, are loc n condiiile ingerrii:
a. alimente pstoase sau solide
b. cnd se beau lichide
c. alimente zemoase
d. lichide n cantiti mici
e. deglutiia de saliv

R: a, d, e 320

Subiecte licen prevenie Rodica Luca

1. Proprietile ideale ale unui sigilant sunt:
a. timp de lucru mediu
b. timp de lucru ndelungat
c. penetran nalt
d. expansiune termic redus
e. timp de lucru scurt

R: a, c, d 16

2. Cimenturile ionomer de sticl folosite pentru sigilarea anurilor i fosetelor pot fi utilizate ca
alternativ n cazul:
a. condiiilor de izolare perfect
b. suprafeei ocluzale acoperite parial cu un capuon de mucoas
c. molarilor permaneni parial erupi
d. condiiilor de izolare precar
e. molarilor permaneni erupi n totalitate cnd se poate realiza o izolare corespunztoare

R: b, c, d 34

3. Urmtoarele faze reprezint timpi operatori ai sigilrii cu rini compozite:
a. controale periodice
b. prepararea materialului de sigilare
c. curirea suprafeeor dentare cu past fluorurat
d. pregtirea suprafeelor de smal prin demineralizare timp de 90 de secunde
e. izolarea

R: a, b, e 35

4. Morfologia anurilor ocluzale poate fi:
a. anuri largi n form de V, cu diametrul mare i puin adnci
b. anuri nguste n form de M, mai puin adnci
c. anuri largi n form de W, cu diametrul mare i adnci
d. anuri n form de I, adnci i nguste
e. anuri n form de H, adnci i nguste

R: a, d 7

5. Cel mai bun mediu pentru dezvoltarea cariilor l reprezint urmtoarele tipuri de anuri:
a. anurile adnci i cu diametrul mare
b. anurile largi i adnci
c. anurile adnci i nguste
d. anurile cu diametrul mare i puin adnci
e. anurile nguste i cu o adncime redus

R: c 7

6. Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc interaciunii urmtorilor factori:
a. capacitii de retenie n fostele i anurile adnci ca ntr-o ni retentiv
b. imposibilitile realizrii unei curiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat
c. concentraiei prea mari a fluorului n smalul ocluzal fa de cel proximal
d. concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal fa de cel proximal
e. grosimii reduse a startului de smal de la nivel ocuzal

R: a, b, d 8

7. Sigilarea este o mtodde prevenie a cariei de pe urmtoarele suprafee:
a. de pe suprafeele orale ale incisivilor inferiori
b. de pe suprafeele orale ale incisivilor superiori
c. de pe suprafeele ocluzale ale molarilor i premolarilor
d. de pe suprafeele vestibulare sau orale ale molarilor
e. de pe suprafeele proximale ale incisivilor superiori

R: b, c, d 14

8. Sigilanii au urmtoarle efecte importante:
a. uureaz manoperele de curire a anurilor i fosetelor
b. umplu n mod mecanic fosetele i anurile adnci cu o rin acido-rezistent
c. sunt rezistente la stresul ocluzal i se menin bine timp ndelungat
d. blocheaz locusul preferat al Streptococului mutans i al altor microorganisme cariogene
e. este o manoper simpl i poate fi efectuat i la domiciliu

R: a, b, d 15

9. Calitile unui material de sigilare sunt urmtoarele:
a. fluiditate
b. aderen bun la suprafeele gravate
c. vscozitate ct mai crescut pentru a putea fi ndesat uor n anurile adnci
d. biocompatibilitate
e. priz lent n condiiile cavitii bucale

R: a, b, d 15

10. Sigilanii fotopolimerizabili prezint urmtoarele avantaje fa de cei autopolimerizabili:
a. materilalul se ntrete n 40 de secunde
b. nu se ncorporeaz bule de aer, deoarece materialul nu se pregtete prin amestecare
c. materialul i pstreaz aceeai vscozitate pe toat perioada manoperei
d. materialul face priz n 5 secunde cnd se produce fotoactivarea
e. din punct de vedere estetic i mecanic sunt mult superiori sigilanilor autopolimerizabili

R: b, c 19

11. Avantajele folosirii laserului n fotoactivarea sigilanilor fotopolimerizabili sunt:
a. smalul expus laserului are rezisten crescut la factorii cariogeni
b. creterea rezistenei la ntindere i a rezistenei de legare
c. mbuntete rezistena mecanic i estetic a materialului
d. scderea cantitii de rin rmas nepolimerizat
e. reducerea timpului de priz

R: a, b, d, e 19

12. Materialele de sigilare transparente pot fi:
a. gri
b. albstrui
c. calre
d. roz
e. glbui

R: c, d, e 21

13. Materialele de sigilare opace pot fi:
a. portocalii
b. verzui
c. albe
d. de culoarea dintelui
e. argintii

R: c, d 21

14. Fluorul eliberat de ctre rinile de sigilare cu eliberare de fluor este ncorporat n smal astfel:
a. 3500 ppm de fluor la o adncime de 10 microni
b. 5000 ppm de fluor la o adncime de 10 microni
c. 1700 ppm de fluor la o adncime de 6 microni
d. 2000 ppm de fluor la o adncime de 6 microni
e. 6500 ppm de fluor la o adncime de 6 microni

R: a, c 22

15. n cazul rinilor de sigilare cu eliberare de fluor, cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz:
a. n primele 48 de ore
b. n primele 72 de ore
c. n primele 24 de ore
d. dup 1 an de la aplicarea sigilantului
e. dup 2 ani de la aplicarea sigilantului

R: c 23

16. ntre proprietile Sigilar-ului, un material de sigilare produs n Romnia amintim:
a. adeziune foarte bun
b. capacitate de etanare
c. contracie mic la polimerizare
d. hidrofilie crescut
e. timp de lucru i priz convenabile

R: b, c, e 26

17. Cimenturile glass ionomer prezint urmtoarele caliti importante care le recomand pentru a fi
folosite n stomatologia preventiv:
a. aplicare foarte uoar
b. adeziune chimic la structurile dure dentare
c. capacitate continu de a elibera ioni de fluor
d. timp de priz scurt
e. nu necesit finisare

R: b, c 28

18. ntre dezavantajele cimenturilor glass ionomer convenionale ca material de sigilare amintim:
a. rezisten sczut n zonele supuse direct solicitrilor masticatorii
b. dezhidratare n timpul stadiului iniial al reaciei de priz
c. timp de priz prea scurt
d. sensibilitate n mediul umed
e. finisare slab datorit rugozitii superficiale

R: a, b, d, e 29

19. Cimenturile glass ionomer modificate cu rin (glass ionomeri fotopolimerizabili), ca materiale
de sigilare prezint urmtoarele caracteristici:
a. manevrare mai uar
b. timp de priz mai lung
c. sensiblitate mai redus n mediul umed
d. adaptare marginal mai bun
e. adeziune mai bun

R: a, c, d, e 30

20. n comparaie cu rinile compozite pentru sigilare, cimenturile glass ionomer prezint:
a. rezisten mai mare la uzur
b. capacitate mai mare de a ptrunde n profunzimea anului
c. capacitate mai bun de a elibera ioni de fluor
d. protecie anticarioas i dup pierderea sigilrii
e. cimenturile glass ionomer pot fi utilizai pentru sigilare n toate situaiile

R: c, d 31

21. Fuji Ionmer Type III este un glass ionomer autopolimerizabil folosit n sigilarea anurilor i
fostelor i prezint urmtoarele caracteristici:
a. nchidere marginal excelent
b. legtur puternic la structura dentar dup o demineralizare prealabil
c. biocompatibilitate foarte bun
d. priz rapid
e. suprafa neted cu modificri minime de culoare

R: a, c, d, e 32

22. Curirea suprafeei de smal din cadrul tehnicii sigilrii cu rini compozite se face n felul
urmtor:
a. periaj profesional cu o perie profilactic i o past format din pulbere de piatr ponce, ap i
fluor
b. se cur suprfaa de smal cu o perie de dini i o past format din pulbere de piatr ponce, ap
i fluor
c. pasta rmas n anuri se ndeprteaz cu vrful unei sonde ascuite
d. dup curirea mecanic, suprafaa de smal se spal atent cu ap
e. dup curirea mecanic, pacientul este rugat s se clteasc cu ap de gur cu fluor

R: c, d 33

23. Pregtirea suprafeei de smal din cadrul tehnicii sigilrii cu rini compozite se face de obicei cu
acid ortofosforic cu o concentraie de:
a. 30-50%
b. 10-30%
c. 50-70%
d. 37%
e. 67%

R: a, d 34

24. Timpul de demineralizare n cazul sigilrii cu rini compozite este de :
a. 60 de secunde pentru dinii temporari
b. 120 de secunde pentru dinii permaneni
c. 120 de secunde indifernt de tipul dentiiei
d. 120 de secunde pentru dinii temporari
e. 60 de secunde pentru dinii permaneni

R: d, e 35

25. n cazul sigilrii cu rini compozite agentul demineralizant se aplic astfel:
a. agentul demineralizant se aplic strict pn la marginea viitoarei sigilri
b. dac agentul demineralizant este sub form de soluie, acesta se aplic obligatoriu prin frecare
pentru a crete eficiena soluiei
c. indiferent dac este gel sau soluie, el trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o suprafa de
aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilri
d. numai dac este soluie, agentul demineralizant trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o
suprafa de aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilri
e. dac este gel, agentul demineralizant se aplic strict pn la marginea viitoarei sigilri

R: c 35

26. Tehnica de sigilare a anurilor i fosetelor recomandat de EINWAG presupune:
a. curirea suprafeei ocluzale cu o past cu fluor
b. nspirea suprafeei de smal pe o zon de aprox. 1 mm lime cu o frez diamantat
c. nspirea suprafeei de smal pe o zon de aprox. 4 mm lime cu o frez diamantat
d. nu este necesar demineralizarea, deoarece suprafaa de smal a fost prelucrat cu freza
diamantat n prealabil
e. demineralizarea cu acid a suprafeei smalului

R: b, e 37

27. n cazul folsirii sigilanilor autopolimerizabili trebuie s se cunoasc urmtoarele:
a. timpul de lucru este limitat
b. polimerizarea materialului ncepe la 20-40 de secunde dup ce catalizatorul se adaug la baz
c. amestecul celor dou componente trebuie fcut rapid i cu micri energice avnd n vedere c
timpul de lucru este limitat
d. temperatura ridicat a mediului ambiant modific polimerizarea, micornd perioada de lucru i
priza
e. amestecul celor dou componente trebuie fcut cu meticulozitate, fr micri energice

R: a, d, e 38

28. Aplicarea sigilantului cnd se folosesc rimi compozite se face n felul urmtor:
a. se recomand utilizarea unei cantiti de material astfel nct s acopere toate anurile i fosetele
ocluzale
b. materialul de sigilare trebuie s acopere i aproximativ 1 mm din pantele cuspidiene
c. materialul de sigilare trebuie s acopere i aproximativ 3 mm din pantele cuspidiene
d. dup aplicarea materialului de sigilare se recomand aplicarea imediat a sursei luminoase
e. dup aplicarea materialului de sigilare se recomand temporizarea aplicrii sursei luminoase timp
de 5 pn la 20 de secunde

R: a, e 40

29. Tehnica sigilrii cu un ciment glass ionomer convenional autopolimerizabil prezint urmtorii
timpi operatori:
a. curarea suprafeei dentare cu o perie conic sub jet de ap
b. lrgirea anurilor i fosetelor cu o frez diamantat foarte fin
c. demineraliare acid
d. aplicarea materialului
e. aplicarea unui lac protector

R: a, d, e 42

30. Enameloplastia ca tehnic de sigilare a anurilor i fosetelor se recomand n cazul:
a. anurile adnci i cu diametrul mai mare care prezint modificri de culoare
b. n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci
c. anurile adnci i cu diametrul mai mare care nu prezint modificri de culoare
d. anurile adnci i nguste care prezit modificri de culoare
e. anurile largi i mai puin adnci care nu prezint modificri de culoare

R: b, d 43

31. n cazul folosirii materialelor pe baz de rini compozite, sigilarea prin enameloplastie ofer
urmtoarele avantaje:
a. permite ptrunderea mai profund a materialului, numai dac acesta este negranular
b. asigur o adaptare mai bun la smal
c. crete rezistena la uzur a materialului
d. permite ptrunderea mai profund a materialului, numai dac acesta este granular
e. aspectul estetic este net superior sigilrii convenionale

R: b, c 44

32. n legarea materialului de sigilare la suprafaa de smal demineralizat acid au rol important
urmtorii factori:
a. grosimea stratului de smal
b. topografia suprafeei de smal demineralizat
c. gradul de curenie i de uscare a smalului
d. concentraia fluorului n smalul demineralizat
e. agentul de demineralizare

R: b, c, e 45

33. Sigilarea se recomand n urmtoarele situaii clinice:
a. anuri n form de I, amfor, pictur
b. anuri i fosete adnci cu proast coalescen
c. sonda aga, dar nu sunt alte semne de carie dentar
d. anurile i fosetele la dinii care nu au erupt de mai mult de 5 ani pe arcad
e. dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafa uscat

R: a, b, c, e 56

34. SIMONSEN recomand ca perioade potrivite pentru sigilare:
a. vrsta de 3-4 ani pentru molarii temporari
b. vrsta de 8-9 ani pentru molarii primi permaneni
c. vrsta 2-3 ani pentru molarii temporari
d. vrsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni
e. vrsta de 13-14 ani pentru molarii 2 permaneni i premolari

R: a, d 58

35. coala scandinav recomand sigilarea n urmtoarele situaii:
a. molarii unu i doi predispui la carie
b. la pacienii care consum zilnic mari cantiti de dulciuri
c. la pacienii care prezint multe leziuni aproximale
d. dinii cu defecte de dezvoltare, de coalescen
e. pacienii cu handicap general

R: a, d, e 59

36. SURMONT P i colab. indic aplicarea sigilrilor la grupul persoanelor cu risc, care cuprinde:
a. pacieni carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans
b. pacieni care fumeaz mult i consum mari cantiti de alcool
c. pacieni care consum zilnic mari cantiti de dulciuri
d. pacieni handicapai psihic sau fizic, cu igien bucal precar
e. pacieni cu numeroase leziuni aproximale

R. a, c, d 56

37. Criterii de selecionare a dinilor n vederea sigilrii anurilor i fosetelor:
a. nu se recomand n mod normal sigilarea molarilor temporari
b. orice copil cu carie proximal ar trebui s beneficieze de sigilarea suprfeei ocluzale la dintele
respectiv
c. cariile ocluzale la unul sau mai muli molari de 6 ani, necesit sigilarea molarilor de 12 ani
imediat dup erupie
d. orice colpil cu o carie ocluzal la un molar de 6 ani, necesit sigilarea molarilor de 6 ani sntoi
e. sigilarea se poate efectua la orice vrst dup erupia dintelui pentru a asigura o uscare adecvat

R: a, c, d 60

38. Sigilarea accidental a cariilor incipiente din anuri i fosete se caracterizeaz prin:
a. microorganismele prezente sub materialul de sigilare i pierd viabilitatea, dar nu i potenialul de
demineralizare
b. microorganismele prezente sub materialul de sigilare i pierd viabilitatea i potenialul de
demineralizare
c. microorganismele prezente sub materialul de sigilare nu i pierd viabilitatea, dar le scade
potenialul de demineralizare
d. la dou sptmni dup sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 3 ori
e. la dou sptmni dup sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 23 ori

R: b, e 53

39. n funcie de extinderea i adncimea procesului carios depistate prin preperare exploratorie, se
deosebesc urmtoarele tipuri de obturaii preventive cu rin:
a. cnd leziunea de carie n an i foset este minim, cantonat numai n smal
b. cnd leziunea de carie a progresat n dentin, dar este nc mic
c. cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin
d. cnd leziunea s-a extins mult n dentin i a provocat hiperemie pulpar
e. cnd leziunea a deschis camera pulpar i a provocat pulpit

R: a, b, c 63

40. Obturaiile preventive cu glass ionomeri presupun urmtorii timpi operatori:
a. periaj profesional cu past de piatr ponce
b. pregtirea conservatoare a cavitii
c. demineralizare prin gravaj acid
d. aplicarea glass ionomerului
e. aplicarea unui lac protector

R: a, b, d 67

TERAPIE
SUBIECTE LICENTA ODONTO

1.Caria dentara poate sa apara:
a. numai pe suprafata ocluzala a dintilor ;
b. numai pe suprafata meziala a dintilor;
c. pe orice suprafata a dintelui;
d. numai pe suprafata linguala/palatinala a dintilor;
e. numai pe suprafata distala a dintilor.
Raspuns corect:c (4,pag 139)

2. Aspectele morfologice ce determina simptomatologia cariei dentare, sunt in functie de:
a. rata si viteza de evolutie a cariei;
b.extinderea cariei ;
c. localizarea cariei;
d.gradul de penetrare a materialului de obturatie;
e.nici un raspuns corect.
Raspuns corect: A,B,C (4,pag.139)

3. Localizarea cariei in santuri si fosete:
a.suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor;
b. fata vestibulara a dintilor frontali superiori;
c.gropitele de pe fata orala ale frontalilor superiori;
d. gropitele vestibulare si orale ale incisivilor;
e.nici un raspuns correct.
Raspuns corect: A,C,D (4,pag.139)

4. Caracteristicile cariei suprafetelor netede:
a.nu apare acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea/curatirea artificiala;
b.nu sunt frecvente pe fetele proximale ale molarilor,premolarilor,frontali;
c.pe suprafetele proximale ale frontalilor sunt situate la marginea fetei subminind/intrerupand creasta
marginala;
d.pe sectiune, leziunea carioasa are forma de U,cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de V
spre JAD;
e.toate raspunsurile sunt corecte.
Raspuns corect: C,D (4,pag.140)

5.Caracteristicile cariei radiculare:
a.nu incepe la sau aproape de jonctiunea smalt-cement;
b. cel mai afectati sunt molarii mandibulari,apoi caninii maxilari,incisivii;
c.nu afecteaza cel mai frecvent suprafetele vestibulare;
d.la mandibula e mai frecventa o data cu inaintarea in varsta;
e. afecteaza smaltul de obicei.
Raspuns corect: B,D,(4,pag.142)

6.Pentru caria incipienta caracteristice sunt urmatoarele:
a. leziunea nu se poate remineraliza daca se iau imediat masurile profilactice nacesare;
b.apare ca o pata alba,opaca atunci cand dintele e uscat cu aerul;
c.suprafata dintelui apare intact si dur;
d. este reversibila;
e.este o leziune ireversibila.
Raspuns correct: B,C,D(4,pag.143)

7.In functie de gradul de penetrare microbian, caria poate fi:
a.carie superficiala;
b.carie medie;
c.carie profunda;
d. carie reversibila;
e. carie penetranta.
Raspubs corect:A,B,C,E(4,pag.143)

8.Caria in functie de viteza de evolutie poate fi:
a. carie incipienta;
b.carie cronica cu evolutie lenta;
c.carie cronica stationara;
d. carie acuta;
Raspuns corect:B,C,D(4,pag.144)

9.Semnele subiective ale cariei dentare sunt:
a. retentionarea de resturi alimentare;
b.sensibilitate la dulce/acru;
c. sensibilitate la rece/cald;
d.eventuale modificari de volum si culoare ale papilelor interdentare;
e.tote raspunsurile sunt corecte.
Raspuns corect:E(4,pag.145)

10.Semnele obiective ale cariei dentare sunt:
a. nici un raspuns corect;
b.marmoratia santurilor,coloratia brun-maronie,aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase;
c.la palpare se observa dentina ramolita,detritus,gradul de sensibilitate a peretilor cavitatii;
d.percutia in axul dintelui este negativa;
e. modificarea de culoare pe suprafetele expuse vederii.
Raspuns correct:B,C,D,E(4,pag.145)

11. Caria dentara poate fi decelata cu ajutorul unor examenele complementare ca:
a.deglutitia;
b.examenul radiologic;
c.diafanoscopia:
d.testul spatulei;
e.starea mucoasei gingivale.
Raspuns correct:B,C,E(4,pag.146)

12. Caracteristici leziunilor cavitare sunt:
a. exista radiotransparenta;
b.separarea temporara a dintelui nu poate usura diagnosticul
c.zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare;
d. suprafata smaltului intrerupta;
Raspuns corect:A,C,D(4,pag.149)

13.Leziunile dentare coronare necarioase sunt:
a. atritia;
b.eroziunea ;
c.lacunele cuneiforme;
d. abrazia;
e.rizaliza;
Raspuns corect:A,B,C,D,(4,pag.151)

14.Frezele sferice se folosesc la:
a.atacul primar al dintelui;
b.testarea vitalitatii dintelui;
c.masurarea cavitatii;
d.indeparterea dentinei dure alterate;
e.slefuirea dintelui.
Raspuns corect :A,D(4,pag.188)

15.Instrumente taietoare sunt denumite:
a.polipanturi;
b.sapita;
c.toporisca;
d.bizotator de prag gingival;
e.freze.
Raspuns corect: B,C,D(4,pag.191)

16. In timpul prepararii cavitatii sunt folosite urmatoarele sisteme de racire:
a. apa;
b.aerul;
c.badijonaj cu alcool;
d.aerosolul;
e.nu avem nevoie de system de racire.
Raspuns corect:A,B,D(4,pag.194)

17.Fazele tratamentului in caria dentara simpla:
a.faza de control;
b.faza de lucru;
c.faza definitiva;
d.faza de intretinere;
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.167)
18.Profilaxia cariei se refera la:
a. folosirea fluorurilor;
b.sigilarea fisurilor,santurilor si fosetelor;
c.modificarea dietei;
d. remineralizarea leziunilor incipiente;
e.eradicarea cariilor acute prin slefuirea dintelui pentru coroana de invelis.
Raspuns corect:A,B,C,D,(4,pag.168)
19.Dupa numarul suprafetelor implicate cavitatile pot fi:
a. cavitati compuse
b. cavitati simple
c.cavitati complexe
d. cavitati linguale;
e cavitati distale.
Raspuns corect:A,B.C(4,pag.172)
20. Sunt corecte afirmatiile de mai jos:
a.cavitatile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare in toate fisurile si fosetele de pe
suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor ;
b. cavitatile de clasa V rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare la nivelul suprafetei palatinale ale
dintilor frontali maxilari;
c. cavitatile de clasa II rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale
molarilor si premolarilor;
d. cavitatile de clasa III rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale
incisivilor si caninilor cu pastrarea unghiului incizal.
e. .cavitatile de clasa VI rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare doar in fisurile si fosetele de pe
molari .
21.Care sunt timpii in terapia cariei simple:
a.sunt 5-6 timpi in functie de marimea dintelui;
b.timpul 2 sau etapa medicamentoasa sau tratamentul plagii dentinare;
c.timpul 3 sau etapa ortopedica-etapa de restaurare a substantei pierdute;
d.timpul 1 sau etapa chirurgicala a terapiei cariei simple;
e. exista doar un singur timp;
Raspuns correct: B,C,D (4,pag.172)
22. Rolul obturatiei este:
a. toate raspunurile corecte;
b. curativ si profilactic;
c.impiedica progresiunea leziunii carioase;
d. a restabilii functiile masticatorii si fizionomice;
e. refacerea anatomiei dintelui;
Raspuns corect A (4,pag.173)
23. Sporirea extensiei se face in urmatoarele conditii:
a. varsta inaintata a pacientului;
b. handicap psihic sau fizic;
c.restaurarea dintilor care pot devein stalpi de punte;
d. nu necesita ajustarea conturului dintilor;
Raspuns corect:A,B,C,(4,pag.176)
24.Principiile in obtinerea formei de rezistenta a cavitatilor sunt:
a. sa furnizeze grosime materialului restaurativ pt a-i preveni fractura;
b.reducerea peretilor cavitatii;
c.acoperirea sau includerea carespnzatoare a dintilor distrusi in restaurare ca sa previna fracturarea lor
prim forte laterale;
d. a se folosi cavitati cu baza plana;
e.nici un raspuns corect.
25.Lacurilor dentare au avantajele:
a. aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare
b.confera o protectie mai buna a plagii
c.incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune ai amalgamului de argint
d. solubile in mediul salivar
e. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in placa dentinara

Raspuns corect :B,C,E(4,pag 294)
26. Lacurile dentare au urmatoarele dezavantaje:
a.aderenta de natura fizica
b.rezistenta mecanica slaba la solicitarile masticatorii din cauza grosimii reduse
c. indepartarea rapida prin uzura masticatorie
d.impiedica umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini
e. izolarea termica necorespunzatoare
Raspuns corect B,C,D,E(4,pag 294)
27.Indicatii ale lacurilor dentare sunt:
a. reducere hipersesibilitatii dentinare dupa obturatiile coronare recent
b.protectia bonturilor coronare la dintii vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de zinc
c. sub coafajele indirecte
d. sigilarea canaliculilor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
e. protectia temporara a uzurii masticatorii la obturatiile coronare
Raspuns corect A,B,D,E (4,pag 295)

28.Avantajele linerilor dentari sunt:
a. utilizarea in coafajul direct
b.formarea unei bariere de protectie a plagii dentinare
c.efect cariostatic la interfata plagii dentinare cu materialul de obturatie coronara
d. protectie chimica
e.toate raspunsurile corecte
Raspuns corect : E (4,pag 296)

29. Functiile salivei sunt:
A. dizolv smaltul dentar
B. produce dezechilibru ecologic bucal
C. lubrafiant
D. digestiv
E. sistem tampon
corect:C,D,E (4, pag. 36)

30. Dezvantajele linerilor dentari sunt:
a. toate raspunsurile corecte
b.desprinderea de pe suparafata plagii dentinare,in cursul contractiei de priza a rasinilor acrilice sau
compozite
c. izolarea termica necorespunzatoare
d. lipsa unei rezistente mecanice semnificative
e. solubilizarea si dezintegrarea in lichidele bucale
Raspuns corect:A (4,pag296)

31. Linerii cu hidroxid de calciu au urmatoarele avantajele:
a.alcalinitate scazuta care se pastreaza si dupa priza
b.insolubile in mediul apos
c. rezistenta foarte slaba la compresiune
d.stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara
e. efect bacteriostatic
Raspuns corect:D,E(4,pag 297)

32.Avantajele linerului din eugenat de zinc sunt:
a. nu adera de dentina
b. efect sedative pulpar
c.neiritanti pulpari
d.inhiba polimerizarea rasinilor
e. ph in apropierea neutralitatii
Raspuns corect: B,C,E(4,pag298)

33.Dezavantajele linerilor din CIS sunt:
a. efect cariostatic
b.adezivitatea la dentina care exclude prezenta bacteriilor
c. biocompatibilitatea
d.rezistenta la compresiunea masticatorie superioara celorlalti lineri
d.reducere microinfiltratie marginale sub obturatiile cu amalgam de argint
Raspuns corect:E(4,pag299)

34.Proprietati ale cimentului fosfat de zinc:
a. cel mai putin elastic din toate bazele propriu-zise
b. in 24 ore de la priza atinge 2/3 din valoarea finala
c. rezistenta mecanica foarte mare
d.nu izoleaza termic
e.aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica
Raspuns corect: A,C,E (4,pag304)

35.Proprietati ale cimentului eugenolat de zinc:
a. solubilitate relativa mare
b. efect sedativ pulpar c.ph acid
d.priza dureaza 3-10 min
Raspuns corect A,B,D (4,pag 307)

36.Proprietati ale cimentului policarboxilat de zinc:
a. vascozitate ceva mai mica decat a cimentului fosfat de zinc in primele 2 min de la spatulare
b.constituie o matrice ionica amorfa de poliacrilat de zinc
c.tixotrop
d.adeziune chimica la smalt si dentina printr-o legatura ionica intre anionii cimentului si cationii de calciu
e.rezistenta mecanica la compresia masticatorie similara eugenatului de zinc armat
Raspuns corect:B,C,D(4,pag 309)

37.Proprietati ale CIS:
a. posibil efect bacteriostatic sau chiar bactericid prin eliminarea fluorului
b.transluciditate
c.insolubilitate
e. suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint
Raspuns corect:A,B,D,E(4,pag 311)

38.Avantaje ale CIS cu mecanism dublu de priza fata de CIS conventionale sunt:
a. suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint
b.priza mai lenta
c.eliberare mai marcata de fluor comparativ cu CIS
d.aciditate mai ridicata
e.rezistenta mai mare la compresiune prin rezistenta rasinii
Raspuns corect:A,C,E(4, pag312)

39.Obiective ale coafajului indirect:
a.fizionomic
b.stimularea neodentinogenezei
c.creearea conditiilor optime de vindecare pulpara
d.favorizarea inchiderii marginale optime a obturatiei coronare
e. posibilitatea crearii conditiilor optime de vindecare pulpara
Raspuns corect B,C,D,E(4,pag 314)

40.Calitatile materialului ideal pentru coafajul direct:
a.incompatibilitate pulpodentinara
b.sigilarea canaliculelor dentinare
c.stimularea neodentinogenezei
d.capacitatea termoizolanta
e.radiotransparent
Raspuns corect B,C,D(4,pag 314)

41.Avantaj ale adezivilor dentinari:
a. reducerea hiperesteziei dentinare
b. diluarea toxinelor de catre limfa dentinara\
c. sigilarea canaliculelor dentinare superioare lacurilor
d. reducerea hipersensibilitatii dentinare
e.solubili in apa si saliva
Raspuns corect A,B,C,D (4,pag320)

42. Scopurile glazurarii obturatiei coronare de compozit:
a. pigmentare marginala
b.reducerea uzurii ocluzale prin masticatie sau parafunctii
c.pastrarea texturii de suprafata a obturatiei
d.nu se glazureaza obturatia de compozit
Raspuns corect:B,C(4,pag 324)

43. Rasinile adezive au urmatoarele roluri:
a sigileaza plaga dentinara
b.realizeaza hibridizarea plagii dentinare
c.permite obturatii coronare adezive
d.amortizeaza solicitariile ocluzale masticatorii
e.toate raspunsurile sunt corecte
Raspuns correct E(4,pag 330)

44.Viteza difuziunii rasinii adezive intr-un substrat depinde de:
a. vascozitate
b.masa moleculara
c.concentratie
d.afinitatea pentru substrat
Raspuns corect E(4,pag 331)

45.Eficienta hibridizarii poate fi influentata de:
a. valoarea mult prea scazuta a temperaturii corpului poate reduce grosimea stratului hibrid
b.demineralizarea excesiva a dentinei
c.polimerizarea incomplete a monomerului adeziv din cauza prezentei apei
d.reactia dureroasa generata de deplasarea centrifuga a limfei dentare la aplicarea conditionantilor acizi
e. demineralizarea insuficienta a dentinei
Raspuns correct B,C,D,E(4,pag333)

46.Avantaje ale primerilor autogravanti:
a.demineralizarea si infiltrarea simultanta cu monomeri adezivi a DDR si plagii dentinare subdiacente
reduce riscul de a lasa dentina demineralizata neimpregnata de rasina
b.cresterearea timpului de lucru ,eliminand etapele comune tehnicilor adezive conventionale cum ar fi
gravarea acida si lavajul
c. eliminarea gravarii acide
d.primerul adera direct pe stratul de DDR ce va fi pastrat in stratul hibrid fie partial demineralizat fie
nedemineralizat
Raspuns corect:A,C,D(4,pag 345)

47.Tehnicile de hibridizare sunt:
a. hibridizare pe dentina umeda
b.hibridizare cu indepartarea DDR
c.hibridizarea dentinei uscate
d.hibridizare cu timp de lucru efectuat succesiv sau simultan
e.hibridizare cu gravare acida
Raspuns corectA,B,C,D,E(4,pag 339)

48.Care din urmatoarele materiale sunt fizionomice:
a. plastobturul
b. FOZ
c. materialele compozite
d.cimenturile silicofosfat
e. cimenturile silicat
Raspuns corect C,E (4,pag348)

49.Care sunt materialele de obturatie provizorie:
a. cimentul FONCO
b.atropina
c.cimentul fosfat de zinc
d. cimenturile silicate
e.cimenturile compozite
Raspuns corect A,C(4,pag 348)

50.Caracteristici clinice EOZ:
a. impermeabil fata de acizi
b.aderent la peretii cavitatii asigurand o inchidere etansa
c. actiune bactericida
d.fizionomice
e.se foloseste ca obturatie de baza in cavitatiile ce urmeaza a fi obturate cu materiale compozite
Raspuns corect A,B,C (4,pag 351)

51.Caracteristicile cimentului FOZ:
a. acoperirea pastelor ce contin hidroxid de calciu
b. transluciditatea lipseste
c.rau conducator de caldura si electricitate
d.cimentarea lucrarilor protetice
e. aderenta la suprafata dentinei Raspuns correct B,C,D,E(4,pag 353)

52.Cimenturile silicat au caracteristicile:
a. prezinta transluciditate
b.sunt aderente de peretii cavitatii
c.sunt toxice pentru pulpa daca se aplica direct in cavitate
d.timpul de priza variaza intre 1-10 min
e.cu timpul se degradeaza in cavitatea bucala
Raspuns corect:A,C,E (4,pag354)

53. Defecte si accidente posibile ale obturatiei fizionomice:
a.adapatarea incorecta in ocluzie a obturatiei
b. fisurarea sau fractura obturatiei
c.colorarea marginilor cavitatii in galben mat datorita urmelor de ciment zinc-fosfat
d.estetica
e.incorporarea unei cantitati de pulbere prea mari sau prea mici
Raspuns corect A,B,C,E(4,pag 356)

54. CIS sunt indicate:
a. fixarea provizorie a elementelor protetice
b.sigilarea fosetelor si fisurilor
c.restaurarea dintilor temporari
d.tratament medicamentos intracanalar
e. restaurarea leziunilor milolitice fara prepararea de cavitati Raspuns corect B,C,E(4,pag 359)

55.Cimentul de hidroxid de calciu are caracteristic:
a. reduce permeabilitatea dentinara
b.stimuleaza formarea dentinei secundare de reparatie
c.neutralizeaza aciditatea din focar
d. timp de priza 2-7 minute
Raspuns corect E (4,pag317)

56. Lichidul bucal are rolul cariopreventiv prin:
a.diluarea acizilor oraganici produsi in placa bacteriana
b.tamponarea aciditatii bucale prin sistemele tampon salivare si substante alcaline
c.remineralizarea carilor incipiente,necavitare
d.formarea bolului alimentar
e. inhibarea adeziunii microbiene
Raspuns corect A,B,C,E(4,pag43)

57.Diagnosticul cariei dentare:
a. percutia orizontala sau in ax a dintelui este negativ
b.semne obiective obtinute prin inspectie, palpare, percutie
c.semne obiective obtinute prin examenele complementare
d. semne subiective: rece ,dulce,acru
e.mobilite de gradul II/III
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 145)

58.Examenele complementare folosite in diagnosticul cariei dentare:
a.palparea si percutia dintelui
b.examenul radiologic
c. firul de matase
d.diafanoscopia
e.starea mucoasei gingivale
Raspuns corect B,C,D,E(4,pag146)

59.Forma cavitara a cariei dentare:
a.radioopaca sub smaltul ocluzal
b. radiotransparenta sub smaltul ocluzal
c.coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent
d. substanta dentinara moale la baza gropitelor
e. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor

Raspuns corect ,B,C,D,E(4,pag 148)

60.Leziunile cavitare sunt caracterizate prin :
a. zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare
b.separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul
c. suprafata smaltului continua
d.exista radiotransparenta
Raspuns corect A,B,D(4,pag 149)

61.Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
a.sensibilitate la agenti termici-cald
b.prezenta petelor cretoase si marmoratiilor santului
c.pierderea de substanta dura dentinara
d.prezenta dentinei alterate
e.deschiderea camerei pulpare
Raspuns corect B,C,D (4,pag150)

62.Displaziile si hipoplaziile dentare sunt:
a. dentinogeneza imperfecta
b. amelogeneza imperfecta
c. hipoplazia amelara neereditara
d. displazia cronica primara
e. nici un raspuns corect
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 151)

63.Sigilarile se pot folosi la:
a. pacienti cu multe leziuni proximale
b. fisurile santurile si gropitele retentive de la nivelul molarilor
c.dinti erupti de mai putin de 4 ani
d. gropitele cu pante largi
e. santuri si fisuri supuse autocuratirii
Raspuns corect B,C (4,pagina 155)

64. Sigilarile sunt contraindicate:
a. gropitele cu pante largi dinti fara carii de peste 4 ani
b.premolarii exceptand pacientii carioactivi
c. gropitele cu pante largi
d.santuri si fisuri supuse autocuratirii
e.dintii tineri care prezinta tesut dentar ramolit sau opacitati in gropite si fisuri
Raspuns corect A,B,C,D(4,Pag 156)

65.Demineralizarea prealabila creste retentia materialelor prin:
a. cresterea capacitatii de umectare a smaltului
b.curatirea zonei ce urmeaza a fi sigilata
c.scaderea ariei de contact dintre smalt si material
d.formarea de microretentii care sa faciliteze penetrarea materialului de sigilare sub forma de ramificatii
Raspuns corect A,B,D(4,pag 156)

66.Avantajele fluorizarii cu gelul aplicat in lingura sunt
a. timp crescut de lucru
b.o actiune indelungata a agentului
c.controlul tuturor zonelor unde se aplica fluorul
d. in general bine acceptat de pacient
e. nu se pot trata ambele arcade simultan
Raspuns corect B,C,D(4,pag 161)

67. Dentinei are proprietatiile fizice:
a. elasticitate neuniforma
b.microduritatea creste pe masura apropierii de pulpa din cauza reducerii duritatii dentinei
intercanaliculare
c. rezistenta mecanica scade prin prepararea si obturarea unei cavitati
d.impermeabilitate
e. elasticitate uniforma
Raspuns corect A,B,C(4,pag 276)

68. Caria de pe suprafetele netede are urmatoarele zone din punct de vedere histologic:
a. corpul leziunii
b.zona intunecata
c. zona translucida
d.zona de suprafata
Raspuns corect E(4,pag 126-128)

69.Caria de cement prezinta:
a. fara aparitia zonei de scleroza
b.zone de epuizare marcata a cristalelor
c.invadarea cu bacterii se face mai rapid decat la caria in smalt
d.obstruarea canaliculilor dentinari
e. cristale in forma de tablete de hidroxiapatita
Raspuns corect A,C,D,E(4,pag 133)

70.Depunerea dentinei de reactie depinde de:
a.varsta dintelui
b. viteza de progresie a cariei
c.intensitatea excitantiilor
d. capacitatea biologica a dintelui
Raspuns corect E (4,pag 136)

71.Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:
a. abrazie si eroziune
b.displaziile si distrofiile dentare
c. atritia si fractura
d. leziunile dentare necarioase
e. complicatiile cariei dentare
Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag 151)

72.Pulpa va reactiona la instrumentele taietoare rotative in functie de:
a. varsta pacientului
b. mecanismul de protectie a pulpei
c.numarul de instrument active
d.pozitia pacientului in fotoliul dentar
e.sistemul de ventilatie din cabinet
Raspuns corect A,B, (4,pag 192)

73.Avantajele digii:
a.asigura o buna vizibilitate
b.asigura un camp operator curat si uscat
c.asigura retractia partilor moi
d.poate modifica concentratia optima a medicamentelor
e.este economica
Raspuns corectA,B,C,E (4,pag 203)

74.Indicatii pentru restaurarile cu rasini compozite sunt:
a. reconstituiri de bonturi coronare
b.fracturi ale dintilor frontali
c. fracturi ale unghiurilor incizale
d.cimentarea reconstituirilor corono-radiculare turnate
e. nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,C, (4,pag 253)

75.Contraindicatiile restaurarilor cu rasini compozite sunt:
a. fracturi ale dintilor frontali
b. fracturi ale unghiurilor incizale
c.la pacientii cu inalta rata si redus control al cavitatii carioase
d. restaurari posterioare de rutina
e. rasinile compozite nu au contraindicatii
corect C,D(4,pag203)

76. Tehnicile de utilizare a sistemelor adezive actuale se clasifica dup criteriile care stau la
baza hibridizrii:
A. hibridizare cu sau fr adeziv
B. hibridizare cu timpi de lucru efectuati suceesiv sau simultan
C. hibridizare cu sau fr pstrarea DDR
D. hibridizare imediat sau tardiv
E. hibridizare pe dentin umed sau uscat
Raspuns corect:B,C,E (4, pag. 339)

77. Hibridizarea optima:
A. aplicarea primerului timp de 30 secunde
B. utilizarea preferential a gravrii globale
C. aplicarea rsinii adezive, preferabil cu umplutur, intr-un strat suficient de gros
D. sistemele adezive cu aceton sunt eficiente pe dentin uscat
E. polimerizarea concomitent a rsinii adezive cu obturatia coronar
Raspuns corect:B,D (4, pag. 346)

78. Amalgamul e folosit ca material de restaurare pentru cavittile de cls.I:
A. esteticul
B. incidenta cariei pe suprafetele proximale
C. vrsta si pacientului
D. extinderea cariei n fosete si fisuri
E. sexul pacientului
Raspuns corect A,B,C,D (4, pag. 208)

79. Ltimea ideal a istmului n cavittile de cls I pentru amalgam la premolarii maxilari nu trebuie s
fie mai mare dect :
A. 3,00-3,25mm
B. 1,00-1,52mm
C. 1/3din distanta dintre vrful cuspizilor
D. 1/2din distanta dintre vrful cuspizilor
E. 1/4din distanta dintre vrful cuspizilor
Raspuns corect:B,E (4, pag. 209)

80. Triada de factori etiologici (Keyes) ai cariei dentare sunt:
A. sexul
B. terenul
C. alimentatia
D. flora microbian
E. zona geografic
Raspuns corect:B,C,D (4, pag. 31)

81. Perturbarea formrii matricei organice a smaltului:
A. carenta n complexul B
B. carenta n vitamina E
C. carenta n vitamina PP
D. carenta n vitamina A
E. carenta n vitamina C
Raspuns corect:D,E (4, pag. 33)

82. In cavittile obtinute n urma preparrii cariilor extinse - aplicarea bazei:
A. se inser un preparat moale de ZOF
B. grosimea stratului de ZOF va fi de 0,5-0,75 mm
C. grosimea stratului de Ca(OH)2 va fi de 0,5-0,75 mm
D. trebuie s acopere toate zonele expuse sau neexpuse
E. se inser un preparat moale de Ca(OH)2
Raspuns corect:C,D,E (4, pag.211)

83. Restaurarea uneia sau a ambelor fetele proximale ale dintelui cu amalgam, va fi de durat,
dac:
A. matricea este aplicat doar cnd este necesar
B. cavitatea este preparat conservator
C. matricea este aplicat adecvat
D. nu este folosit diga
E. este folosit diga
Raspuns corect:C, E (4, pag. 217)

84. Selectarea materialului restaurator pentru cls a -II-a depinde de:
A. esteticul
B. economicul
C. vrsta pacientului
D. incidenta cariei
E. extinderea pe suprafata ocluzal a cariei
Raspuns corect:A,B,C,D (4, pag. 218)

85. Prepararea MOD pentru obturatii cu amalgam:
A. aplicarea digi
B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale
C. prepararea cavittii de colet
D. ndeprtarea dentinei cariate restante
E. finisarea marginilor de smalt
Raspuns corect:A,B,D,E (4, pag. 226)

86. Desfiintarea crestei oblice a molarului 1 maxilar, n vederea preparrii unei cavitti MOD se face
cnd n urma ndeprtrii dentinei alterate, rmne un perete de dentin mai ngust de :
A. 5,5 mm
B. 0,5 mm
C. 1,00 mm
D. 0,2 mm
E. nu are important
Raspuns coerct:B (4, pag. 227)

87. Prepararea cavittii de cls a-V-a pentru restaurarea cu amalgam pe caninul mandibular:
A. se face cu o frez cilindro-conic de mrime potrivit
B. se face cu o frez globular de mrime potrivit
C. freza se mentine astfel nct toti peretii interni s fie perpendiculari pe suprafata extern
a dintelui
D. peretele axial este n smalt
E. peretele axial este n dentin
Raspuns corect:A,E (4, pag. 233)

88. Mineralizarea matricei smaltului e perturbata de:
A. carenta de vitamina A
B. raportul calciu-fosfst din alimentatie
C. dereglri hormonale
D. carenta de magneziu si potasiu
E. rolul fluorului
Raspuns corect:B,C,E (4, pag. 34)

89. Caria dentar:
A. necroza tesutului dur este urmat de cavitatie
B. fr caracter inflamator
C. are caracter inflamator
D. este un proces distructiv cronic al tesuturilor dure ale dintelui
E. se dezvolt si pe dintii inclusi
Raspuns corect:A,B,D (4, pag. 31)

90. Caria dentar:
A. reprezint un proces patologic cu analogie n restul organismului
B. leziunea initial necavitar este ireversibil
C. este un proces dinamic desfsurat la interfata dintre placa bacterian si dinte
D. este o boal multifactorial
E. este influentat de microflora bucal cariogen
Raspuns corect:C,D,E (4, pag. 31)

91. In lichidul bucal se gasesc, pe lng saliv:
A mucus nazofaringian
B. exudat al santurilor gingivale
C. lichide de pasaj
D. transudat al mucoasei bucale
E. transudat din pungile parodontale
Raspuns corect:A,C,D (4, pag. 35)

92. Volumul zilnic al secretiei globale salivare este de:
A. 1-1,6 l
B. 1,2-1,8 l
C. 0,2-1,9 l
D. 0,5-1,5 l
E. 3-5 l
Raspuns corect:D (4, pag. 36)

93. Sialometria:
A. se exprim n mg/or
B.const n msurarea ritmului secretiei salivare
C. valoarea normal este 10-30 ml/min pentru secretia salivar stimulat
D. valoarea normal este 1-3 ml/min pentru secretia salivar stimulat
E. valoarea normal este 2,25-4,35 ml/min pentru secretia salivar de repaus
Raspuns corect:B,D (4, pag. 36)

94. Vscozitatea salivei:
A. vscozitatea relativ a salivei parotidiene este de 7,5
B. vscozitatea relativ a salivei submandibulare este de 35
C. vscozitatea relativ a salivei sublinguale este de 13,4
D. vscozitatea relativ a salivei parotidiene este de 1,5
E. vscozitatea relativ a salivei submandibulare este de 3,5
Raspuns corect:B,D,E (4, pag. 37)

95. Fluorul:
A. fluorul salivar nu blocheaz ionii bivalenti de calciu si magneziu
B. prin administrarea unei tablete de fluor de 0,25 mg se ajunge la o concentratie de 800
ppm a fluorului n saliv
C. fluorul din secretia salivar reprezint 20-60% din concentratia sanguin
D. cnd ph-ul coboar sub 5, fluorul ncepe s se elibereze treptat
E.fluorura de calciu este solubil la ph neutral
Raspuns corect:D (4, pag. 39)

96. Toaleta final a cavitii include:
A. ndeprtarea tuturor achiilor i debriurilor care s-au acumulat
B. uscarea cavittii
C. efectuarea unei inspecii finale complet a preparrii
D. degresarea cavitii
E. neutralizarea acizilor din cavitate
Raspuns corect A,B,C(4, pag. 182)

97. Solvenii organici n care sunt dizolvate lacurile dentare sunt:
A. alcool
B. cloroform
C. eugenol
D. eter
E. perhidrol
Raspuns corect A,B,D(4, pag. 294)

98. Metoda ideal pentru ndeprtarea materialului carios trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. cldura fricional s fie aproape zero
B. s se exercite o presiune minim
C. se realizeaza numai cu turbina
D. s existe un control complet al instrumentului folosit
E. s se fac numai manual
Raspuns corect A,B,D(4, pag. 180)

99. Materialul anorganic salivar este reprezentat de:
A. mucine
B. calciu
C. fosfai
D. fluor
E.lactoferin
Raspuns corect B,C,D(4, pag 37-38)

100. Hidrocarbonatul cu cel mai nsemnat potenial cariogen este Zaharoza deoarece:
A. scade colonizarea plcii bacteriene pe suprafeele dentare
B. favorizeaz colonizarea microorganismelor odontopatogene
C. este utilizat de microorganisme mai mult dect oricare alt principiu nutritiv pentru nmulire i
dezvoltare
D. nu este uor fermentabil de ctre microorganisme, ducnd la o producie masiv i rapid de acizi
organici
E. inhib sinteza polizaharidelor extracelulare
Raspuns corect B,C(4, pag 47)

SUBIECTE LICENTA ENDO

1. Adpostirea pulpei ntr-un spatiu cu pereti rigizi are avantajele urmatoare:
A. cresterea presiunii intrapulpare peste valoarea normal, provoac tulburri functionale, ce vor
amplifica gradul inflamatiei
B. cnd sunt integrii accesibilitatea la pulp n scop terapeutic, se obtine numai prin trepanarea peretilor
C. peretii duri, rigizi, permit prelucrarea prin slefuire
D. presiunea dezvoltat pe arcada dentar n timpul actului masticator nu ajunge la pulp
E. peretii duri care acoper pulpa sunt impermeabili la agentii patogeni,
corect:C,D,E (5,pag. 51)

2. Care din urmtoarele afirmatii este corect:
A. sistemul arterial pulpar este de tip terminal
B. foramenul apical nu este calea principal a pulpei de comunicare cu exteriorul
C. sistemul nervos slab reprezentat in pulp, explic sensibilitatea complex a pulpei
D. durerea dentinar este explicat prin teoria hidrostatic si hemostatic
E. bogata inervatie a pulpei face ca, n general timpul care trece de la impactul agentului cu
esutul pulpar, pn la aparitia durerii s fie extrem de lung
corect: A (5, pag. 52,53)

3. In timpul actului masticator presiunea medie exercitat pe arcada dentar este :
A. 8-10 kg
B. 15-40 kg
C. 35-80 kg
D. 100-120 kg
E. 120-150 kg
coract:B (5,pag. 51 )

4. Fibrele mielinice parcurg traiectul liniar ascendent spre pulpa coronar se ramific
mai mult spre periferie, n zona subodontoblastic, alctuind un plex:
A. Brannstrom
B. Amielinic
C. Raschov
D.Tomes
E. Nu formeaz plex
corect: C (5, pag. 53)

5. Functiile organului pulpar sunt:
A. functia regresiv
B. functia nutritiv
C. functia senzitiv
D. functia progresiv
E. functia dentinogenetic
corect:A,B,C,E (5, pag. 54)

6. Care din urmtoarele afirmatii sunt gresite:
A. n prima faz, durerea atrage atentia asupra suferintei pulpare, nedeclansnd mecanisme
complexe de aprare
B. pragul de percepere al durerii are si un carecter individual, n raport cu tipul de sistem
nervos
C. se pare c, indiferent de calitatea lor, stimulii de intensitate redus, actioneaz pe fibrele
vegetative
D. n a doua faz, durerea, prin componenta ei afectiv, determin reactii de aprare
E. durerea de tip vegetativ este cu caracter paroxistic, intermitent si bine localizat
corect: B,C (5, pag. 54)

7. Dentina secundar:
A. este format nainte de eruptia dintelui
B. este format n timpul eruptia dintelui
C. se depune peste dentina primar
D. se depune sub dentina primar
E. nu se deosebeste ca structur de dentina primar
corect:C (5, pag. 54)

8. Functia regresiv a pulpei este:
A. un tesut conjunctiv fibros
B. un proces de ntinerire
C. intalnita numai la dintii temporari
D. un proces de liz a tesutului pulpar
E. toate rspunsurile sunt gresite
corect E (5, pag.55)

9. Despre functia regresiva a organului pulpar:
A. dezechilibrului biologic al tesutului face ca proceselor reactive adaptative s li se substituie procese
regresive
B.degenerescenta organului pulpar evolueaz progresiv, cu viteze foarte diferite si neprevzute
C. aspectul pulpei este acela al unui tesut cu capacitate reactional rapida
D. transformarea regresiv a pulpei cunoaste si fenomenul de degenerescent calcar
E. nici un rspuns nu este corect
corect:A,B,D (5, pag.55)

10. n fazele mai avansate de inflamatie, ph-ul pulpar de 7,30-7,50:
A. tinde s creasc creasc la 10-10,20
B. tinde s scad treptat pn la valori situate sub 6
C. tinde s creasc la 9,50-9,80
D. rmne constant
E. modificarea ph-ului nu are important
corect: B (5, pag.57)

11. Asupra structurilor pulpare mentinerea ndelungat a acidittii are efecte negative:
A. accelerarea proceselor de formare a dentinei de reactie
B.procese de liz celular si formarea puroiului
C. instalarea hipoexcitabilitii
D. cresterea diapedezei celulare
E. scaderea permeabilittii peretilor vasculari
corect:B,D (5, pag. 57)

12. Agentii patogeni externi:
A. dismetabolici
B. chimici
C. termici
D. fizici
E. avitaminoze
corect:B,D(5, pag 58)

13. Agentii patogeni interni:
A. avitaminoze
B. dismetabolisme
C. bacterii
D. boli de sistem
E. intoxicatii endogene
corect:A,B,D,E (5, pag. 58)
14. Secventele inflamatiei pulpare:
A. reactia metadolic celular
B. reactia vascular local
C. reactia biochimic
D. formarea infiltratului seros
E. toate sunt corecte
corect:E (5, pag. 58)

15. Asupra pulpei sunt considerati agenti agresori termici:
A. testarea electric a vitalittii pulpare
B. testarea vitalittii pulpare cu clorur de etil
C. diatermia
D. slefuiri de bonturi fr msuri de protectie a pulpei dentare
E. preparrile de cavitti cu rcire tip spray ap-aer
corect:B,C,D (5, pag. 59)

16. Agentii agresori ce actioneaz cu intensitti mici si repetate:
A. au loc fenomene de coagulare a lipidelor din celule
B. trecerea n cursul aceleiasi mese, de la alimente cu temperaturi ridecate la alimente cu
temperaturi coborte
C. modificrile de temperatur duc la accelerarea ritmului metabolic si alterarea ulterioar a
functiei celulei
D. la excitatii termice brutale, are loc vasoconstrictie cu transudat
E. pot fi obturatii metalice efectuate fr mijloace de protectie a pulpei dentare
corect:B,C,E (5, pag. 59)

17. Agentii traumatici de mic intensitate si repetate pot fi:
A. lucrri protetice n supraocluzie
B. obiceiuri peofesionale
C. dezechilibre ocluzo-articulare primare si secundare
D. manevre ortodontice controlate
E. toate de mai sus
corect:A,B,C (5, pag. 60)

18. Deschiderea camerei pulpare in traumatismele brutale cu fracturi coronare se produc reactii
inflamatorii intense si imediate datorit:
A. infiltrarea camerei pulpare cu saliv steril
B. vasele sanguine raman integre
C. distrugerea unor zone importante celulare
D. dezactivarea unor substante cu actiune litic
E. lezrii fibrelor si receptorilor nervosi
corect:C,E(5, pag. 61)

19. Inflamatia supurat a pulpei:
A. ph-ul pulpar este n jur de 3
B. ph-ul pulpar este n jur de 5
C. presiunea intratisular este de 3-4ori mai mare dect normal
D. presiunea intratisular este de 5-6 ori mai mare dect normal
E. ph-ul este mai sczut dect n pulpita seroas
corect:B,D (5, pag.67)

20. Hiperemia pulpar:
A. reprezint debutul potential ireversibil al unui ciclu inflamator
B. se reflect clinic sub forma hipreamiei preinflamatoare a pulpitelor
C. este un proces ireversibil pulpar
D. prin tratament adecvat, se poate ajunge la o vindecare prin reechilibrare functional
Correct: B ,D (5, pag. 65)

21. Daca nu se actionez terapeutic, finalul oricrui proces inflamator este:
A. pulpita seroas coronar;
B. necroza pulpar
C. pulpita purulent partial;
D. pulpita purulent total;
E.; pulpita seroas total;
Rspuns corect: B (5, pag. 69)

22. Care dintre pulpite este caracterizat pentru caracterul cumplit al suferintei, sub denumirea de
turbarea dintilor:
B. necroza pulpar;
E. pulpita seroas total
Rspuns corect: E (5, pag. 75)

23. Reducerea a durerii la rece (pacientul tine ap n gur n timpul crizei)are in:
B. pulpita purulent partial;
C. pulpita seroas total;
E. necroza pulpar;

24. Dup deschiderea camerei pulpare durerea se reduce sau chiar nceteaz:
B. pulpita seroas total;
E. necroza pulpar;
Rspuns corect: D (5, pag. 80)

25. Boala petelor rozapare in afectiunea pulpara :
A. pulpita cronic nchis hiperplazic;
B. pulpita seroas total;
E. pulpita seroas coronar;
Rspuns corect: A (5, pag. 90)

26. In hiperemia pre-inflamatorie diagnosticul pozitiv const n :
a. Persistenta durerii cteva minute dup ndepartarea excitantului
b. Test de vitalitate pozitiv
c. Persistenta durerii cteva ore dup ndepartarea excitantului
d. Existenta procesului carios cu deschiderea camerei puplare
e. Existenta procesului carios fr deschiderea camerei puplare
Rspuns corect : A,B si E(5, pag 71)

27. Diagnosticul diferential in hiperemie se face cu :
a. Hipersensibilitatea dentinar
b. Parodontita apical cronic
c. Hiperestezia dentinar
d. Pulpitele acute coronare
e. Parodontita apicala acut
Rspuns corect A, C si D (5, pag 71)

28. In pulpita acut seroas partial diagnosticul pozitiv se pune pe:
a. Teste de vitalitate pozitive
b. Caracterul iradiant al durerii
c. Durere surda, neprovocat ce poate dura pna la cteva ore
d. Proces carios profund fr deschiderea camerei pulpare
e. La atingerea fundului cavittii hipersensibilitate
Rspuns corect : A,D si E (5, pag )

29. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu :
a. Necoza pulpar
b. Pulpita acut seroas partial
c. Pulpita purulent partial
d. Pulpita purulent total
e. Hiperemia pre-inflamatorie
Rspuns corect : C,D,E(5, pag 74)

30. Pulpita seroas partiala acut se poate trata prin :
a. Extirpare vital
b. Amputatie vital
c. Coafaj direct
d. Toate raspunsurile corecte
e. Nici un rspuns corect
Rspuns corect : A,B,C(5, pag74)

31. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale :
a. Durere de intensitate crescuta
b. Durere continu
c. La percutie n ax durere de intensitate crescuta
d. La testele de vitalitate hipersensibiliate
e. Toate raspunsurile corecte
Rspuns corect :E (5, pag 76)

32. In pulpita seroasa acuta totala diagnosticul diferential se face cu :
a. Pulpita purulent total
b. Gangrena pulpar
c. Pulpita acut seroas partial
d. Necroza pulpar
e. Parodontita apical acut seroas
Rspuns corect : A,C,si E (5, pag 76)

33. Diagnosticul pozitiv la pulpita acut purulent partiala :
a. Durere pulsatil
b. Exacerbare la rece
c. Prezenta picturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
d. Diminuare la rece
e. Testul de vitalitate d rspuns negative indifferent de intensitate
Rspuns corect : A,C, D (5, pag 79)

34. In pulpita purulenta acuta partiale diagnosticul diferential se face cu :
a. Necroza pulpar
b. Pulpita purulent total
c. Pulpita seroas coronar
d. Gangrena pulpar
e. Parodontita apical acut seroas
Rspuns corect : C (5, pag 79)

35. Pulpite cronice deschise :
a. Pulpita scleroatrofic
b. Pulpita hiperplazic
c. Pulpita polipoas
d. Pulpita ulceroas
e. Pulpita granulomatoas
Rspuns corect : D, E (5, pag 80)

36. Pulpite cronice nchise sunt :
a. Pulpita hiperplazic
b. Pulpita granulomatoas
c. Granulomul intern Palazzi
d. Pulpita neatrofic
e. Pulpita ulceroas
Rspuns corect : C si A (5, pag 80)

37. n granulomul intern Palazzi exist urmtoarea simtomatologie :
a. Durere la rece
b.Prin transparenta smaltului se observ pulpa de culoare verde
c. Vag jen la dintele respectiv
d. Uneori fistul in dreptul dintelui
e. Durere la cald
Rspuns corect : C, D (5, pag 91)

38. In necroza pulpar diagnosticul pozitiv const n :
a. Teste de vitalitate negative
b. Lipsa sensibilittii la palparea cu sonda
c. Durere la rece
d. Modificarea de culoare a dintelui
e. Insmnare bacterian pozitiv
Rspuns corect : A, D, C (5, pag 98)

39.Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar const n :
a. Fetiditate
b. Insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare
c. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
d. Teste de vitaliate negative
e. Toate raspunsurile sunt corecte
Rspuns corect :E (5, pag 101)

40. Agenti etiologici n parodontita apical acut hiperemic pot fi :
a. Agentii chimici
b. Traumatismele
c. Agentii microbieni
d. Nici una de mai sus
e. Toate de mai sus
Rspuns corect : A,B,C(5, pag 1044)

41.Diagnosticul pozitiv in parodontita apical acut hiperemic const n :
a. Simptomatologie de pulpit total
b. Usoar congestie de mucoasa n dreptul apexului
c. Dintele este sensibil la percutia n ax
d. Toate de mai sus
e. Nici una de mai sus
Rspuns corect : A,B,C (5, pag 107)

42. Evolutia parodontitei apicale acute hiperemice poate fi spre :
a. Pulpit purulent
b.Parodontita apical purulent
c. Parodontit apical total
d. Pulpit acut seroas seroas
e. Parodontit cronic fibroas
Rspuns corect : B, D, E (5, pag 107)

43.In parodontita apicala acuta seroasa diagnosticul pozitiv const n :
a. Stare general afectat
b. Durere cu caracter acut si la percutie n ax
c. Tumefierea mucoasei si tegumentelor
d. Lipsa oricaror semne de vitalitate dentar
e. Toate raspunsurile sunt corecte
Rspuns corect: E (5, pag 109)

44.Semnele subiective n parodontita apical acut purulent :
a. Durere cu caracter pulsatil
b. Durere spontan
c. Durere la rece
d. Senzatie de egresiune a dintelui
e. Durere continu foarte intens
Rspuns corect : A, B, D, E (5, pag 111)

45.Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut purulent const n :
a. Durere la atingerea dintelui
b. Toate rspunsurile sunt corecte
c. Modificare de culoare si tumefactia mucoasei din dreptul apexului
d. Teste de vitalitate negative
e. Fistulizare cu eliminare de puroi
Rspuns corect : B (5, pag 112)

46. Imagine radiologica conturat apare in parodontite apicale cronice :
a. Parodontita apical cronica fibroas
b. Granulomul chistic
c. Granulomul epitelial
d. Parodontita apical cronic condensant
e. Granulomul simplu conjunctiv
Rspuns corect : A, B, C,E (5, pag 113)

47. Simtomatologia granulomului chistic :
a. Toate raspunsurile sunt corecte
b. Teste de vitalitate negative
c. Lipsa sensibilitii si sngerrii pe canal
d. Consisten redus cu os depresibil la palpare in dreptul apexului
e. Deformarea regiunii si bombarea mucoasei
Rspuns corect : A,(5, pag 119)

48. Complicatii ale parodontitei apicale cronice difuze progresive pot fi :
a. Supuratii ale lojilor fetei
b. Focar de infectie
c. Septicemie
d. Osteomielita
e. Toate de mai sus
Rspuns corect : A, B,D (5, pag 124)
49. Factori general ce pot favoriza necroza pulpar:
A. factorii termici;
B. spasmele hipoxiante in boli generale;
C. modificarea calittii permeabilittii peretilor vaselor;
D. traumatismele;
E. circulatia pulpar de tip terminal;
Rspuns corect:B,C,E (5, pag. 94)

50. Necroza pulpar poate fi determinata de urmtorii factori locali:
A.tulburarea permeabilitii vasculare
B. chimico-toxici;
C. termici;
D. mecanici;
E. circulatia pulpar de tip terminal;
Rspuns corect: B, C,D (5, pag. 95)

51. Simptomatologie in necroza pulpara:
A. teste de vitalitate negative;
B. examen bacteriologic pozitiv;
C. modificarea de culoare a dintelui;
D. lipsa sensibilittii, la palpare cu sonda, att n camera pulpar ct si n canalul radicular
E. fetiditate;

Rspuns corect: A, C, D (5, pag. 98)

52. Parodontitelor apicale cronice cu secretie moderat si persistent pe canal se trateaza cu :
A. rezectie apical;
B. obturatie provizorie cu hidroxid de Ca;
C. extractie
D. tratament cu antiseptice si paste cu antibiotice;
E. obturatie provizorie cu past iodoformat;;
Rspuns corect: D,E (5, pag. 260)

53. Durerea iradiaz n tot hemimaxilarul in care dintre stadiile parodontitei apicale acute purulente
(circumscrise):
A. intraosos;
B. subperiostal;
C. submucos;
D. endoosos;
E. Toate raspunsurile sunt corecte;

54. In hiperemia pulpara fazele de tratament sunt:
A. obturatia de durat;
B. tratarea plgii dentinare;
C. protejarea pulpei prin obturatii de baz;
D. eliminarea tesuturilor alterate;
E. Toate raspunsurile sunt corecte;
Rspuns corect: E (5, pag. 132)

55. Pulpita seroasa partiala se poate trata prin:
A. amputatia devital
B. coafaj direct;
C. extirpare vital;
D. extirpare devital;
E. amputatie devital;
Rspuns corect:A, B, C, D (5, pag. 134)

56. Tratamentul pulpitei purulente totale se poate face prin:
A. coafaj direct;
B. extirpare vital
C.amputatia vital;
D. extirpare devital;
E. toate raspunsurile sunt gresite;

57. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt:
a. amputatia devitala
b. coafajul indirect
c. coafajul direct
d. pulpectomia vitala
e. amputatia vitala
(B,C, E, 5 pag 135)

58. In hiperemia pulpara protejarea pulpei se poate face cu:
a. eugenat de zinc
b. ciment fosfat de zinc
c. ciment ionomer de sticla
d. preparate pe baza de hidroxid de calciu acoperite cu ZOE sau ZOF
e. cimenturi silicat
Raspuns corect D ( 5 pag 133)
59 Nu beneficiaz de tratament al necrozei si gangrenei pulpare:
A. pacientii sntosi clinic;
B. dintii cu malformatii radiculare;
C. dintii cu implantare deficitar;
D. pacientii cu o form usoar de boal de focar;
E. dintii cu ci false interradiculare si radiculare;
Rspuns corect: B, C, E (5, pag. 158)

60. Permeabilizarea canalelor se face cu:
A. ace Gates;
B. ace Kerr;
C. ace Peso;
D. ace Miller;
E. ace Hedstrom;
Rspuns corect: B, D (5, pag. 162)

61. Urmatorii dinti prezint anomalii frecvente de canale:
A. incisivii inferiori;
B. incisivii superiori;
C. premolarul 2 inferior;
D. molarul prim superior;
E. molarul prim inferior ;
Rspuns corect: A, C, D (5, pag. 162)

62. Utilizeaz o singur radiografie urmatoarea metod de determinare a lungimii canalului radicular:
A. metoda Dick;
B. metoda clinico-radiografic;
C. metoda electronic;
D. metoda radiografic;
E. metoda clinic;
Rspuns corect: A (5, pag. 164)

63. Care din metodele urmtoare utilizeaz miscarea de rotatie, de translatie sau ambele miscri
combinate:
A. metode manuale;
B. metode ultrasonice;
C. metode sonice;
D. metode mecanice;
E. metoda cu laser;

64. Obturatia cu pasta n canal se poate face prin mai multe procedee:
A. cu acele Miller;
B. cu ace Hawes-Neos;
C. cu mese de vata;
D. cu pluggere;
E. cu ace Lentullo;
Rspuns corect: B, D,E (5, pag. 214)

65. Indicatiile Biocalexului:
A. parodontite apicale acute;
B. gangrena pulpar simpl
C. parodontite apicale cronice;
D. persistenta pulpei vii n canal;
E. caria simpla;
Rspuns corect: B, C (5, pag. 218)

66. Biocalexul e contraindicat in:
A. gangrena pulpar simpl;
B. parodontite apicale cronice;
C. parodontite apicale acute;
D. persistenta secretiei n canal;
E. parodontite apicale cronice fistulizate;
Rspuns corect: C (5, pag. 218)

67. Tehnica de condensare la rece a gutapercii are urmatoarele avantaje:
A. sigilare superioar obturatiilor;
B. succes clinic considerabil n timp;
C. obturatia neomogen;
D. necesit mult timp;
E. reclam o lrgire excesiv a canalului;
Rspuns corect: A, B (5, pag. 224)

68. Dezavantajele tehnicii de condensare la rece a gutapercii:
A. succes clinic considerabil n timp;
B. asigur o sigilare superioar obturatiilor;
C. necesit mult timp;
D. obturatia neomogen;
E. reclam o lrgire excesiv a canalului;

69. Obturatia segmentara de canal consta in:
a. obturatia partiala a canalului doar in treimea terminala , pe o distanta de 3-4 mm de constrictia
apicala
b. obturatia partiala a canalului doar in treimea coronara , pe o distanta de 2-3 mm
c. obturatia canalului pe segmente
d. obturatia partiala a canalului in treimea medie
e. lasa neobturata treimea medie si cea coronara a canalului
Raspuns corect A (5. pag 238)

70. Condensarea laterala la rece a gutapercii:
a. conurile accesorii sunt standardizate conform normelor ISO
b. conurile principale de gutaperca au calibru standardizat conform normelor ISO
c. se realizeaza cu spreadere
d. se realizeaza cu pluggere
e. conurile principale de gutaperca sunt nestandardizate
Raspuns corect B ,C (5. pag 223)

71. Triopasta Gysi:
a. este pasta mumifianta
b. nu este utilizata in pulpotomia devitala
c. contine hidroxid de calciu
d. se utilizeaza in coafajul direct
e. contine formaldehida si fenol
Raspuns corect A,E( 5. pag 145, 180)

72. Eugenolul:
a. citotoxic
b. este analgezic
c. este antiseptic
d. nu este iritant tisular
e. toate de mai sus
Raspuns corect B,C ( 5. pag 175)

73.Solutia Walkhoff:
a. nu contine mentol
b.contine p-monoclorfenol si camfor
c. mentolul nu are actiune vasoconstrictoare
d. este antimicotic
e. este inactivat de singe , ser sau substante proteice
Raspuns corect B,C,D ( 5. pag 177)

74. Hidroxidul de calciu:
a. are ph intre 2-7
b. nu are actiune antitoxica
c. este iritanta in caz de depasire a foramenului apical
d. este puternic bactericid
e. opreste secretia persistenta de canal
Raspuns corect D, E ( 5. pag 198)

75. Prognosticul tratamentului endodontic in gangrena pulpara a fost evaluat intre:
a. 75-78 % rezultate pozitive
b. 86-95% rezultate negative
c. 51-63 % rezultate pozitive
d. 86-95 % rezultate negative
e. nu a fost evaluat
Raspuns correct B (5. pag 160)

76. Resturile pulpare se inlatura dupa indepartarea, in totalitate, a tavanului camerei pulpare cu:
a. escavatoare
b. freze globulare cu turbina
c. lingurile Black
d. freze cilindrice cu piesa contraunghi
e. freze globulare la piesa dreapta
Raspuns corect A,C (5. pag 161)

77. Se pot asocia tratamentului mecanic substante chimice de permealizare care sunt:
a. oxidanti
b. baze
c. acizi
d. chelatori
e. toate de mai sus
Raspuns corect E (5. pag 162)

78. Pentru largirea canalelor, se poate lasa pe canal o mesa imbibata in EDTA timp de:
a. 24 de ore
b. O saptamana
c. 12 ore
d. 48-75 de ore
e. Nu se poate lasa pe canal
Raspuns corect A( 5. pag 162)

79. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei de canal sunt:
a. apex larg la copii si adolescenti
b. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
c. mese impinse dincolo de apex
d. tratamente incepute imediat dupa stingerea unui proces acut de parodontita
e. netraumatizarea tesutului de granulatie in timpul tratamentului mecanic
Raspuns corect B,C ( 5. pag 258)

80. Tratamentul medicamentos general cu antibiotice a parodontitei apicale exudative seroase poate
utiliza urmatoarele antibiotice:
a.Penicilina in doze de 400.000 u.i. injectii i.m.la 6 ore /2-3 zile
b.Oxacilina capsule 500mg /4 pe zi
c. Ampicilina- capsule operculate 0,0250g/ 6 pe zi
d. Diclofenac-drajeuri a 0,250g/2 pe zi
e. Tetraciclina drajeuri a 0,250g/4 pe zi
Raspuns corect A,E ( 5 .pag 253)
81. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundent si persistent pe canal:
A. extractie;
B. obturatie provizorie cu hidroxid de Ca;
C. obturatie provizorie cu past iodoformat;
D. rezectie apical;
E. tratament cu antiseptice si paste cu antibiotice;
Rspuns corect: A,B, D, (5, pag. 260)

82. Intensitatea simptomatologiei in depasirile apicale este conditionata de:
a. numarul radacinilor
b. starea parodontiului apical inainte de obturatie
c. volumul de substanta care a depasit apexul
d. forma apexului radicular
e. toate de mai sus
Rspuns corect B,C( 5, pag 251)

83. Extirparea devitala (pulpectomia devitala) se efectueaza in:
a. 4 sedinte
b. 5 sedinte
c. 3 sedinte
d. 6 sedinte
e. O singura sedinta
Rspuns corec B ( 5, pag 155)

84. Dupa aplicarea pansamentului arsenical, aulpa dentara se gaseste:
a. pulpa coronara insensibila si pulpa radiculara purulenta
b. pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare
c. in insensibilitate totala coronara si radiculara
d. atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt foarte sensibile, pulpa avand coloratie rosie vie
e. atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt purulente
Rspuns corect B,C,D( 5,pag 155)

85. Cauzele generale ale hemoragiei din canal in timpul extirparii vitale pot fi:
a. hemofilie
b. stari fiziologice congestive
c. diateze hemoragice
d. apex larg deschis la copii si tineri
e. ci false radiculare
Rspuns corect A,B,C( 5, pag 153)

86. Abcesul Phoenix:
a. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
b. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
c. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
d. este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu
e. este parodontita apicala acuta seroasa
Raspuns corect: A (5.pag 98)

87. Granulomul intern al lui Palazzi:
a. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei
b. este o pulpita cronica inchisa hiperplazica
c. este o pulpita cronica inchisa propriu-zisa
d. poate fi localizata coronar si/sau radicular
e. este o pulpita cronica deschisa polipoasa
Raspuns corect: A,B,D (5.pag 90)

88. In urmatoarele situatii percutia in ax este pozitiva:
a. hiperemie preinflamatorie
b. pulpite seroase totale
c. pulpite seroase partiale acute
d. pulpite purulente totale
e. pulpite purulente partiale acute
Raspuns corect: B,E (5.pag 76,80)

89. Se instiuie un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:
a. parodontite acute seroase totale
b. pulpite acute purulente partiale
c. pulpite cronice
d. pulpite acute purulente totale
e. pulpite acute seroase partiale
Raspuns corect: B,C,D, (5.pag 170)

90. Biocalexul este indicat in urmatoarele situatii:
a. parodontite apicale cronice fistulizate
b. toate formele de pulpite
c. parodontite apicale cronice
d. parodontite apicale acute
e. gangrene pulpara simpla
Raspuns corect: A,C,E (5.pag 218)

91 Tratamentul in parodontita apicala hiperemica, consecutiva acutizarii unui process cronic preexistent ,
se face cu:
a. tratament mecanic fara trepanarea apexului
b. tratament mecanic cu trepanarea apexului
c. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff)
d. lasarea deschisa a dintelui cateva zile
e. obturatia de canal dupa incetarea secretiei
Raspuns corect: B,D,E (5.pag 255)

92. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic:
A. se produce o necroz de colicvaie;
B. se produce o necroz de coagulare;
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundent;
D. pulpa necrozat are aspect uscat;
E. pulpa necrozat are un aspect galben-brun sau negru-violaceu
Raspuns corect B,D,E (5.pag. 98)

93. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:
A. consistenta pulpara este redusa;
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;
C. toate raspunsurile sunt corecte
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal;
E. apare adesea dupa arsenic.
Raspuns corect C (5.pag. 98)

94. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:
A. osul alveolar;
B. chisturi de vecinatate;
C. canal radicular lateral;
D. circulatie generala prin anacoreza;
E. cavitatea bucala
Raspuns corect C,D,E(5, pag. 99)

95. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:
A. paralizia peretilor vasculari;
B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare;
C. modificarea brutala a pH-ului;
D. blocarea respiratiei celulare;
E. depolimerizarea colagenului.
Raspuns corect A,D (5.pag. 97)

96. Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice:
A. n 90% din cazuri
B. n 100% din cazuri
C. n 20% din cazuri
D. n 70% din cazuri
E. n 50% din cazuri
Raspuns corect D (5,pag. 114)

97.Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele aspecte:
A. pulsatil
B. nevralgiform
C. senzaie de uoar egresiune
D. durere cu senzaie de oboseal dup masticaie
E. absent
Raspuns corect B,C,D (5.pag. 114)

98. Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:
A. este obligatorie in a treia sedinta
B. este facultativa pe tot timpul tratamentului
C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament ocluziv
D. este obligatorie pe tot timpul tratamentului
E. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive
Raspuns corect C (5, pag 167)

99 Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:
A. 10-11
B. 12-13
C. 11-12
D. 7-9
E. 8-10
Raspuns corect C (5, pag 198)

100.In gangrena pulpara tratamentul mecanic se efectueaza:
A. pana la constrictia apical
B. pana la foramenul apical
C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
D. pana la canalului
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale
Raspuns corect A (5, pag 166)

PARODONTOLOGIE.

1. Parodontiul din invelis este alcatuit din:

A. ligamentele transeptale;
B. epiteliul gingival;
C. ligamentele desmodontale;
D. corionul gingival;
E. ligamentele supraalveolare.
Raspuns corect: b, d, e. (pag 40)

2.* Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi centrali superiori poate simula:

A. chist infectat de maxilar;
B. edem Quincke;
C. foliculita a buzei superioare;
D. contuzia buzei superioare;
E. macrocheilia.

Raspuns corect: b.(pag 283)

3. Gingivita de sarcina:

A. are uneori aspect tumoral si se numeste si tumora de sarcina;
B. are aspect hiperplazic;
C. prezinta mobilitate patologica frecvent de gradul 3;
D. se reduce in cursul luni a IX a;
E. obisnuit este insotita de dureri gingivale.

Raspuns corect: a, b, d. (pag 228.)

4. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:

A. la bolnavii hemofilici;
B. bolnavii cu boli infectioase;
C. in cazul hiperesteziei dentinare accentuate;
D. pentru detartrajul subgingival;
E. la pacientii cu reflex de voma accentuat.
Raspuns corect: b, c, e. (pag 325)
5. Hiperplazia gingivala idiopatica se mai numeste:

A. fibromatoza gingivala ereditara;
B. macrogingie congenitala;
C. macrogingie dobandita;
D. hiperplazie fibromatoasa;
E. elefantiazis gingival.

Raspuns corect: a, b, e.(pag 228-235)

6. Trauma ocluzala cronica se insoteste de:

A. cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice;
B. subtierea laminei dura;
C. largirea spatiului dento-alveolar;
D. ingrosarea laminei dura;
E. aparitia de gingivita in afara placii bacteriene.

Raspuns corect: a, c, d. (pag 143)

7. Aspectul de gravura punctata apare:

A. dupa varsta de cinci ani;
B. mai evident pe versantii orali decat cei vestibulari;
C. in imbolnavirea gingivala;
D. dispare la batrani;
E. mai evident in zona dintilor frontali.

Raspuns corect: a, d, e.(pag 152)

8. Solutiile folosite in evidentierea placii bacteriene sunt:

A. albastru de metil 2%;
B. azotat de argint 10%;
C. violet de gentiana 1%;
D. orthochrome 30%;
E. lugol.

Raspuns corect: a, c, e.(pag 292 - 293).

9. Clorhexidina are actiune:

A. chelatoare;
B. bacteriostatica;
C. antifungica;
D. bactericida;
E. caustica.

Raspuns corect: b, d.(pag 328).

10. Rolul tartrului dentar in etiopatogenia bolii parodontale:

A. factor favorizant al inflamatiei parodontale.
B. rol mecanic in mentinerea placii bacteriene cu contact strans;
C. impiedica accesul mijloacelor de curatire artificiala;
D. factor determinant;
E. produce leziuni gingivale ce faciliteaza penetrarea bacteriana in tesuturi

Raspuns corect: a, b, c, e.(pag 137)

11. Gingivitele si gingivostomatitele acute si subacute(dupa catedra Bucuresti) sunt:

A. gingivostomatita herpetica;
B. gingivostomatita ulcero-necrotica;
C. gingivostomatita herpetica idiopatica;
D. gingivitele descuamative;
E. aftele si gingivostomatitele aftoase recidivante.

Raspuns corect: a, b, e.(pag 216)

12. Factorii locali favorizanti ai parodontopatiilor marginale cronice sunt:

A. cariile dentare;
B. placa bacteriana;
C. tartrul dentar;
D. edentatiile;
E. parafunctiile.

Raspuns corect: a, c, d, e.(pag 258-260)

13. Mobilitatea fiziologica are valori de:

A. 0,20mm pentru monoradiculari;
B. 0,10mm pentru pluriradiculari;
C. 0,15mm pentru pluriradiculari;
D. 0,15mm pentru monoradiculari;
E. 0,25mm pentru monoradiculari.

Raspuns corect: b, d.(pag 71 72)

14.* In cadrul clasificarii formelor profunde de imbolnavire parodontala, parodontita distrofica
mai este determinata si:

A. parodontita juvenila;
B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva;
C. parodontita prepubertara precoce;
D. parodontita marginala cronica mixta;
E. parodontita marginala profunda rebela la tratament.

Raspuns corect: d.(pag 257 258)

15. Forma si volumul papilei interdentare depinde de:

A. traumatismul produs de periajul excesiv;
B. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire;
C. incongruenta dento-alveolara cu spatiere;
D. gradul de keratinizare a epiteliului gingival;
E. varsta.

Raspuns corect: a, b, c, e.

16. In tratamentul parodontitelor marginale,tetraciclina are urmatoarele actiuni:

A. de inhibare a colagenazei;
B. de stimulare a resorbtiei osoase;
C. de inhibare a resorbtiei osaose;
D. de inhibare a reparatiei si regenerarii osoase;
E. eficienta fata de actinobacillus actinomycetemcomitans.

Raspuns corect: a, c, e.(pag 472)

17. Principalele componente ale parodontiului marginal profund sunt:

A. gingia fixa;
B. desmodontiul;
C. cementul radicular;
D. mucoasa mobila;
E. osul alveolar.

Raspuns corect: b, c, e.(pag 40)

18. Leziunea precoce in gingivite se caracterizeaza prin:

A. ulceratii;
B. congestie;
C. infiltrat limfoplasmocitar;
D. fragilitate capilara(meiopragie);
E. infiltrat leucocitar bogat in corion;

Raspuns corect: b, d, e.(pag 221)

19. Cele mai frecvente manifestari bucale la bolnavii cu Sida sunt:

A. infectii micotice;
B. leucoplazia viloasa;
C. histoplasmoza;
D. leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos;
E. angiomatoza bacilara.

Raspuns corect: a, b, d.(pag 272)

20. Hiperplazia gingivala prin antagonistii de calciu:

A. are caracter generalizat;
B. prezinta un sant la baza hiperplaziei;
C. are un volum variabil;
D. impune medicului dentist sa recomande bolnavilor renuntarea la utilizarea acestora;
E. se prezinta in general decolabila de coroana dintelui.

Raspuns corect: a, b, d.(pag 238)

21. Produsele imunobiologice folosite in terapia parodontala sunt:

A. Insadol;
B. vaccinul staphilococic;
C. Polidin;
D. Imudon;
E. Apilarnil-Prop.

Raspuns corect: b, c, d.

22.* In tesutul parodontal si lichidul santului gingival predomina anticorpii din clasa:

A. IgE;
B. IgG;
C. IgC;
D. IgM;
E. IgA.

Raspuns corect: b.

23. Dupa clasificarea catedrei din Bucuresti gingivitele simptomatice din cursul unor boli
sistemice se intalnesc in:

A. diabet;
B. hemopatii;
C. la menopauza;
D. carenta vitaminei C;
E. stari imune.

Raspuns corect: a, b, d, e.

24. Factorii favorizanti ai gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt:

A. trauma ocluzala acuta;
B. deficitul de vitamina C, B1, B2;
C. pericoronaritele;
D. traumatismul direct al gingiei de catre dintii antagonisti;
E. boli generale cronice casectizate(sifilis,tumori maligne);

Raspuns corect: b, c, d, e.

25. La nivelul gingiei leziunile in lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte:

A. sub forma de macule confluente;
B. sub forma de placard;
C. leziuni hiperkeratozice(diskeratozice);
D. sub forma de pustule;
E. eroziuni si ulceratii care pot sangera cu usurinta la periaj si masticatie.

Raspuns corect: b, c, e.

26. Metoda Stillman modificata se indica:

A. pe suprafetele ocluzale dentare;
B. igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei;
C. pe suprafetele linguale dentare;
D. in retractia gingivala progresiva prin involutie;
E. in abcesul parodontal marginal.

Raspuns corect: b, d.

27. * Stimulatorul gingival se foloseste:

A. de 2 ori pe zi;
B. de 3 ori pe zi;
C. o data pe saptamana;
D. o data pe zi;
E. la 2 zile.

Raspuns corect: d.

28. Firul de matase se utilizeaza dupa urmatoarele reguli:

A. portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator al fiecarei maini;
B. firul de matase se introduce cu firul lax;
C. distanta intre degete va fi scurta de 2-3cm;
D. distanta intre degete va fi scurte de 4-5cm;
E. firul de matase este tinut in tensiune si usor curbat pe suprafata meziala a dintelui
distal.

Raspuns corect: a, c, e.

29.* ghiuretele de tip Gracey13/14 se utilizeaza pe suprafetele:

A. vestibulare a dintilor frontali;
B. orale a dintilor laterali;
C. distale a dintilor laterali;
D. orale ale premolarilor;
E. meziale a dintilor laterali.

Raspuns corect: c.

30. Pasta TM(catedra din Bucuresti) contine:

A. Neomicina;
B. Tetraciclina;
C. Vaselina;
D. Prednison;
E. Metronidazol.


31.* La nivelul jonctiunii amelo-dentinare a dintilor permanenti smaltul vine in contact cu
cementul in proportie de:

A. 20%;
B. 40%;
C. 30%;
D. 10%;
E. 50%.

Raspuns corect: c.

32. fluorurile au un efect antibacterian(antiplaca) prin:

A. reducerea glicolizei;
B. inactivarea unor enzine bacteriene;
C. modificarea permeabilitatii de membrana;
D. stimularea imunitatii nespecifice;
E. stimularea imunitatii specifice.

Raspuns corect: a, b, c.

33. Periajul gingivo-dentar de dimineata:

A. se face dupa masa;
B. realizeaza masaj gingival;
C. nu stimuleaza tonusul;
D. stimuleaza vascularizatia gingivala;
E. asigura keratinizarea.

Raspuns corect: b, d, e.

34. Pastele de dinti cu actiune de curatire, lustruire si albire a suprafetelor dentare colorate se
folosesc:

A. zilnic;
B. o data pe saptamana;
C. de doua ori pe saptamana;
D. lunar;
E. o data la 3 luni.

Raspuns corect: b, c.

35. Gingivostomatita ulceronecrotica se localizeaza:

A. la baza papilelor interdentare;
B. pe varful papilelor;
C. in zona retromolara;
D. in zona marginilor gingivale libere;
E. pe mucoasa jugala.


36. * Anticorpii din lichidul santului gingival sunt sintetizati de celulele plasmocitare din tesutul
parodontal in proportie de:

A. 1%;
B. 2%;
C. 5%;
D. 10-20%;
E. 30-40%.

Raspuns corect: d

37. Candidozele bucale in Sida se pot manifesta sub forma de:

A. candidoza hipertrofica linguala;
B. leucoplazie viloasa;
C. cheilita angulara micotica;
D. eritem gingival linear;
E. candidoza eritematoasa.


38. Semnele clinice obiective in abcesul parodontal marginal sunt:

A. dureri intense, iradiante;
B. tumefactie circumscrisa rotunda;
C. jena dureroasa la masticatie;
D. tumefactie circumscrisa circulara;
E. mucoasa acoperita este intinsa lucioasa.


39*. Cea mai eficienta actiune a clorurii de zinc solutie 30% este:

A. hemostatica;
B. vasoconstrictoare;
C. de cauterizare a ulceratiilor peretelui moale a santului gingival;
D. bacteriostatica;
E. astringenta.

Raspuns corect: c.

40. Produsele care contin extrase vegetale folosite in tratamentul gingivitelor si parodontitelor
marginale cronice sunt:

A. ticiverol;
B. pyralvex;
C. romazulan;
D. apilarnil;
E. gingivital.

Raspuns corect: a, b, c, e.

41. Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii:

A. abcese parodontale merginale;
B. copii mici;
C. gingivostomatita ulceronecrotica;
D. persoane cu abilitate manuala redusa;
E. persoanele handicapate.


42. Deplasarea varfului partii active in cadrul detartrajului cu ultrasunete se face:

A. semicircular;
B. inainte-inapoi;
C. circular;
D. in forma de triunghi;
E. in forma de opt.


43. Efectul de curatire a dentifricelor sub forma de pasta sau pudra este datorat:

A. carbonatul de magneziu;
B. sulfatul de calciu;
C. oxid de siliciu si aluminiu;
D. silicatul de zirconiu;
E. carbonat de calciu.

Raspuns corect: a, c, d, e.

44*. Formarea placii dupa periaj incepe:

A. dupa 10 minute;
B. dupa 30 minute;
C. dupa 60 minute;
D. dupa 2 ore;
E. dupa 5 ore;

Raspuns corect: c.

45. Actinobacillus actinomycetemcomitans s-a dovedit a fi corelat cu:

A. parodontopatia juvenila;
B. gingivostomatita ulcero-necrotica;
C. parodontopatia rapid progresiva la adult;
D. gingivita cronica;
E. parodontita mixta.

Raspuns corect: a, c.

46*. Timpul de efectuare a periajului gingivodentar corespunzator este de:

A. 30 de minute;
B. 1 minut;
C. 3-5 minute;
D. 10 minute;
E. 6 minute.

Raspuns corect: c.

47. Mucoasa acoperitoare in abcesul parodontal este:

A. rosie;
B. cianotica;
C. intinsa;
D. mata;
E. uneori alb-galbuie in zna de bombare maxima.


48. In gingivite este afectat:

A. epiteliul gingival;
B. sistemul ligamentului parodontal;
C. corionul;
D. osul alveolar;
E. cementul radicular.

Raspuns corect: a, c.

49. Tratamentul local cu tetraciclina in parodontitele marginale cronice se face prin:

A. aplicatii subgingivale cu spatula;
B. irigatii subgingivale;
C. tamponament;
D. microtubi de dializa;
E. mesa de vata sau acetat de vinil

Raspuns corect: a, b, d, e.

50. In formarea lacunelor cuneiforme un rol important se atribuie:

A. devitalizarii dintilor;
B. placii microbiene;
C. traumei ocluzale;
D. uzarea cementului si dentinei prin periaj excesiv;
E. eroziuni chimice acide.

Raspuns corect: c, d, e.

51. Adancimea santului gingival este in medie de:

A. 2,5mm;
B. 1,8mm;
C. 3mm;
D. 1,5mm;
E. 1mm.

Raspuns corect: B. 3(pag.34)

52. Mecanismele patogene directe implicate in patogenitatea bolii parodontale sunt:

A. eliberarea de enzime agresive;
B. invazia tesuturilor;
C. modificari ale raspunsului imunologic al gazdei;
D. elaborarea de metaboliti toxici;
E. producerea de endotoxine.

Raspuns corect: A, B, D, E. 3(pag.71)

53. Folosind criteriul gradului de manifestare a inflamatiei se disting forme in care aceasta este:

A. absenta;
B. manifesta;
C. cu caracter florid;
D. cu evolutie rapid progresiva;
E. cu evolutie lenta.

Raspuns corect: B, C, D, E.3(pag122)

54. Dupa Fermin Caranza gingivitele sunt:

A. cronice;
B. descuamative;
C. hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente;
D. hiperplazice idiopatice;
E. acute ulcero necrotice.

Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag120)

55. Sangerarea in gingivite este:

A. spontana;
B. provocata;
C. in cantitate neglijabila;
D. usoara;
E. semn precoce a inflamatiei gingivale.

Raspuns corect: B, D, E. 3.(pag127)

56.Matricea placii bacteriene este formata din:

A. agregate bacteriene;
B. celule epiteliale descuoamate;
C. celule fagocitare;
D. substante anorganice;
E. proteine salivare si serice.

Raspuns corect: A, B, C, E. 3.(pag65)

57. Tabloul clinic in gingivita de sarcina pune in evidenta:

A. gingie tumefiata;
B. dureri gingivale spontane;
C. sangerare gingivala provocata;
D. hiperplazie gingivala;
E. gingie cu aspect lucios.

Raspuns corect: A, C, D, E. 3(pag130)

58. Complicatiile locale ale bolii parodontale:

A. sinuzita maxilara;
B. abces parodontal marginal;
C. celulita;
D. hiperplazie dentinara;
E. lacune cuneiforme.

Raspuns corect: B, D, E. 3(pag172)

59. Leziunile ulceroase in SIDA sunt:

A. de tip herpetic;
B. mai putin frecvente;
C. au tendinta de vindecare;
D. de tip aftos;
E. cu evolutie atipica.

Raspuns corect: A, D, E. 3(pag164)

60. Avantajele detartrajului cu ultrasunete sunt:

A. bine suportat de persoanele cu hiperplazie dentinara;
B. mijloc modern si eficient de detartraj;
C. bine suportat de copii mici;
D. posibilitatea de a fi utilizat in afectiuni gingivale acute;
E. indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentinare.


61. Caracteristicile bacteriilor din placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival sunt:

A. flora gram negativa dominanta;
B. numar redus de bacterii flagelate;
C. numar crescut de spirochete;
D. nu prezinta matrice;
E. au o orientare specifica.

Raspuns corect: A, C, D. 3.(pag70)

62. * Chiuretele Gracey au suprafata faciala situata de axul longitudinal al primei parti pasive
vecine la unghi de:

A. 25 grade;
B. 45grade;
C. 70grade;
D. 15grade;
E. 90grade.

Raspuns corect: C. 3.(pag203)

63. Clorhexidina este indicata:

A. in hiperestezia dentinara;
B. pentru prevenirea depunerii placii microbiene;
C. in gingivita acuta;
D. in abces parodontal apical;
E. in gingivita cronica si parodontita marginala cronica.

Raspuns corect: B, C, E. 3.(pag193)

64. Produsul Preparodont contine:

A. extract de musetel;
B. extract de salvie;
C. glicerina;
D. propolis;
E. extract de cimbru.

Raspuns corect: A, B, D, E. 3. (pag242)

65. Manifestari locale gingivoparodontale la bolnavii SIDA sunt:

A. eritem gingival liniar;
B. infectii micotice;
C. angiomatoza bacilara;
D. parodontita marginala ulcero necrotice rapid progresiva;
E. leucoplazie viloasa.

Raspuns corect: A, D. 3(pag163)

66. Metronidazolul se poate manifesta in tratamentul parodontitelor marginale cronice si altor
infectii bucale sub forma de:

A. comprimate 0,250g;
B. unguent 3%;
C. gel 15%;
D. gel 25%;
E. gel 40%.

Raspuns corect: A, B, C, D. 3.(pag237)

67.* Cantitatea tartrului dentar scade in conditiile aportului crescut de:

A. glucide;
B. proteine;
C. vitamina C;
D. lipidre;
E. vitamina B6.

Raspuns corect: C. 3(pag89)

68.Terminologia ARPA este utila in special pentru identificarea:

A. formelor predominant inflamatorii;
B. gingivitelor;
C. parodontitelor marginale cronice superficiale;
D. parodontite distrofice;
E. parodontite marginale cronice profunde.

Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag 120)

69. Hiperestezia dentinara se instaleaza in special dupa urmatoarele interventii:

A. chiuretaj gingival;
B. chiuretaj subgingival;
C. detartraj;
D. gingivectomie;
E. planarea radacinilor.

Raspuns corect: C, D, E. 3(pag173)

70. Aderenta bacteriilor la pelicula placii gingivale este explicata prin mecanisme:

A.precipitare;
B. hidrofobe;
C. aglutinare;
D. elecrostatice;
E. prin structuri bacteriene specifice.


71.*Factorul cauzal al Sida afecteaza predominant:

A. macrofagele;
B. neuroni,celule gliale;
C. limfocite THmarcate antigenic CD4;
D. eritrocitele;
E. celulele Langherhans.


72.CResterea lichidului de lichid gingival se considera:

A. in cursul inflamatiei gingivale;
B. seara, dupa o zi de activitate;
C. dimineata;
D. in perioada de repaus masticator;
E. prin periaj.

Raspuns corect: A, C, E. 3(pag34)

73. Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta senzatia dureroasa de intensitate redusa, medie
sau intensa ce apare:

A. spontan;
B. la contactul acestor suprafete cu agenti mecanici;
C. in absenta placii bacteriene;
D. in absenta fenomenelor de fermentare acida a detritusurilor organice;
E. la contactul acestor suprafete cu agenti termici sau chimici.

Raspuns corect: B, E. 3(pag173)

74.* Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu hidantoida:

A. gingivita alergica;
B. gingivita hiperplazica idiopatica;
C. gingivita hiperplazica descuoamativa;
D. gingivita hiperplazica;
E. gingivita iritativa sau de iritatie.

Raspuns corect D. 3.(pag122)

75. Periaju gingivodentinar urmareste:

A. indepartarea placii microbiene;
B. stimularea circulatiei gingivale;
C. dekeratinizarea gingiei;
D. stinularea vascularizatieigingivale;
E. indepartarea depozitelor moi.

Raspuns corect: A, B, D, E. 3(pag179)

76. In raspunsul umoral din boala parodontala:

A. inflamatia antigenica este preluata de limfocitele B;
B. limfocitele B se transforma in plasmocite;
C. nu s-a dovedit experimental producerea locala de anticorpi pentru antigenele
provenind din germenii gram-negativ;
D. valorile anticorpilor nu sunt proportionale cu gradul de lezare a tesuturilor
parodontale;
E. manoperele chirurgicale genereaza o crester a titrului de anticorp.

Raspuns corect: A. B. E. 3(pag77)

77.Factorii din saliva care se opun formarii si maturarii placii bacteriene supragingivale sunt:

A. mucina;
B. lipaza;
C. lactoferina;
D. sistemul LPO;
E. sistemele tampon salivare;


78. Caracteristicile periilor de dinti din material sintetic sunt:

A. omogenitatea materialului;
B. flexibilitatea;
C. rezistenta mecanica;
D. retin apa si detritusurile organice;
E. uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru;

Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag180)

79. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmaotarele roluri:

A. impiedica fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la nivel constant in timpul eruptiei
active:
B. se opune tendintelor de retractie gingivala;
C. formeaza o bariera in calea agresiunii microbiene;
D. inlesneste proliferarea epiteliului jonctional si sulcular in desmodontiu;
E. asigura nutritia si regenerarea osului;

Raspuns corect: B, C. 3(pag55)

80.* Semnul clinic patognomonic in gingivostomatita ulcero necrorica este:

A. senzatia de gust metalic si alterat;
B. halena intensa;
C. papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie (aspect decapitat) care se intinde si la
marginea gingivala;
D. trismusul;
E. accentuarea durerilor la contactul cu alimentele fierbinti, condimente.


81. Gingivita cronica(simpla,necomplicata) reprezinta o inflamatie cronica de cauza microbiana
a:

A. spatiul desmodontal;
B. papile interdentare;
C. cementul radicular;
D. marginii gingivale libere;
E. a marginii gingivale libere si gingiei fixe


82. Dehiscenta si fenestratia:

A. sunt defecte prin resorbtie la nivelul corticalei externe a osului alveolar;
B. sunt defecte pein resorbtie la nivelul corticalei interne;
C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace in zonele unde periostul si mucoasa sunt
subtiri;
D. sunt de cauza traumatica;
E. se trateaza chirurgical prin acoperire cu lambou de vecinatate;


83. Indicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:

A. tartrul supragingival;
B. hiperestezie dentinata accentuata;
C. la copii mici;
D. la bolnavii hemofilici;
E. in cursul interventiilor chirurgicale pentru dislocarea depozitelor tartrice foarte
ederente;


84.* Gingivita alergica este denumita:

A. eritem gingival linear;
B. gingivita cu celule Langherhans;
C. gingivita imunodeficitara;
D. gingivita cu plasmocite;
E. gingivita falciforma;

Raspuns corect: D 3(pag140)
85. Metoda Bass de periaj urmareste in special indepartarea placii bacteriene:

A. de suprafete ocluzale dentare ;
B. de suprafete vestibulare dentare;
C. de pe marginea gingivala libera;
D. de pe suprafatele linguale dentare;
E. din santul lingual.

Raspuns corect: C, E. 3(pag182)

86.* In reactiade hiperestezie de tip I (anafilactic) asociata cu boala parodontala sunt implicate
imunoglobulinele:

A. Ig A;
B. Ig M;
C. Ig G;
D. Ig E;
E. Ig D.

Raspuns corect: D. 3(pag81)

B. 87. Apele de gura au actiune:

A. antiseptica;
B. antitermica;
C. aromatizanta;
D. antitoxica;
E. astringenta uneori.


88. Firul de matase folosit ca mijloc secundar de igienizare poate fi:

A. subtire;
B. gros;
C. cu suprafata cerata;
D. sub forma de benzi adezive;
E. fara suprafata cerata.

Raspuns corect: A, B,C, E. 3(pag188)

89. Periile de dinti noi sunt indicate in special:

A. pentru suprafetele ocluzale;
B. pentru santul gingival;
C. pentru suprafetele linguale;
D. in zonele aproximale interdentare accesibile;
E. pentru suprafetele vestibulare.

Raspuns corect: B, D. 3(pag180)

90. Gingivitele din cursul unor stri fiziologice seintalnesc la:

A. pubertate;
B. sarcina;
C. ciclu menstrual;
D. utilizarea de ciclosporine;
E. menopauza.

Raspuns corect: A. B. C. E. 3(pag122)

91. Sarcomul Kaposi:

A. este o tumora benigna;
B. este o tumora specifica infectiei HIV;
C. este o tumora maligna;
D. este o tumora nespecifica infectiei HIV;
E. imbraca aspect de hematom sau hemangiom;


92. In diabet gingivita prezinta:

A. frecvente ulceratii;
B. hiperplazia generalizata de tip polipoidal;
C. frecvent, pungi adevarate;
D. consistenta ferma a papilelor;
E. sangerari usoare la atingere.

Raspuns corect: A, B, E. 3(pag132)

93. Instrumenterul de detartraj cu ultrasunete cu partea activa in forma de spatula este indicata:

A. la inceputul detartrajului;
B. pentru chiuretaj radicular;
C. pentru indepartarea tartrului supragingival;
D. la sfarsitul detartrajului;
E. pentru indepartarea petelor colorate.

Raspuns corect: A, C, E. 3(213)

94. Propolisul are efect:

A. oxidant;
B. antimicotic;
C. caustic;
D. cicatrizant, epitelial;
E. anestezic de suprafata.

Raspuns corect: B, D, E. 3. (242)

95. Fumatul este un factor favorizant al imbolnavirii parodontale prin:

A.depunerea de nicotina, hidrocarburi pe suprafata dentara;
B.stimularea adeziunii placii bacteriene prin mecanism elecrtostatic;\
C.realizarea incorecta a periajului dentar;
D. ischemie in teritoriul vascular gingivo-parodontal;
E. leucoplazia care apare mai frecvent la fumatori.


96. Mesele gingivale au o lungime de:

A. 1cm;
B. 5 cm;
C. 0,5 cm;
D. 2 cm;
E. 3 cm.

Raspuns corect: A, D. 3(pag222)

97. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:

A. gingivostomatita herpetica;
B. sifilis;
C. leucemia acuta;
D. stomatita odontiazica;
E. candidoze acute.

Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag145-146)

98. Tamponamentul papilei gingivale se face :

A. printr-o miscare de rotatie la baza papilei;
B. printr-o apasare continua;
C. printr-o deplasare dinspre baza spre varful papilei;
D. prin aplicare si pe mucoasa mobila;
E. printr-o deplasare de la varful papilei spre baza.

Raspuns corect: A,C. 3(pag222)

99. Bolile sistemice:

A. joaca rol determinant in producerea bolii parodontale;
B. favorizeaza initierea bolii parodontale;
C. favorizeaza recidivele;
D. nu ingreuneaza eficienta tratamentului local;
E. grabesc evolutia bolii parodontale.

Raspuns corect: B, C, E. 3(pag96)

100. Avantajele detartrajului sonic:

A. aplicare si indepartare usoara;
B. nu necesita racire cu apa;
C. au o singura treapta de putere;
D. vibratiile sunt de 2000-6500 cicli pe secunda;
E. consum de energie scazut, este antrenat de jetul de aer.

Raspuns corect: A, B, E. 3(pag217)

101. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin:

A. aparitia fenomenului de atritie
B. epiteliul jonctional este localizat in egala masurape smalt si pe cement
C. epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
D. epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului
E. baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement

Raspuns: C (pag 22)

102. Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre:

A. 0,05-0,1mm
B. 0,1-0,15mm
C. 0,15-0,2mm
D. 0,2-0,25mm
E. 0,25-0,3mm

Raspuns: B (pag 57)

103. Tartrul dentar contine:

A. proteine 8-10%
B. lipide 0,5%
C. carbohidrati 10-12%
D. fructoza
E. glucoza

Raspuns: E (pag 87)

104. Nivelul maxim de acumulare al tartrului se obtine la:

A. 1-2 luni de la initierea depunerii
B. 2-4 luni de la initierea depunerii
C. 3-4 luni de la initierea depunerii
D. 4-6 luni de la initierea depunerii
E. 6-8 luni de la initierea depunerii
Raspuns: D (pag 88)

105. Cele mai multe dintre conditiile de patogen parodontal le indeplineste:

A. Porphyromonas gingivalis
B. Veilonella
C. Prevotella intermedia
D. Actinobacillus actinomycetemcomitans
E. Bacteroides gracilis

Raspuns: D (pag 65)

106. Gingivita cronica (simpla, necomplicata)

A. este de cauza micotica
B. este de cauza microbiana
C. este de natura virala
D. apare in cadrul unor boli sistemice
E. apare in lichenul plan sau alte dermatoza

Raspuns: B (pag 122)

107. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu : hidantoina ,
ciclosporina, antagonisti de calciu este:

A. o gingivita hiperplazica idiopatica
B. o gingivita alergica
C. o gingivita hiperplazica
D. o gingivita hipertrofica descuamativa
E. o gingivita iritativa sau de irirtatie

Raspuns: C (pag 122)

108. Care dintre urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:

A. usor prurit gingival
B. dureri severe
C. senzatie de usturime
D. sangerari gingivale la periaj
E. sangerari gingivale la masticatie


109. Gingivostomatita herpetica:

A. apare mai ales la adulti si batrani
B. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile
C. este consecinta unei necroze de lichefiatie prin veziculatie intradermica
D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani

Raspuns: E (pag 147)

110. Gingivita acuta ulceronecrotica este caracterizata prin:

A. prurit gingival
B. alterarea starii generale
C. absenta sangerarii la palpare cu sonda
D. consistenta ferma a papilelor
E. mobilitatea dentara


111. Gingivita din diabet prezinta:

A. hiperplazie gingivala localizata
B. culoare gingivala rosu deschis
C. consistenta ferma a papileor
D. pungi parodontale
E. frecvente ulceratii

Raspuns: E (pag 132)

112. Semnul patognomonica din gingivostomatita ulcero-necrotica este:

A. culoarea rosie a portiunii gingivale ulcrate
B. papailele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma (aspect decapitat)
C. gingivoragii la cele mai mici atingeri
D. adenopatie regionala
E. limitarea deschiderii gurii prin trismus


113. Gingivita alergica prezinta:

A. gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale, friabila
B. gingie de culoare rosu intens dura la palpare
C. tumefactie gingivala cu aspect granular
D. gingia sangereaza foarte usor spontan
E. gingia are o culoare rosu intens doar la nivelul papilelor dentare

Raspuns: C (pag 140)

114. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal, in ordine este:

A. lingual, palatinal, vestibular
B. palatinal, vestibular, lingual
C. vestibular, palatinal, lingual
D. vestibular, lingual, palatinal
E. lingual vestibular, palatinal

Raspuns: D (pag 172)

115. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:

A. periaj
B. detartraj
C. badijonari cu ZnCl2
D. traumatisme dento-alveolare
E. indepartarea obturatiilor in exces


116. Mucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este puternic keratinizata
B. prezinta o submucoasa formata din tesut conjuctiv lax
C. este specilizata in receptarea stimulilor care produc senzatii gustative
D. acopera bolta osoasa
E. este slab keratinizata

Raspuns: B, E (pag 24)

117. Care dintre urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura
ligamentului supraalveolar

A. fibre semicirculare
B. fibre transseptale
C. fibre trasalveolare
D. fibre trasgingivale
E. fibre intergingivale

Raspuns: A,B,D,E (pag 38)

118. Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin:

A. coroana anatomica este egala cu coroana clinica
B. radacina antomica este egala cu radacina clinica
C. apozitie de os alveolar
D. coroana clinica este mai mare decat coroana anatomica
E. deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional

Raspuns: A,B,C, E (pag 21-22)

119. Despre gingia fixa se poate spune ca:

A. lipseste la copii
B. are o inaltime cuprinsa intre 1 si 9 mm
C. nu se modofica cantitativ in timpul vietii
D. are o inaltime mai mare la maxilar decat la mandibula
E. constituie o zona de rezistenta impotriva retractiei determinate d eperiaj

Raspuns: B,D,E ( pag 26)

120. Forma papilei interdentare este de:

A. platou cand lipseste punctul de contact
B. sa la dintii cu puncte de contact stranse
C. cort cu o depresiune pe muchia superioara la dintii laterali posteriori
D. piramida la dintii laterali posteriori
E. piramida in regiunea frontala

Raspuns: A,C,E (pag 25)

121. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata :

A. seara
B. in cursul masticatiei
C. in sarcina
D. in inflamatia gingivala
E. prin periaj

Raspuns: B,C,D,E (pag 34)

122. Implantarea dentara depinde de:

A. latimea radacinilor
B. numarul radacinilor
C. densitatea cemetului radicular
D. suprafata radacinilor
E. alimentatia persoanei

Raspuns: B, D (pag 53)

123.Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:

A. cementul nu vine in contact cu smaltul cervical in 60-65% din cazuri
B. cementul acopera smaltul cervical in 30 % dintre cazuri
C. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri
D. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri
E. cementul nu vine in contact cu smaltul , lasand o mica portiune de dentina descoperita in 5-
10% din cazuri

Raspuns: C,D,E (pag 40)

124. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii:

A. stadiul 1 epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
B. stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt , baza santului gingival se proiecteaza pe
smalt si cement
C. stadiul 3- epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement, baza santului D. gingival se
situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement
E. stadiul 4- epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe
cement

Raspuns: A,C, D (pag 22)

125. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exeptia:

A. la nivelul molarilor inferiori
B. la nivelul premolarilor inferiori
C. la nivelul premolarilor superiori
D. la nivelul tuberozitatii maxilare
E. la nivelul molarilor superiori

Raspuns: C, E (pag 46)

126. Dehiscenta si fenestratia

A. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar
B. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne a osului spongios
C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace
D. apar in zonele unde mucoasa este laxa
E. concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana, se dezvolta in zonele
aproximale ale radacinilor


127. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:

A. sex
B. varsta
C. tipul constitutional
D. traumatisme directe
E. traumatisme indirecte

Raspuns:B,C,D,E (pag 28)

128. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin:

A. culoare maroniu inchis spre negru
B. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori
D. se depune pe suprafata ocluzala a dintilor lipsiti de antagonisti
E. are consistenta fiabila moale

Raspuns: C,D,E ( pag 86)

129.Prin parodontometrie se apreciaza:

A. adancimea pungilor gingivale
B. prezenta tartrului subgingival
C. retractia gingivala
D. inflamatia gingivala
E. gradul de mobilitate dentara


130. Diagnosticul diferential al gingivo-stomatitei ulcero-necrotice se face cu:

A. boala Behcet
B. gingivita alergica
C. leucemia cronica
D. candidoza acuta
E. agranulocitoza

Raspuns: B, D,E (pag 145)

131. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt:

A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei
B. tipul alimentatiei (bogata in lipide)
C. impact alimentar direct asupra papilei
D. carii recidivante
E. cavitati carioase aproximale

Raspuns: A, C, E (pag 127)

132. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari:

A. prurit gingival
B. sangerari gingivale
C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice
D. hipersalivatie
E. senzatie de tensiune

Raspuns: B, C, E (pag 129)

134. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta:

A. pungi adevarate
B. hipertrofie gingivala generalizata
C. sangerari usoare
D. usoara mobilitate patologica
E. ulceratii

Raspuns: C, D,E (pag 132)

135. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt:

A. gingivoragii precoce
B. senzatie de uscaciune a mucoasei
C. aparitia polipilor gingivali
D. hiperplazie gingivala
E. ulceratii

Raspuns: A, D, E (pag 134)

136.Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:

A. usor prurit gingival
B. sangerari gingivale la periaj si masticatie
C. senzatie de usturime
D. tumefactie
E. halena

Raspuns: A,B,C (pag 126)

137. In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C apare:

A. mobilitate patologica prin edem
B. hipertrofie linguala
C. sangerari gingivale
D. pungi false
E. halena

Raspuns: C,D,E (pag 133)

138. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt:

A. consumul excesiv de antibiotice
B. sarcina
C. varsta si sexul
D. SIDA
E. dibetul

Raspuns: A, B, D E (pag 148-149)

139. Gingivita la pubertate este caracterizata prin:

A. aparitia ei atat de fete cat si la baieti
B. este mai frecventa intre 10-12 ani
C. implicare mai frecventa a speciilor Capnocytophaga
D. aparitia ca semn a unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual
E. inflamatie gingivala rosu-violacee


140. Tumora de sarcina

A. prezinta o incidenta de 3-6% cazuri
B. prezinta o incidenta de 5-10%cazuri
C. apare dupa luna a 5-a de sarcina
D. din punct de vedere hisptopatologic este un angiogranulom
E. apare dupa luna a 3-a de sarcina

Raspuns: D,E (pag 130)

141.Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca:

A. parodontita prepuertara precoce
B. parodontita prejuvenila
C. parodontita agresiva rapid progresiva
D. parodontita distrofica
E. parodontita ulceronecrotica

Raspuns: A, E (pag 123)

142. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:

A. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
B. gingivita alergica
C. gingivita din cursul unor stari fiziologice
D. gingivita cronica
E. gingivita de iritatie

Raspuns: A, B, C,D (pag 122)

143.Parodontita marginala cronica profunda la adult prezinta urmatoarele forme:

A. parodontita marginala cronica profunda: localizata,extinsa, generalizata
B. parodontita ulceronecrotica
C. parodontita marginala rebela la tratament
D. parodontita marginala rapid progresiva precoce
E. parodontita distrofica


144. Urmatoarele gingivite se insotesc de pungi adevarate:

A. gingivita hiperplazica idiopatica
B. gingivita de sarcina
C. gingivita prin carenta vitaminei C
D. gingivite medicamentoase
E. gingivite micotice

Raspuns: B,C,D (pag 121)

145. Gingivitele si gingivostomatitele acute si subacute cuprind:

A. gingivostomatita ulceronecrotica
B. gingivostomatita herpetica
C. gingivostomatita aftoasa
D. gingivita alergica
E. gingivita hiperplazica idiopatica

Raspuns: A,B,C (pag 122)

146. Abcesul parodontal marginal:

A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare

Raspuns: A, D (pag 172)

147. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de:

A. adenite
B. abces parodontalmarginal
C. hiperestezie dentinara
D. sinusita maxilara
E septicemie

Raspuns: B,C (pag 172)

148. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:

A. retractii gingivale
B. prepararea unor cavitati proximale
C. detartraj
D. gingivectomie
E. gingivostomatita ulcero-necrotica

Raspuns: A, C,D (pag 173)

149. Lacunele cuneiforme apar:

A. la coletul dintilor
B. in zona incizala/ocluzala a dintilor
C. mai frecvent vestibular
D. mai frecvent oral
E. ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara


150. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:

A. pulpite cronice
B. pulpite acute
C. parodontite apicale cronice
D. parodontite apicale acute retrograde
E. osteite

Raspuns: B, D, E (pag 173)

151. Candidozele bucale in SIDA:

A. nu apar niciodata
B. sunt consecinta agreiunii crescute a speciilor de Candida, mai ales Candida albicans
C. nu depind de nivelul de imunocompetenta al bolnavilor
D. se pot manifesta in diferite moduri
E. se pot manifesta si sub forma de cheilite angulare miocotice:

Raspuns: B,D,E (pag 164)

Tema 28.
Extracia dentar.

1. Extracia dinilor permaneni este indicat n urmtoarele situaii:
a. dini cu fracturi orizontale n 1/3 apical;
*b. dini cu tulburri severe de erupie;
c. dini supranumerari;
d. dini cu distrucii coronoradiculare ntinse;
e. dini izolai situai pe arcada superioar.
(C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 58).

2. Cauzele locale care favorizeaz apariia alveolitei postextracionale sunt:
*a. nerespectarea condiiilor de asepsie n timpul actului operator;
*b. existena n alveola postextracional a unor fragmente de os sau dinte;
c. cltirea gurii cu lichide nesterile, n cursul actului operator;
*d. extraciile incomplete;
*e. ndesarea de mee n cavitatea alveolar n scopul protejrii osului.
(C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 133)

3. Alveolotomia este indicat n urmtoarele cazuri:
*a. rdcini deformate la apex prin procese de hipercementoz;
*b. rdcini foarte recurbate care se fractureaz foarte uor;
*c. resturi radiculare profunde intraosoase;
d. rdcini curbe i aplatizate mezio-distal;
e. rdcini ale dinilor pluriradiculari, unite la nivelul apexului.
1) Inainte de perioada fiziologica de inlocuire , extractia dintilor temporari este indicata in urmatoarele
situatii:
* a) dinti cu carii complicate care nu pot fi conservati printr-un tratament adecvat si care intretin procese
septice locale sau generale
* b) dinti care au suferit leziuni traumatice
* c) dinti care produc deviatii sau malpozitii ale dintilor permanenti
d) in cazul ageneziei mugurelui dintelui permanent
* e) dinti care raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.52-53)
2) Tehnica extractiei dintilor temporari presupune:
* a) extractia dintilor cu rizaliza accentuata, se face cu clestele adecvat, printr-o simpla miscare de
basculare
b) se exploreaza alveola cu pensa sau chiureta, pentru a depista eventualele fragmente de radacini
restante
* c) este recomandabila evitarea sindesmotomiei, pentru a nu leza mugurii dintilor permanenti
d) se va incerca insinuarea elevatorului intre peretele alveolar si radacina
* e) la pluriradiculari,varful elevatoruluise va insinua intre radacini,luxatia facandu-seprin tractiune in
sensul axului de implantare a dintelui
3) In cazul extractiei unui dinte temporar,tratamentul postextractional presupune:
a) extractia dintilor temporari inainte cu cel mult un an de perioada fiziologica de eruptie a dintilor
permanenti, necesita tratament deosebit
* b) in extractiile facute precoce,este necesara aplicarea dispozitivelor mentinatoare de spatiu
c) mentinatoarele de spatiu se aplica la 3-4 zile de la extractie
d) se renunta la mentinatorul de spatiu atunci cand radiografic, radacina dintelui permanent apare
mineralizata pe mai mult de din lungimea sa
* e) se renunta la mentinatorul de spatiu atunci cand radiografic, radacina dintelui permanent apare
mineralizata pe mai mult de din lungimea sa
4) Indicatiile extractiei dintilor permanenti, sunt:
a) dinti cu distructii coronoradiculare extinse,care pot fi reconstituiti prin mijloace protetice
* b) dinti cu gangrena complicata, la care nu se pot aplica tratamente conservatoare
c) dinti fracturati, racuperabili
* d) dinti supranumerari,care produc tulburari functionale
*e) dinti care intretin procese infectioase acute sau cronice
5) Indicatiile extractiei dintilor permanenti, sunt:
a) dinti cu fracturi radiculare in 1/3 apicala
* b) dinti care se gasesc in zonele ce urmeaza a fi iradiate
* c) dinti care ganereaza tulburari severe de eruptie
d) dinti inclusi, care mai pot fi readusi pe arcada
* e) dinti care au provocat complicatii infectioase maxilare
6) Printre masurile generale care asigura pregatirea bolnavului inaintea efectuarii extractiei dentare, se
numara si:
* a) bolnavii care prezinta tulburari care pot fi agravate prin extractie,este necesara tratarea prealabila a
acestor stari patologice
* b) la bolnavii cu psihic labil,la cei fricosi,la copii este indispensabila o premedicatie sedativa
c) pregatirea instrumentarului se face numai in prezenta bolnavului
d) se verifica instalarea anesteziei prin inteparea cu sonda a mucoasei gingivale,labiale sau linguale
* e) pacientii cu stari de debilitate accentuata, oboseala, surmenaj, vor fi pregatiti prin vitaminoterapie,
odihna si tonice generale
7) Pregatirea cavitatii bucale in vederea realizarii extractiei, presupune urmatoarele masuri:
* a) indepartarea depozitelor moi de la nivelul dintilor si mucoaselor
* b) indepartarea depozitelor de tartru
* c) curatirea proceselor carioase, urmata de aplicarea pansamentelor provizorii
d) bolnavul isi va clati gura cu alcool
* e) bolnavul isi va clati gura cu hipermanganat de potasiu 1/10000
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.
8) Pozitia pacientului in timpul efectuarii extractiei este:
a) pentru extractia dintilor superiori, fotoliul va fi ridicat la nivelul articulatiei cotului medicului , cu
capul in hiperextensie
* b) pentru extractia dintilor superiori, fotoliul va i ridicat la nivelul umarului medicului, capul, gatul si
trunchiul fiind pe aceeasi linie
* c) pentru extractia dintilor inferoiri, fotoliul va fi coborat la nivelul articulatiei cotului medicului, planul
ocluzal fiind paralel cu podeaua
* d) pentru extractia dintilor inferiori, planul ocluzal va forma cu podeaua un unghi de cel mult 10 grade
* e) in cazul anesteziei generale, pacientii vor fi asezati in decubit dorsal pe masa de operatie
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg. 63)
9) Indicatiile extractiei cu clestele sunt:
* a) dinti a caror portiune coronara este integra sau partial distrusa
* b) radacini alveolare care prezinta o portiune extraalveolara suficient de proeminenta si rezistenta
* c) radacini dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar, osul permitand crearea unui sant
periradicular unde pot fi insinuate falcile clestelui
d) dinti cu coroane conice
e) radacinile situate sub limita marginii procesului alveolar
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.72)
10) Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la extractia molarilor primi inferiori sunt adevarate:
* a) pentru extractia molarului din cadranul stang, mediusul operatorului va fi plasat lingual, indexul
vestibular, iar policele pe marginea bazilara a mandibulei
* b) pentru extractia molarului din cadranul drept, mana stanga a operatorului inconjoara capul
bolnavului, policele fiind plasat lingual, indexul vestibular, celelalte 3 degete fixand marginea bazilara a
mandibulei
* c) luxatia se face la inceput prin miscari lente vestibulo-linguale, de amplitudine redusa
d) se va insista luxatia spre vestibular, datorita grosimii mai reduse a acestei tablii osoase
* e) tabliile osoase sunt lafel de groase vestibular si lingual, insistandu-se in mod egal
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.
11) Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:
* a) resturi radiculare situate sub punti dentare
* b) resturi radiculare profunde intraosoase, ramase dupa extractii vechi
* c) radacini in limba de clopot
* d) radacini situate in imediata vecinatate a podelei sinusale
e) dinti cu gangrena complicata
12) Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:
* a) radacini deformate prin procese tumorale
* b) radacini foarte recurbate
c) dinti cu procese parodontale marginale cronice
d) toate radacinile situate sub limita procesului alveolar
* e)anchiloze dentoalveolare

13) Instrumentele necesare in cazul extractiei prin alveolotomie sunt:
* a) decolatoare fine
* b) departatoare Lagenbeck cu cioc fin
* c) freze sferice si cilindrice
d) clesti pentru extractia radacinilor
* e) elevatoare drepte si curbe cu lama fina
14) Extractia alveoloplastica presupune:
*a) regularizarea minutioasa a marginilor osoase
b) grefarea osoasa
c) aplicarea unui pansament compresiv intraalveolar
* d) sutura marginilor gingivo-mucoase
* e) protezarea imediata sau precoce
15) Evolutia si ingrijirile postoperatorii in alveoloplastia modelanta cu protezare imediata in extractiile
multiple, presupun:
a) bolnavului i se recomanda sa vorbeasca cat mai putin
b) bolnavul va purta proteza, in primele 10 zile, doar 5-10 minute pe zi
* c) alimentatia va fi lichida sau pastoasa
* d) firele de sutura se scot dupa 6-7 zile
* e) proteza va fi scoasa dupa 24 de ore de catre medic,care va verifica eventualele leziuni de decubit si
starea plagii postextractionale
16) In cazul extractiilor obisnuite,necomplicate, atitudinea fata de plaga postextracionala va fi
urmatoarea:
* a) evacuarea sangelui si a tuturor secretiilor din cavitatea orala,cu ajutorul unor tampoane sterile
* b) netezirea tuturor proeminentelor osoase
* c) regularizarea marginilor gingivale
d) marginile alveolare sunt lasate departate
* e) marginile alveolare sunt stranse intre police si index,apropiind cat mai mult tablele osoase
17) Dupa efectuarea extractiei,bolnavului i se dau urmatoarele indicatii:
* a) cel putin 12 ore nu isi vor clati gura
* b) nu isi vor suge plaga alveolara,pentru a nu declansa hemoragia
* c) timp de 24-48 de ore va evita alimntele tari, consistente
* d) fumatorii vor intrerupe fumatul timp de cel putin 24 de ore
e) vor clati gura cu solutie de bicarbonat, de cel putin 3 ori pe zi
18) Postextractional, este posibil ca bolnavul sa prezinte:
* a) dureri la nivelul la care s-a facut punctia anestezica
* b) dureri la nivelul alveolei, care persista 3-6 zile, in cazul in care sunt excluse complicatiile de tipul
alveolitei
* c) edem al partilor moi perimaxilare,care pot fi prevenite prin aplicarea deprisnite usor compresive
* d) echimoze perimaxilare datorate difuzarii subcutanate a sangelui
e) trismusul,care se remite dupa 10 zile
19) In cazul alveolotomiei cu lambou, se pot folosi urmatoarele tipuri de incizie:
a) incizia trapezoidala,baza mare a lamboului fiind situata la nivelul crestei alveolare
* b) incizia trapezoidala,baza mare a lamboului fiind situata la nivelul fundului de sac vestibular, pentru a
asigura o buna vascularizatie a acestuia
* c) incizia in L
d) incizia curba,cu convexitatea spre fundul de sac vestibular,efectuata in mucoasa fixa
e) incizia curba,cu convexitatea spre fundul de sac vestibular,efectuata in mucoasa mobila
20) In timpul extractiei dentare se pot produce urmatoarele leziuni osoase:
* a) fractura procesului alveolar
b) fractura apofizei coronoide
* c) fractura tuberozitatii maxilare
d) fractura torusului mandibular
* e) fractura mandibulei
21) Care sunt posibilitatile de a decela deschiderea accidentala a sinusului maxilar in timpul extractiei:
* a) se produce o sangerare ceva mai abundenta a alveolei respective,sangele avand uneori , un caracter
aerat
* b) la explorarea cu un stilet butonat,se constata ca fundul alveolei este complet disparut
c) in aceste cazuri,este absolut indispensabila manevra Valsalva
* d) in aceste cazuri,este contraindicata manevra Valsalva,care poate mari bresa mucoasa
e) se recurge la explorarea cu sonda a fundului alveolei
22) Atitudinea terapeutica in cazul deschiderii accidentale a sinusului maxilar, este urmatoarea:
* a) se va face toaleta plagii,indepartand cu grija eventualele eschile osoase libere
* b) se va cauta ca alveola sa fie complet acoperita cu gingivo-mucoasa
c) este indicata introducerea de mese iodoformate in alveola
* d) se va urmari o aplicare cat mai intima a gingivomucoasei pe osul subiacent,prin aplicarea deasupra
alveolei a unui tampon iodoformat
* e) se recomanda pacientilor ca timp de 2 saptamani,sa nu-si sufle nasul
23) Atitudinea terapeutica in cazul impingerii accidentale a unor resturi radiculare in cavitatea sinusala,
este urmatoarea:
a) se incearca extractia oarba prin irigari masive a sinusului
* b) este necesara precizarea sediului radacinii, prin radiografii cu film retroalveolar si radiografia
sinusului maxilar
* c) resturile radiculare impinse in plina cavitate sinusala vor fi extrase cat mai urgent, in maximum 48 de
ore de la producerea accidentului
* d) radacinile dentare impinse sub mucoasa sinusala se extrag pe cale alveolara largita, prin tehnica
descrisa de Wassmundt si V.Popescu
* e) alveola se sutureaza,pentru a favoriza vindecarea rapida
24) Leziunile nervoase care pot aparea in timpul extractiei dentare pot interesa:
* a) nervul dentar inferior
* b) nervul mentonier
c) nervul hipoglos
d) nervul abducens
* e) nervul lingual
25) Complicatiile extractiei prezinta urmatoarele caracteristici:
a) hemoragia si alveolita postextractionale sunt complicatii care apar tardiv
b) bridele cicactriciale si crestele alveolare cu exostoze impiedica protezarea ulterioara, dar nu
genereaza dezechilibre ocluzoarticulare secundare
c) bridele cicatriciale si crestele alveolare cu exostoze sunt complicatii precoce ale extractiei
* d) hemoragia si alveolita postextractionale sunt copmlicatii care apar precoce
* e) bridele cicatriciale si crestele alveolare cu exostoze sunt complicatii tardive
26) Hemoragiile postextractionale sunt clasificate in functie de momentul producerii, astfel:
* a) imediata prelungita
* b) precoce, la cateva ore dupa extractie
* c) tardiva, la 3-4 zile dupa extractie
d) persistenta
e) in jet
27) Dupa cantitatea de sange pierdut, hemoragiile postextractionale se clasifica astfel:
a) mici, cand se pierd pana la 350 ml de sange
* b) mijlocii,cand se pierd 150-300 ml de sange
* c) grave,cand pirderea de sange ajunge peste 30% din masa circulanta
d) mici, cand se pierd pana la 100 ml de sange
e) mijlocii, cand se pierd pana la 500 ml de sange
28) Dupa tipul vasului lezat, hemoragiile postextractionale pot fi:
* a) arteriale in jet
b) arteriale in masa
c) venoase in jet
d) venoase in masa
* e) mixte
29) Printre factorii locali incriminati in aparitia hemoragiilor postextractionale, se numara:
* a) vasodilatatia secundara (aparuta in urma administrarii substantelor vasoconstrictoare)
b) fracturi ale proceselor coronare
* c) plagi osoase intinse
* d) persistenta in alveola a unor procese patologice
* e) nerespectarea de catre pacient a indicatiilor privind ingrijirile postextractionale
30) Printre cauzele locale care favorizeaza alveolitele postextractionale, se numara:
* a) extractiile laborioase si prelungite, cu zdrobiri ale mucoasei si peretilor ososi
* b) extractiile incomplete
* c) utilizarea nejudicioasa, la turatii mari a instrumentelor rotative, in vederea crearii accesului asupra
radacinii
d) consumul de alimente reci
* e) mesele indesate in alveola si tinute multa vreme
31) In alveolita umeda, examenul locoregional, evidenteaza urmatoarele aspecte:
* a) gingivomucoasa care acopera osul alveolar este congestionata, tumefiata, cu marginile sfacelate
b) gingivomucoasa este palida, atona, fara tendinta de cicatrizare
* c) endoalveolar, este prezentun cheag murdar, acopeirt cu depozite purulente
d) alveola este goala, fara cheag
e) la explorarea cu sonda a peretelui alveolar, se desprind aschii osoase, fara ca sangerarea sa apara
imediat
32) Care din urmatoarele situatii nu reprezinta indicatii ale extractiei dintilor permanenti:
a) dinti fracturati irecuperabili
* b) dinti cu procese parodontale marginale, cu mobilitate redusa
* c) dinti inclusi,daca mai pot fi readusi pe arcada
d) dintii care au provocat complicatii infectioase perimaxilare severe
e) dintii care au determinat osteomielite
33) Contraindicatiile generale absolute ale extractiei dentare sunt:
* a) leucozele acute
b) cardiopatii ischemice
c) bolnavii carora urmeaza sa li se aplice proteze valvulare
d) leucozele cronice
e) diabet
34) Contraindicatiile generale absolute ale extractiei dentare sunt:
* a) dinti aflati in regiuni expuse recent tratamentului radiant
* b) leucozele acute
c) graviditatea
d) alcoolism cronic
e) cardiopatii ischemice
35) Pozitia medicului fata de pacient pentru extractia dintilor laterali superiori din cadranul drept, este:
* a) la dreapta si putin inaintea pacientului
b) la dreapta si putin posterior de pacient
c) la stanga si putin posterior de pacient
d) la stanga si putin inaintea pacientului
e) cat mai anterior de pacient
36) Pozitia medicului fata de pacient pentru extractia dintilor laterali inferiori din cadranul drept, este:
a) la dreapta si putin inaintea pacientului
* b) la dreapta si posterior de pacient
c) la stanga si putin posterior de pacient
d) la stanga si putin inaintea pacientului
e) cat mai anterior de pacient
37) Pozitia medicului fata de pacient pentru extractia dintilor frontali si laterali superiori precum si pentru
cei inferiori din cadranul stang, este:
a) la stanga si putin inaintea pacientului
b) la stanga si putin posterior de pacient
c) la dreapta si putin inaintea pacientului
d) la dreapta si posterior de pacient
* e) la dreapta si cat mai anterior de pacient
38) Extractia dintelui:
* a) este momentul final al extractiei
b) este primul moment al extractiei
c) incepe cu luxatia
d) se termina cu luxatia
e) incepe cu sectionarea ligamentului alveolo-dentar
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg. 73-75)
39) Vindecarea fibroasa a plagii postextractionale prezinta urmatoarele aspecte:
* a) este o complicatie neobisnuita, datorata unei extractii traumatizante, cu sacrificarea unuia din peretii
alveolari
b) leziunea este foarte dureroasa
* c) leziunea este asimptomatica
* d) radiografic apare ca o zona de radiotransparenta, bine circumscrisa, localizata in dreptul unui dinte
extras
e) explorarea chirurgicala releva existenta unui tesut fibros, inflamat
40) Tratamentul alveolitei postextractionale uscate, presupune:
a) este indicat chiuretajul alveolei
* b) irigatia bogata a alveolei cu solutii caldute slab antiseptice sau cu antibiotice
* c) aplicarea in alveola a meselor imbibate cu solutii analgezice
d) daca durerea capata un caracter nevralgic, se fac infiltratii cu solutii anestezice ale trunchiurilor
nervoase, cu vasoconstrictor
* e) pot fi aplicate in alveola conuri care contin antibiotice
41) Procedeele prin care se diminueaza la maximum pericolul complicatiilor ulterioare, produse de
fractura peretilor alveolari, sunt urmatoarele:
* a) fragmentul alveolar complet detasat se inlatura
* b) se vor regulariza marginile osoase
* c) se va recurge la acoperirea osului cu mucoasa gingivala si la sutura
d) fragmentele osoase extinse,bine prinse de periost vor fi indepartate
* e) se vor urmari in timp vindecarea sau aparitia unor complicatii septice
42) Vindecarea plagii postextractionale prezinta urmatoarele stadii:
* a) elementul primar prin care incepe procesul de vindecare, este cheagul endoalveolar
b) stadiul al doilea are loc in a doua si a treia saptamana de la interventie,caracterizandu-se prin
proliferarea de fibroblaste si celule endoteliale vasculare
* c) al treilea stadiu se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului de granulatie cu tesut conjunctiv imatur
* d) al patrulea stadiu se caracterizeaza prin umplerea alveolei cu tesut fibros tanar, continuand si
proliferarea de tesut osos imatur
* e) al cincilea stadiu este acela de remaniere secundara a tesutului osos alveolar
43) Tratamentul plagii postextractionale zdrobite se face prin:
* a) indepartarea eschilelor osoase mici, detasate
* b) regularizarea crestei alveolare cu pensa ciupitoare de os si netezirea acesteia cu chiureta
* c) excizarea franjurilor mici gingivomucoase sfasiate si devitalizate
d) excizarea lambourilor gingivomucoase a caror vitalitate nu este compromisa
* e) suprafetele de os descoperite vor fi protejate prin aplicarea de mese iodoformate
44) Extractia dentara poate determina urmatoarele tulburari:
* a) bacteriemie tranzitorie
b) ascensiuni termice de 2-4 grade
* c) modificari ale hemogramei
d) o scadere a VSH-ului cu 2-4 mm/h
* e) modificari in functionarea sistemului cardio-vascular
45) Extractia incisivilor laterali superiori implica urmatoarea tehnica:
a) clestele se aplica mai intai cu falca vestibulara apoi cu cea palatinala urmarind sa se insinueze cat mai
profund subgingival
b) luxatia se face prin miscari vestibulo-palatinale de basculare, insistandu-se mai mult vestibular, unde
tabla soasa e mai subtire
* c) miscarile de rotatie in ax vor fi evitate,daca nu este infirmata radiografic curbura distala a apexului
* d) in absenta curburii, miscarile de rotatie, vor fi facute cu prudenta datorita formei eliptice pe sectiune
a radacinii
* e)dintele luxat, va fi extras printr-o miscare lenta de tractiune mezio-vestibulara
46) Extractia molarilor de minte superiori implica urmatoarea tehnica:
a) gura pacientului va fi larg deschisa, pentru a facilita pozitionarea clestelui
* b) indexul si policele de la mana stanga a operatorului indeparteaza comisura bucala si obrazul, fixand
alveola
* c) ousl fiind spongis,se va avea grija ca elevatorul sa nu patrunda prea profund intraalveolar, existand
pericolul fracturii crestei alveolare
* d) se vor evita miscarile exagerate de basculare a dintelui spre inapoi cu elevatorul, pentru a nu fractura
tuberozitatea
e) amplitudinea luxatiei va fi mai mare spre palatinal
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.82)
47) Timpii operatori ai extractiei, sunt:
* a) sindesmotomia
b) luxatia cu elevatorul Lecluse
* c) aplicarea clestelui
* d) luxatia dintelui
* e) extractia propriuzisa
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.73-75)
48) Rezectia totala a peretelui alveolar vestibular, in timpul alveolotomiei, este indicata in urmatoarele
situatii:
* a) radacini deformate la apex prin procese de hipercementoza
b) radacini fracturate in portiunea apicala
* c) radacini sudate la osul alveolar prin procese de anchiloza dento-alveolara
d) radacini situate la nivelul marginii alveolare
* e) radacini fragile, cu procese carioase avansate, care se fractureaza foarte usor
49) Rezectia marginala partiala a tablei vestibulare, in timpul alveolotomiei, presupune urmatoarea
tehnica:
* a) se rezeca tabla osoasa vestibulara din aproape in aproape
* b) rezectia osoasa se face cu dalta si ciocanul, desprinzand aschii mici din peretele alveolar
c) pot fi utilizate freze in forma de flacara, carora li se va imprima o turatie mare si o presiune suficienta
pentru scurtarea timpului de lucru
* d) la nevoie, ferza sferica se poate insinua si pe fetele aproximale ale radacinii, pentru a permite
introducerea ulterioara a elevatorului
e) pentru a raci osul si a indeparta rumegusul rezultat din frezaj, se indica spalarea plagii cu alcool
50) Indicatiile alveolotomiei apicale, sunt urmatoarele:
* a) resturi radiculare mici, profunde, ramase dupa extractii vechi
* b) resturi situate sub punti dentare
c) radacini foarte recurbate
d) radacini deformate prin procese tumorale
e) radacini sudate la peretele alveolar
51) In timpul alveolotomiei cu lambou, luxatia radacinii implica urmatoarele aspecte:
* a) se urmareste formarea de santuri in jurul radacinilor, in care sa poata fi insinuat elevatorul
* b) luxatia se face cu elevatorul adecvat, introdus fie pe fetele laterale ale radacinii, fie sub radacina
c) la pluriradiculari nu este necesara rezectia partiala sau totala a septului interradicular
* d) in timpul manoperelor de trepanare si luxatie, se vor corobora situatia clinica cu imaginile obtinute
prin examenul radiografic
* e) plaga se spala cu solutie de ser fiziologic sau cu apa oxigenata
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.108-109)

Tema 29.
Incidentele i accidentele erupiei dentare.

1. Accidentele i complicaiile locale ale erupiei dinilor temporari sunt:
*a. gingivostomatita;
*b. pericoronarita congestiv;
c. congestie conjunctival;
d. anorexia, vrsturi;
*e. pruritul gingival.
(C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 238, 239, 240).

2. Accidentele regionale ale erupiei dinilor temporari sunt:
a. incluzia dentar;
b. erupia tardiv;
*c. sialoree, hidroree nazal;
*d. fotofobie;
e. chistul de erupie.

3.Manifestrile cutanate ale erupiei dentare apar sub form de:
a. erupii cutanate la nivelul trunchiului sub form de macule;
b. zona zoster;
c. erupie cutanat sub form de papule;
*d. erupii cutanate sub form de vezicule herpetice;
e. eriteme abdominale.

Tema 30.
Leziuni traumatice ale prilor moi oro-faciale.

1. Escoriaiile sunt leziuni ale pielii produse prin:
*a. mecanism de frecare a unui corp dur;
b. muctur;
c. arm de foc;
d. arme albe;
e. arsuri chimice.

2. Contuziile prilor moi faciale :
*a. sunt leziuni traumatice n care tegumentele i mucoasa rmn integre, fr soluie de continuitate
ale tegumentului sau mucoasei;
b. sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecarea pe un plan dur;
c. au marginile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau ntredeschise ntrerupnd sau nu
continuitatea orificiilor feei;
*d. se manifest clinic prin echimoz, hematoame;
e. pot realiza un tatuaj traumatic.

3. Complicaiile secundare locale ale plgilor de pri moi ale feei sunt:
*a. infecia plgii;
b. blocri ale cilor aeriene superioare cu snge;
c. tetanosul;
d. erizipelul;
e. gangrena gazoas.

4. Tratamentul imediat al plgilor la locul accidentului const n:
*a. sumar i rapid curare mecanic a plgii i hemostaz;
b. splare cu ap i spun;
c. antiseptizarea plgii;
d. aplicarea unui pansament steril;
e. splare cu ser fiziologic.

Tema 32.
Infeciile oro-maxilo-faciale.

1. Diagnosticul diferenial al abcesului vestibular se face obligatoriu cu:
*a. furunculele feei;
b. adenopatii faciale;
c. chiste sebacee;
*d. chiste maxilare;
e. tumori cutanate.

2. Incizia abcesului de loj submandibular necesit:
a. anestezie local de contact;
b. anestezie general prin intubaie orotraheal;
*c. anestezie general de scurt durat;
*d. anestezie local infiltrativ n straturi;
e. anestezie troncular periferic.

3. Incizia abcesului lojei sublinguale trebuie s evite elemente anatomice importante ca:
a. artera facial;
*b. canalul Wharton;
c. nervul facial;
*d. nervul lingual;
*e. artera sublingual.

4. Simptomatologia clinc a abcesului maseterin include:
*a. tumefacie;
*b. dureri vii;
*c. trismus puternic;
d. esuturi indurate i crepitaii;
*e. stare septic.

5. Orbita poate fi sediul unor procese infecioase care au ca punct de plecare:
*a. sinuzite acute;
*b. supuraii ale fosei infratemporale;
c. abcese parodontale;
*d. supuraiile obrazului;
e. adenite faciale.

Tema 33.
Sinuzita odontogen i comunicarea buco-sinusal.

1. Factorii favorizani ai sinuzitei maxilare de cauz dentar pot fi:
*a. modificri de tip alergic ale mucoasei sinusale;
*b. inflamaia cronic a mucoasei nazosinusale;
*c. deviaia de sept nazal;
d. pulpitele cronice ale dinilor laterali maxilari superiori;
e. atrofia marcat a crestelor alveolare maxilare superioare.

2. Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauz dentar pot fi:
a. rinita alergic;
b. deviaia de sept nazal;
*c. osteita procesului alveolar;
*d. chisturi radiculare suprainfectate;
e. carcinomul maxilarului superior.

3. Empiemul sinusal reprezint:
a. faza cataral a sinuzitei acute;
b. faza de cronicizare a unei sinuzite acute;
*c. retenionarea secreiilor n sinus prin nchiderea orificiilor de drenaj;
d. durerea pulsatil din faza purulent a sinuzitei acute;
e. proliferarea de polipi n cavitatea sinusal.

4. Cauzele traumatice ale comunicrii oro-sinuzale sunt reprezentate de:
a. fracturi ale arcadelor dentare;
b. implante endoosoase ce au determinat osteita crestei alveolare;
*c. extracia dinilor sinusali;
*d. traumatisme accidentale cu distrucii ntinse n regiunea premolarilor i molarilor superiori;
*e. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.

Tema 34.
Chisturile de maxilar.

1. Chistul rezidual se dezvolt din:
a. resturile epiteliale ale lui Malassez;
b. celulele epiteliale ale periodontului;
*c. chisturi radiculare sau granuloame periapicale care nu au fost chiuretate;
d. modificarea chistic a organului smalului;
e. iritaie sau infecie cronic a unui canal dentinar aberant sau a unei ci false.

2. Chistul folicular:
*a. este denumit i chist pericoronar;
*b. se dezvolt n legtur cu dinii rmai n incluzie n grosimea maxilarelor;
*c. se ntlnete ndeosebi la copii i adolesceni;
d. este denumit i chist rezidual;
e. este denumit i chist periodontal apical.

3. Chistul nazopalatin:
a. reprezint 2,3% din totalul chisturilor de maxilar;
b. este situat interincisiv inferior;
*c. ia natere din celulele epiteliale care se gsesc pe pereii canalelor incisive;
*d. poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin;
*e. se mai numete chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv.

4. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt:
*a. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv);
*b. chistul nazo-palatin (nazal alveolar);
*c. chistul globulo-maxilar;
d. chistul de erupie;
e. chistul dentiger.

5. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt:
*a. chistul radicular;
b. chistul de erupie;
*c. chistul rezidual;
d. chistul dentiger;
e. chistul primordial.

Tema 35.
Leziuni orale cu potenial de malignizare.

1. Diagnosticul diferenial al leucoplaziei se face cu:
*a. leucoedemul;
b. eritroplazia;
c. stomatite infecioase;
d. stomatite provocate de ageni fizici;
e. stomatite protetice.

2. Diagnosticul diferenial al eritroplaziei se face cu:
a. leucoedemul;
b. leucoplazia;
c. chieilita;
d. papilomatoza florid;
*e. stomatite infecioase.

3. Leziunea precanceroas cu cel mai mare potenial de malignizare este:
a. leucoplazia;
b. leucoedemul;
*c. eritroplazia;
d. cheilita;
e. lichenul plan oral.

4. Diagnosticul diferenial al lichenului plan oral se face cu:
*a. lupusul eritematos oral;
b. leucoedemul;
c. leucoplazia proas oral;
d. keratozele actinice;
e. radiodermitele cronice.

5. Tratamentul lichenului plan oral se face cu:
*a. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 sptmni;
b. hidroxoclorochin;
c. mepacrin;
d. atebrin;
e. clorochin.

Tema 36.
Metode chirurgicale ajuttoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontic).
1. Chiuretajul periapical are ca obiectiv:
*a. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturaie care au depit apexul;
b. creearea unei comunicri vestibulare de drenaj;
c. extirparea apexului radicular i a procesului patologic periapical;
d. chiuretarea unui focar acut principal;
e. ndeprtarea unor obstacole care mpiedic tratamentul corect a canalelor.

2. Contraindicaii ale rezeciei apicale sunt :
a. n cazul lezrii accidentale a apexului unui dinte vecin, n cursul unei intervenii chirurgicale;
*b. n cazul unor procese apicale nsemnate, care au distrus osul pe o mare ntindere, reducnd mult
implantarea rdcinii;
c. n cazul unor leziuni periapicale;
d. n cazul unor ci false n apropierea apexului;
e. n cazul unor leziuni periapicale depind din lungimea rdcinii.

3. Rezecia apical este indicat n cazul:
a. fracturii radiculare plasate n 1/3 inferioar a rdcinii;
b. leziunii coronoradiculare ntinse care depete marginea alveolar i rdcina;
c. atrofiilor alveolare ntinse, care au redus mult implantarea rdcinii;
*d. lezrii accidentale a apexului unui dinte vecin, n cursul unei intervenii chirurgicale;
e. n primele 2 luni de sarcin.

4. Osteotomia trans-maxilar:
*a. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale;
b. are indicaia de baz n parodontita apical cronic;
*c. se realizeaz la dinii la care nu s-a obinut un drenaj suficient al procesului periapical pe cale
transodontal;
*d. are indicaia de baz n parodontita apical acut n faza periapical;
e. trepanaia se realizeaz cu freze cilindrice nr. 4, 6;

5. Amputaia radicular:
*a. const n ndeprtarea complet a uneia dintre rdcinile molarilor 1 i 2 superiori i 1 i 2
inferiori;
*b. la molarii superiori metoda se poate adresa rdcinilor, astfel nct spaiul dintre apex i baza
sinusului s fie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia;
c. se indic n procese patologice apiale extinse;
*d. metoda se mai numete premolarizare;
*e. att la molarii superiori ct i inferiori este de preferat anestezia troncular.

Tema 37.
Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice.

1. Metodele chirurgicale de tratament n parodontopatii urmresc:
*a. eliminarea pungilor parodontale;
b. creearea unor margini gingivale groase;
c. creearea unei zone de gingie fix keratinizat ngust;
*d. stabilizarea evoluiei procesului patologic al bolii parodontale;
*e. restaurarea esutului parodontal pierdut.
(C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 175 - 176).

2. Pregtirile preoperatorii n chirurgia parodontal const n:
a. chiuretajul gingival;
b. cltiri bucale cu soluii antiseptice;
*c. obturarea corect a cariilor de colet;
d. restaurri protetice ceramice definitive corecte;
e. cltiri bucale cu clorhexidin i cu soluii fluorate.

3. Pregtirile preoperatoreii n chirurgia parodontal constau n:
*a. detartraj minuios cu ultrasunete i cu instrumente manuale;
b. chiuretaj gingival;
*c. obinerea corect a cariilor de colet;
d. cltiri bucale cu soluii antiseptice;
*e. reechilibrarea ocluziei.

4.Gingivoplastia:
*a. urmrete refacerea unei limi i a unui contur gingival aproximativ normal;
*b. se poate realiza cu lambou peticulat alunecat n sens lateral;
c. se poate efectua i prin gingivectomie;
*d. se realizeaz i prin operaii cu deplasare apical a lamboului;
*e. se poate efectua cu gref de mucoas liber.
(C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 190 - 191).

5.Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase:
*a. se realizeaz prin incizii de degajare;
*b. presupune o incizie orizontal de-a lungul festonului gingival;
c. presupune aducerea inseriei muchilor mimicii spre marginea gingival;
*d. se efectueaz sub anestezie loco-regional;
e. const n osteotomie limitat.

Tema 38.
Chirurgia proprotetic.
1. Pentru a permite o protezare n condiii optime, cmpul protetic trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
*a. crestele alveolare edentate s fie suficient de nalte, netede, acoperit de mucoas keratinizat,
fr eroziuni;
b. crestele alveolare edentate s fie suficient de nalte, netede, acoperite de mucoas keratinizat,
cu eroziuni;
*c. bolta palatin s fie suficient de mare, moderat de adnc cu torus redus;
*d. limba s aib un volum normal;
*e. gurile mentoniere s fie situate la distan de coama crestei alveolare.

2. Frenoplastia:
*a. este indicat n cazurile n care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte;
b. este indicat n cazurile n care frenurile linguale sau labiale sunt lungi;
*c. este indicat anestezia loco-regional prin infiltraie;
d. este indicat anestezia troncular;
*e. este indicat cnd frenotomia simpl nu realizeaz o eliberare suficient a buzei sau a limbii i
nici adncirea anurilor periosoase reespective.

3. Plastia anurilor periosoase:
*a. se mai numete metoda Kazanjian;
b. se mai numete metoda Traunner;
c. se mai numete metoda Obwegeser;
*d. este indicat n cazurile n care inseria mucoasei mobile se face pe creasta alveolar, iar anurile
vestibulare sunt terse;
*e. este indicat anestezia troncular periferic.

4. Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate:
*a. prezint IV timpi operatori;
b. prezint III timpi operatori;
c. timpul III reprezint sutura;
*d. timpul III reprezint rezecia ciocurilor osoase;
*e. anestezia troncular periferic poate fi asociat cu o infiltraie submucoas n scopul diminurii
sngerrii;

5. Tehnica operatorie a crestei alveolare subiri:
*a. prezint III timpi operatori;
b. prezint IV timpi operatori;
*c. intervenia const n rezecia poriunii subiate i deplasate vestibular;
*d. poate prezenta devieri vestibulare, ndeosebi frontale, cunoscute sub denumirea de alveolo-
protruzii;
*e. se face sub anestezie loco-regional.
(C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 209-210).

Tema 39.
Incluzia dentar.
1. Anclavarea dentar reprezint:
a. incluzia parial a unui dinte;
b. incluzia superficial a unui dinte;
c. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical;
*d. se refer la un dinte a crui coroan, parial degajat de os, se afl sub fibromucoasa gingival i
al crui sac pericoronar comunic cu cavitatea oral, dar nu-i poate desvri erupia datorit unui
ostacol mecanic;
e. situaia n care se afl un dinte dup decapuonare.

2. La dinii permaneni, n ordinea frecvenei, incluzia const n:
*a. molarii de minte inferiori;
*b. caninii superiori;
*c. molarii de minte superiori;
d. incisivii laterali;
*e. caninii inferiori.

3. Clasificarea incluziilor molarului de minte dup Parant:
*a. n prima clas sunt ncadrai molarii de minte a cror extracie nu necesit nici un sacrificiu osos;
b. n prima clas sunt ncadrai molarii de minte a cror extracie necesit nici un sacrificiu osos;
*c. n clasa a III-a sunt grupai molarii pentru a cror extracie se va recurge la trepanarea osoas,
secionarea la colet a molarului inclus i separarea rdcinilor;
d. n clasa a II-a sunt grupai molarii pentru a cror extracie se va recurge la trepanarea osoas,
secionarea la colet a molarului inclus i separarea rdcinilor;
*e. n clasa a II-a sunt grupai molarii a cror extracie se va recurge la trepanarea osoas i o
secionare a molarului inclus.

4. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus n urmtoarele condiii:
*a. coroana i rdcinile sunt bine conformate;
b. direcia coroanei este oblic;
*c. coroana se gsete inclus n regiunea procesului alveolar, acoperit complet sau parial de un
strat osos foarte subire, sau chiar submucos la o distan convenabil;
*d. direcia coroanei este vertical, uor oblic putnd fi paralelizat prin lefuire;
e. prile moi ale obrazului se insereaz n imediata vecintate a crestei alveolare, unde se gsete
inclus molarul de minte.

5. n incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii:
*a. incizia n T;
*b. incizia curb cu concavitatea n sus;
*c. incizia curb cu concavitatea n jos;
d. incizia n V;
e. incizia curb cu convexitatea n jos;

Tema 40.
Patologia articulaiei temporo-mandibulare.

1. Luxaiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de:
*a. o adncime redus a cavitii glenoide;
*b. prezena unui condil temporal cu o pant tears;
*c. laxitatea capsulei i ligamentelor periarticulare;
*d. scderea tonicitii muchilor temporali, maseterini i pterigoidieni;
e. deschiderea exagerat agurii.

2. Tratamentul luxaiilor temporomandibulare:
a. este de regul chirurgical;
b. urmrete reducerea i imobilizarea fracturii;
*c. necesit infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridictoare a mandibulei;
d. se face prin coborrea condilului temporal i trecerea sa pe sub condilul mandibular;
e. implic antibioterapie aplicat ct mai precoce i n doze mari.

3. Tratamentul chirurgical al luxaiilor temporo-mandibulare:
a. este recomandat n luxaiile recente;
*b. implic uneori rezecia condililor;
c. este precedat de mecanoterapie;
d. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese i exercitarea unei
presiuni pe menton;
e. nu necesit imobilizare postoperatorie.

4. Luxaiile recidivante:
*a. se produc foarte uor n timpul micrilor de deschidere a gurii, dac acestea depesc o anumit
amplitudine;
*b. bolnavul, cunoscndu-i afeciunea, i reduce singur luxaia;
c. bolnavul nu poate s-i reduc singur luxaia;
*d. tratamentul urmrete limitarea micrilor mandibulare;
*e. cele mai obinuite, se citeaz tulburrile mioclonice postencefalice i atrofia maseterului dup
poliomielit.

5. Tratamentul ortopedic const:
*a. const n reducerea luxaiei i imobilizarea temporar a mandibulei;
*b. reducerea luxaiei se face prin coborrea condilului mandibular i trecerea sa pe sub condilul
temporal, dup care este repus n cavitatea glenoid;
c. este nevoie de anestezie n cazul luxaiilor recente;
d. n cazul luxaiilor mai vechi se poate folosi anestezia troncular;
*e. n cazul luxaiilor mai vechi se poate folosi anestezia general.

Tema 41.
Fracturile de mandibul.
1. Fracturile de mandibul se pot produce prin:
a. apsare;
b. elongare;
c. compresie;
d. dilacerare;
*e. flexiune, tasare sau smulgere.

2. Fracturile paramediane:
*a. sunt localizate ntre incisivii cantrali i laterali sau ntre laterali i canini;
b. reprezint 15,5% din totalul fracturilor de mandibul;
c. reprezint 2,9% din totalul fracturilor de mandibul;
d. sunt denumite i medio-simfizare;
e. deplasrile secundare sunt mai puin accentuate la edentai.

3. Fracturile laterale ale corpului mandibular:
*a. localizate ntre canini i molarii de minte;
b. reprezint 25% dup Rowe i 20% (V. Popescu) din totalul fracturilor de mandibul;
c. sunt denumite i laterosimfizare;
d. reprezint 10% (Archer) din totalul fracturilor de mandibul;
e. prezint fragmentul mic, distal, tras n jos i napoi.

4. Osteita i osteomielita apar ntr-un focar de fractur mandibular datorit:
a. vrstei pacientului;
b. reducerii i imobilizrii monomaxilare;
*c. ntrzieri mari a reducerii i imobilizrii;
d. imobilizri dup eliminare focarelor odontogene;
e. instituirii unui tratament antibiotic cu eritromicin

5. Zonele de rezisten crescut ale mandibulei sunt:
a. apofiza coronoidian;
b. apofiza condilian;
c. unghiul mandibular;
*d. simfiza mentonier;
e. foramenul mentonier.

Tema 42.
Fracturile de masiv facial.

1. Factorii etiologici ai fracturilor de masiv facial sunt:
a. traumatisme de intensitate redus, repetate;
*b. accidentele de circulaie;
c. accidentele de erupie ale dinilor permaneni;
*d. agresiuni interumane;
*e. accidente de sport.

2. Fractura Le Fort I:
a. este o fractur mandibular paramedian;
*b. traverseaz tuberozitatea;
c. traverseaz apofiza pterigoid n treimea superioar;
d. const n asocierea a dou linii de fractur orizontale cu una vertical;
e. se mai numete i fractur orizontal mijlocie.

3. Fractura Le Fort II:
a. este o fractur transversal joas;
b. se mai numete fractur de tip Guerin;
*c. este o fractur transversal submalar;
d. linia de fractur traverseaz apofiza pterigoid n treimea inferioar;
e. linia de fractur nu intereseaz planeul orbitar.

4. Fractura Le Fort III:
a. se mai numete fractur mut Duchange;
b. se mai numete fractur tip Wassmund II;
c. se mai numete fractur tip Wassmund I;
*d. se numete i disjuncie intercraniomaxilar.
e. linia de fractur despic masivul facial n dou jumti cu deschidere anterioar.

5. Fractura de tip Walter:
a. asociaz o linie de fractur tip Rowe cu o linie de fractur Le Fort;
b. asociaz o linie de fractur orizontal unilateral tip Guerin cu o linie de fractur Le Fort;
c. asociaz fracturi cominutive nchise cu dislocaii cranio-orbito-nazo-maxilare;
d. combin o fractur de tip Le Fort I cu dou fracturi verticale paramediane;
*e. asociaz prin nchidere, o linie de fractur orizontal bilateral de tip Guerin sau Le Fort II cu
una mediosagital i cu cte un traiect vertical de o parte i de alta a maxilarelor.

Tema 44.
Durerea n teritoriul oro-maxilo-facial.

1. Durerea:
*a. este un semnal de avertizare a organismului;
*b. influeneaz nociceptorii;
*c. se transmite prin impulsuri la centrii nali de integrare;
*d. influeneaz starea afectiv;
e. necesit ntotdeauna tratament medicamentos.

2. n legtur cu localizarea durerii distingem:
a. durerea retransmis;
*b. durerea transferat;
*c. durerea iradiat;
*d. durerea local;
*e. durerea proiectat.

3. Durerile oro-faciale sunt grupate n funcie de caracteristicile lor n:
a. dureri localizate;
*b. dureri somatice;
c. dureri proiectate;
d. dureri transferate;
e. dureri iradiate.

*a. dureri neurogene;
b. dureri localizate;
c. dureri translate;
d. dureri proiectate;
e. dureri transmise.

a. dureri proiectate;
b. dureri reflectate;
c. dureri iradiate;
d. dureri psihogene;
*e. dureri transmise.

1. Retentivitile cele mai favorabile la nivelul dinilor mandibulari sunt distribuite astfel:
A. la canini pe feele vestibulare
B. la premolari pe feele vestibulare
C. la molari pe feele vestibulare
D. la premolari i molari pe feele linguale
E. la molari pe feele linguale
Rspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 48

2. *Zonele biostatice la mandibul sunt reprezentate de:
A. tuberozitile maxilare
B. zonele de sarcin primar
C. tuberculii piriformi
D. zonele de sarcin secundar
E. bolta palatin
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 48

3. *Bolta palatin cea mai favorabil protezrii pariale mobilizabile este:
A. plat, cu torus de mrime medie
B. plat, fr torus
C. ogival, fr torus
D. ogival, cu torus situat anterior
E. adnc, fr torus
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 48

4. Modelul de studiu i diagnostic n edentaia parial servete la:
A. diagnosticul clinic al edentaiei
B. stabilirea planului de tratament preprotetic
C. analiza dinilor restani i a crestelor alveolare
D. analiza la paralelograf
E. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei
Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 58, 63, 64, 84

5. *n clasificarea edentaiei pariale dup Kennedy absena tututor molarilor se ncadreaz n:
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a II-a cu o modificare
Rspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 59

6. *n cadrul clasificrii edentaiei pariale dup Kennedy, edentaia tuturor frontalilor se ncadreaz
clasei:
A. I -a
B. a II-a
C. a III-a
D. a IV-a
E. a VI-a
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 60

7. *Edentaia clasa a III-a dup clasificarea Applegate este:
A. edentaie distal unilateral
B. edentaie distal bilateral
C. edentaie anterioar
D. edentaie lateral care se trateaz adjunct
E. edentaie lateral care se trateaz conjunct

8. *Componentele paralelografului Ney sunt:
A. soclul, masa, un bra vertical, bra orizontal dublu articulat, tij vertical accesoriile
B. soclul, suportul de fixare al modelului, bra vertical, bra orizontal, tij vertical, accesoriile
C. soclul, masa, un bra vertical articulat, dou brae orizontale, tij vertical, accesoriile
D. masa, un bra vertical articulat, accesoriile i soclul
E. un bra vertical, unul orizontal articulat i accesoriile

9. Accesoriile paralelografului sunt:
A. tija detectoare
B. reteniometre
C. spatule de cear sau joje
D. dispozitivul Gysi
E. tija portmin de grafit
Rspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 66, 68, 69

10. *Analiza modelului de studiu al edentatului parial la paralelograf va parcurge, n ordine, urmtorii
timpi:
A. stabilirea planurilor de ghidare, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea
B. stabilirea axei de inserie i dezinserie a protezei, trasarea ecuatorului protetic, stabilirea locului
de amplasare a vrfului braului retentiv al croetului, tripodarea
C. fixarea poziiei modelului, stabilirea locului de amplasare a vrfului braului retentiv al
croetului, stabilirea zonelor de interferen mucoosoase
D. stabilirea planurilor de ghidare, stabilirea zonelor de aplicare a conectorilor secundari i a
braelor retentive ale croetelor, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea
E. specifici fiecrei forme de edentaie parial

11. Axa de inserie a protezei pariale scheletate este condiionat de urmtorii factori:
A. trasarea ecuatorului protetic i tripodare
B. planurile de ghidare, zonele retentive ale dinilor stlpi
C. zonele de interferen dentare i mucoosoase
D. fizionomie
E. stabilirea locului unde se plaseaz vrful braului retentiv al croetului
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 75

12. *Planurile de ghidare la edentatul parial sunt reprezentate de:
A. zona cervical a dinilor stlpi;
B. suprafele vestibulare i orale ale tuturor dinilor
C. suprafeele proximale ale dinilor stlpi, vecine spaiilor edentate
D. toate suprafeele axiale ale dinilor stlpi
E. suprafele ocluzale ale dinilor stlpi

13. Interferenele mucoosoase mandibulare la edentatul parial pot apare n:
A. zona lingual lateral
B. zona retromilohioidian
C. zona retrotemporal
D. zona tuberculului piriform
E. zona torusului maxilar
Rspunsuri corecte: A, B Ionescu, pg. 78

14. *Pentru meninerea protezelor scheletate cu ajutorul croetelor turnate divizate Roach este necesar o
retenie subecuatorial a dinilor stlpi de:
A. 0,25 mm
B. 0,30 mm
C. 0,50 mm
D. 0,75 mm
E. 1 mm

15. *Zonele de interferen mucoosoase la maxilar pot apare n urmtoarele regiuni:
A. zona vestibular sau distal a unor tuberoziti foarte retentive
B. zonele vestibulare laterale i zona Ah
C. punga lui Eisenring i zonele Schrder
D. la nivelul bolii palatine
E. n anurile pterigopalatine

16. Atitudinea fa de interferenele mucoosoase este:
A. se intervine chirurgical cnd interferenele sunt exagerate
B. schimbarea axului de inseria al protezei cnd interferenele sunt mici
C. folierea corespunztoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare
D. scurtarea eilor pn la nivelul bombeului maxim al retentivitilor pentru zonele retentive
vestibulare mici ale crestelor alveolare
E. se intervine chirurgical n toate cazurile
Rspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 79

17. Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se traseaz pe suprafaa dinilor stlpi:
A. linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modelului
B. ecuatorul de malpoziie secundar
C. axul de implantare
D. ecuatorul protetic
E. curbura arcadei
Rspunsuri corecte: A, D Ionescu, pg. 80

18. *Tripodarea mai poart numele de:
A. fixarea braului vertical n raport cu modelul de analizat
B. fixarea poziiei modelului fa de paralelograf
C. fixarea tijei de reperaj
D. fixarea poziiei conectorului principal i secundar
E. B + C

19. Secvenele preparrii dinilor stlpi n cadrul tratamentului proprotetic al edentaiei pariale sunt:
A. realizarea planurilor de ghidare
B. remodelarea dinilor stlpi
C. echilibrarea ocluzal
D. prepararea lcaurilor pentru pinteni externi
E. realizarea lcaurilor pentru pinteni interni
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 91-93

20. Lcaele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe urmtorii dini:
A. canini superiori
B. incisivi centrali superiori
C. premolari superiori
D. canini inferiori
E. molari inferiori
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 96

21. Zonele protetice pozitive la mandibul sunt reprezentate de:
A. dinii restani
B. torusurile mandibulare
C. crestele alveolare
D. tuberoziti
E. tuberculii piriformi
Rspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 111

22. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovrate de proteza parial scheletat maxilar
sunt:
A. mijlocul crestelor alveolare
B. bridele
C. parodoniul marginal
D. torusul
E. mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal

23. Atitudinea fa de papila incisiv, ca zon protetic negativ, este de:
A. despovrare prin foliere 0,50 mm
B. ocolire
C. despovrare prin foliere 0,20-0,30 mm
D. gravare
E. despovrare prin foliere 2 mm
Rspunsuri corecte: B, C Ionesu, pg. 113

24. *Grosimea folierii mucoasei procesului alveolar n zona lingual, n dreptul conectorului principal,
este cuprins n urmtorul interval:
A. 0,10-0,20 mm
B. 0,30-0,40 mm
C. 0,30-2 mm
D. 1-2 mm
E. 1-5 mm

25. *Numrul de croete necesar pentru ancorarea i stabilizarea unei proteze scheletate elaborat pentru
o edentaie clasa a IV-a Kennedy, cu lipsa tuturor frontalilor, este de:
A. dou
B. trei
C. patru
D. cinci
E. ase

26. Mijloacele auxiliare de meninere a protezelor pariale scheletizate sunt:
A. retentivitile anatomice
B. croetele turnate
C. tonicitatea muscular
D. adeziunea dintre mucoas i baza protezei
E. B + D

27. *Toate elementele protetice care mpiedic deplasrile orizontale ale protezelor pariale se numesc:
A. elemente de meninere indirect
B. elemente de meninere direct
C. elemente de sprijin
D. elemente de stabilizare
E. elemente contrabasculante

28. Bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor protezelor pariale scheletate (n edentaii
clasa I i a II-a Kennedy) este cauzat de:
A. exostozele cmpului protetic
B. topografia i ntinderea edentaiei
C. supraextinderea eilor
D. actele reflexe
E. gravitaie la mandibul
Rspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 125

29. Bascularea prin desprindere a protezelor pariale scheletizate n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy se
realizeaz dup:
A. axa de rotaie primar
B. linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior
C. linia care unete marginea distal a eilor
D. linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai anterior
E. linia fulcrum secundar
Rspunsuri corecte: B, E Ionescu, pg. 125

30. Meninerea indirect a protezelor pariale scheletizate depinde de:
A. eficacitatea meninerii directe
B. distana elementelor contrabasculante fa de axa de basculare
C. numrul de elemente contrabasculante
D. rigiditatea conectorului secundar de care este legat
E. existena unui lca special preparat
Rspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 126

31. Elementele contrabasculante ale unei proteze pariale scheletate pot fi:
A. pintenii ocluzali
B. pintenii supracingulari
C. croetul continuu cu pinteni ocluzali sau gherue incizale la extremiti
D. retentivitile protezei
E. conectorii secundari
Rspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 128

32. Elementele contrabasculante au urmtoarele funcii auxiliare:
A. imobilizeaz dinii frontali, refac punctele de contact
B. transmit forele masticatorii i pe dinii stlpi indireci
C. realizarea friciunii ntre dinii stlpi i protez n plan sagital
D. stabilizarea protezei;
E. rigidizeaz componentele croetelor dentare turnate

33. *Deplasrile protezelor pariale scheletizate care nu pot fi oprite de nici un element protetic sunt:
A. deplasrile laterale
B. bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor
C. bascularea prin nfundarea extremitii distale a eilor
D. mezializarea protezelor
E. distalizarea protezelor

34. *Axul de rotaie dup care se face bascularea prin nfundare a extremitii distale a eilor protezelor
pariale scheletate trece prin:
A. vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior
B. vrful braelor opozante ale croetelor plasate cel mai posterior
C. pintenii cei mai meziali
D. printenii cei mai apropiai de edentaie
E. extremitile distale ale eilor

35. Diminuarea basculrii prin nfundare a extremitii distale a eilor protezelor scheletate se poate
realiza prin urmtoarele metode:
A. amprente de compresiune, mai ales la mandibul
B. cptuirea i rebazarea eilor
C. plasarea unor elemente contrabasculante adiionale
D. ei terminale extinse la maxim, dar n limite fiziologice
E. B + C

36. Rotaiile transversale ale protezelor pariale care rezolv edentaiile pariale de clasa II-a Kennedy
sunt cauzate de :
A. plasarea greit a conectorilor secundari
B. montarea greit a dinilor artificiali
C. dinilor artificiali mai lai comparativ cu limea crestelor
D. eile protezei prea scurte
E. eile protezei prea extinse

37. Deplasrile protezelor pariale produc urmtoarele efecte asupra dinilor stlpi:
A. bruxism
B. afectarea parodoniului profund al dinilor stlpi
C. efecte disortodontice
D. carii
E. inconfort pentru pacient

38. *Elementele de legtur dintre eile protezei scheletate sunt:
A. capsele
B. conectorii secundari
C. elementele de meninere, sprijin i stabilizare
D. croetele
E. conectorii principali
Rspunsuri corecte: E Ionescu, pg. 141

39. Caracteristicile comune ale conectorilor principali ai protezelor scheletate sunt reprezentate de:
A. profilaxia esuturilor cmpului protetic
B. rigiditate
C. elasticitate
D. creaz condiii de confort pentru pacient
E. se distaneaz de mucoas
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 141, 142

40. *Bara lingual se poate confeciona cnd nlimea procesului alveolar este de cel puin:
A. 3 mm
B. 9 mm
C. 16 mm
D. 4 5 mm
E. 10 mm

41. *Grosimea barei linguale a protezei scheletate mandibulare este de:
A. 5 mm
B. 1 cm
C. 3 mm la extremitatea superioar i 7 mm la extremitatea inferioar
D. 1 mm la extremitatea superioar i 3 mm la extremitatea inferioar
E. 4 mm la extremitatea superioar i 6 mm la extremitatea inferioar

42. Zonele de minim rezisten ale barei linguale la proteza scheletat mandibular sunt:
A. jonciunea ei cu conectorul principal
B. mijlocul barei
C. jonciunea ei cu conectorii secundari
D. unirea ei cu eile
E. A + B

43. Rolul croetului continuu al protezei scheletate mandibulare este de:
A. a devia mandibula n poziie excentric
B. a rigidiza bara lingual
C. a solidariza dinii restani
D. a avea efecte disortodontice
E. a lega eile protezelor
Rspunsuri corecte: B, C Ionescu, pg. 146, 147

44. *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabil pentru pacient este de:
A. Plcua mucozal dependent de mrimea edentaiei
B. croet continuu
C. bare
D. conector principal dentar
E. A + B

45. *Limea minim a plcuei mucozale a protezei scheletate maxilare este:
A. 0,40 mm
B. 0,60 mm
C. egal cu mrimea spaiului edentat
D. 1 mm
E. 2 mm
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 150, 152

46. *Cel mai rigid conector principal maxilar este socotit:
A. plcua mucozal cu lime redus
B. plcua mucozal cu lime mare
C. plcua mucozal n form de U
D. plcua mucozal fenestrat
E. plcua dentomucozal

47. *Limea plcuei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de:
A. 0,4-0,6 mm
B. 2 mm
C. 4-5 mm
D. 6-9 mm
E. 10 mm

48. *Grosimea recomandat a plcuei mucozale n form de U a protezei scheletate maxilare este:
A. 0,20 mm
B. 0,40 mm
C. 0,60 mm
D. 1 mm
E. 2 mm

49. Funciile croetelor dentare turnate utilizate n tratamentul edentaiei pariale cu proteze scheletate
sunt:
A. ancorarea
B. pasivitatea;
C. friciunea
D. meninerea indirect
E. desprinderea voluntar a protezei

50. Retenia protezei scheletate depinde de urmtorii factori:
A. sprijinul parodontal
B. mrimea retentivitii subecuatoriale
C. numrul de croete utilizate
D. tipul de croet ales
E. poziia pintenilor ocluzali

51. *Traiectul liniei ecuatoriale tipice, dup IONESCU este:
A. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i
se apropie de suprafa ocluzal spre faa proximal opus edentaiei
B. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i
se apropie de colet spre faa proximal opus edentaiei
C. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal opus edentaie trece n diagonal i
se apropie de colet spre faa proximal dinspre edentaiei
D. din apropierea coletului pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se apropie de
suprafaa ocluzal spre faa proximal opus edentaiei
E. n apropierea feei ocluzale, att vestibular, ct i oral

52. *Elasticitatea braului retentiv al croetului turnat, a crui diametru se subiaz uniform ctre vrf,
ajungnd s fie jumtate din diametrul de la origine, este, comparativ cu cea a unuia nesubiat:
A. egal
B. de dou ori mai mic
C. de dou ori mai mare
D. de patru ori mai mare
E. de opt ori mai mare

53. Pintenii ocluzali externi principali prezint urmtoarele caracteristici:
A. transmit forele paralel cu axul lung al dinilor
B. elasticitate
C. sunt plasai ntr-un lca de form hemisferic
D. sunt plasai ntr-un lca n form de coad de rndunic
E. prezint rigiditate absolut
Rspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 172-174

54. ncercuirea (n protezarea parial mobilizabil) intervine cu rol secundar n:
A. Stabilizarea orizontal a protezei
B. sprijin
C. meninere
D. reciprocitate
E. pasivitate

55. Reciprocitatea corect a croetelor se poate realiza prin urmtoarele metode:
A. utilizarea croetului Ackers
B. utilizarea croetului Ney I
C. utilizarea croetului Ney II
D. utilizarea croetului Fehr
E. utilizarea croetului de srm
Rspunsuri corecte: B, C Ionescu, pg. 178, 179

56. Plasarea pintenului ocluzal, n edentaiile terminale, n fosa mezial a dintelui stlp determin:
A. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul I
B. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul al II-lea
C. micorarea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor
D. mrirea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor
E. transmiterea mai uniform a presiunilor pe crestele alveolare
Rspunsuri corecte: B, C, E Ionescu, pg. 183-184

57. Caracteristicile croetelor circulare sunt:
A. braul retentiv ajunge n zona retentiv subecuatorial dinspre ocluzal
B. poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin traciune asupra retentivitii dintelui stlp
C. poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin presiune asupra retentivitii dintelui stlp
D. dezinseria protezelor este mai uoar dect inseria
E. inseria protezelor este mai uoar dect dezinseria

58. Croetul circular Ackers deschis anterior este indicat:
A. dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,25 mm
B. dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,50 mm
C. dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo-distal
D. dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo-mezial
E. n edentaii clasa a III-a Kennedy
Rspunsuri corecte: A, D, E Ionescu, pg. 188

59. *Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet circular Ackers deschis
posterior este dispus:
A. vestibulo-distal
B. oro-mezial
C. mezial
D. distal
E. vestibulo-mezial

60. Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet inelar sau cu 4 brae, trebuie s
fie:
A. maxim 0,25 mm pe premolari
B. maxim 0,50 mm pe premolari
C. maxim 0,25 mm pe molari
D. maxim 0,50 mm pe molari
E. maxim 0,50 mm pe premolari i molari

61. *Croetul circular n ac de pr se aplic cel mai des pe urmtorii dini:
A. molari maxilari nclinai mezial
B. molari mandibulari nclinai mezial
C. premolari maxilari
D. premolari mandibulari
E. canini

62. Croetul Bonwill este foarte utilizat n urmtoarele situaii:
A. edentaii clasa I Kennedy
B. edentaii clasa a II-a Kennedy
C. edentaii clasa a III-a Kennedy
D. edentaii clasa a IV-a Kennedy
E. A + B
Rspunsuri corecte: B, D Ionescu, pg. 191

63. *Braul retentiv al croetului turnat n T pleac din:
A. conectorul principal
B. aua scheletului metalic
C. pintenul ocluzal
D. croetul continuu
E. corpul croetului

64. Utilizarea croetului turnat n T este contraindicat n urmtoarele situaii:
A. n edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl mezial
B. n edentaii terminale, cnd dintele stlp are un ecuator protetic nalt
C. edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl distal
D. cnd exist o zon retentiv muco-osoas n dreptul conectorului secundar al braului retentiv
E. cnd retentivitatea dintelui stlp este mai mare de 0,50 mm
Rspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 196-197

65. Croetul Ney Nr.1 se aplic pe dinii care au linia ecuatorial:
A. cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, urcnd oblic vestibular i oral
spre ocluzal pe faa proximal opus edentaiei
B. cu traseu tipic liniar n 1/3 ocluzal a dintelui stlp
C. traseu tipic liniar n 1/3 cervical a dintelui stlp
D. cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, cobornd oblic vestibular i
oral spre cervical pe faa proximal opus edentaiei
E. numit ecuator protetic Nr.1
Rspunsuri corecte: A, E Ionescu, pg. 199

66. Din a doua grup de croete Ney fac parte urmtoarele croete:
A. croetul mixt biactiv
B. croetul cu aciune posterioar
C. croetul cu aciune posterioar invers
D. croetul unibar
E. croetul inelar
Rspunsuri corecte: B, C, E Ionescu, pg. 201-203

67. *Croetul R.P.I. utilizat n terapia edentaiei pariale cu proteze scheletate are urmtoarele
componente:
A. bra retentiv divizat n form de T, pinten ocluzal i conector secundar
B. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal
C. bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal, plac lingual
D. bra retentiv din srm, pinten ocluzal, plac palatinal
E. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal,conector principal

68. *Croetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dinii care au linia ecuatorial:
A. tipic
B. n diagonal
C. numit ecuator protetic Nr.2
D. nalt, unde retenia este mare, aproape de ocluzal
E. cobort

69. Avantajele croetelor mixte utilizate n tehnologia protezelor scheletate sunt:
A. reparaii uoare
B. pot fi aplicate n zone de retenie de 0,25 mm
C. contact liniar cu dintele stlp
D. vizibilitate redus
E. se dezactiveaz n timp

70. La sistemul de bare i clrei Gilmore, barele au urmtoarea form pe seciune:
A. rotund
B. ptrat
C. dreptunghiular
D. oval
E. semipiriform
Rspunsuri corecte: A, C Ionescu, pg. 232

71. Din sistemele articulate de meninere, sprijin i stabilizare fac parte:
A. ruptorii de fore
B. capsele
C. amortizorii de fore
D. balamalele
E. culisele

72. Caracteristicile conectorilor secundari utilizai n tehnologia protezei scheletate sunt:
A. rigiditate
B. traiect vertical
C. jonciune cu pintenii ocluzali ntr-un unghi de 90 de grade sau mai mic
D. traiect sinuos
E. utilizare rar

73. Tipurile de conectori secundari sunt:
A. monoactivi
B. proximali
C. interdentari
D. ai braelor elastice ale croetelor divizate
E. elastici
Rspunsuri corecte: B, C, D, E Ionescu, pg. 264, 266, 267, 268

74. aua protezei scheletate (a metalic i acrilic) trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. rigiditate
B. elasticitate
C. conductibilitate termic redus
D. adaptare intim i precis la esuturile cu care vine n contact
E. s permit efectuarea cptuirilor
Rspunsuri corecte: A, D, E Ionescu, pg. 268

75. La conceperea protezelor n edentaia de clasa I Kennedy, unde retentivitatea subecuatorial este
plasat vestibulo-distal, sunt indicate urmtoarele croete:
A. divizat n T
B. Ackers deschis edental
C. Ackers deschis dental
D. circular cu bra ntors
E. divizat n semiT

76. Caracteristicile conceperii protezelor n edentaia clasa a II-a Kennedy sunt:
A. extinderea bazei protezei i n zona hemiarcadei integre
B. elementul contrabasculant este unilateral
C. elementul contrabasculant nu este necesar
D. elementul contrabasculant este plasat pe partea opus edentaiei
E. elementul contrabasculant este plasat n vecintatea eii

77. *Momentul amprentrii preliminare n edentaia parial tratat cu proteze pariale scheletizate este:
A. n prima edin de prezentare a pacientului
B. dup realizarea tratamentelor preprotetice
C. dup realizarea tratamentelor proprotetice
D. nainte de orice fel de tratament
E. dependent de tipul de edentaie

78. *Amprenta preliminar n edentaia parial servete la confecionarea:
A. modelului documentar
B. modelului funcional
C. modelului de studiu i diagnostic
D. modelului de lucru
E. modelului final

79. Caracteristicile amprentei funcionale n edentaia parial protezat mobilizabil sunt legate de:
A. tratamentele preprotetice
B. amprenta preliminar
C. clasa de edentaie
D. tipul de sprijin al protezei
E. vechimea edentaiei

80. Reproducerea anatomic perfect a suportului dento-parodontal prin amprentele funcionale, n
edentaiile clasa I i a II-a Kennedy are ca scop realizarea:
A. sprijinului parodontal
B. sprijinului muco-osos
C. meninerii protezei
D. stabilizrii protezei
E. protecia esuturilor mucozale
Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 345

81. Scopul amprentei funcionale n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy tratate cu proteze scheletate sunt:
A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani i a esuturilor nconjurtoare
B. s redea forma anatomic a mucoasei crestelor alveolare
C. marginile amprentei s fie extinse la maxim, dar n limite fiziologice
D. s asigure modelarea marginal funcional
E. s redea forma funcional a mucoasei crestelor alveolare
Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 345, 346

82. Amprenta funcional necompresiv pentru realizarea protezelor scheletate este indicat n
urmtoarele cazuri:
A. clasa I Kennedy la maxilar
B. clasa I Kennedy la mandibul, cnd se utilizeaz ruptori de fore
C. clasa a II-a Kennedy la maxilar
D. clasa a III-a Kennedy la maxilar, cnd se utilizeaz ruptori de fore
E. clasa a IV-a Kennedy la mandibul

83. n edentaiile clasa a III-a Kennedy, n care protezele scheletate au sprijin dento-parodontal, scopul
amprentei funcionale este:
A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani
B. redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolare
C. redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare
D. marginile amprentei nu trebuie modelate funcional
E. marginile amprentei s fie modelate funcional
Rspunsuri corecte: A, E Ionescu, pg. 351-352

84. Amprenta funcional de splare se utilizeaz pentru confecionarea protezelor scheletate n
urmtoarele tipuri de edentaii:
A. clasa I Kennedy la mandibul
B. clasa a II-a Kennedy la mandibul
C. clasa a III-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular
D. clasa a III-a Kennedy la mandibul, unde eile nu au versant vestibular
E. clasa a IV-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular
Rspunsuri corecte: C, E Ionescu, pg. 352

85. *Momentul turnrii modelului ntr-o amprent cu alginate este:
A. n maxim 1-2 minute
B. n maxim 15 minute
C. n maxim o or
D. n maxim 24 de ore
E. dependent de tehnica de amprentare

86. Impreciziile de suprafa ale amprentelor cu alginate pot fi:
A. bule de aer
B. lipsuri
C. desprinderea parial a alginatului din lingur
D. imprecizii la nivelul bolii palatine
E. imprecizii la nivelul dinilor restani

87. Metodele de determinare i nregistrare a relaiei intermaximare n edentaia parial tratat cu proteze
scheletate sunt:
A. dependente de situaia clinic
B. independente de situaia clinic, obligatoriu cu abloane de ocluzie
C. poziionarea manual a modelelor n imtercuspidare maxim
D. poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziiei de intercuspidare
maxim
E. cu ajutorul abloanelor de ocluzie
Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 516, 517, 519

88. *Poziionarea manual a modelelor n intercuspidare maxim, n vederea confecionrii unor proteze
scheletate se face n urmtoarele situaii:
A. n orice situaie
B. n nici o situaie
C. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral
D. n edentaii reduse, cu ocluzie stabil i cu dimensiunea vertical de ocluzie pstrat sau redus
E. n funcie de vrsta pacientului

89. Determinarea i nregistrarea relaiei intermaxilare n edentaia parial tratat cu proteze scheletate se
face cu abloane de ocluzie n urmtoarele situaii:
A. ntotdeauna
B. n nici o situaie
C. n edentaiile de clasa I i a II-a Kennedy, cnd nu mai sunt uniti de masticaie suficiente
D. n edentaiile de clasa a IV-a Kennedy ntinse sau extinse, cnd opus edentaiei pariale se afl o
edentaie parial sau total
E. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral

90. *Determinarea funcional a relaiilor intermaxilare n edentaia parial tratat cu proteze scheletate
nu poate fi utilizat n urmtoarele situaii:
A. edentaii clasa I Kennedy
B. edentaii clasa a II-a Kennedy
C. edentaii clasa a III-a Kennedy
D. edentaii clasa a IV-a Kennedy
E. n nici o situaie

91. Dup aplicarea protezelor pariale scheletete n cavitatea bucal se verific:
A. fizionomia
B. fonaia
C. meninerea i stabilitatea protezelot
D. gradul de finisare al protezelor
E. ocluzia

92. Testul de rotaie al protezei scheletate se refer la:
A. verificarea dac proteza basculeaz prin nfundare
B. verificarea dac proteza basculeaz prin desprindere
C. verificarea dac proteza basculeaz vestibulo-oral
D. aplicarea de presiuni pe extremitatea distal a eii i pe elementele contrabasculante
E. aplicarea de traciuni verticale asupra protezei

93. *Verificarea meninerii protezei scheletate se efectueaz prin:
A. presiuni alternative pe dinii stlpi
B. presiuni alternative pe dinii laterali artificiali i pinteni
C. existena unei adaptri optime a pintenilor ocluzali n lcaurile special preparate
D. traciuni n axul de dezinserie al protezei asupra poriunilor flexibile ale braelor retentive ale
croetelor
E. testul de rotaie al protezei

94. Dup aplicarea protezelor pariale scheletizate, durerea localizat numai la nivelul crestelor poate fi
cauzat de:
A. exostoze
B. conectori principali elastici
C. mucoas subire, atrofic lezat de marginile subiri ale protezei
D. ei supraextinse
E. contacte premature i interferene

95. Cauzele care determin mucarea obrajilor la pacienii purttori de proteze pariale sunt:
A. tonusul sczut al muchiului buccinator
B. tonusul crescut al orbicularului buzelor
C. ocluzie lateral cap la cap
D. comportamentul propulsiv al limbii
E. nu exist
Rspunsuri corecte: A, C Ionescu, pg. 549

96. Cauza ineficienei masticatorii determinat de o protez parial pot fi:
A. lipsa de meninere a protezei
B. dini artificiali abrazai
C. dureri
D. introducerea unor cantiti prea mari de alimente n gur
E. ingestia unor fragmente mari de alimente nemestecate
Rspunsuri corecte: A, B, C, D Ionescu, pg. 551

97. Readaptarea prin cptuire a protezelor pariale scheletate se fac atunci cnd:
A. scheletul metalic este n stare bun i perfect adaptat la dinii restani
B. dinii artificiali sunt n stare bun i montai corect
C. croetele turnate au fost nlocuite cu croete de srm
D. extinderea eilor este prea mare
E. ocluzia poate fi echilibrat prin mici lefuiri

98. Necesitatea cptuirii protezelor pariale scheletate de clasa I i a II-a Kennedy se apreciaz prin:
A. inocluzia lateral
B. lipsa eficienei masticatorii
C. aplicarea de presiuni digitale pe extremitatea distal a eii i pe elementele contrabasculante, la
care aceasta se mobilizeaz
D. testul de rotaie al protezei este pozitiv
E. abrazia dinilor artificiali
Rspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 555-556

99. Rebazarea protezelor pariale scheletate se poate face n urmtoarele condiii:
A. dini artificiali abrazai
B. dini artificiali nedeteriorai
C. schelet integru i bine adaptat pe dini
D. ocluzia poate fi corectat prin mici lefuiri i echilibrare
E. scheletul nu se mai adapteaz pe dinii stlpi

100. Refacerea eilor protezelor scheletate i a arcadelor artificiale se va face cnd:
A. dinii artificiali sunt nedeteriorai
B. proteza scheletat a suferit mai multe cptuiri
C. scheletul metalic nu se mai adapteaz
D. dinii artificiali s-au deteriorat sau abrazat
E. apar atrofii galopante de creast alveolar
Rspunsuri corecte: B, D, E Ionescu, pg. 563

1. *Contactul vrf cuspid fund foset prezint ca avantaj major:
a) Permite o libertate a contactelor dento-dentare
b) Permite cea mai eficient triturare a alimentelor
c) Permite abrazarea fiziologic mai rapid a reliefului ocluzal
d) Permite modelara mai uoar a reliefului ocluzal la refacerile protetice fixe
e) Permite adaptarea cu uurin prin lefuire selectiv a refacerilor proteice fixe
E

2. *Contactul vrf cuspid vrf cuspid:
a) Este stabil
b) Are eficien masticatorie mare
c) Protejeaz mucoasa jugal de rnire
d) La cuspizii vestibulari mandibulari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt
transmise n direcia apexului
e) La cuspizii vestibulari maxilari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise
n direcia apexului
D

3. Un contact dento-dentar este patogen prin faptul c determin:
a) Deraparea mandibulei fa de maxilar
b) Transmiterea forelor n afara axului lung al dinilor
c) Abraziunea patologic
d) Migrri dentare
e) Apariia pungilor parodontale
A, B, C, D

4. Cauza inocluziei sagitale (cu absena stopurilor ocluzale din grupul al II-lea) se refer la:
a) Abraziune ad pallatum
b) nghesuirea incisivilor mandibulari (cu erupie incomplet)
c) nghesuirea incisivilor maxilari (cu erupie incomplet)
d) Deglutiie atipic
e) Particulariti rasiale
B, C, D

5. Contactul dento-dentar n suprafa:
a) Este funcional
b) Este nefuncional
c) n cele mai multe cazuri este stabil
d) n cele mai multe cazuri este instabil
e) Favorizeaz suprasolicitarea ocluzal
B, C, E

6. *Dup Hellman n I.M. suprafeele de contact sunt n numr de:
a) 118
b) 128
c) 138
d) 148
e) 158
C

7. *Dup teoria gnatologic lateralitatea se face cu:
a) Ghidaj canin
b) Ghidaj antero-lateral
c) Ghidaj de grup lateral fr canin
d) Ghidaj de grup lateral cu canin
e) Fr contacte dentare, ghidajul fiind asigurat de bolul alimentar
A

8. Dup teoria funcionalist (PMS):
a) Toi subiecii prezint point centric
b) Toi subiecii prezint long centric
c) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup lateral fr canin
d) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup inclusiv caninul
e) Lateralitatea se face cu ghidaj canin
B, D

9. Stopurile ocluzale trebuie s fie multiple pentru asigurarea:
a) Stabilitii ocluzale
b) Uzurii (abraziunii) uniforme a dinilor
c) Transmiterii solicitrilor n axul lung al dinilor
d) Repartizrii uniforme a solicitrilor pentru fiecare dinte
e) Unei deglutiii fiziologice
B, D

10. Interferenele lucrtoare n lateralitate pot fi cauzate de morfologia ocluzal realizat
necorespunztor la refacerile protetice:
a) nlimea prea mare a cuspizilor linguali mandibulari
b) nlimea prea mare a cuspizilor vestibulari maxilari
c) Ghidaj canin prea deschis
d) Ghidaj canin prea abrupt (vertical)
e) Grosimea prea mare a versantului intern al cuspidului vestibular maxilar
A, B, C, E

11. Ariile de contact:
a) Disperseaz forele verticale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale
b) Disperseaz forele orizontale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale
c) Menin continuitatea arcadelor dentare
d) Pstreaz integritatea tisular a gingiei interdentare
e) Permit mobilitatea fiziologic proprie fiecrui dinte
B, C, D, E

12. Ariile de contact la dinii frontali se situeaz:
a) Treimea incizal
b) Treimea medie
c) Treimea cervical
d) Treimea vestibular
e) Treimea oral
A, D

13. Un overbite crescut se asociaz cu:
a) Cuspizi aplatizai
b) Cuspizi bine reprezentai
c) Curba sagital accentuat
d) Curba sagital tears
e) Curba transversal accentuat
B, C

14*Stopurile ocluzale din grupa a II-a sunt asigurate de:
a) Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor inferiori
b) Cuspizii linguali ai premolarilor i molarilor inferiori
c) Marginile incizale ale dinilor frontali inferiori
d) Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori
e) Cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor superiori
C

15. *Cel mai funcional contact dento-dentar este:
a) Vrf cuspid-planeu fos
b) Tripodic
c) Vrf cuspid-vrf cuspid
d) Vrf cuspid-versant fos
e) n suprafa
B

16. Fiecare dinte are contact cu doi antagoniti cu excepia:
a) Incisivului central superior
b) Incisivului central inferior
c) Molarului 3 superior
d) Molarului 3 inferior
e) Caninului inferior
B, C

17.Urmtoarele contacte sunt funcionale:
a) Tripodic
b) Vrf cuspid-planeu fos
c) Vrf cuspid-vrf cuspid
d) Vrf cuspid-versant fos
e) n suprafa
A, B

18. Raportul psalidodont presupune:
a) Overbite de 1-3 mm
b) Overbite de 1/2-1/3 din faa vestibular a dinilor frontali inferiori
c) Overbite mai mic de 1 mm
d) Overbite mai mare de 3 mm
e) Overjet 0
A, B

19. Particularitatile caninului :
a) Sensibilitate exteroceptiva deosebita
b) Pozitie privilegiata pe arcada
c) Participa la realizarea ghidajului anterior si lateral
d) Pe fata palatinala are o creasta de smalt mediana
e) Prezinta o densitate mare de termoreceptori.
Rsp: B,C,D

20. Cuspizii de sprijin :
a) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M superiori
b) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M inferiori
c) Grupa a doua- marginile incizale ale frontalilor superiori
d) Grupa a treia- cuspizii palatinali ai PM,M superiori
e) Grupa a treia- cuspizii linguali ai PM, M inferiori.
Rsp: B,D

21. Contactul tripodic :
a) Apare la cuspizi ascutiti
b) Apare la cuspizi rotunjiti
c) Este cel mai functional
d) Face contact cu planseul fosei
e) Cu efort minim da efect maxim.
Rsp: B,C,E

22. Zonele receptoare antagoniste pentru cuspizii de sprijin sunt :
a) Fosele marginale
b) Fosele palatinale
c) Fosele centrale
d) Fosele vestibulare
e) Ambrazurile ocluzale.
Rsp: A,C,E

23. Contacte ocluzale nefunctionale :
a) Varf cuspid- versant fosa
b) Versant cuspid- versant fosa
c) Varf cuspid- planseu fosa
d) Varf cuspid- varf cuspid
e) Contact in suprafata.
Rsp: A,B,D,E

24 .ntre elementele componente ale unui stop ocluzal se pot ncadra:
a) cuspidul de sprijin
b) cuspidul de stabilizare sau ghidaj
c) marginea incizal
d) creasta marginal
e) fosa cu localizare ocluzal
Rspuns corect a,c,d,e

25. Contactul tripodic prezint urmtoarele caracteristici:
a) apare la arcadele cu cuspizi rotunjii
b) volumul cuspidului este mai mare dect spaiul oferit de fos
c) vrful cuspidului nu face contact cu fundul fosei
d) este un contact instabil
e) apare n cazul cuspizilor cu vrfuri ascuite
Rspuns corect a,b,c

26. Cuspidul de sprijin al primului premolar mandibular poate realiza n mod normal
contact cu:
a) fosa mezial a premolarului secund maxilar
b) fosa distal a premolarului secund maxilar
c) fosa mezial a primului premolar maxilar
d) ambrazura delimitat de crestele marginale ale caninului i primului premolar maxilar
e) Ambrazura delimitat de crestele marginale ale primului i celui de-al doilea premolar
maxilar
Rspuns corect c,d

27. Urmtorii cuspizi de sprijin angreneaz, n mod normal, o foset central:
a) mezio-palatinal al primului molar maxilar
b) disto-palatinal al primului molar maxilar
c) mezio-palatinal al molarului secund maxilar
d) centro-vestibular al primului molar mandibular
e) mezio-vestibular al primului molar mandibular
Rspunsuri corecte a,c,d

28. Urmtorii cuspizi de sprijin pot contacta o fos proximal:
a) vestibular a primului premolar mandibular
b) mezio-vestibular a primului molar mandibular
c) centro-vestibular a primului molar mandibular
d) mezio-palatinal al primului molar maxilar
e) mezio-palatinal al molarului secund maxilar
Rspunsuri corecte a,b

29. Transmiterea forelor ocluzale n axul lung al dinilor se face n urmtoarele
condiii:
a) Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-creste marginale
b) Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-foset
c) Cnd exist contact tripodic
d) Cnd exist contact de tip cuspid foset proximal
e) Cnd exist contact cuspid pe cuspid
Rsp: B,C

30. Ocluzia habitual prezint urmtoarele caracteristici:
a) a aprut n urma unui contact prematur ce a acionat o lung perioad de timp
b) e diferit fa de intercuspidarea maxim iniial
c) linia median e n linie dreapt
d) pacientul acuz disconfort
e) este ireversibil
A,b,e,

31. Stopurile ocluzale :
a) Sunt contacte dento dentare
b) Sunt importante n meninerea DVO normale
c) Sunt indispensabile meninerii dinilor n poziia corect pe arcad, mpiedicnd migrrile
d) Sunt reprezentate ntotdeauna de contactul unui cuspid de sprijin cu o foset central
antagonist
e) Dac sunt multiple i corect plasate, realizeaz o uzur egal pe toi dini
Rsp: A,B,E

32. n ghidajul lateral, dezocluzia dinilor laterali (cuspidai) trebuie s se fac n felul urmtor:
a) n ghidaj canin dezocluzia pe partea lucrtoare i nelucrtoare
b) n ghidaj canin dezocluzia numai pe partea nelucrtoare
c) n ghidaj antero-lateral dezocluzia pe partea nelucrtoare i pe partea lucrtoare
d) n ghidaj antero-lateral dezocluzia numai pe partea nelucrtoare
e) n ghidaj lateral de grup dezocluzia pe partea nelucrtoare
A,c,e,

33. Contactele ocluzale n suprafa :
a) Sunt stabile n majoritatea cazurilor
b) Sunt funcionale
c) Sunt nefuncionale
d) Sunt cel mai adesea iatrogene
e) Atrag un efort suplimentar (timp i for) pentru o masticaie satisfctoare
Rsp: A,C,D,E

34. Criteriile ocluziei funcionale dup teoria gnatologic sunt:
a) Deglutiia s se efectueze totdeauna n RC
b) Micarea de lateralitate s se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul
c) Toi indivizii s prezinte point centric
d) Dac exist long centric, IM i RC s se realizeze la aceeai dimensiune vertical
e) La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I i III s se realizeze contact tripodic
Rsp: A,C,E

35. Criteriile ocluziei funcionale conform teoriei funcionaliste sunt :
a) n propulsie s nu existe contact ntre dinii posteriori
b) Micarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canin
c) Intercuspidarea maxim (IM) este anterioar poziiei de relaie centric (RC)
d) n micarea de lateralitate nu trebuie s existe contacte pe partea nelucrtoare
e) S nu existe interferene pe parcursul long-centricului
Rsp: A,C,D,E

36. Trauma ocluzal primar presupune :
a) Existena unui parodoniu iniial sntos
b) Aciunea unei fore ocluzale de intensitate prea mare
c) Aciunea forei ocluzale un timp prea ndelungat
d) Aciunea forei ocluzale normale asupra unui parodoniu afectat
e) Aciunea forei ocluzale n afara axului longitudinal al dinilor
Rsp: A,B,C,E

37. coala romneasc consider c o ocluzie funcional trebuie s ndeplineasc o
serie de criterii :
a) Coinciden ntre RC i IM
b) Stopuri ocluzale multiple i stabile n RC
c) Absena interferenelor pe partea lucrtoare n micarea de lateralitate
d) Contacte ocluzale n suprafa ntre dini
e) Dezocluzia dinilor cuspidai n micarea de propulsie
Rsp: B,C,E

38. Neconcordana ghidajului anterior cu micrile mandibulei poate apare :
a) Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri predominant verticale
b) Cnd exist unele interferene la nivelul dinilor cuspidai
c) Cnd exist un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de micri masticatorii
cu predominan orizontal
d) Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri mandibulare predominant
orizontale
e) Cnd ghidajul anterior iniial corect, a fost modificat prin lucrri protetice
Rsp: B,D,E (14, pag. 158-159)

39. n legtur cu tipurile de contacte ocluzale, contactul vrf cuspid planeu fos:
a) apare la arcadele ce prezint cuspizi cu vrfurile ascuite;
b) apare la arcadele ce prezint cuspizi mai rotunjii;
c) acest gen de conctat este strns;
d) fosetele antagoniste n care se realizeaz aceste contacte sunt larg deschise;
e) este un contact uor instabil.
Rspunsuri corecte: A, D, E.

40. n legtur cu cuspizii de ghidaj sunt corecte urmtoarele afirmaii:
a) realizeaz contacte cu aria ocluzal;
b) nu realizeaz contacte cu aria ocluzal;
c) contactele se fac doar prin versantele lor interne;
d) contactele se fac doar prin versantele lor externe;
e) pot fi asemnai din punct de vedere al gradului de acoperire i prezenei treptei
sagitale, cu dinii frontali.
Rspunsuri corecte: B, C, E

41. Cuspizii de sprijin sunt:
a) cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori;
b) cuspizii linguali ai molarilor inferiori;
c) cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori;
d) cuspizii linguali ai premolarilor inferiori;
e) cuspizii palatinali ai premolarilor superiori.
Rspunsuri corecte: A, E

42. In legtur cu prima grup de cuspizi de sprijin sunt corecte urmtoarele afirmaii:
a) este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor inferiori;
b) este reprezentat de cuspizii palatinali ai molarilor i premolarilor superiori;
c) este reprezentat de cuspizii linguali ai molarilor i premolarilor inferiori;
d) este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor superiori
e) n cazul unor relaii interarcadice ortognate, cuspizii din aceast grup oclud cu
versantele proximale ale crestelor marginale, cu fose centrale i cu o fos distal de la nivelul
dinilor antagoniti.

43. n cazul unei ocluzii funcionale, contactele dintre cuspizii de sprijin i zonele
receptoare antagoniste au loc n urmtoarele variante:
a) cuspizi cuspizi;
b) cuspizi fose centrale;
c) cuspizi margini incizale;
d) cuspizi fose marginale;
e) cuspizi ambrazuri ocluzale.
Rspunsuri corecte: B, D, E

44. Contactele nefuncionale sunt urmtoarele:
a) vrf cuspid fund foset;
b) versante cuspid versante foset (tripodic);
c) versant cuspid versant foset;
d) vrf cuspid vrf cuspid;
e) contact n suprafa.
Rspunsuri corecte: C, D, E

45. Contactele n suprafa au urmtoarele caracteristici:
a) suprafeele plane se potrivesc perfect;
b) sunt stabile;
c) sunt nefuncionale;
d) sunt contacte funcionale;
e) toate de mai sus.
Rspunsuri corecte: A, B, C

46. Caracteristicile contactului tripodic sunt:
a) se realizeaz n cel puin trei puncte;
b) aceste tip de contact este cel mai funcional;
c) este foarte greu de realizat la lucrrile protetice fixe;
d) necesit existena long-centric;
e) toate de mai sus.

47. Contactul vrf cuspid fund foset:
a) permite alunecarea mandibulei n long-centric;
b) se realizeaz n cel puin trei puncte;
c) este un contact nefuncional;
d) este un contact funcional;
e) nici una din afirmaiile de mai sus nu este adevrat.
Rspunsuri corecte: A, D

48.* Teoria gnatologic afirm urmtoarele criterii de ocluzie funcional:
a) I.M. coincide cu R.C.;
b) contacte de tip tripodic;
c) deglutiia se efectueaz ntotdeauna n relaie centric;
d) micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin;
e) toate afirmaiile de mai sus sunt corecte.
Rspunsuri corecte: E

49. Din faa ocluzal fac parte urmtoarele versante:
a) intern al cuspidului vestibular mandibular
b) extern al cuspidului vestibular mandibular
c) intern al cuspidului palatinal maxilar
d) extern al cuspidului palatinal maxilar
e) toate versantele cuspizilor
A,c

50. Despre ocluzia funcional, coala romneasc afirm urmtoarele:
a) stopuri ocluzale stabile, multiple i simultane n R.C. i I.M.;
b) dezocluzia tuturor dinilor cuspidai cnd mandibula efectueaz micarea de propulsie;
c) dezocluzia dinilor cuspidai de pe partea nelucrtoare cnd mandibula face micare de
lateralitate;
d) contactele dentare s fie de tip cuspid - foset;

51. Teoria lui Jankelson afirm urmtoarele:
a) pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai micri verticale;
b) stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip vrf cuspid fund foset;
c) stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip versant cuspid versant foset;
d) micarea de lateralitate se face fr contacte dento - dentare;
e) ocluzia miocentric este anterioar R.C.
Rspunsuri corecte: A, B, D, E

52. Fenomenul Thielemann are urmtoarele caracteristici:
a) dintele anterior interesat se mobilizeaz, migreaz spre vestibular i spre planul de
ocluzie;
b) este o interferen n propulsie pe partea nelucrtoare;
c) este o interferen n lateralitate pe partea lucrtoare;
d) este un contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare;
e) este un contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare.
Rspunsuri corecte: A, B

53. Curba lui Wilson n dentiia permanent este patologic:
a) Cu concavitate spre inferior
b) Cu concavitate spre superior
c) Orizontal
d) Rspunsurile a), b) sunt corecte
e) Rspunsurile b), c) sunt corecte
Rspuns corect: a), c)

54. Care dintre urmtoarele afirmaii exprim normalitatea:
a) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz anterior de cuspidul
meziovestibular al omologului
b) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz n dreptul cuspidului
c) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz posterior de cuspidul
d) Caninul inferior articuleaz cu caninul superior
e) Caninul inferior articuleaz ntre caninul i incisivul lateral superiori
Rspuns corect: b), e)

55. Dinii care articuleaz n mod normal numai cu omologul su sunt:
a) Incisivul central inferior temporar
b) Incisivul central superior temporar
c) Molarul doi temporar superior
d) Molarul doi temporar inferior
e) Molarul de minte superior
Rspuns corect: a), c), e)

56. Forma normal a arcadei dentare maxilare este de:
a) elips
b) forma literei U
c) forma literei M
d) de parabol
e) de hiperbol
A,b

57. Ocluzia de necesitate prezint urmtoarele caracteristici:
a) este reversibil
b) este ireversibil
c) produce abrazia asimetric
d) e provocat de un contact prematur aprut recent
e) provoac devierea mandibulei
A, d,e

58*. Cel mai sensibil muchi la tulburrile de ocluzie este:
a) maseterul
b) pterigoidianul intern (medial)
c) genio-hioid
d) milo-hioid
e) temporalul
e

59. Cuspizii de sprijin.
a) Se mai numesc cuspizii activi
b) Se mai numesc cuspizi de echilibru
c) se mai numesc cuspizi de ghidaj
d) sunt cei linguali inferiori
e) sunt cei palatinali
A, e

60. Creasta mezio-distal desparte:
a) faa ocluzal de faa vestibular a dintelui
b) faa ocluzal de faa palatinal a dintelui
c) faa ocluzal de faa lingual a dintelui
d) faa ocluzal de faa mezial a dintelui
e) faa ocluzal de faa distal a dintelui
A,b,c

61. Teoria gnatologic clasic cu privire la ocluzie susine urmtoarele:
a) ntotdeauna s existe point-centric
b) accept prezena long-centric-ului
c) accept prezena wide-centric-ului
d) micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin
e) deglutiia se face n relaie centric
a,d.e

62. Corelaia ntre ghidajul anterior i alte structuri:
a) cu panta tuberculului articular de la nivelul ATM
b) nlimea cuspizilor
c) adncimea curbei sagitale
d) adncimea curbei transversale
e) forma arcadei
A,b,c

*63. Poziia de cap la cap ntre un singur incisiv maxilar cu antagonistul su, depistat n
micarea de propulsie se numete:
a) ocluzie instabil
b) interferen n propulsie pe partea lucrtoare
c) interferen n propulsie pe partea nelucrtoare
d) contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare
e) contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare
D

64. Ambrazurile ocluzale:
a)sunt spaii deschise spre ocluzal
b) sunt spaii deschise spre vestibular
c) fac parte din faa ocluzal anatomic a dintelui
d) fac parte din suprafaa ocluzal triturant
e) sunt elemente componente ale stopurilor ocluzale
A,d,e

65. Elementele componente ale stopurilor ocluzale sunt:
a) cuspizii vestibulari maxilari
b) cuspizii vestibulari mandibulari
c) cuspizii palatinali
d) cuspizii linguali inferiori
e) ambrazurile
B,c,e

66. Caracteristicile poziiei de repaus a mandibulei:
a) este dependent de musculatur
b) este o poziie fundamental
c) este indiferent de prezena sau absena dinilor
d) are aplicabilitate clinic
e) este util pentru determinarea relaiei centrice
A,b,c,d

*67. Contactul ocluzal stabil dar nefuncional este:
a) vrf cuspid- versant foset
b) versant cuspid-versant foset
c) contact cuspid pe cuspid
d) contact n suprafa
e) absena contactelor
D

68. Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a) cuspizii palatinali fac parte din grupa a doua a cuspizilor de sprijin
b) cuspizii vestibulari mandibulari fac parte din grupa I a cuspizilor de sprijin
c) cuspizii de echilibru se mai numesc cuspizi activi
d) cuspizii de sprijin particip la masticaie
e) primii molari mandibulari au cte 3 cuspizi vestibulari
B,d,e

69. Trauma ocluzal secundar:
a) acioneaz asupra unui parodoniu sntos
b) acioneaz asupra unui parodoniu afectat
c) poate fi generat de fore ocluzale de intensitate normal
d) este generat de fore ocluzale cu durat prelungit n timp
e) este favorizat de fore care se transmit n afara axului lung al dintelui.
B,c,d,e,

70. Aspectele normale ale ghidajului anterior sunt atunci cnd:
a) la ghidaj particip doi dini situai de aceeai parte a liniei mediane
b) la ghidaj particip doi dini situai de o parte i de alta a liniei mediane
c) la ghidaj particip trei incisivi
d) n poziia de cap la cap n propulsie contactul se face pe un singur incisiv
e) n zonale laterale se produce inocluzia
B,c,e,

71. Contactul tripodic:
a) e caracteristic morfologiei primare
b) e cel mai stabil contact
c) e cel mai eficient
d) se recomand cu prioritate n realizarea protezelor pariale fixe i a coroanelor
e) permite realizarea long-centric-ului.
A,b,c,

72. Ocluzia habitual permite urmtoarele caracteristici:
a) prezint abrazie simetric
b) linia intermaxilar e deviat
c) a aprut n urma unui contact prematur instalat de scurt timp
d) este reversibil
e) este tolerat de pacient
B,e,

*73. Cel mai recomandat contact dento-dentar n cazul realizrii unei proteze pariale fixe este:
a) tripodic
b) cuspid-foset
c) n suprafa
d) dipodic
e) cuspid-cuspid
B

74. Ocluzia de necesitate se caracterizeaz prin:
a) produce abrazie asimetric
b) e provocat de un contact prematur recent
c) este reversibila
d) provoac disconfort pacientului
e) este ireversibil
B,c, d.

a) intern al cuspidului palatinal
b) extern al cuspidului palatinal
c) intern al crestei marginale
d) extern al crestei marginale
e) extern al cuspidului vestibular maxilar
A,c

76. Forma normal a arcadei mandibulare este:
a) parabol
b) hiperbol
c) elips
d) form de U
e) form de M
A,b

77. Curba sagital:
a) se mai numete curba Wilson
b) se mai numete curba Spee
c) la nivelul mandibulei este orientat cu concavitatea n sus
d) la nivelul maxilarului este orientat cu convexitatea n jos
e) este linia care unete vrful cuspizilor linguali
B,c,d

78. Fascicolul superior al muchiului pterigoidian lateral se inser pe:
a) colul condilului
b) foseta pterigoid
c) menisc
d) pe capsula articular
e) apofiza coronoid
C,d,

79. Ambrazura cervical:
a) e deschis spre cervical
b) se numete triunghi interdentar
c) are rol activ n masticaie
d) asigur spaiu pentru gingia interdentar
e) protejeaz gingia interdentar
a.b.d.e.

80. Cuspiziii vestibulari mandibulari:
a) sunt cuspizi de echilibru
b) sunt cuspizi de sprijin
c) sunt cei mai globuloi
d) articuleaz cu vrful cuspizilor antagoniti
e) sunt foarte eficieni n masticaie
B,c,e

*81. Muchiul care produce propulsia pur a mandibulei este:
a) fasciculul superior al muchiului pterigoidian lateral
b) fasciculul inferior al muchiului pterigoidian lateral
c) muchiul pterigoidian intern
d) muchiul temporal
e) maseterul.
A

82. Simptome i semne clinice ale unui contact prematur recent aprut:
a) disconfort, senzaia de dinte nalt
b) devierea mandibulei la nchiderea gurii
c) modificri ale parodoniului marginal
d) contact prematur n RC sau IM
e) creterea DVO
A,b,d

83. Poziia de IM prezint urmtoarele caracteristici:
a) realizeaz contact maxim ntre dini
b) coincide ntotdeauna cu poziia de RC
c) poate fi determinat cu uurin
d) poate fi nregistrat
e) e utilizat frecvent n construcia protezelor pariale fixe.
A,c,d,e,

84. n sindromul molarului de 6 ani apar urmtoarele semne:
a) absena molarului prim mandibular (extras)
b) egresiunea molarului prim maxilar
c) vestibularizarea incisivului lateral maxilar
d) mezio-linguo-versiunea molarului doi mandibular
e) egresiunea molarului trei mandibular
A,b,d

85. Teoria gnatologic cu privire la ocluzie susine urmtoarele:
a) contactele ocluzale s fie de tip tripodic
b) n propulsia mandibulei s existe contacte la nivelul molarilor de minte
c) deglutiia se face n relaie centric
d) s existe long-centric
e) s existe wild-centric
A,c,

86. Spaiul Christensen apare:
a) n poziia de cap la cap n propulsie
b) n poziia de repaus a mandibulei
c) n ocluzia deschis frontal
d) n poziia de cap la cap n lateralitate, la nivelul prii nelucrtoare
e) n prezena unui contact prematur care nu permite contactul dinilor n IM
A,d

*87. Cel mai stabil contact din grupa a treia a cuspizilor de sprijin este cel la nivelul:
a) primului premolar maxilar
b) premolarului doi maxilar
c) cuspizilor mezio-palatinali ai molarilor doi i trei
d) cuspidului disto-palatinal al molarului prim
e) cuspidului disto-palatinal al molarului doi
C

88. Muchiul temporal:
a) propulseaz mandibula
b) ridic mandibula
c) retrudeaz mandibula
d) coboar mandibula
e) are trei fascicule
B,c,e

89. Pe faa ocluzal a premolarului doi mandibular se afl urmtoarele formaiuni:
a) versantul intern al cuspidului vestibular
b) versantul extern al cuspidului vestibular
c) versantul intern al cuspidului lingual
d) versantul intern al crestei marginale
e) versantul extern al crestei marginale
A,c,d

*90. Contactul ocluzal care permite mucarea obrazului este:
a) vrf cuspid-versant foset
c) contact dipodic
d) contact cuspid-foset
e) contact cuspid pe cuspid
e

91. Fenomenul Thielemann se caracterizeaz prin:
a) egresiunea molarului trei mandibular
b) interferen n lateralitate pe partea lucrtoare
c) interferen n lateralitate pe partea nelucrtoare
d) interferen n propulsie pe partea lucrtoare
e) interferen n propulsie pe partea nelucrtoare
A,e

92. Faa ocluzal este delimitat anatomic de urmtoarele elemente:
a) creasta mezio-distal a cuspizilor vestibulari
b) creasta mezio-distal a cuspizilor orali
c) muchia longitudinal
d) coama crestei marginale meziale
e) coama crestei marginale distale
A,b,d,e,

93. Contactul cuspid foset:
a) este funcional
b) este nefuncional
c) permite realizarea long-centric-ului
d) permite realizarea wide-centric-ului
e) asigur freedom in centric
A,c,d,e,

94. Importana (rolul) stopurilor ocluzale:
a) realizeaz poziia de IM
b) realizeaz abrazia dentar simetric, egal
c) realizeaz triturarea alimentelor
d) menin dimensiunea vertical de repaus
e) asigur stabilitatea ocluziei
A,b,c,e,

*95. Eficiena masticatorie cea mai redus apare atunci cnd exist contacte ocluzale de tip:
a) contact cuspid-cuspid
b) vrf cuspid-versant foset
c) contact tripodic
d) contact cuspid-foset
e) contact n suprafa
E

96. Trauma ocluzal primar:
c) este generat de fore ocluzale cu intensitate mrit
d) este generat de fore ocluzale cu intensitate normal
e) este generat de transmiterea forelor n afara axului dintelui
A,c,e,

97. Muchii ridictori ai mandibulei sunt:
a) pterigoidian lateral (extern)
b) pterigoidian intern
c) temporal
d) genio-hioid
e) maseter
B,c,e,

*98. Prin relaie centric nelegem:
a) ocluzia n care se realizeaz contact maxim ntre dinii celor dou arcade
b) ocluzie n relaie centric (IM s coincid cu RC)
c) ocluzia n care cuspizii de sprijin articuleaz n centrul feei ocluzale a dinilor antagoniti
d) intercuspidarea maxim cu contacte ocluzale n trei puncte
e) raportul dintre condil i cavitatea glenoid atunci cnd condilul ocup poziia cea mai
nalt n cavitatea glenoid
E

99. Articulaia temporo-mandibular este format din urmtoarele componente:
a) ntreaga suprafa a cavitii glenoide
b) cele dou treimi anterioare ale cavitii glenoide
c) cele dou treimi posterioare ale cavitii glenoide
d) versantul mezial al tuberculului zigomatic anterior
e) versantul distal al tuberculului zigomatic anterior
B,e,

*100. Prin miloliz se nelege:
a) carie dentar de colet
b) leziune cuneiform localizat la colet, cu suprafa dur
c) carie mezial localizat n ambrazura ceervical
d) carie incipient ocluzal
e) distrofie dentar
B

1. *Contactul vrf cuspid fund foset prezint ca avantaj major:
a) Permite o libertate a contactelor dento-dentare
b) Permite cea mai eficient triturare a alimentelor
c) Permite abrazarea fiziologic mai rapid a reliefului ocluzal
d) Permite modelara mai uoar a reliefului ocluzal la refacerile protetice fixe
e) Permite adaptarea cu uurin prin lefuire selectiv a refacerilor proteice fixe
E

2. *Contactul vrf cuspid vrf cuspid:
a) Este stabil
b) Are eficien masticatorie mare
c) Protejeaz mucoasa jugal de rnire
d) La cuspizii vestibulari mandibulari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt
transmise n direcia apexului
e) La cuspizii vestibulari maxilari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise
n direcia apexului
D

3. Un contact dento-dentar este patogen prin faptul c determin:
a) Deraparea mandibulei fa de maxilar
b) Transmiterea forelor n afara axului lung al dinilor
c) Abraziunea patologic
d) Migrri dentare
e) Apariia pungilor parodontale
A, B, C, D

4. Cauza inocluziei sagitale (cu absena stopurilor ocluzale din grupul al II-lea) se refer la:
a) Abraziune ad pallatum
b) nghesuirea incisivilor mandibulari (cu erupie incomplet)
c) nghesuirea incisivilor maxilari (cu erupie incomplet)
d) Deglutiie atipic
e) Particulariti rasiale
B, C, D

5. Contactul dento-dentar n suprafa:
a) Este funcional
b) Este nefuncional
c) n cele mai multe cazuri este stabil
d) n cele mai multe cazuri este instabil
e) Favorizeaz suprasolicitarea ocluzal
B, C, E

6. *Dup Hellman n I.M. suprafeele de contact sunt n numr de:
f) 118
g) 128
h) 138
i) 148
j) 158
C

7. *Dup teoria gnatologic lateralitatea se face cu:
f) Ghidaj canin
g) Ghidaj antero-lateral
h) Ghidaj de grup lateral fr canin
i) Ghidaj de grup lateral cu canin
j) Fr contacte dentare, ghidajul fiind asigurat de bolul alimentar
A

8. Dup teoria funcionalist (PMS):
f) Toi subiecii prezint point centric
g) Toi subiecii prezint long centric
h) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup lateral fr canin
i) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup inclusiv caninul
j) Lateralitatea se face cu ghidaj canin
B, D

9. Stopurile ocluzale trebuie s fie multiple pentru asigurarea:
f) Stabilitii ocluzale
g) Uzurii (abraziunii) uniforme a dinilor
h) Transmiterii solicitrilor n axul lung al dinilor
i) Repartizrii uniforme a solicitrilor pentru fiecare dinte
j) Unei deglutiii fiziologice
B, D

10. Interferenele lucrtoare n lateralitate pot fi cauzate de morfologia ocluzal realizat
necorespunztor la refacerile protetice:
f) nlimea prea mare a cuspizilor linguali mandibulari
g) nlimea prea mare a cuspizilor vestibulari maxilari
h) Ghidaj canin prea deschis
i) Ghidaj canin prea abrupt (vertical)
j) Grosimea prea mare a versantului intern al cuspidului vestibular maxilar
A, B, C, E

11. Ariile de contact:
f) Disperseaz forele verticale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale
g) Disperseaz forele orizontale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale
h) Menin continuitatea arcadelor dentare
i) Pstreaz integritatea tisular a gingiei interdentare
j) Permit mobilitatea fiziologic proprie fiecrui dinte
B, C, D, E

12. Ariile de contact la dinii frontali se situeaz:
f) Treimea incizal
g) Treimea medie
h) Treimea cervical
i) Treimea vestibular
j) Treimea oral
A, D

13. Un overbite crescut se asociaz cu:
f) Cuspizi aplatizai
g) Cuspizi bine reprezentai
h) Curba sagital accentuat
i) Curba sagital tears
j) Curba transversal accentuat
B, C

14*Stopurile ocluzale din grupa a II-a sunt asigurate de:
f) Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor inferiori
g) Cuspizii linguali ai premolarilor i molarilor inferiori
h) Marginile incizale ale dinilor frontali inferiori
i) Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori
j) Cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor superiori
C

15. *Cel mai funcional contact dento-dentar este:
f) Vrf cuspid-planeu fos
g) Tripodic
h) Vrf cuspid-vrf cuspid
i) Vrf cuspid-versant fos
j) n suprafa
B

16. Fiecare dinte are contact cu doi antagoniti cu excepia:
f) Incisivului central superior
g) Incisivului central inferior
h) Molarului 3 superior
i) Molarului 3 inferior
j) Caninului inferior
B, C

17.Urmtoarele contacte sunt funcionale:
f) Tripodic
g) Vrf cuspid-planeu fos
h) Vrf cuspid-vrf cuspid
i) Vrf cuspid-versant fos
j) n suprafa
A, B

18. Raportul psalidodont presupune:
f) Overbite de 1-3 mm
g) Overbite de 1/2-1/3 din faa vestibular a dinilor frontali inferiori
h) Overbite mai mic de 1 mm
i) Overbite mai mare de 3 mm
j) Overjet 0
A, B

19. Particularitatile caninului :
a) Sensibilitate exteroceptiva deosebita
b) Pozitie privilegiata pe arcada
c) Participa la realizarea ghidajului anterior si lateral
d) Pe fata palatinala are o creasta de smalt mediana
e) Prezinta o densitate mare de termoreceptori.
Rsp: B,C,D

20. Cuspizii de sprijin :
a) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M superiori
b) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M inferiori
c) Grupa a doua- marginile incizale ale frontalilor superiori
d) Grupa a treia- cuspizii palatinali ai PM,M superiori
e) Grupa a treia- cuspizii linguali ai PM, M inferiori.
Rsp: B,D

21. Contactul tripodic :
a) Apare la cuspizi ascutiti
b) Apare la cuspizi rotunjiti
c) Este cel mai functional
d) Face contact cu planseul fosei
e) Cu efort minim da efect maxim.
Rsp: B,C,E

22. Zonele receptoare antagoniste pentru cuspizii de sprijin sunt :
a) Fosele marginale
b) Fosele palatinale
c) Fosele centrale
d) Fosele vestibulare
e) Ambrazurile ocluzale.
Rsp: A,C,E

23. Contacte ocluzale nefunctionale :
a) Varf cuspid- versant fosa
b) Versant cuspid- versant fosa
c) Varf cuspid- planseu fosa
d) Varf cuspid- varf cuspid
e) Contact in suprafata.
Rsp: A,B,D,E

24 .ntre elementele componente ale unui stop ocluzal se pot ncadra:
f) cuspidul de sprijin
g) cuspidul de stabilizare sau ghidaj
h) marginea incizal
i) creasta marginal
j) fosa cu localizare ocluzal
Rspuns corect a,c,d,e

25. Contactul tripodic prezint urmtoarele caracteristici:
a) apare la arcadele cu cuspizi rotunjii
b) volumul cuspidului este mai mare dect spaiul oferit de fos
c) vrful cuspidului nu face contact cu fundul fosei
d) este un contact instabil
e) apare n cazul cuspizilor cu vrfuri ascuite
Rspuns corect a,b,c

26. Cuspidul de sprijin al primului premolar mandibular poate realiza n mod normal
contact cu:
f) fosa mezial a premolarului secund maxilar
g) fosa distal a premolarului secund maxilar
h) fosa mezial a primului premolar maxilar
i) ambrazura delimitat de crestele marginale ale caninului i primului premolar maxilar
j) Ambrazura delimitat de crestele marginale ale primului i celui de-al doilea premolar
maxilar
Rspuns corect c,d

27. Urmtorii cuspizi de sprijin angreneaz, n mod normal, o foset central:
a) mezio-palatinal al primului molar maxilar
b) disto-palatinal al primului molar maxilar
c) mezio-palatinal al molarului secund maxilar
d) centro-vestibular al primului molar mandibular
e) mezio-vestibular al primului molar mandibular
Rspunsuri corecte a,c,d

28. Urmtorii cuspizi de sprijin pot contacta o fos proximal:
a) vestibular a primului premolar mandibular
b) mezio-vestibular a primului molar mandibular
c) centro-vestibular a primului molar mandibular
d) mezio-palatinal al primului molar maxilar
e) mezio-palatinal al molarului secund maxilar
Rspunsuri corecte a,b

29. Transmiterea forelor ocluzale n axul lung al dinilor se face n urmtoarele
condiii:
f) Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-creste marginale
g) Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-foset
h) Cnd exist contact tripodic
i) Cnd exist contact de tip cuspid foset proximal
j) Cnd exist contact cuspid pe cuspid
Rsp: B,C

30. Ocluzia habitual prezint urmtoarele caracteristici:
f) a aprut n urma unui contact prematur ce a acionat o lung perioad de timp
g) e diferit fa de intercuspidarea maxim iniial
h) linia median e n linie dreapt
i) pacientul acuz disconfort
j) este ireversibil
A,b,e,

31. Stopurile ocluzale :
f) Sunt contacte dento dentare
g) Sunt importante n meninerea DVO normale
h) Sunt indispensabile meninerii dinilor n poziia corect pe arcad, mpiedicnd migrrile
i) Sunt reprezentate ntotdeauna de contactul unui cuspid de sprijin cu o foset central
antagonist
j) Dac sunt multiple i corect plasate, realizeaz o uzur egal pe toi dini
Rsp: A,B,E

32. n ghidajul lateral, dezocluzia dinilor laterali (cuspidai) trebuie s se fac n felul urmtor:
f) n ghidaj canin dezocluzia pe partea lucrtoare i nelucrtoare
g) n ghidaj canin dezocluzia numai pe partea nelucrtoare
h) n ghidaj antero-lateral dezocluzia pe partea nelucrtoare i pe partea lucrtoare
i) n ghidaj antero-lateral dezocluzia numai pe partea nelucrtoare
j) n ghidaj lateral de grup dezocluzia pe partea nelucrtoare
A,c,e,

33. Contactele ocluzale n suprafa :
f) Sunt stabile n majoritatea cazurilor
g) Sunt funcionale
h) Sunt nefuncionale
i) Sunt cel mai adesea iatrogene
j) Atrag un efort suplimentar (timp i for) pentru o masticaie satisfctoare
Rsp: A,C,D,E

34. Criteriile ocluziei funcionale dup teoria gnatologic sunt:
f) Deglutiia s se efectueze totdeauna n RC
g) Micarea de lateralitate s se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul
h) Toi indivizii s prezinte point centric
i) Dac exist long centric, IM i RC s se realizeze la aceeai dimensiune vertical
j) La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I i III s se realizeze contact tripodic
Rsp: A,C,E

35. Criteriile ocluziei funcionale conform teoriei funcionaliste sunt :
f) n propulsie s nu existe contact ntre dinii posteriori
g) Micarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canin
h) Intercuspidarea maxim (IM) este anterioar poziiei de relaie centric (RC)
i) n micarea de lateralitate nu trebuie s existe contacte pe partea nelucrtoare
j) S nu existe interferene pe parcursul long-centricului
Rsp: A,C,D,E

36. Trauma ocluzal primar presupune :
f) Existena unui parodoniu iniial sntos
g) Aciunea unei fore ocluzale de intensitate prea mare
h) Aciunea forei ocluzale un timp prea ndelungat
i) Aciunea forei ocluzale normale asupra unui parodoniu afectat
j) Aciunea forei ocluzale n afara axului longitudinal al dinilor
Rsp: A,B,C,E

37. coala romneasc consider c o ocluzie funcional trebuie s ndeplineasc o
serie de criterii :
f) Coinciden ntre RC i IM
g) Stopuri ocluzale multiple i stabile n RC
h) Absena interferenelor pe partea lucrtoare n micarea de lateralitate
i) Contacte ocluzale n suprafa ntre dini
j) Dezocluzia dinilor cuspidai n micarea de propulsie
Rsp: B,C,E

38. Neconcordana ghidajului anterior cu micrile mandibulei poate apare :
f) Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri predominant verticale
g) Cnd exist unele interferene la nivelul dinilor cuspidai
h) Cnd exist un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de micri masticatorii
cu predominan orizontal
i) Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri mandibulare predominant
orizontale
j) Cnd ghidajul anterior iniial corect, a fost modificat prin lucrri protetice
Rsp: B,D,E (14, pag. 158-159)

39. n legtur cu tipurile de contacte ocluzale, contactul vrf cuspid planeu fos:
f) apare la arcadele ce prezint cuspizi cu vrfurile ascuite;
g) apare la arcadele ce prezint cuspizi mai rotunjii;
h) acest gen de conctat este strns;
i) fosetele antagoniste n care se realizeaz aceste contacte sunt larg deschise;
j) este un contact uor instabil.
Rspunsuri corecte: A, D, E.

40. n legtur cu cuspizii de ghidaj sunt corecte urmtoarele afirmaii:
f) realizeaz contacte cu aria ocluzal;
g) nu realizeaz contacte cu aria ocluzal;
h) contactele se fac doar prin versantele lor interne;
i) contactele se fac doar prin versantele lor externe;
j) pot fi asemnai din punct de vedere al gradului de acoperire i prezenei treptei sagitale,
cu dinii frontali.

41. Cuspizii de sprijin sunt:
f) cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori;
g) cuspizii linguali ai molarilor inferiori;
h) cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori;
i) cuspizii linguali ai premolarilor inferiori;
j) cuspizii palatinali ai premolarilor superiori.

42. In legtur cu prima grup de cuspizi de sprijin sunt corecte urmtoarele afirmaii:
f) este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor inferiori;
g) este reprezentat de cuspizii palatinali ai molarilor i premolarilor superiori;
h) este reprezentat de cuspizii linguali ai molarilor i premolarilor inferiori;
i) este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor superiori
j) n cazul unor relaii interarcadice ortognate, cuspizii din aceast grup oclud cu
versantele proximale ale crestelor marginale, cu fose centrale i cu o fos distal de la nivelul
dinilor antagoniti.

43. n cazul unei ocluzii funcionale, contactele dintre cuspizii de sprijin i zonele receptoare
antagoniste au loc n urmtoarele variante:
f) cuspizi cuspizi;
g) cuspizi fose centrale;
h) cuspizi margini incizale;
i) cuspizi fose marginale;
j) cuspizi ambrazuri ocluzale.
Rspunsuri corecte: B, D, E

44. Contactele nefuncionale sunt urmtoarele:
f) vrf cuspid fund foset;
g) versante cuspid versante foset (tripodic);
h) versant cuspid versant foset;
i) vrf cuspid vrf cuspid;
j) contact n suprafa.

45. Contactele n suprafa au urmtoarele caracteristici:
f) suprafeele plane se potrivesc perfect;
g) sunt stabile;
h) sunt nefuncionale;
i) sunt contacte funcionale;
j) toate de mai sus.

46. Caracteristicile contactului tripodic sunt:
f) se realizeaz n cel puin trei puncte;
g) aceste tip de contact este cel mai funcional;
h) este foarte greu de realizat la lucrrile protetice fixe;
i) necesit existena long-centric;
j) toate de mai sus.

47. Contactul vrf cuspid fund foset:
a) permite alunecarea mandibulei n long-centric;
b) se realizeaz n cel puin trei puncte;
c) este un contact nefuncional;
d) este un contact funcional;
e) nici una din afirmaiile de mai sus nu este adevrat.

48.* Teoria gnatologic afirm urmtoarele criterii de ocluzie funcional:
a) I.M. coincide cu R.C.;
b) contacte de tip tripodic;
c) deglutiia se efectueaz ntotdeauna n relaie centric;
d) micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin;

f) intern al cuspidului vestibular mandibular
g) extern al cuspidului vestibular mandibular
h) intern al cuspidului palatinal maxilar
i) extern al cuspidului palatinal maxilar
j) toate versantele cuspizilor
A,c

50. Despre ocluzia funcional, coala romneasc afirm urmtoarele:
f) stopuri ocluzale stabile, multiple i simultane n R.C. i I.M.;
g) dezocluzia tuturor dinilor cuspidai cnd mandibula efectueaz micarea de propulsie;
h) dezocluzia dinilor cuspidai de pe partea nelucrtoare cnd mandibula face micare de
lateralitate;
i) contactele dentare s fie de tip cuspid - foset;
j) toate afirmaiile de mai sus sunt corecte.

51. Teoria lui Jankelson afirm urmtoarele:
f) pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai micri verticale;
g) stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip vrf cuspid fund foset;
h) stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip versant cuspid versant foset;
i) micarea de lateralitate se face fr contacte dento - dentare;
j) ocluzia miocentric este anterioar R.C.

52. Fenomenul Thielemann are urmtoarele caracteristici:
f) dintele anterior interesat se mobilizeaz, migreaz spre vestibular i spre planul de
ocluzie;
g) este o interferen n propulsie pe partea nelucrtoare;
h) este o interferen n lateralitate pe partea lucrtoare;
i) este un contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare;
j) este un contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare.
Rspunsuri corecte: A, B

53. Curba lui Wilson n dentiia permanent este patologic:
f) Cu concavitate spre inferior
g) Cu concavitate spre superior
h) Orizontal
i) Rspunsurile a), b) sunt corecte
j) Rspunsurile b), c) sunt corecte
Rspuns corect: a), c)

54. Care dintre urmtoarele afirmaii exprim normalitatea:
f) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz anterior de cuspidul
g) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz n dreptul cuspidului
h) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz posterior de cuspidul
i) Caninul inferior articuleaz cu caninul superior
j) Caninul inferior articuleaz ntre caninul i incisivul lateral superiori
Rspuns corect: b), e)

55. Dinii care articuleaz n mod normal numai cu omologul su sunt:
f) Incisivul central inferior temporar
g) Incisivul central superior temporar
h) Molarul doi temporar superior
i) Molarul doi temporar inferior
j) Molarul de minte superior
Rspuns corect: a), c), e)

56. Forma normal a arcadei dentare maxilare este de:
f) elips
g) forma literei U
h) forma literei M
i) de parabol
j) de hiperbol
A,b

57. Ocluzia de necesitate prezint urmtoarele caracteristici:
f) este reversibil
g) este ireversibil
h) produce abrazia asimetric
i) e provocat de un contact prematur aprut recent
j) provoac devierea mandibulei
A, d,e

58*. Cel mai sensibil muchi la tulburrile de ocluzie este:
f) maseterul
g) pterigoidianul intern (medial)
h) genio-hioid
i) milo-hioid
j) temporalul
e

59. Cuspizii de sprijin.
f) Se mai numesc cuspizii activi
g) Se mai numesc cuspizi de echilibru
h) se mai numesc cuspizi de ghidaj
i) sunt cei linguali inferiori
j) sunt cei palatinali
A, e

60. Creasta mezio-distal desparte:
f) faa ocluzal de faa vestibular a dintelui
g) faa ocluzal de faa palatinal a dintelui
h) faa ocluzal de faa lingual a dintelui
i) faa ocluzal de faa mezial a dintelui
j) faa ocluzal de faa distal a dintelui
A,b,c

61. Teoria gnatologic clasic cu privire la ocluzie susine urmtoarele:
f) ntotdeauna s existe point-centric
g) accept prezena long-centric-ului
h) accept prezena wide-centric-ului
i) micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin
j) deglutiia se face n relaie centric
a,d.e

62. Corelaia ntre ghidajul anterior i alte structuri:
f) cu panta tuberculului articular de la nivelul ATM
g) nlimea cuspizilor
h) adncimea curbei sagitale
i) adncimea curbei transversale
j) forma arcadei
A,b,c

*63. Poziia de cap la cap ntre un singur incisiv maxilar cu antagonistul su, depistat n
micarea de propulsie se numete:
f) ocluzie instabil
g) interferen n propulsie pe partea lucrtoare
h) interferen n propulsie pe partea nelucrtoare
i) contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare
j) contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare
D

64. Ambrazurile ocluzale:
a)sunt spaii deschise spre ocluzal
b) sunt spaii deschise spre vestibular
c) fac parte din faa ocluzal anatomic a dintelui
d) fac parte din suprafaa ocluzal triturant
e) sunt elemente componente ale stopurilor ocluzale
A,d,e

65. Elementele componente ale stopurilor ocluzale sunt:
a) cuspizii vestibulari maxilari
b) cuspizii vestibulari mandibulari
c) cuspizii palatinali
d) cuspizii linguali inferiori
e) ambrazurile
B,c,e

66. Caracteristicile poziiei de repaus a mandibulei:
a) este dependent de musculatur
b) este o poziie fundamental
c) este indiferent de prezena sau absena dinilor
d) are aplicabilitate clinic
e) este util pentru determinarea relaiei centrice
A,b,c,d

*67. Contactul ocluzal stabil dar nefuncional este:
a) vrf cuspid- versant foset
c) contact cuspid pe cuspid
d) contact n suprafa
e) absena contactelor
D

68. Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a) cuspizii palatinali fac parte din grupa a doua a cuspizilor de sprijin
b) cuspizii vestibulari mandibulari fac parte din grupa I a cuspizilor de sprijin
c) cuspizii de echilibru se mai numesc cuspizi activi
d) cuspizii de sprijin particip la masticaie
e) primii molari mandibulari au cte 3 cuspizi vestibulari
B,d,e

69. Trauma ocluzal secundar:
c) poate fi generat de fore ocluzale de intensitate normal
d) este generat de fore ocluzale cu durat prelungit n timp
e) este favorizat de fore care se transmit n afara axului lung al dintelui.
B,c,d,e,

70. Aspectele normale ale ghidajului anterior sunt atunci cnd:
a) la ghidaj particip doi dini situai de aceeai parte a liniei mediane
b) la ghidaj particip doi dini situai de o parte i de alta a liniei mediane
c) la ghidaj particip trei incisivi
d) n poziia de cap la cap n propulsie contactul se face pe un singur incisiv
e) n zonale laterale se produce inocluzia
B,c,e,

71. Contactul tripodic:
f) e caracteristic morfologiei primare
g) e cel mai stabil contact
h) e cel mai eficient
i) se recomand cu prioritate n realizarea protezelor pariale fixe i a coroanelor
j) permite realizarea long-centric-ului.
A,b,c,

72. Ocluzia habitual permite urmtoarele caracteristici:
a) prezint abrazie simetric
b) linia intermaxilar e deviat
c) a aprut n urma unui contact prematur instalat de scurt timp
d) este reversibil
e) este tolerat de pacient
B,e,

*73. Cel mai recomandat contact dento-dentar n cazul realizrii unei proteze pariale fixe este:
a) tripodic
b) cuspid-foset
c) n suprafa
d) dipodic
e) cuspid-cuspid
B

74. Ocluzia de necesitate se caracterizeaz prin:
a) produce abrazie asimetric
b) e provocat de un contact prematur recent
c) este reversibila
d) provoac disconfort pacientului
e) este ireversibil
B,c, d.

a) intern al cuspidului palatinal
b) extern al cuspidului palatinal
c) intern al crestei marginale
d) extern al crestei marginale
e) extern al cuspidului vestibular maxilar
A,c

76. Forma normal a arcadei mandibulare este:
a) parabol
b) hiperbol
c) elips
d) form de U
e) form de M
A,b

77. Curba sagital:
f) se mai numete curba Wilson
g) se mai numete curba Spee
h) la nivelul mandibulei este orientat cu concavitatea n sus
i) la nivelul maxilarului este orientat cu convexitatea n jos
j) este linia care unete vrful cuspizilor linguali
B,c,d

78. Fascicolul superior al muchiului pterigoidian lateral se inser pe:
f) colul condilului
g) foseta pterigoid
h) menisc
i) pe capsula articular
j) apofiza coronoid
C,d,

79. Ambrazura cervical:
f) e deschis spre cervical
g) se numete triunghi interdentar
h) are rol activ n masticaie
i) asigur spaiu pentru gingia interdentar
j) protejeaz gingia interdentar
a.b.d.e.

80. Cuspiziii vestibulari mandibulari:
a) sunt cuspizi de echilibru
b) sunt cuspizi de sprijin
c) sunt cei mai globuloi
d) articuleaz cu vrful cuspizilor antagoniti
e) sunt foarte eficieni n masticaie
B,c,e

*81. Muchiul care produce propulsia pur a mandibulei este:
f) fasciculul superior al muchiului pterigoidian lateral
g) fasciculul inferior al muchiului pterigoidian lateral
h) muchiul pterigoidian intern
i) muchiul temporal
j) maseterul.
A

82. Simptome i semne clinice ale unui contact prematur recent aprut:
f) disconfort, senzaia de dinte nalt
g) devierea mandibulei la nchiderea gurii
h) modificri ale parodoniului marginal
i) contact prematur n RC sau IM
j) creterea DVO
A,b,d

83. Poziia de IM prezint urmtoarele caracteristici:
f) realizeaz contact maxim ntre dini
g) coincide ntotdeauna cu poziia de RC
h) poate fi determinat cu uurin
i) poate fi nregistrat
j) e utilizat frecvent n construcia protezelor pariale fixe.
A,c,d,e,

84. n sindromul molarului de 6 ani apar urmtoarele semne:
f) absena molarului prim mandibular (extras)
g) egresiunea molarului prim maxilar
h) vestibularizarea incisivului lateral maxilar
i) mezio-linguo-versiunea molarului doi mandibular
j) egresiunea molarului trei mandibular
A,b,d

85. Teoria gnatologic cu privire la ocluzie susine urmtoarele:
f) contactele ocluzale s fie de tip tripodic
g) n propulsia mandibulei s existe contacte la nivelul molarilor de minte
h) deglutiia se face n relaie centric
i) s existe long-centric
j) s existe wild-centric
A,c,

86. Spaiul Christensen apare:
f) n poziia de cap la cap n propulsie
g) n poziia de repaus a mandibulei
h) n ocluzia deschis frontal
i) n poziia de cap la cap n lateralitate, la nivelul prii nelucrtoare
j) n prezena unui contact prematur care nu permite contactul dinilor n IM
A,d

*87. Cel mai stabil contact din grupa a treia a cuspizilor de sprijin este cel la nivelul:
f) primului premolar maxilar
g) premolarului doi maxilar
h) cuspizilor mezio-palatinali ai molarilor doi i trei
i) cuspidului disto-palatinal al molarului prim
j) cuspidului disto-palatinal al molarului doi
C

88. Muchiul temporal:
f) propulseaz mandibula
g) ridic mandibula
h) retrudeaz mandibula
i) coboar mandibula
j) are trei fascicule
B,c,e

89. Pe faa ocluzal a premolarului doi mandibular se afl urmtoarele formaiuni:
f) versantul intern al cuspidului vestibular
g) versantul extern al cuspidului vestibular
h) versantul intern al cuspidului lingual
i) versantul intern al crestei marginale
j) versantul extern al crestei marginale
A,c,d

*90. Contactul ocluzal care permite mucarea obrazului este:
f) vrf cuspid-versant foset
g) versant cuspid-versant foset
h) contact dipodic
i) contact cuspid-foset
j) contact cuspid pe cuspid
e

91. Fenomenul Thielemann se caracterizeaz prin:
f) egresiunea molarului trei mandibular
g) interferen n lateralitate pe partea lucrtoare
h) interferen n lateralitate pe partea nelucrtoare
i) interferen n propulsie pe partea lucrtoare
j) interferen n propulsie pe partea nelucrtoare
A,e

92. Faa ocluzal este delimitat anatomic de urmtoarele elemente:
a) creasta mezio-distal a cuspizilor vestibulari
b) creasta mezio-distal a cuspizilor orali
c) muchia longitudinal
d) coama crestei marginale meziale
e) coama crestei marginale distale
A,b,d,e,

93. Contactul cuspid foset:
a) este funcional
b) este nefuncional
c) permite realizarea long-centric-ului
d) permite realizarea wide-centric-ului
e) asigur freedom in centric
A,c,d,e,

94. Importana (rolul) stopurilor ocluzale:
a) realizeaz poziia de IM
b) realizeaz abrazia dentar simetric, egal
c) realizeaz triturarea alimentelor
d) menin dimensiunea vertical de repaus
e) asigur stabilitatea ocluziei
A,b,c,e,

*95. Eficiena masticatorie cea mai redus apare atunci cnd exist contacte ocluzale de tip:
f) contact cuspid-cuspid
g) vrf cuspid-versant foset
h) contact tripodic
i) contact cuspid-foset
j) contact n suprafa
E

96. Trauma ocluzal primar:
f) acioneaz asupra unui parodoniu sntos
g) acioneaz asupra unui parodoniu afectat
h) este generat de fore ocluzale cu intensitate mrit
i) este generat de fore ocluzale cu intensitate normal
j) este generat de transmiterea forelor n afara axului dintelui
A,c,e,

97. Muchii ridictori ai mandibulei sunt:
f) pterigoidian lateral (extern)
g) pterigoidian intern
h) temporal
i) genio-hioid
j) maseter
B,c,e,

*98. Prin relaie centric nelegem:
f) ocluzia n care se realizeaz contact maxim ntre dinii celor dou arcade
g) ocluzie n relaie centric (IM s coincid cu RC)
h) ocluzia n care cuspizii de sprijin articuleaz n centrul feei ocluzale a dinilor antagoniti
i) intercuspidarea maxim cu contacte ocluzale n trei puncte
j) raportul dintre condil i cavitatea glenoid atunci cnd condilul ocup poziia cea mai
nalt n cavitatea glenoid
E

99. Articulaia temporo-mandibular este format din urmtoarele componente:
f) ntreaga suprafa a cavitii glenoide
g) cele dou treimi anterioare ale cavitii glenoide
h) cele dou treimi posterioare ale cavitii glenoide
i) versantul mezial al tuberculului zigomatic anterior
j) versantul distal al tuberculului zigomatic anterior
B,e,

*100. Prin miloliz se nelege:
f) carie dentar de colet
g) leziune cuneiform localizat la colet, cu suprafa dur
h) carie mezial localizat n ambrazura ceervical
i) carie incipient ocluzal
j) distrofie dentar
B

1. Edentaia total provocat de parodontopatie prezint urmtoarele caracteristici:
a. Baza osoas este nefavorabil;
b. Prezint frecvent torus palatin;
c. Prognostic favorabil;
d. Prognostic rezervat;
e. Terapie dificil.
ade

2. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?
a) au marginea linguala mai scurta spre distal
b) au marginea linguala mai lunga spre distal
c) au marginea linguala mai lunga spre mezial
d) au marginea linguala mai scurta spre mezial
e) alegerea lor se face cu ajutorul unui compass
R=a,c,e

3.In functie de cine se face alegerea unei linguri standard necesare amprentarii preliminare in
edentatia totala?
a) de etiologia edentatiei
b) de forma crestei aveolare
c) de inaltimea crestei edentale
d) de latimea crestei aveolare
e) de varsta pacientului
R=b,c,d

4.Amprenta preliminara cu gips la edentalul total are urmatoarele caracteristici:
a) lingura standard trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie
b) lingura standard nu trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie
c) lingura standard trebuie sa fie la distanta de campul protetic
d) lingura standard trebuie sa fie in contact cu suprafata campului protetic
e) amprenta poate fi reconstituita in caz de fractura
R=b,c,e

5.Amprenta preliminara cu alginate la edetentul total are urmatoarele caracteristici:
a) lingura trebuie sa aiba sistem de retentionare
b) lingura trebuie sa fie la 1 mm distanta de suprafata crestelor
c) se recomanda pe campuri retentive
d) modelul se toarna dupa minimum 80 min
e) alginatele performante permit o amprenta de spalare
R=a,c,e

6.Amprenta preliminara cu silicon la edentalul total are urmatoarele caracteristici:
a. se foloseste cand se urmareste o conditionare tisulara
b. se poate folosi ca amprenta finala in cazul unei protezri provizorii
c. lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte multe procedee
de adaptare
d. lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte putine procedee
de adaptare
e. necesita silicon de consistenta diferita
R=a,b,d,e

7.Amprenta preliminara cu mase termoplastice are urmatoarele caracteristici:
a)masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 80-90 grade C
b) masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 60-70 grade C
c) este o metoda de amprentare simpla
e) este o metoda de amprentare laborioasa
d) permite obtinerea unei bune inchideri marginale
R=b,d,e

8.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare mucodinamice in edentatia totala
a) necesita lingura individuala bine adaptata marginal
b) in timpul amprentarii se mobilizeaza prin miscari periferia campului protetic
c) se utilizeaza pentru amprentare doua tipuri de materiale cu consistenta diferita
d) protezele obtinute prin aceasta metoda au succiune deficitara
e) sunt cele mai utilizate metode
R=a,b,c,e

9.Care sunt caracteristicile amprentelor compresive in edentatia totala?
a) exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe
b) nu exercita presiune la nivelul mucoasei fixe
c) sunt indicate la campurile protetice cu mucoasa rezilienta
d) sunt indicate la campurile protetice tari
e) foloseste materiale cu vascozitate crescuta
R=a,d,e

10. Care sunt miscarile utilizate pentru amprentarea mucodinamica in edentatia totala?
a) numai miscari de inchidere, deschidere a gurii
b) miscari comandate de medic
c) numai miscari ale limbii
d) miscari efectuate de medic
e) miscari limita
R=b,d,e

11.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare cu gura inchisa la edentalul total?
a) necesita linguri individuale prevazute cu borduri de ocluzie
b) necesita determinarea in prelabil a dimensiunii verticale
c) presiunea de amprentare este exercitata de pacient
d) realizeaza proteze cu margini lungi
e) sunt amprente mucostatice
R=a,b,c,d

12. Metoda Devin de amprentare a campului protetic in edentatia totala are urmatoarele
caracteristici:
a) este o amprenta cu gura deschisa
b) este o amprenta cu gura inchisa
c) modificarea periferiei campului protetic se face prin fonalie
d) utilzeaza sabloane de ocluzie bine adaptate
e) necesita in prealabil stabilirea DVO
R=a,c,d,e

13.* Verificarea succiunii lingurii individuale maxilare la nivelul zonei distale se face astfel:
a) tractiunii vestibulare pe maner
b) tractiunii verticale pe maner
c) tractiunii oro-vestibulare pe maner
d) tractiunii din aproape in aproape pe marginea vestibulara a lingurii
e) inchiderea si deschiderea gurii
R=c

14.Zonele ,,cheie mandibulare la nivelul carora se realizeaza inchiderea marginala sunt:
a) zona tuberculului piriform
b) zona linguala centrala
c) zona vestibulara frontala
d) zona linguala laterala
e) zona vestibulara laterala
R=a,b,c

15. *Testul 1 de succiune la lingura individuala mandibulara:
a)verifica succiunea la zona linguala centrala
b) verifica succiunea la nivelul tuberculului piriform
c) consta in presiuni pe maner in sens vertibulo-oral
d) lingura trebuie sa se desprinda cu usurinta
e) verifica inchiderea marginala totala
R=b

16.Testul 3 de succiune la lingura individuala mandibulara
a) verifica inchiderea in zona linguala frontala
b) verifica inchiderea la nivelul tuberculilor piriformi
c) verifica inchiderea marginala totala
d) lingura se desprinde cu usurinta
e) consta in presiuni pe maner in sens vestibulo-oral si tractiune verticala
R=c,e

17.*In primul timp al amprentei finale se urmareste
a) rectificarea sprijinului si aleziunii
b) realizarea inchiderii marginale
c) rezolvarea problemelor de fonatie
d) rezolvarea problemelor de fizionomie
e) obtinerea tonicitatii musculare favorabile
R=a

18.Care sunt obiectivele ce trebuie sa le realizeze amprenta in edentatia totala
a) obtinerea unei corecte inaltimi marginale a protezei
b) extinderea maxim posibila a protezei
c) stabilirea nivelului planului de ocluzie
d) repartizarea de presiuni egale pe campul protetic
e) realizarea libertatii miscarilor musculare
R=a,b,d,e

19.Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemackers de amprentare in edentatia totala?
a) utilizeaza pemtru amprentare linguri standard
b) pentru amprenta preliminara se foloseste alginalul
c) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea vestibulara centrala
d) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea linguala centrala
e) lingura individuala este prevazuta cu bordure de ocluzie
R=b,d,e

20.Amprenta functionala dupa tehnica Pedro Saizar prezinta o serie de caracteristici:
a) face parte din grupa amprentelor luate cu gura deschisa
b) se foloseste in amprentarea campurilor protetice dure
c) se foloseste in amprentarea campurilor moi
d) se prefera modelarea functionala facuta de pacient
e) este o metoda simpla
R=a,b,c,d

21. Tehnica de amprentare Y. Gilbert si M. Blandin are urmatoarele caracteristici :
a) foloseste ca material de amprentare alginatele
b) foloseste ca material de amprentare mase termoplastice
c) folosecca materiale de amprentare siliconi
d) reda cu fidelitate detaliile campului protetic
e) amprenta se deformeaza cu usurinta
R=c,d

22.Examenul clinic al substratului osos ne permite
a) aprecierea gradului de atrofie a campului protetic
b) aprecierea zonelor osoase care pot fi folosite pentru stabilizarea protezei
c) precizeaza limitele osoase ale bazei protezei
d) stabilirea zonelor ce urmeaza sa fie despovarate
e) alegerea metodei de amprentare
R=a,b,c,d

23.Analiza substratului mucos al campului protetic are rol deosebit in:
a) alegerea materialului de amprenta
b) alegerea metodei de amprenta
c) precizarea limitelor osoase ale zonei protetice
d) aprecierea gradului de atrofie al campului protetic
e) stabilirea unor zone ce trebuie modificate chirurgical
R=a,b

24.*Conform conceptiei Clinicii de Protetica din Bucuresti amprenta preliminara are urmatoarele
caracteristici:
a) lingura universala nu este prevazuta cu sistem de retentie
b) lingura standard trebuie sa preseze anumite zone ale campului protetic
c) lingura universala trebuie sa prezinte un spatiu de 3-5 mm intre peretii ei si versantele
crestelor edentale
d) lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5 mm
e) lingura universala trebuie sa adere strans la campul protetic
R=c

25.Testul 2 de succesiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmareste:
a) verifica inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform
b) verifica inchiderea marginala in zona vestibulara centrala
c) verifica inchiderea marginala in zona linguala centrala
d) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens oro-vestibular
e) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens vestibulo-oral
R=c,e

26.Adaptarea lingurii individuale urmareste;
a) marginile lingurii sa aiba un contact lejer cu mucoasa pasiv mobil
b) rascroirea la nivelul frenurilor si a insertiilor tendinoase
c) realizarea unei grosimi a marginilor care sa corespunda lrgimii medii a fundului de sac
mucozal
d) marginile lingurii trebuie sa depaseasca lungimea fundului de sac mucozal
e) marginiile lingurii sa intre in contact cu mucoasa mobila
R=a,b,c

27.Amprenta mucostatica se caracterizeaza prin:
a) modelarea marginala este efectuata de medic
b) modelarea marginala se lasa pe seama fluiditatii materialului de amprenta
c) dupa confectionarea protezei aceasta necesita o lunga perioada de individualizare
marginala
d) dupa confectionarea protezei se adapteaza perfect
e) este o metoda larg utilizata
R=b,c
28.Amprentele de despovarare au urmatoarele caracteristici:
a) sunt indicate pe campurile protetice moi
b) sunt indicate pe campurile protetice sensibile
c) lingura individuala este prevazuta cu orificii in dreptul zonelor sensibile
d) presiunea din timpul amprentarii influenteaza sprijinul
e) presiunea din timpul amprentarii nu influenteaza sprijinul
R=b,c,d

29.Miscarile comandate de medic sunt:
a) deschiderea moderata a gurii
b) deschiderea mare a gurii
c) balansarea mandibulei
d) miscarea in sens frontal
e) miscarea limbii
R=a,b,c,e

30. Modelarile automatizate ale marginilor amprentei presupun:
a) purtarea ei in cavitatea bucala
b) presupune existenta unor linguri foarte bine adaptate
c) lingurile de amprenta sunt prevazute cu borduri de ocluzie
d) folosesc materiale bucoplastice
e) folosesc materiale termoplastice
R= a,b,c,d

31*Urmtoarele operaiuni clinice reprezint etape ale determinrilor relaiilor intermaxilare,
CU EXCEPIA:
A. verificarea abloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a ablonului superior
C. determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al feei
D. determinarea i nregistrerea relaiei centrice
E. stabilirea indicaiilor necesare confecionrii machetelor

Rspuns: C

32.*Controlul intraoral al abloanelor de ocluzie n edentaia total const n:
A. ncepe prin verificarea meninerii i stabilitii pe cmpul protetic a ablonului
inferior
B. se testeaz eventuala apariie a micrii de basculare n jurul unui ax median
exercitnd presiuni oro-vestibulare n regiunea frontal
C. verificarea apariiei micrii de basculare n jurul unui ax median din cauza
eventualelor asperiti de pe faa interioar a abloanelor
D. testarea apariiei micrii de basculare n jurul unui ax median, apsnd
alternativ pe suprafaa ocluzal a valurilor de ocluzie n dreptul molarilor
E. se verific meninerea abloanelor pe cmpul protetic

Rspuns: E

33.*Etapele clinice ale determinrii relaiilor intermaxilare n edentaia total sunt enumerate
aleatoriu: 1. determinarea curburii vestibulare a ablonului superior; 2. determinarea i
nregistrarea relaiei centrice; 3. stabilirea indicaiilor necesare confecionrii machetelor; 4.
verificarea abloanelor de ocluzie; 5. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al
feei; 6. stabilirea nivelului i direciei planului de ocluzie n regiunea frontal i lateral.
Precizai ordinea lor corect.
A. 6, 5, 4, 3, 2, 1
B. 2, 3, 6, 4, 1, 5
C. 4, 1, 6, 5, 2, 3
D. 3, 5, 1, 6, 2, 4
E. 4, 1, 6, 2, 5, 3

Rspuns: C

34*Modalitile clinice de nregistrare a relaiei centrice sunt:
A. tehnica descris de Neill
B. tehnica descris de Dawson
C. memoria tisular
D. deglutiia
E. memoria ocluzal

Rspuns: A
35,*Cum se numete unghiul utilizat la nregistrarea relaiei centrice prin nscrierea grafic
intraoral:
A. Donders
B. Bonwill
C. Gotic
D. Brodie
E. Goniac

Rspuns: C
36*Situarea planului ocluzal la jumtatea fantei orale poate fi o indicaie pentru o supraocluzie
frontal de:
A. 2 mm
B. 3 mm
C. 0,2 0,4 mm
D. 0,5 1,5 mm
E. 0,1 0,3 mm

Rspuns: D
37*Valoarea spaiului minim de vorbire se poate msura la pronunia fonemei:
A. M
B. S
C. K
D. P
E. V

Rspuns: B
38. Determinarea relaiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmtoarele operaiuni
clinice:
A. determinarea i nregistrarea poziiei de intercuspidare maxim
B. verificarea stabilitii machetelor
C. determinarea dimensiunii verticale al etajului inferior al feei
D Stabilirea nivelului i direciei planului Camper
E. stabilirea indicaiilor necesare alegerii i montrii dinilor artificiali

Rspuns: C, E

39. Care din urmtoarele afirmaii despre ablonul de ocluzie sunt corecte.
A. baza ablonului de ocluzie este confecionat din cear roz
B. marginile bazei ablonului trebuie s ptrund n fundul de sac
C. baza ablonului de ocluzie trebuie s fie perfect adaptat pe model
D. valul de ocluzie superior se oprete la 1,5 mm posterior de tuberoziti
E. valul de ocluzie inferior se oprete la 1,5 mm anterior de tuberculul piriform

Rspuns: B, C

40. Bordura de ocluzie a ablonului de ocluzie superior n edentaia total trebuie s aib
urmtoarele dimensiuni:
A. n regiunea frontal, grosimea de 5 mm
B. n regiunea frontal, nlimea de 10 mm
C. n regiunea lateral, nlimea de 8 mm i limea de 6 mm
D. la nivelul tuberozitii, valul de ocluzie va avea o lime egal cu a tuberozitii
E. bordurile de ocluzie se termin la 1,5 mm de linia Ah

Rspuns: A, B
41. ablonul de ocluzie inferior n edentaia total prezint urmtoarele caracteristici:
A. baza sa este realizat din cear roz mai dur
B. valul de ocluzie va fi montat pe mijlocul crestei
C. nivelul feei ocluzale depete marginea superioar a buzei inferioare
D. valul de ocluzie se oprete la 1,5 mm de tuberoziti
E. nivelul feei ocluzale a valului de ocluzie va fi situat pe un plan orizontal ce
pleac de la limita inferioar a treimii superioare a tuberculului piriform pn la marginea
superioar a buzei inferioare

Rspuns: B, E
42. Care din urmtoarele afirmaii privind abloanele de ocluzie utilizate n terapia
edentaiei totale sunt corecte:
a. servesc pentru determinarea nivelului i direciei planului de ocluzie
b. materializeaz schematic baza i arcadele dentare ale viitoarelor proteze totale
c. cu ajutorul lor se obin datele necesare alegerii i montrii dinilor artificiali
d. se pot realiza numai din plac de baz
e. trebuie s fie perfect adaptate pe cmpul protetic

Rspuns: A, B, C, E

43. Care din urmtoarele afirmaii despre nivelul planului de ocluzie n edentaia total sunt
corecte:
a. se definete ca fiind poriunea vizibil din valul de ocluzie la deschiderea uoar a
gurii
b. acest nivel are o dimensiune egal pentru toi pacienii
c. n mod obinuit se realizeaz un nivel de 1- 2mm, indiferent de situaia clinic
d. se stabilete n funcie de vrst
e. la ablonul inferior, nivelul planului de ocluzie nu trebuie s depeasc marginea
liber a buzei inferioare

Rspuns: A, D, E

44. Orientarea planului de ocluzie n edentaia total:
a. n regiunea frontal trebuie s realizeze un paralelism cu linia tragio-palpebral
b. n regiunea frontal trebuie s realizeze un paralelism cu linia bipupilar
c. n regiunea lateral este orientat n raport cu planul de referin al lui Frankfurt
d. n regiunea lateral este orientat n raport cu planul situat ntre spina nazal
anterioar i centrul conductului auditiv extern
e. dup Sears, planul de ocluzie este paralel cu curbura crestei inferioare

Rspuns: B, D
45. Se definete nivel al planului de ocluzie:
a. poriunea vizibil din valul de ocluzie la deschiderea larg a gurii
b. poriunea vizibil din valul de ocluzie la o fonaie minim
c. poriunea vizibil din valul de ocluzie la pronunia fonemei K
d. poriunea vizibil din valul de ocluzie la deschiderea uoar a gurii
e. poriunea vizibil din valul de ocluzie atunci cnd pacientul privete drept nainte

Rspuns: B, D

46. Prin ce metode se poate face determinarea relaiei centrice la un edentat total:
a. metoda homotropismului linguo-mandibular
b. metoda Boianov
c. metoda reflexului molar
d. metoda Dawson
e. metoda nscrierii unghiului Benett

Rspuns: A, C, D

47. Poziia de repaus a mandibulei se poate constata astfel:
a. antropometric
b. fiziologic
c. funcional
d. electromiografic
e. vizual

Rspuns: A, C D

48. Pentru determinarea D.V.R n activitatea curent clinic este necesar s se ndeplineasc
urmtoarele condiii:
a. pacientul va sta n fotoliu drept, cu capul sprijinit de tetier
b. pacientul va trebui s fie relaxat, linitit
c. pacientul va purta vechile proteze
d. va fi combtut tendina de propulsie cu exerciii care obosesc musculatura
e. determinarea D.V.R trebuie s se realizeze cu amndou abloanele de ocluzie n
gur

Rspuns: B, D

49. La edentatul total, poziia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:
a. dup deglutiie, mandibula vine la poziia de repaus
b. pacientul va avea aspectul de individ stresat, preocupat
c. cu vechile proteze n gur
d. prin procedeul imaginat de Willis
e. prin utilizarea numrului de aur 4/5 Appenrodt

Rspuns: A, D

50. Care din urmtoarele afirmaii privind planul de orientare protetic sunt corecte:
a. unete marginea liber a incisivilor superiori cu cuspizii palatinali ai molarilor de
ase ani maxilari
b. de nivelul su de situare n zona frontal depinde gradul de vizibilitate al dinilor
frontali
c. n zona anterioar este paralel cu linia sursului
d. n zona lateral este paralel cu planul Camper
e. n zona anterioar este paralel cu planul Andersen

Rspuns: B, D

51. Erorile n nregistrarea relaiei centrice la edentatul total au urmtoarele consecine:
A. proba spatulei pozitiv la proba machetei
B. diferene de cteva zecimi de mm ntre poziia n care au fost solidarizate
abloanele i adevrata poziie de relaie centric, provoac la protezele finite frecvente
momente de instabilitate
C. instabilitatea protezelor finite care va provoca dureri i oboseal muscular
D. modificarea engramei de masticaie
E. proba spatulei negativ la proba machetei

Rspuns: A, B, C, D

52. Care sunt liniile ce se traseaz pe valurile de ocluzie ale celor dou abloane pentru
verificarea determinrii corecte a poziiei de relaie centric:
A. linia median
B. linia Ophriac
C. linia sursului
D. linia orbital
E. liniile caninilor

Rspuns: A, C, E

53. Planul lui Fox servete la:
a. orientarea planului de ocluzie paralel cu linia bipupilar
b. nregistrarea axei balama
c. determinarea D.V.O
d. precizarea orientrii planului de ocluzie fa de planul lui Camper
e. determinarea adncimii pungilor lui Fisch

Rspuns: A, D

54. Supraevaluarea D.V.O are urmtoarele consecine:
a. traumatizarea continu a mucoasei din zona de sprijin
b. accentuarea anurilor periorale
c. apariia zgomotului de castagnete
d. vizibilitatea exagerat a dinilor
e. oboseala permanent a musculaturii

Rspuns: A, C, D, E

55. Subevaluarea D.V.O are urmtoarele consecine:
a. facies crispat
b. aspect mbtrnit
c. apariia perleche-ului la comisurile buzelor
d. vizibilitatea exagerat a dinilor
e. vizibilitatea redus a roului buzelor

Rspuns: B, C, E

56. Care din urmtoarele afirmaii despre spaiul minim de vorbire sunt corecte:
a. a fost descris de Thomson
b. a fost descris de Silverman
c. pacientul trebuie s pronune cuvinte terminate n s
d. pacientul pronun: pas cu pas, mai sus, mai jos
e. este sinonim cu spaiul liber de inocluzie fiziologic

Rspuns: B, C, D

57. Montrile atipice care se pot cere pe fia de laborator a pacientului edentat total:
a. torsionri
b. nclecri
c. treme
d. inocluzia sagital
e. diasteme

Rspuns: A, B, C, E

58. Care sunt dezavantajele nregistrrii grafice extraorale a relaiei centrice la edentatul
total:
a. micrile ample pe care la face pacientul difer de cele efectuate n timpul
masticaiei
b. destabilizarea abloanelor
c. vrful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei poziii mai anterioare
d. vrful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei poziii mai posterioare
e. micrile pe care le face pacientul nu difer de cele efectuate n timpul masticaiei

Rspuns: A, B, C

59. Supraevaluarea D.V.O se caracterizeaz prin:
a. aspect mbtrnit, caracteristic edentatului total
b. pacientul strnge permanent dinii
c. buzele nu reuesc s acopere dinii dect cu efort
d. apariia zbluei la comisurile buzelor
e. accentuarea anurilor periorale
Rspuns: B, C

60. Consecinele subevalurii D.V.O sunt urmtoarele:
a. oboseal n masticaie prin suprasolicitarea muchilor cobortori
b. oboseal n masticaie prin suprasolicitarea muchilor ridictori
c. aspect mbtrnit
d. oboseala muchilor maseter i temporal
e. oboseala muchiului milohioidian

Rspuns: B, C, D

61, *La proba machetei protezei totale, coridorul bucal se evideniaz n timpul sursului ntre:
A. linia sursului i planul de ocluzie
B. marginea liber a dinilor frontali
C. cele dou comisuri bucale
D. feele vestibulare ale premolarilor i faa mucozal a obrajilor
E. buza superioar i cea inferioar

Rspuns: D

62, *Stabilitatea machetei protezei totale superioare se verific prin:
A. presiuni oro-vestibulare pe dinii frontali
B. proba spatulei
C. apsri alternative dreapta-stnga pe feele ocluzale ale premolarilor i molarilor
D. traciuni pe marginile bazei de cear
E. pronunarea fonemei S

Rspuns: C
63. *La controlul fonetic al machetei protezei totale maxilare pronunarea alterat a fonemei
K se datoreaz:
a. montrii prea vestibulare a dinilor frontali
b. macheta superioar este prea extins sau prea groas n regiunea posterioar
c. marginile machetei n zona frontal sunt prea groase
d. dinii laterali sunt montai n afara crestei
e. curba Spee este prea accentuat

Rspuns: B

64. *Dup Frush i Frischner, care din urmtoarele recomandri privind montarea dinilor
sunt corecte:
a. nclecarea incisivului central peste incisivul lateral confer un aspect de
feminitatea
b. anomaliile n poziionarea dinilor trebuie reproduse simetric pe ambele
hemiarcade la femei
c. coborrea celor doi incisivi laterali imprim o not vesel, simpatic
d. diastemele i tremele mpieteaz asupra rezistenei mecanice a protezei
e. anomaliile n poziionarea dinilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade

Rspuns: D

65. *La controlul componentei verticale a relaiilor intermaxilare, dac dimensiunea vertical
de ocluzie este mrit:
a. pacientul are un facies relaxat
b. dinii nu sunt vizibili
c. buzele nu intr n contact sau intr n contact cu efort
d. roul buzelor nu este vizibil
e. aspectul feei este mbtrnit

Rspuns: C
66. *La proba machetelor protezelor totale n cavitatea oral, care din urmtoarele situaii
indic o dimensiune vertical de ocluzie micorat:
a. vizibilitatea dinilor este exagerat
b. aspectul feei pacientului este ntinerit
c. buzele nu intr n contact
d. anurile periorale sunt accentuate
e. apare zgomotul de castagnete

Rspuns: D

67. *Care din urmtoarele situaii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor
totale aplicate n cavitatea oral:
a. fonema Vare o emisie uierat
b. fonema S are o emisie ca un zzit atunci cnd ntre vrful limbii i regiunea
retroincisiv este un spaiu prea mare
c. fonema S are o emisie ca un zzit atunci cnd frontalii superiori sunt prea
vestibularizai sau frontalii inferiori prea lingualizai
d. fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea scuri
e. fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea lungi

Rspuns: D

68. *La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cnd foneme V seamn cu fonema
F:
a. dinii superiori sunt prea scuri
b. dinii inferiori sunt prea scuri
c. dinii superiori sunt prea lungi
d. frontalii superiori sunt oralizai
e. macheta superioar este prea extins

Rspuns: A

69. Pentru etapa de prob a machetelor, medicul va primi din laborator:
a. machetele i lingurile individuale
b. fia de laborator
c. machetele aezate pe modele funcionale montate n ocluzor sau articulator
d. machetele aezate pe modele de studiu montate n ocluzor sau articulator
e. abloanele de ocluzie
Rspuns: B, C, E
70. Pe modelele care se realizeaz machetele viitoarelor proteze totale trebuie s fie trasate
urmtoarele linii de referin:
a. linia bipupilar
b. linia sursului
c. linia suborbital
d. linia caninilor
e. linia median

Rspuns: B, D,E

71. La controlul extraoral al machetei protezei totale se urmrete ca:
a. bazele din cear s cuprind anurile pterigomaxilare i restul zonei de nchidere
palatinal posterioar
b. bazele din cear s acopere n ntregime tuberculii piriformi
c. papilele interdentare s fie modelate concav
d. versantele vestibulare ale machetelor s fie modelate convex
e. versantul lingual al machetei inferioare s fie modelat convex

Rspuns: A, D

72. La controlul extraoral al machetelor protezei totale se urmrete ca:
a. dinii s realizeze uniti masticatorii de cte trei dini
b. nlimea frontalilor s se ncadreze ntre planul de ocluzie i linia sursului
c. cei ase dini frontali trebuie s ocupe spaiul dintre cele dou linii ale caninilor
d. dinii laterali s nu respecte regula lui Pound
e. curbura incizal s fie cu concavitatea n jos

Rspuns: A, B, C

73. La controlul intraoral al machetei superioare a protezei totale urmrim ca:
a. la micrile funcionale ale obrajilor baza machetei s nu fie dislocat
b. la micrile funcionale ale buzelor baza machetei s nu fie dislocat
c. baza machetei superioare s ocoleasc zona de nchidere palatin posterioar
d. s verificm stabilitatea machetei superioare prin apsri simultane dreapta -
stnga pe feele ocluzale ale premolarilor i molarilor
e. succiunea s fie optim

Rspuns: A, B,

74. Ce criterii trebuie s respecte baza din cear a machetelor protezelor totale:
a. s respecte limitele funcionale ale cmpului protetic
b. versantele vestibulare ale machetelor s fie modelate convex
c. versantul lingual al machetei inferioare s fie modelat concav
d. ceara din care sunt confecionate s aib punct de nmuiere ct mai mic
e. papilele interdentare s fie modelate convex

Rspuns: A, B, C, E

75. Care din urmtoarele afirmaii privind controlul machetei protezei totale inferioare sunt
corecte:
a. poziia anterioar a limbii contribuie la meninerea machetei mandibulare
b. controlul extinderii bazei machetei se execut cu gura ntredeschis
c. stabilitatea se verific prin presiuni alternative la nivelul premolarilor
d. apariia micrii de basculare impune remontarea dinilor laterali
e. gravitaia nu favorizeaz meninerea machetei inferioare

Rspuns: A, B, C, D

76. Care din urmtoarele afirmaii despre controlul estetic al machetelor protezelor totale
sunt corecte:
a. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura deschis
b. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura nchis i cu gura
semideschis
c. se observ aspectul facial al pacientului din fa i din profil
d. pacientul va fi solicitat s-i exprime opinia, iar medicul va sta n faa lui pentru a
observa mai uor impresiile pacientului
e. pacientul nu va fi solicitat s-i exprime opinia

Rspuns: B, C

77. La controlul estetic al machetei protezei totale cnd pacientul este examinat cu gura
nchis din profil se au n vedere urmtoarele aspecte:
a. buza superioar trebuie s fie ceva mai proeminent dect buza inferioar la
pacienii la care s-a realizat n zona frontal montare cap la cap
b. buza superioar trebuie s fie mai proeminent cnd s-a realizat o montare invers
frontal
c. marginea vestibular a machetei superioare s nu bombeze prea mult sub pragul
narinar realiznd o treapt
d. dac montarea dinilor s-a fcut cap la cap, buzele trebuie s fie n acelai plan
e. buza superioar trebuie s fie ceva mai proeminent dect buza inferioar la
pacienii la care n regiunea frontal s-a realizat montarea cel mai des folosit cap la cap

Rspuns: C, D

78. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale urmrete ca:
a. s fie respectat libertatea mandibulei n lateropulsia de fonaie
b. n timp ce pacientul numr de la 13 la 33, dinii frontali inferiori s ating faa
palatinal a frontalilor superiori
c. supraocluzia frontal i inocluzia sagital s fie corelate corespunztor
d. prezena machetelor protezelor totale s nu mpiedice fonaia
e. n propulsia de fonaie, muchiile incizale ale incisivilor inferiori s ajung cel
mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori

Rspuns: C, D, E

79. Care din urmtoarele situaii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale
aplicate n cavitatea oral:
a. fonema S are o emisie uierat atunci cnd frontalii superiori sunt prea oralizai
sau frontalii inferiori sunt prea vestibularizai
b. fonema S are o emisie uierat atunci cnd ntre vrful limbii i regiunea
retroincisiv este un spaiu prea mare
c. pronunarea lui F i V este distinct dac lungimea dinilor frontali superiori
i plasarea lor n sens vestibulo-oral este corect
d. n timpul pronuniei fonemelor F i V muchia incizal a frontalilor superiori
trebuie s ating uor buza inferioar
e. n timpul pronuniei fonemelor F i V muchia incizal a frontalilor inferiori
trebuie s ating uor vrful limbii

Rspuns: B, C, D

80. Urmtoarele afirmaii privind controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevrate:
a. dac fonema D se aude ca fonema T, dinii superiori sunt vestibularizai
b. dac fonema D se aude ca fonema T, macheta superioar este prea groas n
regiunea posterioar
c. dac fonema D se aude ca fonema T, macheta superioar este prea extins
d. dac fonema T se aude ca fonema D, dinii superiori sunt vestibularizai
e. dac fonema T se aude ca fonema D, dinii sunt oralizai

Rspuns: A, E

81. Care din urmtoarele situaii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale
aplicat n cavitatea oral:
a. fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt oralizai
b. fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea scuri
c. fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea lai
d. fonema K este alterat atunci cnd macheta superioar este prea groas n
regiunea posterioar
e. fonema K este alterat atunci cnd macheta este prea groas n zona rugilor
palatine

Rspuns: B, D

82. Dac la proba fonetic a machetelor protezelor totale, fonema S are o emisie uierat
nseamn c:
a. frontalii superiori sunt prea vestibularizai
b. frontalii superiori sunt prea oralizai
c. ntre vrful limbii i regiunea retroincisiv este un spaiu prea mic
d. frontalii inferiori sunt prea lingualizai
e. dinii superiori sunt prea scuri

Rspuns: A, D

83. n care din situaiile enumerate mai jos este necesar remontarea dinilor artificiali:
a. concordan ntre linia interincisiv superioar i linia median a feei
b. alegerea neadecvat a culorii garniturii de dini artificiali
c. montarea frontalilor superiori n afara crestei
d. proba spatulei pozitiv bilateral
e. proba spatulei pozitiv unilateral

Rspuns: B, D, E

84. Pentru realizarea nchiderii palatinale posterioare la proteza total:
a. se realizeaz gravarea modelului de ctre tehnician
b. se realizeaz gravarea modelului de ctre medic
c. se repereaz n cavitatea oral anurile pterigomaxilare
d. se deseneaz pe model zonele de despovrare
e. se deceleaz zonele retentive care pot crea probleme la inseria protezei

Rspuns: B, C

85. Pentru realizarea nchiderii palatinale posterioare la proteza total:
a. profunzimea gravrii trebuie s fie egal cu 2/3 din depresibilitatea esuturilor
b. profunzimea gravrii trebuie s fie egal cu 1/3 din depresibilitatea esuturilor
c. profunzimea gravrii variaz i n funcie de nclinarea vlului
d. profunzimea gravrii este mai mare pentru vlurile verticale
e. profunzimea gravrii este mai mare pentru vlurile orizontale

Rspuns: A, C, D

86. Zonele de despovrare, unde baza protezei totale nu trebuie s vin n contact intim cu
mucoasa sunt:
a. torusul palatin
b. torusul mandibular
c. anurile pterigomaxilare
d. exostozele
e. gaura mentonier

Rspuns: A, B, D, E

87. Care din urmtoarele afirmaii privind folierea torusului palatin sunt corecte:
a. gradul de foliere trebuie corelat cu diferena dintre reziliena mucoasei de pe
crestele edentate i reziliena mucoasei care acoper torusul
b. dac folierea pe torus este mic i reziliena pe creste mare, proteza nu basculeaz
c. dac folierea pe torus este mic i reziliena pe creste mare, proteza basculeaz
d. folierea torusului palatin se realizeaz de ctre medic n cabinet
e. torusul palatin nu se foliaz

Rspuns: A, C

88. Dup Grant i Johnson, atitudinea fa de retentivitile osoase bilaterale sau multiple este
urmtoarea:
a. retentivitatea existent se va desfiina complet pe model prin adugarea de ghips
b. din retentivitatea existent se va pstra 1 mm pentru a ajuta meninerea protezei,
iar marginea protezei se va termina n fundul de sac
c. marginea protezei va fi extins numai pn la limita unde retentivitatea este de 1
mm pe o parte, pe cealalt parte extinderea fiind pn la 3 mm de fundul de sac
d. marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material
rezilient
e. niciuna din soluiile propuse nu d un rezultat ideal

Rspuns: B, D, E

89. Dac la controlul intraoral al machetelor protezelor totale, ntre poziia de IM i poziia
de RC este o diferen de 1 mm:
a. aceasta reprezint situaia ideal
b. perfectarea relaiilor ocluzale nu se poate face pe proteze finite
c. se identific obstacolele cu hrtie de articulaie
d. perfectarea relaiilor ocluzale se face la machete prin lefuiri selective
e. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare

Rspuns: C, D

90. Care din urmtoarele afirmaii privind zonele de despovrare ale cmpului protetic
edentat total sunt adevrate:
a. reprezint zonele unde baza protezei totale trebuie s vin n contact intim cu
mucoasa cmpului protetic
b. localizarea lor va fi stabilit prin desenarea zonei respective pe model
c. grosimea zonei de despovrare variaz ntre 0,25 mm i 1 mm
d. papila incisiv nu necesit despovrare
e. tuberculul piriform nu necesit despovrare

Rspuns: B, C, E

91. Factorii generali ncriminai n etiologia stomatitelor protetice sunt
a) diabetul zaharat
b) insuficien renal cronic
c) litiaza biliar
d) hemopatiile
e) igiena corespunztoare a protezelor.
Rspuns:a,b,d

92. Factorii locali incriminai n etiologia stomatopatiilor protetice sunt
a) naintarea n vrst
b) leucemia limfoid cronic
c) creterea temperaturii locale sub proteza total
d) imperfeciunile de execuie ale protezei
e) autocurirea deficitar.
Rspuns: c, d,e.

93. *Teoria mecano-traumatic de producere a stomatopatiilor protetice incrimineaz
a) Candida albicans
b) monomerul acrilic
c) fragilitatea capilar
d) protezele adaptate necorespunzzor
e) Streptococul mutans
Rspuns: d.

94. *Teoria bacteriotoxic de producere a stomatopatiilor protetice incrimineaz
a) fragilitatea capilar
b) monomerul acrilic
c) Candida albicans
d) Fusobacterium nucleatum
e) Prevotella intermedia.
Rspuns: c.

95. Eroziunile mucoasei cmpului protetic edentat total sunt provocate de
a) margini impropri ale protezei
b) structura chimic a protezei
c) greeli de amprentare
d) candida albicans
e) tehnologie necorespunztoare n laborator.
Rspuns: a, c, e.
96. Eroziunile mucoasei cmpului protetic au mai frecvent urmtoarele localizri
a) linia oblic extern
b) linia oblic intern
c) cresta zigomato-alveolar
d) tuberculul piriform
e) coama crestei edentate.
Rspuns: b, c.

97. Tratamentul reaciei imediate totale a mucoasei cmpului protetic edentat total const n
a) suprimarea imediat a protezei
b) cptuirea direct a protezei
c) lavaj cu soluii antiseptice slabe
d) echilibrarea ocluzal
e) antihistaminice.
Rspuns: a, c, e.

98.*Leziunile de decubit ale mucoasei cmpului protetic edentat au ca etiologie
a) cptuirea direct
b) atrofia cmpului protetic
c) afeciuni renale cronice
d) tulburri vasculare
e) greeli de amprentare.
Rspuns: b.

99. Leziunile de decubit se caracterizeaz prin
a) miros fetid
b) flor microbian moderat
c) flor microbian abundent
d) absena diskeratozei
e) localizare la orice nivel.
Rspuns: b, d.

100. Leziunile maligne se difereniaz de leziunile de decubit prin
a) consisten dur
b) adenopatie inconstant
c) tumefacie edematoas
d) halen fetid
e) diskeratoz frecvent.
Rspuns: a, d, e.

Tema 68. Restaurri unidentare intracoronare i extracoronare
Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara,
2001 (pag. 191-243)

Complement simplu:

1. n cazul unei coroane mixte, grosimea metalului este de:
A. 1,2 mm
B. 1.5 mm
C. 0,3-0,5 mm
D. 0,5-0,7 mm
E. 0,8 mm

Rspunsuri corecte: C

2. Onlay-urile se indic:
A. la molari tratai endodontic care au perei vestibulari i orali sntoi, iar esuturile restante
trebuie protejate
B. la molari tratai endodontic care mai au doar 1 perete restant
C. ca elemente de agregare n edentaii ntinse
D. cel mai frecvent n leziunile mezio-palatinale la frontali
E. variantele A i C

Rspunsuri corecte: A

3. Restaurrile extracoronare:
A. nu implic laboratorul de tehnic dentar
B. necesit sacrificii mai importante de esuturi dure
C. sunt dominate de onlay-uri
D. sunt nefizionomice
E. nici o variant corect.

Rspunsuri corecte: B

4. Avantajele faetelor sunt:
A. economie de esuturi dentare
B. corecteaz bruxismul
C. realizeaz stopuri ocluzale stabile
D. retenia lor pe suprafaa dintelui se realizeaz prin efectul de perl
E. se realizeaz din aliaje de Cr-Co

5. Contraindicaiile coroanei Jacket din ceramic sunt:
A. fracturi ale marginilor incizale ce pot fi refcute cu materiale plastice de restaurare coronar
B. anomalii de form i de poziie
C. discromiile
D. pacieni tineri la care camera pulpar fiind voluminoas exist riscul lezrii pulpei
E. nici o variant corect.

Rspunsuri corecte: D

6. Coroanele de nvelis sunt contraindicate :
A. pe dini cu tratamente endodontice incorecte i/sau cu patologie periapical
B. pentru refacerea ariilor de contact interdentar
C. n caz de abrazii patologice
D. n caz de fracturi de cuspizi ai dinilor din zona de sprijin
E. pe dini cu obturaii multiple


7. Indicaiile coroanelor de nveli:
A. ca elemente de agregare n protezarea fix
B. pe dini cu tratamente endodontice i patologie periapical
C. pe dini cu rezorbii alveolare care ating treimea apical
D. pe dini foarte scuri
E. variantele B i C.


8. Bizoul la nivelul cuspidului de sprijin asigur:
A. integritate marginal
B. stabilitate
C. grosime corespunztoare de material
D. rezisten structural
E. conservarea esuturilor dentare


9. Pentru o coroana Jacket din marginea incizal se lefuiesc:
A. 1.3 mm
B. 2 mm
C. 1,5 mm
D. 3 mm
E. 1 mm

Rspunsuri corecte: B

10. Bizoul pereilor axiali la un inlay asigur:
A. retenie
B. stabilitate
C. rezisten structural
D. prevenirea efectului de ic
E. integritate marginal


11. n cazul unei coroane mixte cu suprafaa oral metalo-ceramic din suprafaa oral se indic o
reducere de:
A. 0,5 mm
B. 0,3-0,5 mm
C. 1-1,2 mm
D. 0,8 mm
E. 0,8-1 mm


12. Tehnica Scutan este:
A. o tehnic indirect de confecionare a restaurrilor provizorii ce utilizeaz rin acrilic
autopolimerizabil
B. o tehnic indirect de confecionare a restaurrilor provizorii ce utilizeaz rina acrilic
termopolimerizabil
C. o tehnic direct de confecionare a restaurrilor provizorii
D. o tehnic ce utilizeaz n exclusivitate rini epiminice
E. o tehnic ce utilizeaz rini compozite


Complement multiplu:

13. Faetele de ceramic:
A. prezint stabilitate cromatic
B. rezistena la uzur este sczut
C. retenie sczut de plac bacterian
D. nu pot mima transluciditatea dintelui natural
E. implic un sacrificiu minim de esut dentar sntos

Rspunsuri corecte:A, C, E

14. Faetele ceramice sunt indicate n urmtoarele situaii:
A. anomalii de form ale dinilor frontali
B. pacieni cu bruxism
C. dini cu obturaii coronare masive
D. pentru nchiderea unor diasteme
E. pacieni cu igiena bucala precar


15. Coroanele metalice turnate:
A. izoleaz termic bontul dentar subiacent
B. au pereii axiali subiri
C. prezint un contact cu bontul extins n suprafa
D. prezint dificulti n ablaie
E. se caracterizeaz printr-o grosime uniform a pereilor axiali

Rspunsuri corecte: C, D

16. Coroanele de nveli se clasific n funcie de materialele din care sunt confecionate, astfel :
A. coroane nemetalice
B. coroane turnate
C. coroane tanate
D. coroane metalice
E. coroane mixte

Rspunsuri corecte: A, D, E

17. Indicaiile coroanei turnate sunt:
A. cerine estetice mari
B. corecia planului de ocluzie
C. dini tratai endodontic
D. distrugeri extensive datorit cariilor sau traumatismelor
E. dini stlpi redui ca volum

Rspunsuri corecte: B, C, D

18. Contraindicaiile generale ale restaurrilor de acoperire total sunt:
A. igien bucal deficitar
B. plasarea n zone vizibile
C. tineri ntre 16 i 18 ani
D. dini nclinai mai mult de 30 de grade
E. imediat dup tratamentul parodontal


19. Restaurrile protetice unidentare estetice definitive se pot realiza din:
A. ceramic feldspatic
B. rini acrilice
C. porelan cu nucleu aluminos
D. metal i ceramic
E. ceramic magnezic

Rspunsuri corecte: A, C, D, E

20. Contraindicaiile unei coroane mixte sunt:
A. camera pulpar voluminoas
B. dini cu camera pulpar redus dimensional
C. cnd este contraindicat coroana integral ceramic
D. cerine estetice
E. perete vestibular intact


21. La o coroan mixt metalo-ceramic, pragul gingival:
A. este neuniform
B. are aceeai grosime att vestibular ct i oral
C. la nivelul feei orale are form de chanfrein
D. se limiteaz strict la nivelul feelor proximale
E. vestibular, pragul va avea o lime mai mare

Rspunsuri corecte: A, C, E

22. Etapa final de preparare a bontului pentru o coroan mixt cuprinde:
A. lefuirea feelor proximale
B. asigurarea reteniei
C. definitivarea pragului (a zonei terminale)
D. rotunjirea muchiilor
E. desfiinarea retentivitilor vestibulare i orale

Rspunsuri corecte: C, D

23. Procedeul de faetare sau tehnica faetelor ceramice presupune:
A. sacrificiu minim de esut dentar sntos
B. realizare prin tehnici directe
C. risc mare de iritaie pulpar
D. risc minim de iritaie parodontal
E. rezistenta la uzur


24. Indicaiile faetrii (laminates, veneers) cuprind:
A. prezena unor obturaii coronare masive
B. nchideri de diasteme;
C. distrofii dentare pe faa vestibular
D. anomalii de form
E. prezena de fisuri ale smaltului

Rspunsuri corecte: B, C, D, E

25. Urmtoarele afirmaii privind dimensiunea spaiului interocluzal sunt adevrate:
A. trebuie s fie foarte redus dimensional , chiar dac nu asigur o grosime suficient metalului
B. trebuie s fie mai mic n dreptul cuspizilor de sprijin
C. trebuie s asigure o grosime suficient metalului
D. trebuie s fie mai mic n dreptul cuspizilor de ghidaj
E. trebuie s permit refacerea optim a morfologiei ocluzale


26. Urmtoarele erori pot apare frecvent n cadrul preparrii bontului dentar pentru o coroan de
nveli turnat:
A. convergena exagerat a suprafeelor proximale
B. afectarea pulpei
C. fractura dintelui
D. reducerea insuficient din suprafaa ocluzal
E. lefuirea exagerat n zonele mai accesibile


27. Care dintre urmtoarele constituie avantaje ale coroanei turnate?:
A. rezistena
B. vizibilitatea metalului
C. posibilitatea de a modifica forma i ocluzia
D. se obine destul de uor o form adecvat de rezisten
E. are caliti retentive mici

Rspunsuri corecte: A, C, D

28. Coroana mixt are urmtoarele dezavantaje:
A. alegerea culorii este facil
B. rezultatele placrii metalo-ceramice sunt inferioare restaurrii integral ceramice
C. ndeprtarea unei cantiti nsemnate de substan dur dentar
D. risc de fracturare a porelanului
E. pre de cost ridicat


29. Urmtoarele enunuri referitoare la lefuirea feei vestibulare pentru coroana mixt sunt false:
A. planul incizal determin axa de inserie
B. planul cervical determin axa de inserie
C. se realizeaz ntr-un singur plan
D. lefuirea se face n dou planuri
E. planul incizal asigur spaiul necesar pentru ceramic

Rspunsuri corecte: A, C

30. La coroana mixt metalo-ceramic, faa vestibular se prepar cu un prag:
A. tangenial
B. chanfrein
C. prag cu bizou
D. n muchie de cuit
E. prag drept


31. Componenta fizionomic a coaroanei mixte, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. confer aspect estetic
B. particip obligatoriu la realizarea ariilor proximale de contact interdentar
C. n toate situaiile faa ocluzal se realizeaz fizionomic
D. protejeaz limita cervicala a bontului
E. poate acoperii n totalitate componenta metalic


Tema 69. Principiile preparrii dinilor n protezarea fix
Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara,
2001 (pag.545-618)

Complement simplu:

32. n cursul preparrii bontului riscul lezrii inseriei epiteliale este mai mare:
A. la nivelul dinilor laterali, deoarece curbura liniei cervicale este redus
B. la nivelul feelor meziale ale dinilor laterali, accesul fiind mai uor
C. la nivelul dinilor frontali
D. la nivelul feei distale a caninului, acesta reprezentnd limita de trecere ntre zona frontal si cea
distal
E. la nivelul feelor proximale ale tuturor dinilor


33. Care este grosimea dentinar minim ntre suprafaa bontului i camera pulpar pentru o protecie
pulpar satisfctoare?:
A. nu s-a demonstrat experimental existena unei grosimi minime
B. grosimea depinde de numrul canaliculelor dentinare
C. 1 mm
D. 2 mm


34. n cazul dinilor cu afectarea furcaiei se recomand
A. prepararea fr prag
B. prepararea cu prag cu bizou
C. prepararea canelat
D. prepararea cu prag
E. nici un rspuns nu este adevrat


35. Valoarea optim a unghiului de convergen ocluzal a pereilor axiali ai bontului fa de axa de
inserie a unei proteze fixe este de:
A. 2
B. 5
C. 6
D. 10


36. n ce etape ale tratamentului protetic poate fi afectat vitalitatea pulpar n proteza fix
unidentar?:
A. la conceperea planului de tratament
B. n timpul lefuirii
C. dup fixarea de durat
D. n timpul amprentrii
E. n oricare


37. n timpul oricrei preparaii se va ine seama de urmtoarele afirmaii adevrate:
A. lefuirea ocluzal plan este mai puin traumatizant pentru pulp
B. lefuirea axial este mai bine s fie ct mai convergent pentru ca proteza fix s se adapteze ct
mai bine
C. pe msur ce grosimea dentinei scade, reactivitatea pulpei scade
D. preparaiile cu prag sunt mai puin traumatizante dect fr
E. adncimea preparaiei conteaz mai mult dect suprafaa


38. Retenia primar a unei proteze fixe unidentare este dat de:
A. friciunea dintre suprafeele preparaiei dentare i cea intern a protezei fixe
B. materialul de fixare
C. axul lung al dintelui
D. contactul ct mai puternic cu punctele de contact ale dinilor vecini
E. unghiul mic de divergen al bonturilor sau unghiul mare de convergen al cavitilor pentru inlay


39. Retenia restaurrii protetice unidentare depinde de:
A. mrimea forelor ce se aplic pe suprafeele ocluzale
B. direcia de aplicare a forelor ocluzale la nivelul pantelor cuspidiene
C. prezena contactelor premature i a interferenelor ocuzale
D. toate rspunsurile sunt corecte


Complement multiplu:

40. Mrimea presiunii exercitate de medic asupra piesei, din punct de vedere biologic acceptat este
cuprins ntre urmtoarele limite:
A. n condiiile controlului temperaturii prin rcire cu ap, valoarea presiunii nu are importan prea mare
B. se prefer presiuni sub120 g
C. s nu depeasc 230 g
D. dac se folosesc pauze dese valoarea presiunii are importan mai redus
E. efectele negative ale presiunii se compenseaz n timp prin depunere de dentin de reacie

Rspunsuri corecte: B, C

41. Prepararea bontului pentru coroana de nveli metalic se face n urmtoarea ordine:
A. ocluzal-vestibular-oral
B. ordinea depinde de autori
C. vestibular-ocluzal-proximal
D. ntr-o succesiune precis
E. toate.

Rspunsuri corecte: A, B, D

42. Controlul unei preparri dentare se face:
A. vizual, direct, cu ambii ochi
B vizual, indirect, pe model
C. prin palpare cu sonda dentar
D. radiografic
E. ntr-o amprent


43. Care sunt dezavantajele restaurrii metalo-ceramice realizate dup un bont lefuit cu prag cu
bizou?:
A. nchidere marginal deficitar
B. stabilitate redus
C. colorare inestetic a gingiei libere
D. plasarea coleretei n anul gingival favorizeaz parodontita marginal
E. acoperirea coleretei metalice cu porelan afecteaz parodoniul marginal.


44. n cursul preparrii dintelui pentru o coroan de nveli metalic cele mai solicitante pentru pulpa
dentar sunt:
A. preparrile cu prag gingival
B. preparrile n chanfrein
C. lefuirea molarilor inferiori care au volum i suprafa mare
D. lefuirea plan a suprafeelor ocluzale
E. convergena exagerat a pereilor axiali.


45. Restaurrile prin acoperire total au urmtoarele indicaii n scop protetic:
A. restaurarea dinilor cu mai mult de din coroan distrus
B. agregarea unei proteze fixe
C. solidarizarea unui dinte fr antagonist
D. n cazul unei igiene deficitare
E. n cazul dinilor colorai cu tetraciclin

Rspunsuri corecte: B, C

46. Proteza provizorie trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. s asigure un contact intim cu parodoniul marginal
B. s asigure stabilitatea poziional
C. s permit igienizarea corect
D. s protejeze pulpa
E. s aib suficient rezisten


47. Pentru a asigura protecie pulpar, coroanele provizorii trebuie s fie:
A. bine adaptate pe bont
B. n contact intim cu marginea gingiei libere
C. s mpiedice infiltrarea salivei
D. s fie confecionate din materiale ru conductoare de cldur
E. B i C

Rspunsuri corecte: A, C, D

48. Metoda direct pentru confecionarea protezelor provizorii este indicat:
A. pentru orice tip de restaurri
B. pentru restaurri unidentare
C. pentru restaurri numai n zona frontal
D. pentru restaurri reduse
E. toate

Rspunsuri corecte: B, D

49. Cum este posibil s fie lezai dinii vecini, antagoniti, limba, n timpul lefuirii pentru proteza
fix unidentar?:
A. datorit unor condiii locale nefavorabile
B. neateniei sau oboselii medicului
C. sprijinului pe pri dure
D. instrumente neadecvate descentrate
E. micri intempestive ale pacientului


50. Contactele premature i interferenele ocluzale induse prin intermediul restaurrilor unidentare
pot avea urmtoarele consecine:
A. afectarea parodoniului de susinere
B. evoluia unei gingivite cronice hiperplazice
C. intruzia dintelui antagonist
D. declanarea de micri parafuncionale
E. fiind vorba de un singur dinte, consecinele sunt neglijabile


Complement simplu

51. *Valoarea optim de nclinare a fiecrui perete a bontului fa de axa de inserie este de:
A) 2
B) 3
C) 6
D) 10
E) nici un rspuns nu este corect
pg.551Rspuns corect:B

52. *Fore perpendiculare pe axa de rotaie a unui bont vor dezvolta de-a lungul liniei tangeniale a
bontului:
A) fore de rotaie pure
B) fore de ncovoiere pure
C) fore de forfecare pure
D) fore de traciune pure
pg.556 Rspuns corect:C

53. *O coroan nu va fi dizlocat sub aciunea solicitrilor funcionale sau parafuncionale dac:
A) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de translaie al restaurrii n jurul unui
punct care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse
B) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii n jurul unui
punct care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse
C) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii n jurul unui
punct care se gsete n zona ocluzal a suprafetei opuse
D) rspunsurile b i c sunt corecte
pg.556 Rspuns corect:B

54. *Mrimea dehiscienei marginale dintre marginile protezei i bont, considerat acceptabil din punct
de vedere clinic, este de:
A) 50 m
B) 0,50 m
C) 0,5 mm
D) 0,7 mm
E) 75 m
pg.567 Rspuns corect:A

55. *Grosimea dentinar minim pentru oprotecie pulpar satisfctoare este de:
A) 0,5 mm
B) 1 mm
C) 1,5 mm
D) 2 mm
pg.580 Rspuns corect:D

56. *Mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere biologic acceptat este de
maxim:
A) 100 g
B) 120 g
C) 230 g
D) 250 g
E) 300 g

57. *n cazul dinilor cu afectarea furcaiei se recomand
A) prepararea fr prag
B) prepararea cu prag cu bizou
C) prepararea canelat
D) prepararea cu prag
E) nici un rspuns nu este adevrat

58. *Refacerea unui parodoniu sntos n cazul unor leziuni uoare este complet dup:
A) 2 sptmni
B) o zi
C) 4-5 zile
D) 8-12 zile
pg.592 Rspuns corect:D

59. *n cazul smear layer-ului se indic:
A) pstrarea integral
B) pstrarea parial sub forma unor microdopuri
C) ndeprtarea total
D) indeprtarea sau psrarea n funcie de situaia clinic

60. *Dac se lefuiete cu turbina fr jet de ap apar leziuni de arsur la nivelul pulpei dup:
A) 5 secunde
B) 11 secunde
C) 15 secunde
D) 30 secunde
Complement multiplu

61. Stabilitatea unei RPF pe un bont depinde de:
A) lungimea bontului
B) proprietile fizice ale cimentului
C) divergena ocluzal a suprafetelor axiale
D) diametrul bontului
E) toate rspunsurile sunt corecte
pg.556 Rspuns corect:A,B,D

62. Pentru ca elementele adiionale de cretere a stabilittii RPF (anurile,casetele preparate pe bont) s
fie eficiente ele trebuie s prezinte
A) directie paralel cu axul de inserie
B) unghiuri bine exprimate
C) unghiuri rotunjite
D) perei perpendiculari pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea
E) perei paraleli pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea

63. Reducerea posibilitilor de dislocare a unei RPF la o singur ax (axa de dezinserie) se realizeaz
prin:
A) eliminarea rotaiei n sens M-D
B) evitarea unui design exclusiv circular
C) eliminarea rotaiei n sens V-O
D) eliminarea translaiei n sens V-O
E) eliminarea translaiei n sens M-D
pg.563 Rspuns corect:B,D,E

64. Rezistena structural a unui bont este dat de:
A) preparara anatomic a suprafeelor ocluzale
B) bizotarea cuspizilor de ghidaj
C) prepararea de anuri i casete
D) prepararea unei grosimi uniforme a suprafeelor axiale
pg.565-566 Rspuns corect:A,C,D

65. Forma ideal a zonei terminale a bontului trebuie s ndeplineasc urmtoarele criterii:
A) s ofere o limit precis pe care s se adapteze marginea finisat a machetei
B) s poat fi observat uor de ctre practician
C) s permit o adaptare ocluzal intim a restaurrii
D) s asigure o grosime suicient a materialului din care se confecioneaz restaurarea
E) toate raspunsurile sunt corecte
pg.568 Rspuns corect:A,D

66. Formele de preparare ale zonei terminale ale bonturilor sunt:
A) cu prag
B) prag cu bizou
C) tangenial
D) chanfrein
E) chanfrein cu bizou
pg.568 Rspuns corect:A,B,C,D

67. Avantajele preparaiei cu prag sunt:
A) limita de preparare este precis
B) este eliminat smalul nesustinut de la muchia marginal a bontului
C) pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale ale restaurrii este minim
D) ofer techicianului suficient spaiu
pg.571 Rspuns corect:A,C,D

68. Dezavantajele preparaiei cu prag sunt:
A) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii
B) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unui spaiu cervical
C) unghiul de 90 duce la concentrarea stresului n tesuturile parodontale
D) sacrificiu mare de tesuturi dure
E) pericol mare de lazare a periodoniului marginal n timpul preparrii
pg.571 Rspuns corect:B,D

69. Indicaile preparaiei cu prag sunt:
A) restaurrile integral ceramice
B) evoluia unei carii n zona cervical
C) CMMC pe faa vestibular i pe jumtatea vestibular a feelor proximale
D) CMMC pe faa oral i pe jumtatea oral a feelor proximale
E) CMMC pe faa oral i pe feele proximale
pg.571 Rspuns corect:A,B,C

70. Avantajele pragului cu bizou sunt:
A) limita preparaiei este bine definit
B) spaiu suficient pentru technician
C) nu necesita sacrificiu mare de esuturi
D) bizotarea elimin smalul nesusinut

71. Dezavantajele pragului cu bizou sunt:
A) este greu de realizat
B) impune plasarea marinii restaurrii n anul gingival
C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie
D) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii
E) marginile subiri ale machetei de cear se pot deforma

72. Indicaile pragului cu bizou sunt:
A) zona vestibular i parial proximal a CMMC
B) n zona oral i parial proximal a CMMC
C) la pragul ocluzal a onlayului i al coroanei la mandibul
D) zona vestibular i parial proximal a CMMP
E) n zona terminal gingival proximal la cavitile preparate pentru onlay de ceramic
pg.572-573 Rspuns corect:A,C,D

73. Avantajele chanfrein-ului sunt:
A) se elimin smalul nesusinut de la muchia marginal a bontului
B) pericolul de a supracontura suprafeele cervicale ale restaurrii este minim
C) nu necesit sacrificiu mare de esuturi dentare
D) cimentul are posibiliti de refluare
E) unghiul intern rotunjit mpiedic acumularea de stres
pg.573 Rspuns corect:C,D,E

74. Dezavantajele chanfrein-ului sunt:
A) necesit sacrificiu mare de esuturi dentare
B) cimentul are posibiliti de refluare
C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie
D) la o adaptare deficitar a restaurrii pe bont apar zone de retenionare a plcii bacteriene
pg.574 Rspuns corect:C,D

75. Indicaile chanfrein-ului sunt:
A) onlay-urile MOD
B) coroanele metalice turnate
C) coroanele integral ceramice
D) zona lingual a CMMC
E) zonele proximale ale CMMC

76. Avantajele preparrii fr prag sunt:
A) limit bine definit a preparaiei
B) sacrificiu redus de esuturi dure dentare
C) preparare clinic simpl
D) n caz de adaptare marginal deficitar spaiul marginal nu se mrete
E) toate rspunsuile sunt corecte
pg.575
Rspuns corect:B,C,D

77. Dezavantajele preparrii fr prag sunt:
A) limit de preparare imprecis
B) imposibilitatea de refluare a cimentului
C) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unei dehisciene cervicale
D) margini subri ale machetei de cear ce se pot deforma
E) supraconturri din partea technicianului
pg.575 Rspuns corect:A,D,E

78. Indicaile preparrii fr prag sunt (ca i soluie de compromis):
A) suprafeele vestibulare ale dinilor laterali
B) dini cu diametre reduse
C) suprafeele linguale ale dinilor laterali inferiori
D) dini basculai
E) dini egresati
pg.575 Rspuns corect:B,C,D

79. Rspunsul pulpar la prepararea bontului este condiionat de urmtorii factori:
A) grosimea dentinei restante
B) traumatismul termic
C) traumatismul psihic
D) vibraii
E) expunerea pulpei dentare
pg.578 Rspuns corect:A,B,D,E

80. Vitalitatea bontului poate fi ameninat de:
A) modelarea necorespunztoare a suprafeei ocluzale a restaurrilor de durat
B) modelarea necorespunztoare a suprafeei linguale a restaurriloor provizorii
C) amprentare
D) demineralizarea sau gravarea acid

81. Cantitatea de cldur care ia natere n timpul preparii bonturilor depinde de:
A) temperatura camerei
B) mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei
C) durata contactului dintre instrumentul diamantat i suprafaa dentinar
D) eficiena rcirii cu ap
E) eficiena rcirii cu aer
pg.582 Rspuns corect:B,C,D

82. Despre desicarea dentinei se poate afirma c:
A) dentina trebuie uscat pentru a cura smear layer-ul
B) dentina trebuie s rmn umed
C) determin micarea spre interior a fluiului din canaliculele deninare
D) determin micarea spre exterior a fluiului din canaliculele deninare
E) determin stimularea nervilor senzitivi pulpari

83. Pulpectomia n scop protetic se recomand dac:
A) preparaia terminal se realizeaz n pra cu bizou
B) grosimea dentinei este prea redus pentru a mai putea garanta vitalitatea organului pulpar
C) dorim o rezisten crescut a bontului
D) anticipm o eventual deschidere a camerei pulpare n timpul preparrii dintelui

84. Agenii de curire a dentinei conin:
A) acid citric
B) poliacid
C) agent de chelatare (EDTA)
D) acid tartric
E) acid tanic
pg.590 Rspuns corect:A,C

85. Pentu profilaxia afeciunilor pulpare n timpul protezrii se inic:
A) aplicarea unui liner pentru a nchide orificile canaliculelor deninare
B) trebuie indeprtat smear layer-ul
C) evitarea exercitrii unor fore exagerate la cimentare
D) stimularea neodeninogenezei prin aplicarea de idroxid de calciu pe suprafaa dentinar proaspt
E) evitarea desicrii suprafeei dentinare
pg.591 Rspuns corect:A,C,E

86. *Pentru a nu leza esutul gingival se va ptrunde n anul gingival maxim:
A) 1 mm
B) 1.2 mm
C) 0,5 mm
D) 0.25 mm
E) 0,7 mm

87. Raporturile dintre dinii restaurai i parodoniu depind de:
A) ariile de contact interproximale
B) conturul coronar al suprafeelor vestibulare n treimea mijlocie i a suprafeelor orale n treimea
cervical
C) conturul de emergen
D) zona anului gingival

88. Ariile de contact sunt poziionate astfel:
A) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor premolari i cea mezial a
premolarilor secunzi
B) n treimea incizal n plan frontal i n treimea vestibular n plan sagital pentru incisivi i canini
C) la unirea treimii cervicale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii vestibulare cu cea
mijlocie n sens vestibulo-oral pentru molari
D) la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii vestibulare cu cea
mijlocie n sens vestibulo-oral pentru premolari
E) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor molari i cea mezial a
molarilor secunzi

89. Impactul alimentar este favorizat de:
A) tabl ocluzal turtit(plan)
B) contacte intraarcadice prea strnse
C) cuspizi plonjani
D) nterferene ocluzale ce duc la distalizarea dintelui i deschiderea spaiului interdentar

90. Plasarea marginilor restaurrii n anul gingival este indicat n urmtoarele circumstane:
A) nlocuirea sau acoperirea unei restaurri intratisulare ntinse (obturaie)
B) mbuntirea reteniei bontului coronar
C) pentru un contur coronar favorabil la dinii cu furcaile dezvelite
D) cnd considerentele estetice nu primeaz
E) cnd se dorete o finisare superioar a marginii cervicale a bontului
pg.602-603 Rspuns corect:A,B,C

91. Manifestrile clinice ale ptrunderii n spaiul subsulcular n cazul protezrilor fixe se manifest astel:
A) inlamaie gingival persistent
B) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat
C) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit
D) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit
E) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat
pg.605-606 Rspuns corect:A,C,E

92. Mecanismele de aciune ale teoriei proteciei gingivale sunt:
A) protecia marginilor gingivale
B) suprafaa restaurrii n continuarea suprafeei gingiei
C) stimularea gingival
D) contururi de autocurire

93. Referitor la profilul de emergen se poate afirma c:
A) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la baza anului gingival ,
trece de gingia liber i ptrunde n mediul bucal
B) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la gingia liber i ptrunde n
mediul bucal
C) profilul de emergen drept reprezint conturul axiogingival normal al dintelui natural
D) restaurrile cu profil de emergen drept faciliteaz accesul mijloacelor de igienizare
E) restaurrile cu profil de emergen ce urmrete convexitatea natural faciliteaz accesul mijloacelor
de igienizare

94. Avantajele plasrii marginilor preparaiei supragingival sunt:
A) pot fi finisate foarte bine
B) au aspect estetic superior
C) pot fi amprentate mai uor
D) se indic n leziunile dentare i fracturi dentare extinse n zona sulcular
E) pot fi preparate uor i cu precizie mare

95. Indicaile plasrii marginilor preparaiei subgingival sunt:
A) cnd considerentele estetice nu primeaz
B) acoperirea unor restaurri intratisulare extinse (DCR turnat, obturaie)
C) n situaile ce necesita o finisare cervical superioar
D) mbuntirea reteniei bontului prin alungirea acestuia
E) toate rspunsurile sunt greite
pg.612
Rspuns corect:B,D

96. Particularitile dinilor cu suport parodontal redus au urmtoarele partiulariti:
A) alungirea coroanei clinice
B) diminuarea diametrului radicular
C) migrarea coletului clinic
D) modificarea anatomiei gingivale
E) mentinerea anatomiei gingivale

97. n cazul dinilor cu suport parodontal redus se recomand:
A) plasarea supragingival a marginilor restaurrii
B) adaptare marginal foarte precis
C) prepararea fr prag a zonei terminale
D) prepararea n chanfrein a zonei terminale
E) plasarea subgingival a marginilor restaurrii
pg.615-616 Rspuns corect:A,B,D

98. Principile biomecanice comune tuturor preparaiilor sunt:
A) conservarea esuturilor dure restante
B) suprafee ocluzale din ceramic
C) integritatea mainal
D) vizibilitate minim a metalului
E) rezistena structural

99. Principile biologice comune tuturor preparaiilor sunt:
A) protecia psihicului pacientului
B) asigurarea formei de retenie i stabilitate
C) integrarea ocluzal a restaurrii
D) protecia biologiei pulpare
E) margini subgingivale

Tema 49. Planul de tratament n protezarea breelor edentate
Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed. Signata,
Timioara, 2001

Complement simplu

100. *Starea de edentaie trebuie tratat exclusiv:
A. medicamentos
B. protetic
C. endodontic
D. mecanic
E. parodontologic
Rspuns corect : B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag .413)

101. *Restaurrile hibride cuprind:
A. restaurare mobil
B. restaurare fix
C. restaurare fix plus mobilizabil
D. restaurare unidentar
E. restaurare pe implante
Rspuns corect : C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 414)

102. *Valoarea funcional a dinilor stlpi restani depinde de:
A. implantarea dinilor
B. morfologia radicular
C. depulparea dintelui
D. profesie,sex,vrst
E. toate rspunsurile sunt corecte
Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 417)

103. *Urmtoarele materiale pstreaz integritatea stopurilor ocluzale:
A. RDC
B. aliajele
C. polimeri
D. stents
E. FOZ
Rspuns corect :B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 422)

104. *Breele edentate se pot localiza:
A. la maxilar
B. la mandibula
C. pe o hemiarcada
D. n zona frontal
E. toate rspunsurile sunt corecte

105. *Edentaia subtotal rezult din :
A. absena 1-2 dini de pe arcad
B. absena 1-2 dini de pe ambele arcade
C. prezena a 10-12 dini pe arcad
D. prezena a 1-4 dini pe arcad
E. absena tuturor diniilor
Rspuns corect :D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 424)

106. *Clasificarea lui Kennedy este:
A. clasificarea morfologiei dentare
B. a morfologiei radiculare
C. a formei arcadelor
D. a formei faciale
E. a edentaiilor pariale

107. *Clasele lui Kennedy:
A. nu au modifcri
B. clasa III are doar o modificare
C. toate pot avea o singur modificare
D. clasa IV nu poate avea modificri
E. clasa IV are doua modificri
Rspuns corect : D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 425)

108. *Configuraia rdcinilor si canalelor radiculare se examineaz:
A. prin incizie
B. pe ortopantomografie
C. cu ajutorul camerei intraorale
D. radiografic
E. palpatoriu

109. *Molarii primi inferiori:
A. au trei rdcini robuste
B. au o implantare foarte sczut
C. sunt fr valoare protetic
D. au rdcinile foarte convergente
E. au rdcini robuste divergente

110. *Raportul coroan-rdcin const n:
A. L dintelui msurat de la coroan la apex
B. L coroan-creast alveolar n raport cu L rdcinii intraosoase
C. L creast alveolar-apex n raport cu latimea coronar
D. limea coronara in raport cu lungimea coronar
E. nici un rspuns
Rspuns corect B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 436)

111. *Semn radiologic n cazul dinilor sntoi:
A. spaiu periodontal mrit
B. camer pulpar fr radiotransparen
C. sept osos interradicular compact
D. sept osos alveolar discontinuu
E. compact osoas absent

112. *Restaurarea breei edentate n zona lateral se recomand:
A. pentru prezena tuturor dinilor pe arcad
B. pentru evitarea basculrii dinilor limitrofi breei
C. pn la vrsta de 17 ani
D. n cazul unei bree vechi nchis
E. toate
Rspuns corect : B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 456)

113. *Elementele de agregare:
A. sunt alese de ctre pacient
B. numarul lor este independent de numrul stlpilor
C. acoper dinii stlpi
D. sunt nefuncionale
E. preferate pentru zona lateral sunt coroanele semifabricate

114. *RPF monobloc au ctigat teren datorit:
A. consumului mai mare de materiale
B. pre de cost sczut i eficien sczut a echipei medic-tehnician
C. scurtrii numrului de etape clinico-tehnice
D. mririi numrului de etape clinice i a exactitii foarte mari
E. se realizeaz prin sudarea,lipirea prilor componente

115. *Caracteristicile RPF:
A. sunt proteze elastice
B. sunt realizate direct n cabinetul stomatologic
C. volumul lor este mai mare ca i cel al dinilor naturali
D. sunt fixate la dinii stlpi prin cimentare, lipire, nubare
E. nu transmit presiuni masticatorii stlpilor

116. *Restaurrile protetice fixe cu extesie:
A. sunt nedemne de a fi luate n considerare
B. prezint o rat de eecuri mai mic cu ct numrul dinilor stlpi este mai mic
C. este recomandat n zona lateral
D. este limitat att distal ct i mezial de dini
E. se folosesc n zona frontal

117. *RPF totale trebuie sa nu ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. s aib ambrazuri mari ce pot fi igienizate
B. relieful ocluzal s nu corespund antagonitilor
C. s nu irite parodoniul marginal
D. s nu acumuleze plac
E. nici un raspuns

118. *Care afirmaii sunt corecte:
A. RPF total se va sprijinii pe patru implante dispuse ntocmai ca dinii naturali
B. amplasarea implantelor n zone neadecvate este favorabil
C. folosirea mai multor materiale , aprnd fenomenul de bimetalism, este favorabil
D. numar de implante trebuie s fie mai mic dect numrul dinilor intermediari
E. nici un rspuns

119. *Indicaiile RPF mobilizabile sunt:
A. pierderi mici de substan osoas
B. lipsa de paralelism a dinilor stlpi valoroi
C. foarte rar n protetica implantologic
D. n situaii cnd avem spaiu protetic mare cu igienizare infim
E. n special n zona frontal la cntrei
Complement multiplu

120. Breele edentate pot varia n funcie de:
A. topografie
B. ntindere
C. nlime
D. frecven
E. toate sunt corecte
Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag 413)

121. Restaurrile protetice fixe au ca suport:
A. dinii
B. implante
C. mucoasa jugal
D. dini i implante (mixt)
E. dinii i palatul dur
Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag 414)

122. Condiiile care trebuie s le ndeplineasc modelul:
A. amprenta s fie luat cu un material de bun calitate
B. s redea detalii precise ale reliefului ocluzal
C. depozitare inadecvat
D. gipsuri de turnare inferioare calitativ
E. sa nu reproduc forma arcadelor n totalitate
Rspuns corect : A,B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 417)

123. Care din urmtoarele sunt poziii mandibulare reale:
A. poziia de repaus mandibular
B. poziia de cretere mandibular
C. poziia de intercuspidare maxim
D. ocluzia defectuoas
E. ocluzia de relaie centric
Rspuns corect : A,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 419)

124. Norme care atest o ocluzie funcional optim:
A. nu exist faete de uzur
B. devierea uoar a mandibulei n timpul deschiderii maxime
C. pacientul nu acuz parafuncii
D. n timpul PIM nu apar zgomote
E. liniile mediane coincid
Rspuns corect : A,C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 420)

125. Breele sunt intercalate dac:
A. nu sunt delimitate de dini
B. sunt delimitate de dini doar mezial
C. este edentat total
D. sunt delimitate de dini att mezial ct i distal
E. exist dini restani la extremitile breei
Rspuns corect : D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 424)

126. Clasificarea lui Kennedy:
A. a mprit edentaiile n patru clase
B. a rezistat in timp pn n zilele noastre
C. este foarte complex
D. nu este practic
E. a mprit edentaiile n trei clase
Rspuns corect : A,B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 425)

127. Clasa I Kennedy cuprinde:
A. arcade edentate frontal
B. arcade edentate biterminal
C. arcade edentate marginite de dini restani doar mezial
D. arcade edentate doar pe o hemiarcad
E. nici un rspuns
Rspuns corect : B,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 420)

128. Clasa III Kennedy cuprinde:
A. arcadele edentate terminal
B. arcade edentate n zona frontal
C. arcade edentate n zona lateral limitate att mezial ct i distal de dini
D. arcade cu bree intercalate laterale uni sau bilateral
E. arcade edentate uniterminal, pe o hemiarcad
Rspuns corect : C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 425)

129. Clasificarea lui Eicher:
A. are trei clase
B. are patru clase
C. pune accent pe rapoartele ocluzale
D. pune accent pe fizionomie
E. a fost modificat de E.Costa
Rspuns corect : A,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 427)

130. Restaurri protetice mobilizabile:
A. au sprijin muco-osos
B. au sprijin dento-parodontal
C. au retenie exclusiv muco-osoas
D. au sprijin mixt
E. nu au sprijin mixt
Rspuns corect : A,B,D, (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 429)

131. Restaurrile protetice mobilizabile:
A. sunt total inestetice
B. sunt contraindicate n toate cazurile
C. sunt soluii protetice universale
D. se aplic cu mare succes n perioada de cretere
E. pot fi asociate cu restaurri protetice fixe
Rspuns corect : C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 429)

132. Protezele mobilizabile se preteaz cnd:
A. avem dini cu coroane clinice scurte
B. pacieni n vrst
C. n special la persoane de sex feminin
D. stare general nu permite protezarea fix
E. numr insuficient de dini stlpi pentru o protezare fix
Rspuns corect : A,B,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 430)

133. O protez dentar fix pe doi dini dureaz mai mult dac:
A. cei doi stlpi au un parodoniu sntos
B. brea este de maximum doi dini
C. brea este de minimum 3 dini
D. direcia crestei edentate e rectilinie
E. nici un rspuns
Rspuns corect : A,B,D, (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 431)

134. Restaurarea protetic fix se poate realiza dac:
A. brea nu este mai mare de doi,trei dini
B. brea este limitat att mezial ct i distal de dini restani
C. este un suport bun al osului alveolar
D. este rezorbie mare osoas i a esuturilor moi
E. este o nclinare a dintilor limitrofi mai mare de 25
Rspuns corect : A,B,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 432)

135. Restaurare adeziv se poate realiza :
A. dac este edentatie unidentar frontal
B. dac este edentaie pluridentar,mai mare de trei dini
C. cnd este rezorbie exagerat a crestei
D. cu precdere la pacienii tineri
E. nu se poate realiza
Rspuns corect : A,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 432)

136. n alegerea dinilor stlpi trebuie s respectm schema ce urmrete:
A. statusul general al pacientului
B. gradul rezorbiei osoase
C. implantarea dinilor
D. raportul coroana-rdcin
E. rasa pacientului
Rspuns corect : B,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 432)

137. Rezistena uni dinte este mai mare cu ct:
A. lungimea rddcinii este mai mare
B. suprafaa rddcinii este mai mare
C. rdcina este mai dreapt si neted
D. rddcinile au implatare mai mic
E. rdcinile sunt mai divergente
Rspuns corect : A,B,E(Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434)

138. Caninul superior:
A. are o poziie vicioas pe arcad
B. este situat la intersecia celor dou planuri
C. are o rdcina lung de 11mm
D. este puternic
E. are o valoare protetic foarte mare
Rspuns corect : B,D,E(Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434)

139. Primul molar permanent superior:
A. are patru rdcini robuste
B. are trei rdcini cu implantare slaba
C. are o valoare protetic foarte bun
D. nu se include n proteze
E. rdcinile vestibulare sunt divergente una de alta
Rspuns corect : C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434)

140. Incisivii laterali superiori :
A. au rdcini robuste cilindrico-conice
B. au cea mai buna implantare dintre dinii maxilari
C. au o rdcin uor curb spre distal la apex
D. au o valoare protetic redus
E. au o valoare protetic foarte mare

141. Cei mai valoroi stlpi n protezarea fix:
A. molarul prim
B. incisivii inferiori
C. caninul
D. incisivii laterali superiori
E. molarul doi

142. Evaluarea pozitiv a unui dinte pentru a fi ales dinte stlp cuprinde:
A. configuraia rdcinilor
B. dimensiunea coronara
C. statusul mucoasei
D. statusul parodontal
E. forma arcadelor
Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 436)

143. Raportul coroan-rdcin al unui dinte stlp n condiii normale este:
A. optim 2/3
B. minim 3/2
C. maxim 4/3
D. minim acceptat 1/1
E. nici un rspuns

144. Raportul coroan-rdcin se modific n caz de:
A. fracturi radiculare extratisulare
B. retraciei gingivale
C. luxaiilor dentare
D. n cazul rezeciilor apicale
E. uzurii coronare exagerate
Rspuns corect : B,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 436)

145. Nu se practic terapie endodontic pe dinii stlpi vitali cnd:
A. pacientul este simptomatic ntr-o mic msur
B. nu exist radiotransparene periapicale
C. pacientul e asimptomatic
D. nu s-a expus pulpa la prepararea cavitii
E. s-a expus un corn pulpar dar s-a efectuat coafaj direct

146. Statusul parodontal se determin prin examinarea
A. culorii gingiei
B. mucoasei jugale
C. tendina la hemoragie a gingiei
D. pungilor parodontale
E. ocluziei
Rspuns corect : A,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 441)

147. Pungile parodontale:
A. apar prin creterea gingiei n sens coronar
B. sunt supraalveolare
C. sunt ocluzale
D. sunt infraalveolare
E. pot fi nguste sau largi

148. Mobilitatea fiziologic poate fi
A. transversal
B. oblic
C. vertical
D. axial
E. nici un rspuns

149. Categoriile de mobiliti dentare:
A. pasiv
B. tranzitorie
C reversibil
D. activ-mobil
E. ireversibil
Rspuns corect : B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 444)

150. Mobilitatea dentar reversibil poate fi din cauz:
A. protetic
B. inflamatorie
C. ocluzal
D. sinusit
E. fiziologic
Rspuns corect : A,B,C;D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 445)

151. Mobilitatea dentar se poate determina:
A. exclusiv radiografic
B. folosind o camer intraoral
C. apart electronic cum ar fi PERIOTEST
D. clinic, manual
E. transluminare

152. Un examen radiografic parodontal complet cuprinde:
A. dou radiografii intraorale
B. radiografie panoramic
C. 4 radiografii posterioare mucate
D. dou radiografii de profil
E. patru radiografii intraorale
Rspuns corect : B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 448)

153. n plan vertical leziunile de furcaie se clasific n:
A. subgrupa A ntre 0-3 mm
B. subgrupa B ntre 4-7 mm
C. subgrupa C mai mare de 7mm
D. subgrupa D mai mic de 25 mm
E. subgrupa E mai mare de 25 mm
Rspuns corect : A,B,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 450)

154. Ligamentul parodontal:
A. format din ligamente ce provin din muchii orbiculari
B. este principalul element al parodoniului
C. se nlocuiete odat la ase luni
D. este format din fibre de colagen
E. este format din fibrele Sharpey

155. Ligamentul parodontal:
A. sufer atrofie
B. este adaptabil la solicitrile la care este supus
C. susine dintele n alveol n timpul funciilor
D. este dispensabil dintelui
E. asupra lui acioneaz forele ocluzale
Rspuns corect : A,B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 452)

156. RPF din zona lateral trebuie s corespund cerinelor:
A. masticaie
B. igien bun
C. meninerea stopurilor ocluzale
D. tergerea stopurilor ocluzale
E. meninerea DVO
Rspuns corect : A,B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 455)

157. Edentaia de premolar secund i molar prim superior
A. face parte din clasa I Kennedy
B. face parte din clasa III Kennedy
C. se rezolv exclusiv endodontic
D. poate fi prins i molarul trei n lucrare
E. nu se inser implante
Rspuns corect : B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 457)

158. Edentaia de premolar prim i molar secund permanent superior
A. caninul se las neatins ct mai mult posibil
B. va cuprinde incisivii laterali, molarul prim i molarul trei
C. patru stlpi: canin,premolar doi,molar prim,molar trei
D. un implant n brea premolarului
E. doar molarul prim i premolarul cu extensie distal
Rspuns corect : A,C,D(Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 460)

159. Edentaia de incisiv lateral superior se rezolv prin:
A. punte de agregare pe canin cu extensie mezial
B. se cuprind toi patru incisivii din cosiderente estetice
C. tehnic adeziv pe dinii limitrofi breei, pe faa lor palatinal
D. implant
E. nu se recomand implant datorit retraciei gingivale

160. Edentaie de patru incisivi la mandibul se rezolv prin
A. Protez scheletat
B. face parte din clasa a III a Kennedy cu dou modificri
C. patru implante interforaminale
D. agregare pe canini
E. agregare pe canini i premolarii primi
Rspuns corect : C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 474)

161. Elementele de agregare ale RPF pot fi:
A. coroane integral ceramice
B. coroane provizorii
C. incrustaiile
D. coroane de substituie
E. nici un rspuns

162. Dup modalitatea de sprijin avem RPF:
A. cu sprijin mixt (dento-implantar)
B. numai cu sprijin mucos
C. cu sprijin mucos i dentar
D. cu sprijin pe dinii stlpi naturali
E. cu sprijin musculo-cutanat

163. Protezele pariale fixe (RPF):
A. nu refac continuitatea arcadelor
B. mpiedic bascularea dinilor limitrofi breei
C. refac ariile de contact
D. protejeaz parodoniul marginal
E. mpiedic extruzia dinilor antagoniti
Rspuns corect : B,C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 486)

164. RPF cu extensie:
A. se folosesc n zona frontal
B. elementele de agregare sunt de ambele pari ale intermediarului
C. extensia poate fi srit peste mai muli dini
D. se indic folosirea protezelor din elemente separate
E. indicat ar fi sprijinul pe mai mult de dou elemente de agregare

165. RPF total:
A. se indic ca fiind ideal n cazul prezenei caninilor i molarilor primi sau secunzi
B. este foarte puin folosit n practic
C. reface o edentaie clasa I Kennedy
D. trebuie s aib ambrazurile cervicale ce permit igienizare corect
E. sa nu retenioneze alimente i plac dentar
Rspuns corect : A,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 489)

166. RPF cu agregare adeziv:
A. dezavantajul lor este distrucia mare de esuturi dentare dure
B. se recomand n cazurile cu dini limitrofi breei integri
C. se practic pentru zona frontal
D. la pacienii tineri
E. se recomand n cazul n care avem o distan M-D mult mai mare dect diametrul MD
al coroanei dintelui intermediar

167. n cazul RPF pe implante avem:
A. implante de stadiu I ce se ncarc imediat
B. RPF fixe,mobilizabile,mobile,hibride
C. posibilitatea de a insera oriunde indiferent de rezerva osoas
D. implante de stadiu II care ramn izolate pentru osteointegrare
E. nici un raspuns corect
Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 497)

168. Atitudinea de expectativ n protetica dentar presupune monitorizarea:
A. statusului pulpar
B. funciei masticatorii
C. dezvoltrii organismului
D. rapoartelor ocluzale statice far interesarea rapoartelor dinamice
E. adncimii pungilor parodontale
Rspuns corect : A,B,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 500)

169. *Etapa final a terapiei protetice fixe const n:
A) prepararea bonturilor
B) proba scheletului
C) fixarea restaurrii
D) condiionarea anului gingival
E) nici un rspuns nu este correct
Rspuns corect: C, pg.981

170. *Verificarea adaptrii corecte a RPF cuprinde:
A) verificarea raporturilor interarcadice
B) verificarea raporturilor intraarcadice
C) verificarea adaptrii pe model
D) verificarea adaptrii n cavitatea bucal
Rspuns corect: E, pg.981

171. *Verificarea adaptrii RPF se face n sferele:
A) proximal
B) ocluzal
C) cervical
D) toate rspunsurile sunt corecte
Rspuns corect: D, pg.981

172. *Adaptarea n sfera proximal se verific folosind:
A) sonda dentar rigid
B) acul Miller
C) hrtie de articulaie cu grosimea de 22,5 mm
D) mtasea dentar

173. *Cotactele proximale prea strnse vor genera:
A) senzaia de tensiune n arcad
B) bruxism
C) miozit
D) contacte premature
E) interferene de partea lucrtoare
Rspuns corect: A, pg.982

174. *Obtinerea unei adptri marginale bune se face prin:
A) turnarea de ctre technician de coroane mai lungi
B) brunisarea RPF din aliaje nobile
C) inserarea cooanei la adncime maxim n sulcus
D) nici un rspuns nu este corect
Rspuns corect: B, pg.983

175. *Neadaptarea cervical a coroanelorpe bonturi poate fi determinat de:
A) minusuri pe suprafaa intern a componentei metalice
B) inexistena arilor de contact
C) resturi din cimentul provizoriu
D) relaia dintre cuspizii antagoniti

176. *Contactele dintre suprafata intern a protezei i preparaie se verific folosind:
A) amestec de chloroform i ruj la bonturile vitale
B) material de amprentare cu vscozitate mic
C) silicon de condensare FIT CHECKER
D) rspunsurile b i c sunt corecte
E) rspunsurile b i c sunt incorecte

177. *Verificarea raporturilor ocluzale se face:
A) n PIM
B) n ORC
C) n lateralitate
D) n protruzie

178. *Proprioceptorii parodontali sesizeaz deficiene ocluzale de:
A) 8 m
B) 8 nm
C) 8 mm
D) 18 m
E) 28 m
Rspuns corect: A, pg.984

179. *Adaptarea ocluzal se verific folosind
A) hrtie de articulaie
B) folie de cear
C) rin
D) toate rspunsurile sunt corecte
E) rspunsurile a i b sunt corecte

180. *Corectare n caz de contacte premature i interferene se face prin:
A) lefuirea zonei care nal
B) slefuire selectiv
C) adaptarea sistemului stomatognat la noile condiii
D) ndeprtarea placajului ceramic i refacerea lui in polimeri
Rspuns corect: B, pg.984

181. *Fixarea RPF se face prin:
A) lipire
B) cimentare
C) interpunere unei particule de saliv ntre preparaie i protez
D) frictiune
E) rspunsurile corecte sunt a i b

182. *nainte de cimentarea unei coroane pe bont ea trebuie:
A) s fie strmta
B) s se adapteze perfect
C) diametrul intern al coroanei s fie mai mare dect diametrul bontului
D) sunt obligatorii anurile de refluare pe suprafaa intern a oroanei
E) sunt corecte rspunsurile c i d

183. *Cimentarea provizoie se indic pentru:
A) proteze cu sprijin implantar
B) proteze metalo-ceramice
C) proteze integral ceramice
D) proteze unitare
E) unele RPF i aparate de imobilizare

184. *Cimentarea provizorie dureaz de obicei:
A) cteva luni
B) 2-5 ani
C) 1-2 sptmni
D) 2 zile
E) nici un rspuns corect

185. *Pentru fixarea povizorie se folosesc preponderent:
A) cimenturi ionomere
B) cimenturi adezive
C) compomeri
D) cimenturi pe baz de ZnO- cu sau fr eugenol
E) cimenturi pe baz de Ca(OH)
2
cu uleiuri uterice

ntrebri complement multiplu:

186. Asigurarea adaptrii coroanei la bont n timpul cimentrii se face prin:
A) lcuirea bontului pe model
B) eroziunea galvanic
C) lefuirea suprafeei interne a coroanei
D) subexpansiunea masei de ambalat
E) crearea de anturi pe suprafaa intern a coroanei
Rspuns corect: A,B,E, pg.986

187. Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente:
A) adaptarea tesuturilor moi endobucale laRPF
B) reabilitarea oclizal, caz n care se menine 1-2 sptmni
C) verificarea adaptrii n cele 3 sfere: ocluzal, cerical, proximal
D) vindecarea unor poibile leziuni ginivale
E) verificarea onaiei i fizionomiei
Rspuns corect: A,C,D,E, pg.988

188. Urmtoarele cimenuri se folosesc pentru fixarea provizorie:
A) cimenturi adezive
B) FOZ
C) hidroxid de calciu fr uleiuri eterice
D) ZOE
E) cimenturi pe baz de ZnO i acizi grai
Rspuns corect:C,D,E, pg.989

189. Materialul pentru fixarea de durat trebuie s:
A) fie toxic pentru pulp
B) nu favorizeze apariia cariilor
C) fie solubil
D) fie insolubil
E) nu fie potenial alergen
Rspuns corect: B,D,E, pg.990

190. Obiectivele principale ale cimentrii de durat sunt:
A) lagtura ct mai etan ntre bont i restaurare
B) meninerea vitalitii pulpare
C) profilaxia parodontal
D) nici un rspuns corect
E) doar rspunsurile a i b sunt corecte
Rspuns corect:A,B,C, pg.989

191. Cimentarea de durat:
A) este un act de rutin
B) nu ine cont de situaia clinic
C) se face in funcie de situaia clinic
D) ine cont de grosimea dentinei restante istarea pulpei
E) se face doar cu FOZ
Rspuns corect: C,D, pg.990

192. Fixarea de durat se poate face cu:
A) cimenturi tradiionale (CIS, CIMR)
B) cimenturi polielectrolitice (PCZ, FOZ)
C) cimenturi rini (diacrilice, adezive)
D) hibrizi RDC-CIS
E) cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS)
Rspuns corect:C,D,E, pg.990

193. FOZ este:
A) flexibil
B) rigid
C) elastic
D) fragil
E) poros
Rspuns corect: B,D,E, pg.991

194. Avantajele FOZ sunt:
A) prepararea facil
B) rezistana clinic acceptabil
C) lipsa nocivitii pulpare
D) adeziune chimic la TDD
E) activitate antibacterian prin eliberarea de fluor
Rspuns corect: A,B, pg.992

195. Dezavantajele ZOE sunt:
A) intolerana pulpar
B) descompunere hidrielectrolitic n mediul bucal
C) potenial alergen
D) posibilitatea de plastifiere a rinilor compozite
E) ZOE nu au dezavantaje
Rspuns corect: B,C,D, pg.992

203. Fosfatul acid de sodiu (Na
2
HPO
4
) din componena PCZ are rolul de:
a. reducere a vscozitii acidului poliacrilic
b. prelungete timpul de priz
c. scade timpul de priz
d. agent cariostatic
e. cretere a adezivitii cimentului la aliaje nobile

204. PCZ proaspt preparat:
a. are vscozitate mai mic dect FOZ
b. este mai vscos dect FOZ
c. are timp de lucru lung
d. adeziunea sa se pstreaz chiar dac plcua pe care se prepar nu este perfect curat
e. timpul de lucru este scurt
Rspuns corect: B,E, pg.993

205. Avantajele PCZ sunt:
a. biocompatibilitatea excelent
b. adeziunea la dinte i aliaje nenobile
c. manipulare facil
d. posibilitatea nerespectrii cu strictee a raportului pulbrere/lichid
e. posibilitatea utilizrii mai ales n zone cu solicitri masticatorii mari
Rspuns corect: A,B,C, pg.994

206. CIS ader la:
a. smal
b. ceramic
c. dentin
d. aur i aliaje de aur
e. Co-Cr
Rspuns corect: A,C,E, pg.995

207. Avantajele CIS sunt:
a. rata sczut de carie secundar
b. adeziunea la metale nobile
c. adeziunea bun la ceramic aluminoas
d. tolerana pulpar bun
e. adeziunea la suprafeee polare active
Rspuns corect: A,D,E, pg.995

208. Hibrizii RDC-CIS sunt:
a. COMPOMERII
b. CIMR
c. Dyract Cem Plus
d. PCZ
e. Vitremer
Rspuns corect: A,B,C,E, pg.997-998

209. Izolarea cmpului operator n vederea cimentrii se face cu:
a. rulouri
b. aspirator uzual de saliv
c. aspirator chirurgical
d. automatom
e. diga
Rspuns corect: A,B,D, pg.1000-1001

210. Curirea bontului n vederea cimentrii se face cu:
a. freze diamantate
b. pietre Arkansas
c. gume
d. pulbere de piatr ponce
e. alcool
Rspuns corect: C,D, pg.1001

211. Adaptarea intim a RPF pe bonturi, n momentul cimentrii, se obine:
a. prin perforarea centrului feei vestibulare
b. prin efecuarea de anuri de refluare pe suprafaa intrn a coroanei, pn la 2 mm de marginea
cervical
c. gravarea intern a pereilor coroanei cu HNO
3
, HCl
d. electroeroziune
e. aplicarea de lacuri pe modelul de lucru nainte de mahetare
Rspuns corect: C,D,E, pg.1005

212. Cimentarea DCR presupune:
a. efectuarea anului pentru refluarea cimentului
b. consistena fluid a cimentului
c. gravarea cu HF a DCR metalic
d. meninerea pasiv a DCR
e. conistena chitoas a cimentului
Rspuns corect: A,B,D, pg.1006

213. Dup fixarea RPF pot aprea urmtoarele accidente:
a. fractura intermediarilor
b. fractura placajului
c. perforarea elementelor de agregare
d. decompensare parodonal
e. astfel de accidente sunt oarte rare
Rspuns corect: A,B,C,D, pg.1006

214. Dezavantajele RPF sunt:
a. sacrificiul de tesuturi dentare
b. determinarea uneori de adaptri ulterioare nefavorabile la nivelul sistemului stomatognat
c. solidarizarea dinilor cu lrgirea gamei de micri funcionale
d. descimentrile
e. caracterul de fixitate

215. Disconfortul ce apare dup cimentarea unei RPF este determinat de:
a. contacte premature
b. interferene
c. cmp masticator supra sau subdimensionat
d. protecia tesuturilor gingivale
e. contacte intraarcadice prea strnse
Rspuns corect: A,B,C,E, pg.1007

216. Senzaia de presiune poate apare datorit:
a. resturilor de ciment rmase sub intermediari
b. interfereninterfereelor n protruzie
c. coroanelor proizorii cu margini prea lungi
d. resturilor de ciment rmase n anul gingival
e. rspunurile b i c sunt incorecte
Rspuns corect: A,D,E, pg.1007

217. Sensibilitatea termic la nivelul dintelui stlp dup cimentarea unei RPF poate fi determinat de:
a. o implicaie pulpar
b. un contact prematur
c. necroza pulpei
d. respectarea cu strictee a tratamentelor preprotetice i protetice
e. toate rspunsurile sunt greite

218. n etapa final a terapiei protetice fixe au loc:
a. adaptarea
b. amprentarea
c. inserarea
d. fixarea
e. prepararea bonturilor
Rspuns corect: A,C,D, pg.981

219. Controlul adaptrii cericale a unei RPF se face:
a. tactil
b. cu vrful sondei dentare
c. doar pe model, nu i in cavitatea bucal
d. vizual
e. cu amestec de rou de Paris i cloroform la bonturi vitale

220. Detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu:
a. rin compozit
b. spray ocluzal
c. Fit Checker
d. ruj+cloroform
e. silion cu reacie de condensare cu vscozitate redus
Rspuns corect: B,C,D,E, pg.982

221. Neadaptarea in sfera cervical a unei RPF este dat de:
a. plusuri pe suprafaa intern a componentei metalice
b. gingia marginal integr
c. resuri de ciment provizoriu
d. brunisarea RPF din aliaje nobile
e. arii de contact prea strnse
Rspuns corect: A,C,E, pg.983

222. Un contact proximal prea slab:
a. Poate mpiedica inseria restaurrii
b. Favorizeaz impactul alimentar cu gingia
c. D senzaia de tensiune n arcad
d. D senzaia de presiune n ax la nivel cervical
e. Favorizeaz retenia alimentar
Rspuns corect: B,E, pg. 982

223. Un contact proximal prea strns:
a. Creeaz senzaia de tensiune n arcad
b. Favorizeaz impactul alimentar cu gingia
c. Se verific folosind mtasea dentar
d. Poate mpiedica inseria restaurrii
e. Este de dorit un contact proximal ct mai strns
Rspuns corect: A,C,D, pg. 982

224. Proteza se inser pe bont:
a. n axul de inserie
b. ntr-un unghi de 20 fa de axul de inserie
c. Iniial cu presiuni ferme, apoi dozate
d. Iniial cu presiuni dozate, apoi ferme
e. Pn la adaptarea complet pe bont
Rspuns corect: A,D,E, pg. 1004

225. Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente:
a. verificarea esteticii
b. verificarea foneticii
c. verificarea funciei ocluzale
d. verificarea funciei masticatorii
e. nici un rspuns nu este corect
Rspuns corect: A,B,C,D, pg. 988

Tema nr.73
Elemente de anatomie
1) Actiunea muschiului maseter este:
a) contractia bilaterala coboara mandibula
* b) contractia bilaterala ridica mandibula superior si anterior
* c) contractia unilaterala deplaseaza spre lateral unghiul mandibulei
d) contractia unilaterala deplaseaza spre medial unghiul mandibulei
e) contractia bilaterala ridica mandibula superior si posterior
(V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.28)

2) Actiunea muschiului buccinator este:
* a) trage postero-lateral unghiul gurii
* b) alungeste orificiul bucal
c) ridica aripa nasului si buza superioara
d) trage unghiul buzelor superior si lateral
* e) sub presiune, expulzeaza aerul din cavitatea bucala

3) Din categoria muschilor periorofaciali, fac parte:
* a) muschiul platisima
* b) muschiul epicranian
c) muschiul mental
d) muschiul rizorius
* e) muschiul orbicular al ochiului
(V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.35-36)

4) Muschii extrinseci ai limbii sunt reprezentati de:
* a) muschiul genioglos
* b) muschiul hioglos
c) muschiul transvers al limbii
* d) muschiul condroglos
e) muschiul vertical al limbii

5) In traiectul sau, nervul maxilar da ramuri in urmatoarele regiuni:
* a) intracraniana
* b) fosa pterigo-palatina
c) palpebrala
* d) in canalul suborbitar
* e) la nivelul fetei

6) Nervul mandibular se ramifica in urmatoarele ramuri:
* a) nervul spinos
* b) nervul lingual
* c) nervul dentar inferior
* d) nervul milohioidian
e) nervul zigomatic

7) Afluentii venei faciale sunt reprezentati de:
a) venele temporale superficiale
* b) venele supratrohleare
* c) venele labiale superioare
* d) vena palatina externa
e) vena transversa a fetei

8) Regiunea geniana este delimitata superior de:
a) marginea bazilara a mandibulei
b) santul nazogenian si comisura labiala
* c) marginea inferioara a orbitei
d) arcada temporozigomatica
e) marginea anterioara a muschiului maseter

Tema nr. 74
Examenul bolnavului

9) Valorile normale ale hemogramei sunt:
* a) la barbati: 4,5-6 milioane/mm3
b) la femei: 4,5-5 milioane/mm3
* c) la femei: 4-5,5 milioane/mm3
d) la copii: 3,5-4 milioane/mm3
* e) la copii:4,5-5milioane/mm3

10) Formula leucocitara normala este:
a) neutrofile nesegmentate 55-65%
* b) eozinofile 2-4%
* c) bazofile 0-1%
d) limfocite 1-3%
* e) monocite 4-8%

Tema nr.75
Durerea

11) Durerea profunda prezinta urmatoarele caracteristici:
a) este numai de origine tegumentara
* b) are distributie nervoasa pluriradiculara
c) este bine localizata
* d) are tendinta la iradiere
* e) persista si dupa indepartarea stimulului dureros

12) Durerea superficiala prezinta urmatoarele caracteristicici:
a) este denumita de unii autori secundara
* b) este numai de origine tegumentara
c) apare frecvent la nivelul muschilor, tendoanelor, articulatiilor, fasciilor si periostului
* d) este bine localizata
e) apare tardiv dupa aplicarea stimulului

Tema nr.76
Substante anestezice
13) Pentru anestezicele locale injectabile, Adrenalina se foloseste in urmatoarele concentratii:
* a) 1 : 200000
b) 1 : 40000
c) 1 : 500000
* d) 1 : 100000
* e) 1 : 80000
14) Doza maxima a Ubistezinului, este:
* a) la copii (20-30 kg) 1,5-2,5 ml/24h
* b) 7 carpule de 1,8 ml articaina 4%
* c) 12,5 ml solutie articaina
d) la copii (20-30kg) 5ml/24h
e) la copii (31-45kg) 1,5-2,5ml/24h

15) In cazul depasirii dozei, Mepivacaina poate da urmatoarele reactii adverse:
* a) ameteli
b) diminuarea auzului
* c) hipotensiune sau hipertensiune arteriala
d) somnolenta
* e) stare de agitatie

16) Din categoria substantelor anestezice de tip ester,fac parte:
* a) cocaina
b) xilina
* c) tetracaina
* d) procaina
e) bupivacaina

17) Caracterele unui bun anestezic local sunt:
a) sa aiba o inductie lenta
b) sa aiba timp de conservare scurt
* c) sa aiba pH normal
* d) sa fie solubil in lipide
e) sa se descompuna prin fierbere

18) Efectele Cocainei asupra S.N.C sunt:
* a) la inceput o excitatie cu euforie
b) scaderea capacitatii de efort fizic
c) cresterea senzatiei de oboseala
* d) delir, convulsii, slabirea respiratiei
* e) colaps, coma si moarte

19) Contraindicatiile Procainei sunt:
* a) copii sub 3 ani
* b) alergie la Procaina
* c) afectiuni tiroidiene
* d) dupa analgezice morfinice
e) copii sub 10 ani

Tema nr. 77
Instrumentarul necesar pentru administrarea anesteziei
20) Carpula anestezica nu va fi folosita daca fi intalnit unul din urmatoarele aspecte:
* a) bule mari de aer
b) stoper de cauciuc intact
c) capac metalic etans
* d) capac metalic cu rugina
* e) crapaturi ale sticlei

Tema nr.78
Utilizarea in stomatologie a anesteziei locale

21) Utilizarea anesteziei in stomatologie, are ca scop:
* a) eliminarea durerii
* b) relaxarea bolnavului
c) dilatarea vaselor sangvine
* d) reducerea hemoragiei
* e) rol diagnostic

Tema nr. 79
Clasificarea anesteziilor

22) Anestezia locala topica (superficiala de contact), cuprinde:
* a) anestezia locala prin refrigeratie
* b) anestezia prin badijonare
c) anestezia prin baraj
d) anestezia plexala
* e) anestezia prin imbibitie

23) Anestezia locala prin infiltratie cuprinde:
a) anestezia prin badijonare
b) anestezia prin pulverizare
* c) anestezia plexala
* d) anestezia prin baraj
e) anestezia prin imbibitie

Tema nr.80
Anestezia locala

24) Indicatiile anesteziei locale prin refrigeratie, sunt:
a) interventii de mare amploare
* b) extractia dintilor temporari cu rizaliza accentuata
* c) extractia dintilor mobili
* d) deschiderea unor abcese superficiale
e) interventii de lunga durata

25) Indicatiile anesteziei plexale sunt:
* a) chisturi de maxilar
* b) tumori gingivale
c) anestezia unui grup de dinti (3, 4 sau mai multi)
* d) pulpectomii vitale
* e) rezectii apicale

26) Tehnica anesteziei plexale este urmatoarea:
a) punctia se va face sub gingia aderenta de os
* b) acul patrunde cu bizoul paralel cu osul
* c) directia acului este oblica si se va orienta deasupra axului dintelui
d) depozitul anestezic este lasat sub periost
* e) injectarea se face lent

27) Indicatiile anesteziei intraligamentare sunt:
* a) la hemofilici sau la pacienti cu alte tulburari de coagulare
* b) in tratamentul unor dinti izolati pe arcada inferioara
c) la copii in cazul dintilor temporari
d) inflamatii la locul injectiei
* e) cand anestezia tronculara nu este indicata

28) Anestezia locala prin imbibitie a gingivo-mucoasei, prezinta urmatoarele indicatii:
* a) realizarea unui detartraj
b) efectuarea unei rezectii apicale
* c) realizarea unui mic chiuretaj
d) extractia unui dinte
e) excizia unui polip gingival

29) Anestezia locala prin pulverizare prezinta urmatoarea tehnica:
a) mucoasa va fi umezita
* b) izolarea campului cu rulouri de vata
* c) se proiecteaza sub presiune jetul anestezic
* d) se fac pulverizari scurte la intervale de 10-15 secunde, timp de 1 minut
e) se recomanda ca bolnavul sa stea cu capul in hiperextensie

Tema nr.81
Anestezia loco-regionala

30) Anestezia tronculara periferica a nervului supraorbitar, presupune anestezierea urmatoarelor zone:
* a) tegumentul pleoapei superioare
b) tegumentul unghiului extern al orbitei
* c) tegumentul radacinii nasului
d) mucoasa sinusurilor maxilare
* e) lobulul nazal

31) Anestezia tronculara periferica la gaura infraorbitara, presupune anestezia urmatorilor nervi:
a) nervul oftalmic
* b) nervii dentari supero-anteriori
* c) partial nervii dentari supero-mijlocii
* d) ramurile nervoase sinusale
e) nervul lacrimal

32) Reperele gaurii infraorbitare sunt:
* a) la 6-10 mm sub marginea inferioara a orbitei
b) la 0,5 cm in afara liniei verticale medio-pupilare, cand pacientul priveste inainte
c) la 2-2,5 cm deasupra apexului premolarului 1 superior
* d) pe linia verticala ce trece prin sutura maxilo-malara
* e) pe linia verticala ce trece prin mijlocul marginii inferioare a orbitei

33) Anestezia tronculara periferica la tuberozitate presupune anestezierea urmatoarelor zone:
a) radacina mezio-vestibulara a molarului 1 superior
* b) molarii 2 si 3 superiori
c) mucoasa palatina
* d) osul alveolar si periostul ce acopera molarii
e) mucoasa sinusului maxilar

34) In anestezia tronculara periferica a nervului palatin mare,directia acului este:
* a) de jos in sus
* b) din inauntru inafara
c) posterior spre anterior
* d) anterior spre posterior
e) de sus in jos

35) Accidentele si complicatiile anesteziei tronculare periferice a nervului palatin mare, pot fi:
* a) ischemie
* b) necroza fibromucoasei
* c) inteparea arterei palatine
d) hematom
e) paralizie faciala

36) Reperele gaurii palatine posterioare, sunt:
* a) la 1 cm inauntru si deasupra marginii inferioare a crestei alveolare
* b) in locul unde mucoasa se infunda in palnie
c) la 1,5 cm inaintea marginii posterioare a palatului dur
* d) unghiul diedru format de creasta alveolara si palat
* e) in dreptul molarului 2 temporar, la copii

37) Reperele gaurii incisive sunt:
* a) portiunea anterioara a palatului, pe linea mediana
b) la 2 cm inapoia si deasupra festonului gingival
* c) sub papila retroincisiva
d) la 0,5 cm de incisivii centrali superiori, intre acestia
* e) la 1 cm inapoia si deasupra marginii crestei alveolare frontale

38) In anestezia tronculara periferica a nervului nazopalatin a lui Scarpa, pe calea endobucala, punctia se
face:
* a) pe marginea papilei interincisive, la 0,5 cm inapoia si deasupra marginii gingivale
b) in papila retroincisiva
* c) acul este plasat perpendicular pe fata vestibulara a crestei alveolare, in apropierea papilei
* d) pentru canalul drept, pe marginea stanga a papilei
e) pentru canalul stang, pe marginea stanga a papilei

39) In anestezia tronculara periferica a nervului dentar inferior, sunt anesteziate urmatoarele zone:
* a) osul, parodontiul si dintii hemimandibulei
b) mucoperiostul vestibular de la canin spre linia mediana
* c) corpul mandibulei
d) portiunea superioara a ramului ascendent
* e) cele 2/3 anterioare ale limbii
(V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.178)

40) In anestezia tronculara periferica la Spina lui Spix, prin tehnica directa, punctia se face:
* a) in zona de acces a spatiului pterigo-mandibular
b) extern de creasta temporala
c) intern de plica pterigo-mandibulara
* d) la 1 cm deasupra planului de ocluzie a molarilor inferiori
* e) intern de creasta temporala

41) Reperele pentru anestezia tronculara periferica a nervului dentar inferior, prin calea endobucala, sunt:
* a) marginea posterioara a ramurii ascendente
* b) marginea inferioara a ramurii ascendente
* c) incizura sigmoida
d) comisura labiala
* e) gonionul

42) Procedeul Gow-Gates, are ca scop anestezierea nervilor:
* a) dentar inferior
* b) lingual
c) palatin mare
* d) auriculo-temporal
* e) mentonier

43) Procedeul Akinosi, are ca scop, anestezierea nervilor:
a) bucal
b) auriculotemporal
* c) lingual
* d) milohioidian
* e) dentar inferior

44) Anestezia bilaterala a nervului lingual, este necesara pentru urmatoarele interventii:
* a) asupra limbii
* b) asupra portiunii mediane a planseului bucal
c) interventii chirurgicale pe os
d) interventii chirurgicale pe dinti
e) la nivelul marginii bazei limbii

45) Reperele de anestezie pentru nervul lingual, sunt:
* a) marginea bazei limbii
* b) unghiul intern al mandibulei
c) molarul 1 inferior
* d) santul mandibulo-lingual
e) cele 2/3 anterioare ale limbii

46) Reperele gaurii mentoniere sunt:
a) la 5 mm inafara liniei verticale medio-pupilare, cand pacientul priveste inainte
b) la edentati, mai aproape de marginea inferioara a mandibulei
* c) in 50% din cazuri, intre radacinile celor 2 premolari inferiori
* d) sub radacinile celor 2 premolari inferiori
* e) la jumatatea distantei dintre simfiza mentoniera si marginea anterioara a muschiului maseter

47) Anestezia loco-regionala prezinta urmatoarele avantaje:
a) necesita aparatura deosebita
* b) limiteaza anestezia strict la regiunea pe care se intervine
c) existenta socului postoperator
* d) pacientul ramane constient
e) instalarea anesteziei este tardiva

48) Indicatiile anesteziei tronculare periferice a nervului nazo-palatin a lui Scarpa:
a) interventii chirururgicale pe 1/3 posterioara a fibromucoasei palatine
* b) interventii chirururgicale pe 1/3 anterioara a fibromucoasei palatine
c) extractia molarilor de minte superiori
* d) extractia dintilor anteriori maxilari
e) extractia frontalilor inferiori

49) Anestezia exclusiva a nervului lingual, presupune urmatoarea tehnica:
a) bolnavul tine gura intredeschisa
* b) limba este impinsa medial cu oglinda bucala
c) se dezinfecteaza mucoasa cu hipoclorit
* d) punctia se face in santul mandibulo-lingual in dreptul molarului 3
e) profunzimea este de cel putin 1 cm

50) In anestezierea nervului bucal pe calea endobucala, directia acului este:
* a) cu bizoul in jos spre os
b) oblic fata de planul de ocluzie al molarilor superiori
* c) dinspre anterior spre posterior
d) dinafara-inauntru
* e) corpul seringii este spre comisura bucala de pe partea opusa

51) In anestezia tronculara periferica a nervului maseterin, se tine seama de urmatoarele repere:
* a) incizura sigmoida
b) gonion
* c) tragusul
d) marginea superioara a arcadei temporo-zigomatice
* e) marginea inferioara a arcadei temporo-zigomatice

52) In anestezia tronculara periferica la gaura mentoniera pe calea endobucala, directia acului este:
a) de jos in sus
* b) de sus in jos
c) din inauntru-inafara
* d) face un unghi de 15-20 de grade cu axul premolarului 2 inferior
e) dinspre anterior spre posterior

53) Masurile de siguranta pentru a evita accidentele in cadrul anesteziei tronculare periferice a nervului
suborbitar, sunt:
* a) controlul cu indexul, pentru a evita inteparea globului ocular
b) folosirea acelor lungi
* c) evitarea depozitarii unei cantitati prea mari de anestezic intracanalar, pentru a nu produce diplopia
d) se evita aspiratia
* e) evitarea injectarii anestezicului in grosimea orbitei

54) Accidentele si complicatiile posibile in timpul anestezierii nervului suborbitar, sunt:
* a) inteparea globului ocular
* b) hematom
* c) ruperea acului
* d) nevrite
e) pareze de facial

Tema nr.82
Premedicatia in stomatologie

55) Proprietatile farmacologice ale morfinei asupra S.N.C sunt:
* a) au efect analgezic foarte intens
* b) deprima centrul respirator
c) efect hipnotic mai redus decat al Pethidinei
d) deprima in doze mici central vasomotor
* e) are actiune euforizanta

56) Barbituricele prezinta urmatoarele proprietati farmacologice:
a) sunt substante cu actiune sedativa, hipnotica si analgezica
* b) Fenobarbitalul este anticonvulsivant
* c) administrate in exces, provoaca o depresiune respiratorie caracteristica
d) tabloul clinic al depresiunii respiratorii consta intr-o respiratie rara si superficiala
e) substantele cu actiune de scurta durata se elimina pe cale renala

Tema nr.83
Alegerea anesteziei in raport cu starea bolnavului

57) In anesteziile tronculare periferice ale nervului mandibular la copii, se va tine seama de faptul ca:
* a) ramul ascendent al mandibulei este mult mai scurt decat ramul orizontal
b) unghiul mandibulei este mai ascutit
* c) inaltimea ramului orizontal e mai redusa
* d) apofiza coronoida este mai voluminoasa
e) incizura sigmoida este mai accentuata

58) La hipertiroidieni si distiroidieni, anestezia loco-regionala este indicata fara rezerve, cu conditia:
a) de a se utiliza adrenalina ca vasoconstrictor
* b) de a se utiliza noradrenalina ca vasoconstrictor
c) corbasilul este contraindicat ca substanta corectoare
* d) anestezicele anilidice sunt bine tolerate
* e) bolnavii vor fi pregatiti cu o premedicatie sedativa

59) Anestezia loco-regionala si generala impun o grija deosebita fata de pacientii cu diabet, prin:
* a) pregatire prealabila cu regim alimentar hipoglucidic
* b) administrare prealabila de insulina
c) se va evita noradrenalina
d) drept corectiv, va fi utilizata adrenalina
* e) se ia in considerare pericolul declansarii unei crize hipoglicemice
(V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.211-212)

60) Anestezia in bolile de sange si in bolile hemoragice, impune urmatoarele masuri:
a) pentru operatii scurte este preferata anestezia loco-regionala
* b) va fi evitata adrenalina
* c) este necesar vasoconstrictorul local
* d) va fi preferata noradrenalina si corbasilul
e) la bolnavii aflati sub tratament hipotensiv,este indicata novocaina

Tema nr.84
Accidentele si complicatiile anesteziei loco-regionale

61) Hematomul genian prezinta urmatoarele caracteristici:
* a) se produce prin lezarea plexului venos pterigoidian
b) se produce prin lezarea arterei carotide externe
* c) tumefactia geniana creste foarte rapid, deformand obrazul
* d) se poate extinde spre gat si regiunea temporala
e) se resoarbe in general spontan, in decurs de 7-8 ore

62) Pareza faciala tranzitorie se produce:
a) in cursul anesteziei tronculare periferice a nervului dentar superior
* b) in cursul anesteziei tronculare periferice a nervului dentar inferior,la Spina lui Spix
* c) atunci cand injectia este facuta prea profund
* d) cand anestezicul patrunde in loja parotidei, difuzand inapoia marginii posterioare a mandibulei
e) atunci cand punctia nu este facuta suficient de profund

63) Pareza faciala tranzitorie prezinta urmatoarele simptome:
* a) inocluzie palpebrala
b) ridicarea comisurii bucale
* c) disparitia miscarilor mimicii
d) simptomele sunt ireversibile
* e) fenomenul dispare complet dupa o ora si jumatate

Tema nr.85
Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale

64) Incidentele de ordin general ale anesteziei loco-regionale se manifesta prin:
* a) paloarea fetei
b) albirea mucoasei pe o arie limitata
* c) jena respiratorie
d) eritem persistent
* e) furnicaturi in extremitati

65) In lipotimie, examenul obiectiv releva:
* a) cianoza a buzelor
b) pierdera reflexelor
* c) midriaza
d) puls bradicardic
* e) respiratie superficiala

66) Semnele clinice ale sincopei ,sunt:
a) puls regulat
* b) batai cardiace imperceptibile
c) hipertensiune arteriala
* d) respiratie neregulata
* e) bolnavul este inconstient
(V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.221-222)

67) Forma lipotimica a sincopei se caracterizeaza prin:
* a) pierderea completa a cunostintei
b) convulsii tonico-clonice
* c) colaps cardiovascular
d) semne de excitatie corticala
* e) colaps respirator

68) Semnele clinice caracteristice efectelor toxice ale adrenalinei, sunt:
* a) paloare brusca a fetei
b) batai cardiace imperceptibile
c) puls rar
* d) anxietate
* e) transpiratii reci

69)Accesul de epilepsie se caracterizeaza prin:
* a) pierderea constientei
* b) cadere zgomotoasa
c) semnul Babinski negativ
* d) convulsii tonico-clonice bilaterale
* e) pierdere de urina

70) Edemul angioneurotic Quincke se manifesta prin:
* a) hiperdimensionare edematoasa instantanee a buzelor
b) tegumente cianotice
* c) se poate complica cu edem glotic
* d) tegumente de culoare alba cu zone eritematoase
* e) tegumente pruriginoase

Tema nr. 86
Conduita in cabinetul stomatologic fata de pacientul cu afectiuni asociate sau stari fiziologice
speciale

1) Din categoria afectiunilor pulmonare infiltrative, caracterizate prin distructia parenchimului pulmonar
si inlocuirea sa cu tesut conjunctiv, fac parte:
* a) sarcoidoza
* b) silicoza
* c) azbestoza
* d) fibroza pulmonara indusa de medicamente
e) astmul bronsic
( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna,
Bucuresti, 2004 pg.29)

2) Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:
a) dispnee paroxistica predominant inspiratorie
* b) dispnee paroxistica predominant expiratorie, produsa de stenoza bronhiilor mici si bronhiolelor
* c) se descriu 2 forme clinice: extrinsec si intrinsec
d) cel extrinsec este rezultatul unor factori nonalergogeni
* e) cel intrinsec este rezultatul unor factori nonalergogeni
Bucuresti, 2004 pg.30-31)

3) Tabloul clinic al astmului bronsic cuprinde:
* a) dispnee predominant expiratorie
* b) torace destins, putin mobil
c) cresterea debitului respirator
d) bradicardie insotita de hipotensiune arteriala
* e) cianoza

4) Migrena bazilara se caracterizeaza prin:
* a) tulburari ale trunchiului cerebral, ce pot sau nu sa fie insotite de cefalee
b) durere in regiunea mandibulara sau a gatului
c) cefaleea este precedata de fenomene neurologice si dureaza 20-25 de minute
d) cefalee benigna periodica, ce dureaza cateva ore, fara aura
* e) tulburarile senzoriale pot persista pana la 5 zile

5) Tratamentul medicamentos al convulsiilor se face profilactic cu:
* a) Fenitoina
* b) Acid Valproic
* c) Fenobarbital
d) Pirazinamida
e) Izoniazida

6) Conduita in cabinetul stomatologic fata de bolnavii epileptici, este urmatoarea:
* a) la pacientii cunoscuti cu epilepsie, tratamentul se face doar in stationarul BMF
* b) la pacientii vindecati (mai mult de trei luni fara recurente), tratamentul se poate face in cabinetul
stomatologic
* c) se va administra anxiolitic preoperator
* d) nu se va depasi doza maxima de anestezic local
e) se vor administra anestezice locale fara vasoconstrictor
7) Insuficienta cardiaca stanga prezinta urmatoarele simptome:
* a) dispnee de repaus si efort
* b) astm cardiac
c) edem al punctelor declive
* d) ortopnee mai ales nocturna
e) ficat de staza palpabil

8) Insuficienta cardiaca dreapta, prezinta urmatoarele simptome:
* a) edem al punctelor declive
* b) staza in venele gatului
* c) ficat de staza palpabil
* d) cianoza periferica
e) astm cardiac

9) Tratamentul stomatologic se va face obligatoriu in spital la pacientii cu:
* a) tahicardie paroxistica supraventriculara
* b) fibrilatie atriala paroxistica sau flutter atrial
* c) boala de nod sinusal (fara pacemaker)
* d) tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara in antecedente
e) bloc atrio-ventricular gr. II si III (cu pacemaker)

10) Atitudinea fata de pacientii cu pacemaker cardiac este urmatoarea:
* a) cererea unui consult cardiologic prealabil
* b) continuarea medicatiei de fond
* c) nu vor fi folosite aparatele de detartraj cu ultrasunete
d) aparatul Roentgen si Laserul interfereaza cu pacemakerul, deci nu vor fi folosite
e) daca nu coexista o valvulopatie,necesita antibioprofilaxie pentru endocardita bacteriana

11) Atitudinea fata de pacientii cu hipertensiune arteriala, este urmatoarea:
* a) nu se intrerupe medicatia de fond
* b) se folosesc solutii anestezice cu adrenalina in concentratie maxima 1: 100000
c) ca vasoconstrictor va fi utilizata noradrenalina
d) la pacientii aflati sub tratament cu a-metildopa se folosesc solutii anestezice cu catecolamine
* e) programarile vor fi facute in cursul diminetii

12) Starea de rau azmatic se caracterizeaza prin:
a) prezenta tusei si a expectoratiei
* b) torace imobil
* c) cianoza
* d) insuficienta respiratorie marcata
* e) poate evolua spre coma hipercapnica

13) Complicatiile cronice ale diabetului zaharat sunt:
* a) retinopatiile
* b) parodontopatii
c) hipoglicemie
d) hiperglicemie
e) cetoacidoza

14) Conduita in cabinetul stomatologic fata de pacientii cu diabet zaharat este urmatoarea:
a) doza de antibiotice orale si cea de insulina, vor fi administrate chiar daca pacientul nu se poate
alimenta
* b) daca glicemia depaseste 250mg/dl, se poate face antibioprofilaxia complicatiilor infectioase locale,
inaintea interventiei sangerande
* c) cand apar crize de hipoglicemie, zaharul trebuie sa fie la indemana
d) dupa interventiile de chirurgie orala, pacientii vor fi urmariti 2-3 zile de catre stomatolog si
nutritionist
e) la pacientii cu tendinta la hipotensiune ortostatica se vor administra sedative

15) Clinic, fractura orizontala mijlocie (Le Fort II) , prezinta:
* a) echimoze palpebrale inferioare
b) aplatizarea fetei, fara pastrarea reliefului zigomatic
* c) tulburari de ocluzie
d) mobilitate anormala in sens vertical si orizontal
e) chemozis conjunctiv bulbar bilateral
Bucuresti, 2004 pg.

16) Copii prezinta urmatoarele particularitati ale procesului de vindecare:
* a) metabolismul este foarte intens
b) la copii poate aparea lipsa de consolidare
c) la copii poate aparea pseudartroza
* d) fracturile colului condilian sunt in lemn verde
* e) riscul aparitiei anchilozei temporo-mandibulare, in fracturile cominutive condiliene

17) Tratamentul de urgenta pentru fracturile orizontale de maxilar:
a) bandaj mentocefalic sau fonda mentoniera, daca pacientul este edenetat sau neprotezat
* b) dispozitiv in zabala
c) ligaturi interdentare intermaxilare
* d) antibioterapie si tratament antalgic
* e) profilaxie antitetanica

18) Semnele fracturilor de mandibula, sunt:
* a) afectarea functional
* b) hipo, hiper sau anestezii pe traiectul nervului dentar inferior
* c) crepitatii osoase
* d) tulburari de ocluzie
e) echimoze palpebrale inferioare

18) Etiopatogenia luxatiilor anterioare temporomandibulare, prezinta:
* a) cavitatea glenoida sau panta tuberculului anterior atenuate
* b) condil mandibular sters
c) D.V.O-ul etajului inferior al fetei, marit
d) condil mandibular accentuat
* e) laxitatea ligamentelor capsulei articulare

19)Tabloul clinic in forma catarala a parotiditei acute supurale, prezinta:
* a) orificiul canalului Stenon este edematiat si congestionat
b) stare generala alterata
c) crepitatii la palpare
d) pe Stenon puroi
e)prezenta parezei faciale

20) Sindromul de compresie a venei cave inferioare se manifesta prin:
* a) paloare
b) puls scazut
* c) transpiratie
d) hipertensiune
* e) senzatie acuta de lipsa de aer

21) Sincopa prezinta urmatoarele aspecte:
* a) pierdere tranzitorie de constienta
* b) poate dura de la cateva secunde pana la jumatate de ora
c) pierderea controlului asupra sfincterelor
* d) puls slab
e) hipertensiune arteriala

22) Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologic in cazul unei sincope, este:
* a) intreruperea tratamentului stomatologic
b) pacientul va fi asezat cu capul in hiperextensie
* c) pacientul va fi asezat in clinostatism
* d) stimulare periferica
* e) capul pacientului va fi rotat lateral

23) Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologic in cazul unui accident vascular cerebral, este:
*a) asezarea pacientului in clinostatism
* b) desfacerea hainelor sau a accesorilor vestimentare stramte
* c) administrare de O2
d) administrare intravenoasa de adrenalina
e) administrare intravenoasa de ser fiziologic

24) Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologic in cazul hipoglicemiei moderate:
* a) administrarea de glucide
* b) intreruperea tratamentului
c) administrarea a 500ml solutie de glucoza
* d) administrarea a 200-250ml solutie de glucoza
e) se ia atitudinea de expectativa

25) Criza de angina pectorala se manifesta prin:
a) debut sinuos
* b) dureri retrosternale sau iradiate spre axila
* c) dispnee
* d) palpitatii
* e) neliniste

26)Tabloul clinic al edemului pulmonar acut, cuprinde:
* a) dispnee paroxistica intensa, cu debut brusc
* b) raluri umede ce se aud de la distanta
* c) cianoza
d) frison
e) midriaza
Bucuresti, 2004 pg.

27) La concentratii plasmatice mai mari ale anestezicului local, semnele obiective de toxicitate sunt:
a) relaxari musculare
* b) alterarea constientei
c) dispnee
* d) coma profunda
e) comportament si vorbire coerente

28) Atacul de panica se manifesta prin:
* a) ameteli
* b) parestezii la nivelul membrelor
* c) spasm carpo-pedal
d) trecerea in clinostatism amelioreaza simptomatologia
e) trecerea in clinostatism este insotita de paloare faciala

29) Socul anafilactic se manifesta prin:
* a) frison
b) tegumente calde, uscate
* c) bronhospasm
d) tensiune arteriala crescuta
* e) eruptie urticariana

30) Atitudinea terapeutica in cazul socului anafilactic, este:
a) administrarea de 400mg de hemisuccinat de hidrocortizon intravenos
* b) rotarea spre lateral a capului pacientului
c) daca survine stopul cardiorespirator, este chemata ambulanta
* d) pacientul este asezat in clinostatism
* e) indepartarea alergenului suspect

MODEL Grile Licenta MD 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODEL Grile Licenta MD 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad

Facultatea de Medicin, Farmacie i Medicin Dentar

S-ar putea să vă placă și