Dupa cum se observa din examinarea comparativa intre sculptura pe care o expertizam aici si tipul

Pogany III indicate in Catalogul Istrate - Duniitresco creata de Brancusi in 1933, se observa identitatea de
forma si de dimensiuni intre Domnioara Pogany III din bronz, reprodusa in catalogul amintit si Domnioara
Pogany III, supusa examinrii noastre !u putem conclude dec"t ca exemplarul din Pogany III #din bronz,
reprodus in Catalogul Istrati - Dumitresco a constituit prototipul dupa care s-a turnat in bronz exemplarul
Pogany III turnat in replica prin 19$% si examinat aici de noi
&ceasta concluzie corespunde cu relatarea lui 'etru Comarnescu facuta noua la care am mai fcut
referire mai sus, dar si cu informa(iile primite pe cale orala de actualul proprietar al bronzului aici examinat
Dupa cum am aratat, este cunoscut obiceiul si procedura lui Brancusi de a executa o serie mai larga si
cu varia(ii mici de configura(ie din fiecare forma sculpturala conceputa de el, de a incepe seria prin sculpturi
realizate in g)ips, lemn sau marmura si a continua transpunerea lor in bronz *e confirma si in cazul de fata,
aceasta evolu(ie De altfel, date fiind costurile uria+e ale turnrii bronzurilor la 'aris, dupa g)ipsurile originale
ale lui Brancusi, insusi sculptorul a transferat mai multe g)ipsuri infatisand idei sculpturale ale sale, la
Bucure+ti ,I le-a lasat in posesia d-nei Cutescu - *torc- tocmai pentru ca aceasta poseda o excep(ionala
pregtire de arta plastica si avea rela(ii personale la atelierele de turnat in bronz din Bucure+ti, put"nd ob(ine
preturi de turnare foarte mici
In legtur cu geneza ideii de . Domnioara Pogany", dupa cum arata /0'aieolog, cel care a
cunoscut cel mai bine opera lui Brancusi, fiind de altfel bun prieten cu acesta, 1aestrul g"ndise
plastic si fusese atras de forma c)ipului Domnioarei Pogany 2 . numai oc)i . 3 inca din tinerele ,i era
impresionat de traditiile taranesti - ortodoxe din 4ltenia Desi s-a spus ca Brancusi ar fi imaginat sculptura
'ogan5 pentru a o imortaliza pe iubita sa, pictorita 1argit 'ogan5, in realitate el s-a inspirat din
reprezentarea in stil bizantin popular a 1aicii Domnului in icoanele oltene+ti si icoanele pe sticla din
6ransilvania, dar s-a influentat si din reprezentrile cu oc)i exofalbici ale sfin(ilor pe copertile executate ca
ferecaturi din argint ale cr(ilor religioase vec)i
Constatam ca sculptura Domnioara Pogany III a fost realizata intr-o te)nica perfecta, bronzul fiind
+lefuit atat de bine cu ierburi de mare si cu c"rpe de bumbac, incat acesta a devenit strlucitor, luminos,
astfel incat exemplarul expertizat pare a fi realizat din aur Dupa cum scria /0 'aleolog, Brancusi este
sculptorul luminii, el a fcut ca operele sale sa emit raze si sa formeze )alouri la inciden(a cu o sursa de
lumina &sa se intampla si cu acesta Domnioara Pogany III care straluceste uimitor - aceasta calitate
deosebita a sa fiind un argument in plus si foarte puternic in favoarea constatarii autenticitatii sale
'rin urmare, redescoperirea si supunerea atentiei noastre si examinarii noastre a exemplarului realizat
in bronz de ctre Brancusi al celebrei sculpturi conceputa de el in 1933, prezint o importanta deosebita
pentru a intelege evolu(ia g"ndirii lui Brancusi
&m redat mai sus cu imagine si explica(ii, din Catalogul 'ontus 7ulten, &lexandru Istrati, !atalia
Dumitrescu, Domnioara Pogany III, pentru ca ne-a fost util sa facem compara(ii intre acesta si
Domnioara PoganylII, din colec(ia proprietarului roman, compara(ii care ne-au a8utat la stabilirea
autenticitatii ultimului
Dupa cum se constata u+or, Domnioara Pogany III de ia 'aris, nu difer deloc ca forma de
Domnioara PoganylII examinata in textul acestei expertize Desigur, exista o oarecare diferen(a in
conceperea soclului pentru lucrarea de la 'aris fata de soclul lucrrii din proprietatea colec(ionarului ,
roman Dar amandoua soclurile sunt realizate din piatra, mai precis din marmura De altfel, si soclul de la
'aris a lui Pogany III, difer de soclul lui 'ogan5 III, aflata in *9& *oclul lucrrii din *9& este in forma
de cruce si este din lemn :eferitor la soclul Domnioarei Pogany III turnata in :omania, desigur soclul a
fost realizat din dispozi(ia d-nei Cutescu - *torc- din materialele care se puteau gasi in tara
*imilitudinile merg"nd pana la identificare dintre Domnioara PoganylII din 1933 si sculptura aici
examinata, faptul ca este vorba de aceia+i calitate de bronz si cu aceea+i atenta +lefuire, - toate acestea aduc
noi argumente in favoarea autenticitatii Domnioarei Pogany III , turnata ca replica in :omania Dar cel
mai consistent argument in aceasta problema provine din faptul ca, dupa cum constatam Domnioara
PoganylII din colec(ia particulara din :omania conserva toate elemente stilistice si formale din
Domnioara PoganylII de la 'aris, ceea ce inseamna ca acela+i prototip din g)ips a stat la baza realizarii
bronzurilor de la 'aris si de la Bucure+ti, ale Domnioarei Pogany III. &cest lucru nu se poate explica
dec"t prin faptul ce Brancusi este autorul unic al tuturor acestor sculpturi, singura diferen(a fiind probabil ca
cele din 4ccident au fost turnate sub directa sa supraveg)ere, in timp ce cel din :omania a fost turnat din
dispozi(ia sa ca replici, sub directa supraveg)ere a omului sau de ;ncredere, a talentatului artist plastic
Cecilia Cutescu - *torc-
Domnioara Pogany III reprezint un caz semnificativ de epurare a formei, de purificarea ei, de
transformare a unei teme religioase intr-un simboi al vie(ii eterne, al frumuse(ii pure a femeii, a . eternului
feminin . cum se exprima 0oet)e
Ca artist, Brancusi a reu+it sa demonstreze prin forma stilizata a Domnioarei Pogany III ca exista o
legtur organica si puternica intre terestru si celest 6oate aceste elemente formale, simbolice, etice si
spirituale sunt armonic si subtil incifrate in bronzul Domnioarei Pogany III din :omania, ceea ce numai
un artist de talia lui Brancusi ar fi putut sa o faca
I74biectivele expertizei:
a3 Constatare te)nica, estetica si critica a calitatilor operei de arta examina 2Ce este aceasta
lucrare< Din ce materiale este executata< ,ste reu+ita artistic<
b3 &utentificare *tabilirea autorului acestei opere de arta sau a scolii artistice din care face
parte si a perioadei in care a fost execuatata 2Cine este autorul < Cand a fost facuta<3
c3 ,valuare, in raport cu pia(a mondiala de arta, a pre(ului pe care il poate atinge intr-o
licitatie de arta= Cu cat se poate vinde <
III. &lte expertize de a ceeai specialitate
IV. Cercetarea si descoperirea unor opere necunoscute, sau alteori pierdute, avand ca autor pe
Brancusi a inceput c)iar de la sfarsitul vie(ii sculptorului Dupa cum a aratat prietenul sau, scriitorul Ilarie
/oronca, Brancusi (inea ascunse numeroase sculpturi de valoare ale sale, pe care din diverse motive nu le
expunea, nu le arata publicului ci doar unui cerc restras de prieteni In plus, in activitatea sa de artist de peste
>% de ani, el a lucrat atat in :omania pana in 19%? cat si in strainatate numeroase sculpturi avand comenzi de
la admiratori si cunoscu(i, sau pur si simplu pentru propria sa plcere, dar pe care ulterior le-a dat cadou - fara
sa le mai fotografieze sau sa le noteze undeva, incat nici el nu mai stia de soarta lor &stfel, este celebrul caz al
sculpturii Vitellius aflata in prezent la 1uzeul din Craiova In 19?3 s-a descoperit intamplator sculptura despre
care Brancusi nu vorbise nicioadata si nimeni nu stia ca a realizat aceasta opera Imediat ea a fost expusa la
1uzeul din Craiova cu prile8ul srbtorii intitulata *aptamana 4lteniei Brancusi, afland aceasta, a fost c)iar
furios, si a declarat ca nu ar fi vrut sa se stie despre aceasta sculptura pe care nu o credea suficient de bine
realizata si pe care, daca s-ar fi aflat in acele momente la Craiova ar fi spart-o cu ciocanul &ceasta intamplare
arata ca intr-adevar Brancusi era foarte selectiv in prezentarea operei sale ctre public, ceea ce nu trebuie
inteles in sensul ca el ascundea de amatorii de arta numai lucrri pe care le considera mai nereu+ite &desea, el
ascundea de public tocmai acele sculpturi pe care el insusi le aprecia ca fiind capodopere @ac ea acest lucru
din doua motive, primul era ca le iubea atat de mult incat nu dorea sa fie tentat cu sume mari de bani si sa fie
nevoit sa le vanda A al doilea motiv era, dupa cum arata /oronca, ca unele din sculpturile sale perfecte
con(ineau energii magice si prezentau valori si simboluri initiatiee incat el le pastra in depozite secrete pentru a
le arata doar cercului sau intim de persoane initiate in arta si concep(ia sa de viata ,l credea ca aceste sculpturi
pot a8uta la purificarea spirituala si la tamaduirea sufleteasca a primitorilor de excep(ie ale acestor opere,
briitori ale+i cu multa prudenta c)iar de ctre 1aestru
Brancusi a lucrat la 'aris cu un mare guru, un mentor in stiinte oculte ce studiase in 6ibet, cu 0)eor)i
0urgieff
'ublica(iile stiintifice privind opere necunoscute de Brancusi, aparate in ultimii 3$ de ani au confirmat
in general existenta unui tezaur necunoscut al operelor de tinerete ale acestuia, acest fenoment fiind reliefat, in
primul rand, prin articolele, scrierile si investiga(iile lui /0 Palelolog. De altfel in legaturi cu opere
presupuse a fi fcute de Brancusi, s-au efectuat in ultimii ani numeroase expertize de ctre istorici si critici de
arta, sculptori, restauratori de arta, specialisti in c)imie si fizica, realizatori de filme documentar-stiintifice,
grafologi etc *tudiile si expertizarile acestui Tezaur au fost efectuate, printre al(ii, de= sculptorul Constantin
&ntonovici, drIon 1ocioi 2autorul unor c"rti fundamentale despre Brancusi3, prof univ drDan *mantanescu
2expert diplomat al scolii de ar)ivistica infiintata in 19B$ pe langa &r)ivele *tatului, prieten de familie cu
sculptorul Brancusi, cunoscut de asemenea si ca grafolog3, acadD0rigorescu, acadIIrimescu, acad/laicu
lonescu 2restaurator si critic de arta la !eC Dor-3, dr/ictor Crciun 2autorul unei recente c"rti despre
Brancusi din care reiese ca a venit in contact cu surse directe esen(iale privind viata si opera lui Brancusi3 etc
,i au urmrit epuizarea datelor obiective ce le dega8au opera de tinerete a lui Brancusi, prima perioada de
crea(ie a sculptorului, pentru a se trage o concluzie sintetica pe o baza interdisciplinara, totodata identificandu-
se si autentificandu-se numeroase sculpturi inedite
*-a apelat si la mi8loacele televiziunii pentru a se ob(ine impresii si informa(ii de la un public cult cat
mai larg *peciali+tii utiliza(i au titluri si func(ii oficiale importante= academicieni, doctori, exper(i de arta
autoriza(i,-arti+ti membrii ai 9niunii &rti+tilor 'lastici, realizatori de programe 6/, muzeografi, 8uri+ti, rude
ale sculptorului Brancusi &u fost consultate in scris muzee americane specializate in opera lui Brancusi,
carora li s-au trimis mai multe fotografii color de calitate artistica deosebita 4 parte din studiile si expertizele
intreprinse au fost publicate 9n aport esen(ial in autentificri 1-a avut EFundaia Familia Brancusi,
detinatoarea unor documente ce-au apartinut lui Brancusi cum ar fi= scrisori olografe, fotografii cu dedica(ie
sau fara, sculpturi inedite de tinerete in marmura, calcar sau lemn - sculpturi executate in tinerete de genialul
sculptor asemanatoare prin calitate, stil, vec)ime, morfologie, duet al semnturii si tematica cu sculptura aici
examinata
Cea mai importanta personalitate competenta sa dea un verdict final de autenticitate la care am apelat,
a fost sculptorul Constantin &ntonovici din !eC Dor-, discipol si colaborator al lui Brancusi, recunoscut, in
scris, de ctre creatorul Domnioarei Pogany, drept continuatorul sau cel mai de seama &cesta a dat
interviuri filmate si a scris o autentificare prin care confirma autenticitatea sculpturilor inedite de Brancusi
*culptura solicitata aici spre expertiza este din aceia+i familie de forme si este lucrata de aceia+i mana
care a executat sculpturile descoperite in ultimi ani, expertizate de speciali+tii de mai sus ,a prezint, dupa
cum am semnalat mai sus, similitudini stilistice si simbolice, dar si de prelucrare si creare a texturii cu celelate
versiuni ale seriei Domnioara Pogany, creata de Brancusi de peste 3% de ani si aflata in mari muzee ale
lumii si in colec(ii particulare, descrise in Cataloagele lui *idne5 0eist, !atalia Dumitrescu, &lexandru Istrati
si @riedric) 6e8a-Bac)
Dupa cum a mrturisitF insusi Brancusi in celebra sa conversa(ie cu Ilarie Voronca, publicata de
ultimul in volumul EInterviulG, artistul a procedat astfel pentru ca nu considera aceste lucrri ale sale in
bronz, realizate in tinerete, dec"t eseuri (incercari) ,l nu le privea ca forme definitive, si de aceea nu le
prezenta oficial tocmai pentru ca le destina unui cerc intim
Ca si scriitorul 7B*tend)al, ca si pictorul ''icasso sau ca marele nostru poet 1,minescu -
sculptorul Brancusi a realizat in tcere o opera discreta sau c)iar secreta, de sertar, pe care dorea s-o lase
posteritatii, dar nu la indemana oricui, ci cu precdere unor .ini(ia(i. 1rturii uimitoare in acest sens s-au
pastrat in publica(iile prietenilor sai= V.G.Paleolog, Vintila Russu-Sirianu, Ilarie Voronca, 'etei. Neagoe,
Petre Pandrea etc
H Desfasurarea expertizei=
*culptura ne-a fost semnalata ca existenta si ne-a fost incredintata spre studiu la ;nceputul anului
B%%% &cesta ne-a permis sa facem observa(ii asupra ei, sa ne consultam cu numero+i specialisti in domeniu,
de atunci si pana in prezent Cuno+team din timpul vie(ii lui 'etru Comarnescu, din discu(iile pe care le-am
purtat cu marele istoric si critic de arta, dar si din unele sugestii din cartea sa despre Brancusi ca in
:omania exista si un alt exemplar a variantei Domnioarei Pogany in forma ini(iala conceputa in 1933, un
exemplar foarte bine +lefuit si semnat de 1aestru &m fost, deci, plcut surprins cand Dl &nescu a adus si
ne-a pus la dispozi(ie sculptura aici analizata
*e desprinde concluzia clara ca Brancusi a trimis in :omania numeroase versiuni din marmura,
g)ips si bronz ale lucrrilor sale, care nici acum nu sunt studiate suficient ,ste semnificativ ca, si in alte
tari, Brancusi a trimis pe cale discreta variante ale Domnioarei Pogany
*e explica, deci, de ce numeroase persoane particulare care l-au cunoscut pe Brancusi cat si
institutii publice au detinut si de(in marmure, g)ipsuri si bronzuri originale dupa diverse variante din seria
Domnioarelor Pogany !ceste variante au "rin urmare o valoare de original
Iucrarea este bine conservata, ne fiind necesare restaurari sau cur(iri 9rmandu-se de pilda si
recomandrile lui Brancusi, sculptura a fost probabil stearsa si lustruita u+or cu iarba de mare sau c"rpe de
bumbac, de ctre proprietarii anteriori
4pera este montata pe un soclu, bine proportionat cu volumul sculpturii, un soclu asemanator cu cel
folosit pentru Domnioara Pogany III de la 'aris
Domnioara Pogany, aici examinata, este un exemplar foarte bine realizat ,ste foarte
spiritualizata, liniile curbe care definesc portretul sunt de un ritm geometric si estetic impresionant, iar
privirea de ansamblu a operei are un impact ce declanseaza privitorului o stare de gratie si puritate In
consecin(a, calitatile artistice ale acestei opere, nu numai ca sunt indiscutabile dar si imediat constatabile
Brancusi care era poreclit de prietenii sai .Dumnezeu. - si aceasta nu intamplator - pleca de la ideea
teologica ca lumea a fost de8a sculptata de ctre Dumnezeu in cele mai nebanuite forme, iar sculptorul nu
trebuie dec"t sa E decortic)eze G formele ini(iale din materia prima in care acestea se ascund
, , , ^ , , !ugustin# la seama numai la nelesul luntric i
VI. Principii si metod e de expertiza , . .. 8 - , .
--------
e
-----------------------
c
-------- daca acesta este sntos i adearat, !rimete-l
"ucuros, oricare i-ar #i #orma exterioarG
':I!CI'II !" "#P"R$I%&RS & I9C:9:I'(R I91II dupa )arcus &ureiius *+,+- +-. e.n./
1 Cine a vzut prezentul, +tie, +i tot ce a fost odat, +i tot ce va fi vreodat Cci toate sunt identice si
uniforme 2/I, 3J3A
B Cuget de -g nurivi te le:tuiilc si raporturile dintre lucrurile lumii Cci toate se Kmbin laolalt si toate
se Ki-ibing 4Fta r LM(fie 2/I, $N3A
3 & pre(ui fiecare lucru, cum se cuvine, este cea mai mare ;n(elepciune 2I/ $13 C"nd un lucra este opera
unui creator, el poart totdeauna in sine puterea care 1-a creat Knc)in-te, dar, Knaintea acestei puteri, din ce
Kn ce mai mult, +i ia aminte, c daca tu te indrepti dupa voia ei toate i(i vor merge intelepteste 2/I, ?%3A
? 0"nde+te-te Kn fa(a oricrui lucru= de unde vine el <A din ce se compune <A Kn ce se preface < +i ce rm"ne
dintr"nsul< 2OI, 1J3A
$ 9it-te la forma unui lucru +i prive+te-o independent de materia lui= pe urm determin cu gri8
maximul de durat asigurat acestei forme speciale 2IO, 13A
> !u te lsa rpit nicieri de aparen(e 2/, 3>3 1ai ales c"nd lucrurile interioare ne fur Kncrederea,
trebuie s le dezvelim, s le artm slbiciunea +i s le dezbrcm de aparen(a cu care se m"ndresc 2/I,
133 * nu te Kmpiedice nici o rezisten( strin 2 /, 3?3A
J &rat Kn toat gravitatea deplin +i sincer, libertatea de g"ndireA procedeaz cu demnitate, Kn(elegere +i
dreptateA asigur-(i independen(a fa( de influen( +l presiuniA ac(ioneaz fr precipitare, fr patim
Kntunectoare a ra(iunii suverane, far f(rnicie, fr egoismA alung din sufletul tu ideile gre+ite cci
gse+ti adesea, unde n-ai crede motive Knalte, +i multe trebuie s cuno+ti bine spre a 8udeca cu dreptateA nu
lsa niciodat o c)estiune far a fi studiat adanc si a o formula exact 2II, $A IO, 1NA /I, 3%3A
N 1ergi totdeauna pe drumul cel mai scurt Iar drumul cel mai scurt este cei natural adica urm"nd in vorba
si in fapta ra(iunea sanatoasa 4 astfel de )otarare te mantuie de toate gri8ile si framantarile, de toata trufia
si de+ertciunea 2I/, $13A
9 *a nu te ;mpiedice nici o rezistenta strin 2/ 3?3 De buna seama, nimic nu-i mai aproape de mine
dec"t omul, cat e vorba sa-i fac bine si sa-1 rabdA dar indata ce el ma Kmpiedica de la datoria mea, devine
pentru mine tot as a de indiferent ca si soarele, v"ntul sau o fiara salbatica *i acestea pot sa-mi ;mpiedice
muncaA dar voin(a si temperamentul meu raman neinfrante, pentru ca pot lucra fara rezerva si rastoarna
toate Caci mintea modifica si transforma orice piedica in mi8loc pentru scopul ei, asa incat piedica duce la
izbanda iar obstacolul usureaza drumul 2/, B%3A
1% 4 minte agera poate descoperi in fata zbarcita a unei babe tot atata gratie si frumuse(e ca si in figura
dragalase a unui copil 2111, B?3A
11 1enirea artei doar aceasta este= sa corespunda orice lucru scopului pentru care a fost pregtit 2/I, i3A
1B Cum poate gasi mintea calea dreapta< &ici e totul 2O7, 3B3
C:I6,:II !" ':I/I:,, S$0!I"R" PI "#P"R$I%&R" &
(P"R"'(R I9I 1(NS$&N$IN 2R&N103I
1 E:egardez Ies sculptures 8usQu-a ce Que vous Ies vo5iezA Ies plus pres de Dieu Ies ont vuesG
2C0iedion-Relc-er, pB193
E'rivi(i lucrurile pana le vede(i Cei aproape de Dumnezeu le-au vzutG 2'andrea, pB?$3
B E*tatuile sunt ocazii ale meditatiei 6emplele +i bisericile au fost +i au ramas laca+urile rneditatieiG
2'andrea, pB?J3
3 E@iecare din lucrrile mele dateaza de vreo 1$ ani in proiect +i pot incepe un lucru nou in fiecare zi Dar
c"nd sf"r+esc cu adevrat lucrul meu<G 2'andrea, pB?>3
? EIes mesures sont nuisibles, car elles sont la, dans Ies c)oses ,IMes peuvent montrer 8usQuFau ciel et
descendre par terre sans c)anger de mesureG 2C0iedion-Relc-er, pB193
$ EBrancu+i porne+te de la forme care ii sunt la indeman-care se gsesc in 8ur -, necautand de a le reda in
transcendenta Dar departe de el g"ndul de a le reda asemuitoare, de a fi robul formelor .tale Quale. 'rintr-
un act de stilizare aproape sc)ematic, el le va ridica in sfera de expresiune a monumentalit(ii, gandindu-le
ar)itectural +i urc"nd treapta cu treapt, ori scoborand din prpastie in prapastie, spre talcul cosmic a tot ce
este *emn, adic Kn(eles in materieG 2/0'aleolog, p>L3
> E'entru Brancu+i sculptura nu mai este impietrirea unui gest, inmarmurirea unui gand sau unui grup de
g"nduri, ci mi+carea pura ins+i a acestui gest, zvacnirea g"ndului, translatiunea circulara a +irului de
g"nduri, rni+cande ca +i un sistem solar in 8urul microcosmului ce fiecare dintre noi este unulG
2/0'aleolog, p$B3
J E 4 ritmie care nu e nimic alt dec"t ec)ilibru &cest cuv"nt e o c)eie in opera lui Brancu+i ,l trebuie
repetat in toate c)ipurile sale etimologice +i scrutat in autopsia semiologica a acestui cuv"nt care e
cumpnire, reazem in miez de greutate, atat +i atat, atat cat +i cat, iar pentru Brancu+i un subiect plastic 'e
drept cuv"nt, pentru Brancu+i cumpanirea expresiilor numerice ori formale are o valoare de reprezentare
adanc plasticaG 2/0'aleolog, p$33
N E1ai intai de toate, in pofida darului pe care-1 are, i+i interzice orice exces de virtuozitate, evit
abilitatea, considerand-o slu8nica 8alnic a geniului @iecare opera a sa constituie, in primul r"nd, o mare
problema ar)itectural, pe care o dezvolt +i o rezolva prin ra(iunea ins+i a materiei +i a unei logici +i nu
prin solu(ii de abilitate de indrzneal, sau prin 8onglerii caracteristice virtuozit(ilor ,laboreaz +i dezvolt
in timp ce construie+te, a+a cum protozaurul marin zide+te coc)ilia ce-1 ocrote+te +i ii define+e 'rintre
arti+tii precontemporani, intru probitate +i sobrietatea artei lor, numai Cezanne ii seaman *obrietatea
8ocurilor sale, robuste(ea, simplitatea premiselor, dezvoltrilor nea+teptate, dar fire+ti, ale temelor, toate sunt
o (inta la nivelul marilor spectacole, pe care ni le ofer universul instelat
Pi, intr-adevar, opera lui Brancu+i aminte+te de mersul ordonat +i lini+tit al astrelor +i de verticalele
inl(imilor unde Kncontinuu se rotesc, Kmpotriva miliardelor de aniG 2/0'aleolog, pN93
9 E@rumuse(ea +i 9ratenia sunt excluse din opera lui Brancu+iG 2/0'aleolog, pN93
1% E4pera lui Brancu+i cere o solicitare constanta-prin formele sale citibile, dar insolit de inedite-
desc)izand ferestre spre invizibilul celor inca neformulate de biata minte a batranului &dam 4data cuprins
de aceasta sesizare a ineditului, a lucrului inca nemaivazut, spiritul pare sa capituleze in fata operei lui
Brancu+i intr-o clipa de comunicare cu tainele universului, inca nedezvaluite &cesta este primul efect +i
acel efect care se impune ca o constanta la contemplarea unei sculpturi brancu+iene- lucru care se aseamana,
desigur, cu acea modificare a fiin(ei pe care anticii o numeau cutremurul sacru, expresia legm"ntului ei cu
esen(eleG 2/0'aleolog, p9%3
11 EIa forme ne doit pas etre une mormie acceptee par tous Ia forme est une monnaie Que c)aQue genie
frappe de son propre coin ei Qui porte 'effigie IorsQue la monnaie reussit de se faire accepter, le but de
@artiste est atteintG 2/0'alcolog-CflraSicuv, Buc, 19?J, pB%-Cf'etre 'andrea, pB333G
1B E@lecare opera de-a lui Brancu+i, luata in parte, e o litera @orma el mira 9n ciclu este un cu4ant-un
cuv"nt aspru ie noutatea lui +i opera Kntreaga este supusul unul g"nd, a crui unicitate +i rodnicie in mersul
triumfal al noii civiliza(ii il impune categoric drept cap de +coala al sculpturii noiG 2/0'aleolog, p>93
13 E*culptura brancu+iana nu este expresia directa a unei idei, ci R"V"'&$I0N"& mediate, prin 5orme
in spa6iu, a unei armonii de sens, a unui inteles de strfund si inrudit de aproape intre materie, forma +i
minte, adica un ce, un tot ce reexprima o idee, care nu e reprezentarea unei idei, ci ne face sa participam la
insa+i crea(i unea acestei idei printr-un act de demiurgie spontan +i simultan
cu intelegereaG 2/0'aleolog, p?$3
1? Eel pretinde la o +i mai nobila incercare-aceea de a substitui antropomorfismului o plastica a armoniilor
de adancuri care exista intre materie +i spirit, intre minte +i substan(a, carora fizica intraatomica, aritmeticile
in care )azardul este o cifra +i timpul o pasta, ingaduie sa le bnuim fiin(a misterioasaG 2/0'aleolog,
p?N3
Bibliogra5ie
1 ' 'andrea - $rancui.%mintiri i e&egeze, Bucure+ti ,d1eridiane, 19>J
B Carola 0iedion-Relc-er-'onstantin $rancui ()*+-(,-*, ,ditions du 0riffon, !euc)atei-*uisse, 19$9
3 /0 'aleolog - $rancui-$rancusi, voll, Craiova, *crisul romanesc, 19J>
)"$(!" D, "#P"R$I%&, .
7iogra5ica 2s-a studiat vasta bibliografie mondiala privind viata si opera lui Constantin
Brancu+i3A
- gra5ologica 2s-au studiat si comparat semnaturile de pe lucrri, cunoscute ale lui Brancu+i,
considerate ca fiind sigur autentice3A
- stilistica 27Rolffm3 6ot ce este esen(ial in perceperea formei se exprima in cel mai mic fragment
.C)iar +i in desenul unei singure nari ar trebui sa recunoa+tem caracterul esen(ial al unui stil @iecare pictor
picteaza cu s"ngele sau. Conform principului=
T.T/0 P1I2 P%1T3, P%1T3% P1I2 T.T4. *-au desprins elemente stilistice comune ale sculpturii
expertizate cu ale altor opere ale aceluia+i autor, cautandu-se leit-motiele, coincidentele si similitudinile
precum si personalitatea execu(iei, atmosfera, tematica, constructia ideatica etc
analiza 5ormei plastice 27Rolfflin3 - ,xplicarea stiintifica a operei de arta prin contempla(ie,
descriere +i verificarea viziunii cu a8utorul categoriilor= linear +i pictural, suprafa(a +i adancime, forma
inc)isa +i forma desc)isa, stil tectonic +i stil atectonic, varietate +i unitate, claritate +i neclaritate - prin
explicarea mi8loacelor artistice care au creat efectul estetic atinsA
- estetica - ,viden(ierea viziunii si a rafinamentului spiritual de factura apropiata altor opere de acela+i
autorA de relevat constructia sistematica a operei in vederea ob(inerii unui efect artistic, profunzimea
filosofica a acesteia si sensibilitatea artistica a modelrii plasticeA
- iconologica 2,'anofs-53 - studiul si inteipretarea reprezentrilor folosite in artele plastice, a .lumii
motivelor artistice. prin analiza straturilor simbolismului artistic=
a interpretare semantica obiectuala si expresiva 5descriere !reiconogr6#ica78
b analiza iconogra#ica9 recunoa+terea sensului conven(ional al obiectelor reprezentate 2stilul in care
conven(ia artistica a impus realizarea obiectelor de arta intr-o anumita perioada3A
c tipuri sau figuri alegoriceA
d interpretarea iconologica - descoperirea sensului interior., a .con(inutului. caruia opera de arta ii slu8
este ca #orma sim"olica 2,Cassirer3A semnifica(ia intrinseca, filosofica ce se desprinde din )abitudinile
totale ale timpului ce isi stau, astfel, mrturie lor
- analiza te8nicei de execu6ie 2stabilirea elementelor indubitabile ale modului in care este executata
sculptura, a te)nicii de sculptare etc3
- analogic-5izica 2atunci cand se gaseste ca este intrebuintata aceea+i calitate de material= suport, vopsea,
rama - cu cele folosite la diferite alte lucrri de acela+i autorA cand se constata ca sunt utilizate acelea+i
substante c)imice3
- analogic-estetica = existenta unor valori, simboluri +i forme artistice comune sau asemanatoare cu cele ale
altor opereA
- psi8ologic-moti4ationala A resorturi interne +i externe ce l-au determinat pe artist sa creeze aceasta
lucrareA
- 5izico-c8iinica !u intra in competenta autorului expertizei *e +tie ca actualele mi8loace fKzico- c)imice
nu permit stabilirea vec)imii unei marmure sculptate care are numai o suta de ani 4bservarea atenta a
patinei marmurei cu oc)iul poate fi oarecum eficienta
- parcursului cultural *pro4enien6a/ 2reconstituirea istoriei circula(iei bunului cultural examinat si faptul
ca acesta provine dintr-o sursa sigura de la un proprietar legal din epoca cand a fost creata3A
- culturologica 2,xpertul .trebuie sa cantareasca toate cuvintele pe care le spune si sa probeze tot ceea ce
afirma. - !C'aulescu3 ,xpertul trebuie sa posede o rara combina(ie de inzestrari ,l trebuie sa fie - intr-o
anumita msura - logician, matematician, istoric, om politic, filozof 6rebuie sa inteleaga simboluri si sa stie
sa le interpreteze si comenteze 6rebuie sa priveasca individualul si particularul prin prisma generalului si,
intr-un acela+i elan de g"ndire sa cuprind deopotriv abstractul si concretul !ici o parte a naturii umane
sau a institutiilor omene+ti nu trebuie sa-i scape cu totul din vedere ,I trebuie sa fie dezinteresat si in
acela+i timp sa vizeze un scopA sa fie distant si incoruptibil, dar uneori totu+i la fel de cu picioarele pe
pamant ca un politician 'erformantele sale decurg din aceasta curioasa combina(ie dintre o inteligenta
inginereasca, un grad rafinat de cultura si o inima calda, animata de bune intentii 2dupa M1Te5nes3
8ermeneutica 2RDilt)e5, 1 ,liade, ':icoeur3 Considerarea operei ca un intreg semnificant cu
func(ii -at)artice, extatice si cognitive structurat din simboluri, intuitii, traditii ar)etipale, viziuni cosmiceA
sondarea incon+tientului individual si comunitar :eceptarea operei drept o entitate structurata intr-un c"mp
cultural caruia ea apar(ine, ce poate fi apre)endata prin interpretare 2exegeza si comentare3 si prin intelegere
2compre)ensiune3
In Catalogul &T49! 199> se indica la p 1J? vanzarea unor sculpturi de Brancusi, dupa cum
urmeaza=
- )uza adormita III, 191J, dim1N,$UB9,$ cm
/anduta in 19N9 cu suma de ??$%%%%% franci francezi 2@:@3
- !egresa blondaG 19BB, bronz in doua exemplare, ) V JB cm W soclu *-a
v"ndut in 199% cu-suma de BB%%%%%% franci francezi 2@:@3
!omnioara Pogan9. 1913, bronz in patru exemplare, ) V ??,$ cm
/anduta cu suma de 13$%%%%% franci francezi 2@:@3
In catalogul &T49! pe B%%>-B%%J 2'aris3 constatam urmatoarele preturi la lucrrile in bronz si piatra
din epocade maturitate a sculptorului =
- Prometeu . 1911, bronz, dime = 1?U1JU1? cm, 11BN1%% euro 2licitatie 19993A
- Prometeu. bronz, dim = 1BU1>U1B cm, 1J$%%%% euro 2licitatie B%%B3A
- !anaida, bronz, )VBN, B%%%%%%% euro 2licitatie B%%B3A
- *rutul, p iatra )V33 cm, J?%%%%% euro 2licitatie *9& B%%$3
4perele lui Brancusi sunt in permanenta cre+tere "e mata de aria mondiala
&stfel, un bronz Danaida realizat de Brancusi in perioada de maturizare, c"nd isi afirma stilul sau
original, s-a v"ndut la o licitatie din *9& cu suma de $%%%%%%% &'D &cest pret este un record absolut
pentru ca in nici o licitatie si in nici o tara din lume nu s-a pltit vreodata o suma atat de mare pentru o
sculptura, indiferent cat de genial ar fi fost creatorul ei
VII. 1(N1'0%II:
In baza (a"ortului de e)"crd*r e)tra+,udiciara, intocmit si semnat de ctre specialistul in &rta-
'atrimoniu Iucian I:adu *fxiKciu, expert 8udiciar acreditat de 1inisterul Mustitiei, inregistrat la 6ribunalul
Bucure+ti - Biroul Centrai si Iocal de ,xpertize Mudiciare, Contabile si 6e)nice s-a a8uns la concluzia
autenticitatii lucrrii, exprimata prin prezenta =
1"R$I:I1&R" !" &96,!6ICI6&6,
:eferitor la = *culptura din bronz, intitulata Domnioara Pogany III, proprietatea unui colec(ionar
particular, nesemnata, avand dimensiunile= )V ??,$ cm, latV B% cm, profunzimeV BJ cm, montata pe un
soclu de marmura infatisand un portret stilizat de fata cu oc)ii foarte mari - referitor la - constatam= este
perfect +lefuita pentru a conlucra cu lumina *culptura este o lucrare autentica de Constantin Brancusi
21NJ>-19$J3 realizata, dupa cum apreciem in 19$%, fiind o replica turnata din dispozi(ia lui Brancusi dupa
prototipul de g)ips Pogany III din 1933, executata sub supraveg)erea prietenei lui Brancusi celebrul artist
plastic Cecilia Cutescu - *torc- la cererea, foarte probabila a lui 'ompiliu 'apa)agi, dupa cum atesta intr-o
anumita msura, documentele publicate de B Brezianu in lucrarea sa Brancusi in (omania edi(ia din 19J>
,ste un exemplar aparte din faimoasa serie a Domnioarei Pogany , fcute de Brancusi si pstrate in
1uzeele 4ccidentului si in colec(ii particulare ,xista afmitati stilistice, configurative si simbolice intre
Domnioara PoganylII, aici expetizata si Domnioara Pogany III aflata in 1uzeul !ational de &rta din
'aris, executata in 1933 @aptul ca exemplarul aici exeminat de noi nu este semnat, nu afecteaza
autenticitatea acestuia De altfel nici exemplarul aflat la 'aris nu este semnat, in timp ce Pogany III aflat in
*9& este semnat &ceasta inseamna ca semnarea unei lucrri de ctre Brancusi sinada starea sa subiectiva,
nu era obligatorie &cum doi ani cunoscutul istoric si expert in Brancusi, d-1 1ircea Deac, a expertizat o
Domnioara Pogany III, semnata E C Br G, provenind tot de la d-na Cecilia Cutescu - *torc-, deplin
identica cu cea despre care se face vorbire aici ,xistenta lucrrii expertizata de 1 Deac, confirma in plus,
autenticitatea celei de fata
Descoperirea acestui exemplar din Domnioara Pogany III a8uta la intelegerea procesului de
crea(ie la Brancu+i si a re(elei vaste de rela(ii cu personalitati de cultura din :emania, pe care acesta o avea
si o cultiva prin numeroase cadouri const"nd in crea(ii sculpturale personale
Descoperirea acestei sculpturi lmure+te continuitatea procesului creator la Brancu+i in ceea ce
prive+te elaborarea seriei E Domnioara Pogany , clarifica intentiile sale artistice si ideatice
*culptura aici examinata intruc)ipeaza perfect, intr-una din formulele cele mai originale, una din
temele, simblolurile si mesa8ele ma8ore ale operei artistului= E eternul -eminin G asa cum 1-a definit 0oet)e
ca realizare armonica si muzicala a sufletului uman, ca o idealizare a puritatii si frumuse(ii femeii
'01I&N R&!0 S$&N1I0
:!ecialist &rta-Patrimoniu recunscut intemational ,xpert ;udiciar si extra8udiciar cu activitate
internaionala 'ercettor tiini#ic !rinci!al la &cademia 1omana
Bucure+ti, 1J %B B%1%