Sunteți pe pagina 1din 8

Anul I, nr.

2
februarie 2007
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Zi istoricã pentru credincioºii


Din cuprins
O viaþã
din Berivoii Mici
impresionantã
Îndrãgostit de matema-
ticã, un preot a cunoscut în-
cã din liceu temniþele comu-
niste, fapt care i-a schimbat
întreaga carierã. (pag.4)

Postul,
întoarcere la Rai
Postul Mare este un
prilej de regãsire a comorii
din noi, o întoarcere la Rai.
(pag.6)

Drumul spre
bucuria Învierii
Postul Paºtilor, perioadã
unicã în anul bisericesc, este
marcat de rugãciuni ºi sluj- 11 februarie 2007 a devenit o datat din 1833. Este ziua când cti- bã arhiereascã sãvârºitã de vreun
be speciale. (pag.2) datã istoricã pentru parohia torii bisericii se bucurã din înaltul Pãrinte Mitropolit în satul Berivoi,
Berivoii Mici. Este ziua de cerului vãzând cã urmaºii lor aºa cã prezenþa Înalt Prea
Bunã ziua, naºtere spiritualã a bisericii cu desãvârºesc lucrarea prin slujba Sfinþitului Laurenþiu Streza la
Doamne! hramul „Sf. Ierarh Nicoale", ziua de sfinþire cu Sfintele Moaºte, pe sfinþirea bisericii din Berivoii
de încununare a tuturor strãdanii- care cei dintâi n-au mai apucat sã Mici a marcat ºi ea aceastã zi
Cei mici sunt aºteptaþi cu
lor strãmoºilor care au ridicat o sãvârºeascã. istoricã din viaþa comunitãþii de la
drag de o povestioarã spusã
acest locaº de închinare încã din Nu existã nici o însemnare poalele munþilor.
de bunica la pagina 7.
1877, pe temelia altuia mai vechi, care sã ateste vreo vizitã sau sluj- (continuare în pag.3)

Editorial de Pr. Ionuþ Ilea Dumnezeu de a subþia stomacul ca sã nostru prin telemania vizionãrii grupajelor
îngrãºãm inima ºi mintea noastrã de Duh informative calomniatoare, care vor sã parã
"Postul TV Sfînt, de putere dumnezeiascã. justiþiare ºi care ne sunt foarte dragi pentru cã
Dumnezeu" Postul de mâncare este doar primul pas ºi ne plaseazã pe toþi în postura de judecãtori
Sensul postului nu este acesta diferã în funcþie de cât de stãpâniþi necruþãtori ai unor oameni ca ºi noi, al cãror
acela de a pãrea mai intere- suntem de împãrãþia rãului ºi de cât conºtien- trecut, prezent ºi viitor este cunoscut numai
sanþi decât ceilalþi, mai buni tizãm noi cã suntem, sau de cât ne conºtien- de cãtre Dumnezeu, singurul în mãsurã sã
în vreun fel, ci pur ºi simplu tizeazã duhovnicii noºtri. Unii postesc mai facã aprecieri despre noi pe aceste trei coor-
ne lãsãm pe mîinile unui aspru, fãrã untdelemn, alþii cu untdelemn, donate simultan.
chirurg desãvârºit, Hristos, spre a ne extirpa alþii mãnâncã foarte rar sau deloc zile întregi, Dupã cum nu existã viaþã pe pãmânt fãrã
rãul din noi, rãu cu multe faþete ºi cu un sin- însã nu pentru cã sunt "masochiºti", ci pentru necazuri într-un fel sau altul, aºa ºi noi sun-
gur cap numit egoism, hapsînism sau trãire cã dragostea de Hristos este atât de fierbinte tem datori sã o luãm pe calea postului înainte
pentru sine. în ei, încât sunt dispuºi sã reducã cât mai mult de a fi cuprinºi de examenele vieþii care
Postul creºtin-ortodox, sã fim serioºi, nu din materie, lãsându-se covârºiþi de puterea oricum vin peste noi ºi ne pun la post fãrã de
are numai 7 sãptãmâni. Postul ca atitudine de nevãzutã ºi cãlãuzitoare a Duhului Sfânt. voie, lui Dumnezeu plãcându-i postul de voie
luptã contra rãului din noi þine o viaþã Mãsura iubirii noastre de Dumnezeu se liberã ºi nu din constrângere. În mãsura în
întreagã. Luptând cu mâncãrurile care ne plac reflectã în mãsura postirii noastre de mân- care ne sãrãcim de rãul din noi, ne îmbogãþim
mai mult împlinim o poruncã dumnezeiascã care, de gânduri rele, de atitudini duºmãnoase de Dumnezeu în veºnicie ºi câºtigãm
veche de când existã omul pe pãmânt. Nu faþã de semeni, de condamnarea ºi osândirea dragostea nepieritoare a lui Hristos care nu ne
hrana ne sfinþeºte, ci mâncarea poruncii lui aproapelui, subtil infiltratã în subconºtientul va lãsa niciodatã la greu.
2 Hranã pentru suflet februarie 2007
Rugãciunea Sfântului Efrem Sirul

Drumul spre bucuria Învierii


Rugãciunea Sfântului Doamne ºi Stãpânul vieþii mele, duhul trândãviei ºi al grijii de
Efrem Sirul o rostim în spe- multe, al iubirii de stãpânire ºi al grãirii în deºert nu mi-l da mie.
cial în perioada Postului Iar duhul curãþiei, al gândului smerit, al rãbdãrii ºi al
Mare. Ea poate fi folositã ºi dragostei, dãruieºte-l mie, slugii Tale.
în altã perioadã a anului Aºa, Doamne Împãrate, dãruieºte-mi ca sã-mi vãd greºelile
bisericesc, însã, pentru con- mele ºi sã nu osândesc pe fratele meu, cã binecuvântat eºti în
þinutul ei plin de umilinþã, vecii vecilor. Amin
Biserica a hotãrât sã fie aceia Îl vor vedea pe Dumnezeu. Aºadar, rãbdãrii ºi al dragostei, dãruieºte-l mie,
fãcutã de credincioºi în special în tim- omul cu inima curatã de pãcate Îl poate slugii Tale".
pul pregãtitor pentru Sfintele Paºti. vedea pe Dumnezeu ca Stãpân al vieþii lui. ªi
astfel, omul îºi recunoaºte starea de slujitor al Sã nu osândesc pe fratele meu
Hristos este Domnului ºi cu gând smerit se roagã sã Cel care primeºte aºa de minunate daruri
primeascã rãbdare, ca sã poatã duce la bun
împreunã lucrãtor cu noi sfârºit calea postului.
de la Dumnezeu nu-i poate dispreþui pe
semenii sãi. Toþi suntem fiii lui Dumnezeu ºi
Timpul Postului Mare e plin de roade Toate eforturile pe care omul le face de cel care nu înþelege aceasta pierde tot ce a
duhovniceºti. Acest timp e ca un câmp pe care dragul Învierii Domnului îi sunt însoþite pe câºtigat pânã acum. Dacã ne rugãm lui
fiecare dintre noi îl lucrãm dupã posibilitãþile întreg parcursul postului de pildele de viaþã creº- Dumnezeu numindu-L „Tatãl nostru...",
noastre trupeºti ºi sufleteºti. ªi aceastã lucrare tinã ale sfinþilor lui Dumnezeu. Astfel, câteva înseamnã cã noi toþi suntem copiii Lui ºi fraþi
pe care o sãvârºim ne oferã mari bucurii Duminici sunt patronate spiritual de un sfânt: unii cu alþii. Înþelegem de aici ºi dragostea pe
duhovniceºti, care ne pregãtesc pentru Marele Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Ioan Scãra- care ne-o purtãm unii altora. Sfântul Ioan
ºi Unicul Dar al Învierii Domnului ºi Mân- rul ºi Sfânta Maria Egipteanca. Aceºti sfinþi se Teologul ne avertizeazã cã cel ce spune cã pe
tuitorului nostru Iisus Hristos. Cãci "Aceasta roagã înaintea lui Dumnezeu pentru ca noi sã Dumnezeu Îl iubeºte dar pe fratele sau îl
este ziua pe care a fãcut-o Domnul ca sã ne putem ajunge sã ne bucurãm de biruinþa urãºte, mincinos este. De aceea, încheiem
bucurãm ºi sã ne veselim întru ea". Domnul Domnului Hristos asupra morþii. Prin pilda rugãciunea astfel : "Aºa, Doamne Împãrate,
Hristos este prezent lângã fiecare dintre noi vieþii lor de curãþie ºi smerenie în rãbdare, dãruieºte-mi ca sã-mi vãd greºelile mele ºi
care cultivãm acest câmp duhovnicesc al ni se fac lumini cãlãuzitoare pe calea postului. sã nu osândesc pe fratele meu, cã binecu-
Postului Mare, atât ca lucrãtor împreunã cu Deci Dumnezeu nu ne lasã singuri, El este vântat eºti în vecii vecilor. Amin".
noi, cât ºi ca Dãruitor al Învierii. Stãpânul vieþii noastre ºi Tatãl nostru ºi de Dupã cuvântul lui Dumnezeu, aici se cuprin-
aceea ne iubeºte ca pe niºte fii. Vedem aceas- de toatã Legea; iubirea de Dumnezeu ºi iubi-
Eliberare de boli ta pentru cã ne trimite ajutorul sfinþilor Sãi. rea de semeni merg împreunã pe calea Postului
Pentru a-L pãstra pe Mântuitorul ºi Mai mult, ne trimite în ajutor pe Însuºi Fiul Mare ºi fericit este acela care poate urma dragos-
Dãruitorul nostru cum se cuvine în preajma Sãu rãstignit „pentru noi oamenii ºi pentru a tea întru rãbdarea ºi curãþia gândului smerit.
noastrã, trebuie sã Îl chemãm neîncetat. De noastrã mântuire", cãci avem la mijlocul pos- Acesta este drumul împãrãtesc al bucuriei
aceea rugãciunile ºi slujbele noastre sunt mai tului Duminica Sfintei Cruci . Învierii Domnului. Sã-i mulþumim Sfântului
multe în perioada Postului Mare ºi prin ele Îi Pentru aceasta Îl vedem pe Dumnezeu ca Efrem Sirul pentru aceastã comoarã de rugã-
cerem lui Dumnezeu sã ne dãruiascã sme- plin de afecþiune pãrinteascã pentru noi ºi ast- ciune ºi sã-l rugãm sã fie pururea alãturi de
renie, curãþie, rãbdare, dragoste... Inima care fel se trezeºte în inima noastrã ºi dragostea noi, mijlocind pentru mântuirea noastrã întru
nu împãrtãºeºte aceste însuºiri nu se poate pentru El. De aceea Îl rugãm în continuare: mãrirea lui Hristos Cel Înviat.
ruga cum trebuie. Ea are nevoie de puterea ºi "Iar duhul curãþiei, al gândului smerit, al Pr. Ciprian Bîlbã
ajutorul lui Dumnezeu, Care este Stãpânul
iubitor al ei ºi Care o binecuvinteazã cu râvnã
ºi hãrnicie spiritualã, cu grija de tot ceea ce
Agenda Protopopiatului Fãgãraº
este cu adevãrat folositor, cu smerenie ºi februarie 2007
reþinere de la vorbele deºarte. Pentru a
primi binecuvântarea lui Dumnezeu trebuie 2 februarie, „Întâmpina- 16 februarie – vizitã de îndrumare ºi veri-
mai întâi sã ne eliberãm de câteva boli rea Domnului“ – vizitã pas- ficare realizatã de domnul Valer Dumitrean,
duhovniceºti: "Doamne ºi Stãpânul vieþii toralã ºi oficierea Sfintei inspector financiar AUDIT, de la
mele, duhul trândãviei ºi al grijii de multe, Liturghii în parohia Voivodenii Mici Arhiepiscopia Sibiului.
al iubirii de stãpânire ºi al grãirii în deºert 6 februarie – un grup de preoþi din pro- 17 februarie – hramul bisericii „Sf.
nu mi-l da mie". Prin aceste cuvinte Îl topopiat au participat la cursurile de asistenþã Teodor Tiron“ din parohia Sâmbãta de Sus
recunoaºtem pe Dumnezeu ca Stãpân ºi socialã din cadrul proiectului „Consolidarea Apuseanã; Sf. Liturghie arhiereascã a fost ofi-
Ocrotitor al vieþii noastre ºi prin aceasta ne iniþiativelor comunitare de prevenire HIV- ciatã de Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu Streza
plecãm înaintea mãreþiei Lui. SIDA ºi a violenþei în familie în România“, 20 februarie – întâlnire administrativã cu
organizat de Patriarhia Românã în parteneriat toþi preoþii; au participat ºi invitaþi de la
Curãþie, smerenie, rãbdare cu Organizaþia Creºtinã de Caritate Ortodoxã Direcþia monumentelor istorice ºi de la Poliþia
(IOCC) ºi finanþat de Agenþia de dezvoltare a Braºov; a apãrut primul numãr al publicaþiei
ºi dragoste Statelor Unite Apostolat în Þara Fãgãraºului, editatã de
Dar cine Îl poate vedea pe Dumnezeu ast- 11 februarie – sfinþirea bisericii din Protopopiatul Fãgãraº cu binecuvântarea Înalt
fel? Rãspunsul ni-l dã Sfânta Scripturã când Berivoii Mici, oficiatã de Înalt Prea Sfinþitul Prea Sfinþitului Laurenþiu Streza
ne spune cã sunt fericiþi cei curaþi cu inima, cã Laurenþiu Streza Pr. Secretar Ioan Dincã
februarie 2007 Eveniment 3

Zi istoricã pentru credincioºii


din B e r i v o i i M i c i
Pregãtiri câte o Evanghelie
specialã. Intrarea în
cu mult suflet bisericã este la fel ca
Credincioºii parohiei, împre- ºi la Paºti, aceea a "Îm-
unã cu preotul paroh Ioan Puia, au pãratului mãririi".
primit cu mare entuziasm vestea Dupã intrarea în
cã pe data de 11 februarie va avea bisericã a avut loc
loc sfinþirea cea mare a bisericii zidirea altarului de
lor, cu hramul "Sf. Nicolae". jertfã. Hrisovul de
Îndatã dupã anunþul oficial fãcut sfinþire a fost citit în
dupã Sfânta Liturghie din 14 ia- faþa credincioºilor ºi
nuarie, preotul împreunã cu con- apoi, într-un tub de
siliul parohial ºi adunarea paro- inox, a fost pus în
hialã au alcãtuit un plan de orga- niºa din piciorul Me- În niºa din Masa
nizare ºi desfãºurare a întregului sei Altarului, împre- Sfântului Altar au fost
eveniment. unã cu Sfintele aºezate Sfinte Moaºte
Timp de 4 sãptãmâni, cât Moaºte, aºezate ºi ºi un hrisov, acoperite
au avut la dispoziþie, oamenii apoi cu cearã
în frunte cu preotul lor ºi-au explicat credincioºi- tru multele realizãri din cei peste
pus tot sufletul în organizarea lor chiar de cãtre Pã- ºapte ani de pãstorire.
marelui eveniment: unii s-au rintele Mitropolit. S-a La sfârºit toþi credincioºii,
ocupat de bisericã ºi de continuat cu Sfânta bãrbaþi ºi femei, au trecut prin
împodobirea ei în interior ºi Liturghie arhiereas- Sfântul Altar unde au sãrutat
exterior cu podoabe din þesãturi cã, în timpul cãreia Sfânta Masã ºi s-au închinat la
lucrate de localnici, alþii de Claudiu Pãun, absol- Sfintele Moaºte ale Sf. Dimitrie
cimitir, alþii de primirea vent al Facultãþii de Taumaturgul, aduse în mod spe-
Mitropolitului cu cãlãreþi în Teologie, a fost hiro- cial cu prilejul acestui eveniment.
costume populare, alþii de orga- Masa Altarului a fost pecetluitã tonit diacon pentru
nizarea mesei de dupã sfinþire cu sigiliul Mitropoliei biserica din cartierul Îndemn la dãrnicie
ºi de împodobirea Cãminului fãgãrãºean Galaþi.
Cultural cu multã grijã ºi ele într-o cutie de inox. S-a turnat Dupã sfinþire Înalt Prea
mãiestrie. Ca gest de rãsplatã a apoi cearã de albine, s-a presãrat Sfinþitul a participat la o agapã
Picturã de excepþie
eforturilor credincioºilor, a doua nisip ºi ciment ºi din nou cearã în creºtinã împreunã cu credincioºii
zi dupã sfinþire toatã suflarea s-a straturi, pânã la umplerea niºei. La sfârºit, Înalt Prea Sfinþitul ºi invitaþii lor la Cãminul Cultural
bucurat la agapa satului. Peste aceasta s-a aºezat un pat de Laurenþiu a þinut un înãlþãtor cu- din sat, unde a apreciat modul în
lemn nou, care a fost spãlat de 7 vânt de învãþãturã bazat pe Evan- care acesta a fost împodobit cu
Eveniment unic preoþi (numãrul deplinãtãþii) cu ghelia Înfricoºãtoarei Judecãþi ºi a icoane, perdele ºi þesãturi. La
în viaþa comunitãþii apã ºi sãpun, frecat cu bureþi ºi þinut sã aprecieze eforturile deose- sfârºit a þinut un nou cuvânt de
apoi ºters cu prosoape. bite ale credincioºilor din Berivoi încurajare pentru continuarea
Sosind în sfârºit ziua mult Masa altarului a fost sfinþitã de a renova biserica. Pãrintele Mi- lucrãrilor de picturã. Însuºi Pã-
aºteptatã, Înalt Prea Sfinþitul cu Sfântul ºi Marele Mir, punân- tropolit i-a îndemnat sã continue rintele Mitropolit a fãcut o donaþie
Laurenþiu a fost întâmpinat la du-se pecetea semnului Sfintei cu aceeaºi râvnã înfrumuseþarea de 700 de lei noi, îndemnându-i ºi
marginea satului cu mare bucurie Cruci la cele patru puncte cardi- locaºului de cult cu pictura reali- pe cei prezenþi sã contribuie pen-
de cãtre credincioºi în frunte cu nale. S-a stropit cu apã de zatã în mod deosebit de iscusitul tru finalizarea acestei picturi de
primarul comunei. Cãlãraºi trandafiri, s-au lipit cu cearã pictor Oprea Pioarã, care este excepþie.
îmbrãcaþi în costume populare chipurile celor patru Evangheliºti angajat ºi în executarea lucrãrilor Inimoasa comunitate din
l-au însoþit în alai pânã la bisericã, pe colþurile Sfintei Mese, dupã de restaurare a picturii Catedralei Berivoii Mici, împreunã cu preo-
unde aºteptau cu nerãbdare un care s-a pus un acoperãmânt legat mitropolitane din Sibiu. tul paroh, vã cere ºi dumneavoas-
numãr foarte mare de sãteni în cu ºnur la douã capete, care s-au Dupã cuvântul pãrintelui pro- trã ajutorul, pentru cã suprafaþa
costume populare împreunã cu strâns pe sub piciorul mesei. topop Ioan Ciocan ºi cel al preotul rãmasã în lucru este de 320 de
soborul de preoþi. Capetele au fost prinse ºi înnodate paroh Ioan Puia, acesta i-a dãruit metri pãtraþi, iar un metru pãtrat
Slujba de sfinþire a început cu deasupra Sfintei Mese, aplicându- Pãrintelui Mitropolit din partea de picturã costã 60 de euro. Cei
o procesiune de înconjurare a bi- se pe ele cearã roºie ºi sigiliul credincioºilor douã icoane lucrate care doriþi sã oferiþi un sprijin
sericii cu Sfintele Moaºte, care Mitropoliei Ardealului. în mod special. Înalt Prea Sfinþitul pentru continuarea lucrãrilor de
simbolizeazã comuniunea credin- În timpul acesta, credincioºii Laurenþiu a înmânat epitropului picturã, aveþi la dispoziþie contul:
cioºilor cu cea a sfinþilor ºi marea au ascultat psalmi ºi paremii citite actul de cinstire prin care este RO 03 RNCB 0055 0069 2510
milostivire a lui Dumnezeu în a de preoþi în mijlocul bisericii. apreciatã întreaga activitate a 0001, deschis la Banca
purta de grijã acestui locaº ce va fi Apoi au fost sfinþiþi ºi pereþii Consiliului Parohial ºi a comu- Comercialã Românã, sucursala
sfinþit. S-au sfinþit zidurile bi- locaºului cu Sfântul ºi Marele nitãþii. Pãrintele paroh Ioan Puia a Fãgãraº.
sericii ºi s-a citit la fiecare laturã Mir. Momentul sfinþirii a fost primit distincþia de sachelar, pen- (Natalia Corlean)
4 Chipuri pentru veºnicie februarie 2007

O viaþã impresionantã
de la Victoria, numai aºa Urmând sfatul unui intelectu- un post.
fiind reprimit la Liceul al din sat, în toamna anului 1950 Între anii 1955-1958 a frec-
"Radu Negru"din Fãgãraº, se înscrie la examenul de admite- ventat cursurile menþionate, iar
unde îºi ia ºi bacalaureatul. re la Institutul Teologic din Sibiu, dupã absolvirea lor a solicitat în
unde nu se cerea cazier juridic. repetate rânduri numirea într-un
Îndrãgostit Fiindu-i greu sã renunþe la vechea post în Sibiu, dar în zadar. Acelaºi
de matematicã lui pasiune, matematica, dupã Departament al Cultelor, sub pre-
primul an de teologie încearcã sã siunea securitãþii, n-a vrut sã acor-
Ca unul care îndrãgise dea admitere la Facultatea de de recunoaºterea legalã necesarã.
matematica, ar fi vrut sã îm- Matematica ºi Fizicã din Cluj, dar În cele din urmã a fost îndru-
pãrtãºeascã din tainele ei ºi n-a fost acceptat, ca ºi la Iaºi. Se mat sã solicite o parohie ruralã.
altora, devenind profesor. întoarce la teologie ºi în anul Dupã câteva încercãri a fost nu-
Dumnezeu i-a ales însã un 1954 îºi ia examenul de licenþã la mit în parohia Axente Sever din
alt drum. Fiind fost deþinut Catedra de Teologie Fundamen- judeþul Sibiu, dar Departamentul
politic, toate demersurile lui, talã ºi Istoria Religiilor cu teza Cultelor n-a recunoscut aceastã
deºi foarte bine pregãtit, au "Apriorismul religios revolu- numire fãcutã de Arhiepiscopie.
De curând s-a retras la pensie rãmas fãrã rezultat atât la Fa- þionar sau antropologia Religiei", În cele din urmã este numit ºi recu-
ºi pãrintele profesor Ioan Glãjar, cultatea de Construcþii cât ºi fiind notatã cu nota 10. noscut de Departamentul Cultelor
parohul satului Ucea de Jos. la Facultatea de Matematicã în parohia Ucea de Jos, unde a slujit
Îndrãgostit de matematicã, pãrin- ºi Institutul Pedagogic din Iaºi. Profesor universitar fãrã întrerupere vreme de 47 de ani.
Când s-a dus sã se ºi preot la þarã În paralel, în urma intervenþii-
tele cunoaºte încã din liceu tem- înscrie, primul secretar din
niþele comuniste, fapt care îi va cadrul facultãþii ieºene i-a ºi lor Mitropolitului Nicolae Mladin
Dupã absolvire a solicitat un ºi ale Rectoratului Institutului
schimba întreaga carierã. O viaþã zis: "Mãi bãiete, vãd cã eºti post administrativ la Arhiepisco- Teologic din Sibiu, a fost acceptat
impresionantã, adevãrat subiect fãgãrãºean de-al meu, de pie sau la Institutul Teologic din în postul de consilier economic al
de roman ºi model de moralitate, aceea îþi spun cã nu vei reuºi Sibiu, dar Departamentul Culte- Arhiepiscopiei Sibiu (1974-1976)
rezistenþã ºi dragoste pentru cre- la examen, indiferent de lor, presat de Securitate, n-a ac- ºi în cel de lector la Institutul
dinþã ºi neam. note, cã noi avem ordin de la ceptat. În aceastã situaþie a urmat Teologic din Sibiu (1976-1990).
Ministerul Învãþãmântului cursurile de doctorat în teologie A predat cursuri de Îndrumãri mi-
Licean în temniþele sã nu primim nici un candidat cu din cadrul Institutului Teologic sionare, Istoria religiilor ºi Teolo-
cazier juridic ca al tãu. Du-te din Bucureºti, socotind cã dupã
comuniste acasã, nu mai cheltui banii absolvirea acestora va dispune de
gie Fundamentalã, scriind mai
multe articole, studii ºi eseuri,
Pãrintele profesor Ioan Glãjar pãrinþilor pe aici degeaba". mai multe drepturi pentru a primi publicate în diverse periodice teo-
s-a nãscut în Ucea de Jos la 24 logice ºi bisericeºti.
martie 1929, din pãrinþii Ioan ºi Corifeul preoþilor din Protopopiatul Fãgãraº
Susana, agricultori. Între anii A refuzat
1936-1940 a urmat ºcoala prima- s-a pensionat sã colaboreze
rã din satul natal, apoi cursurile Generaþia veche a preoþilor din Protopopiatul Fãgãraº se retrage
Liceului "Radu Negru" din la pensie, lãsând locul de pastoraþie generaþiilor urmãtoare. Este un Între anii 1960-1972 a fost pro-
Fãgãraº. Ca elev de liceu a fãcut fapt firesc ºi normal, cãci toate sunt pânã la o vreme. S-a pensionat pus de cãtre Institutul Teologic din
parte din "Frãþia de Cruce", orga- astfel ºi corifeul preoþilor din acest Protopopiat, Pãrintele Profesor Bucureºti ºi de cãtre Patriarhia
nizaþie anticomunistã a tineretului Ioan Glãjar, paroh la Parohia Ucea de Jos. Românã, în trei rânduri, pentru o
naþional-creºtin legionar. Din L-am considerat corifeul preoþilor din acest Protopopiat pe drept bursã de studii mai întâi la Ox-
aceastã cauzã în iunie 1948, fiind cuvânt, pentru cã într-adevãr timp de 50 de ani a predominat preo- ford, apoi la Viena ºi în cele din
în ultima clasã de liceu, este ares- þimea din aceastã zonã, din punct de vedere intelectual, teologic ºi urmã la Paris, dar de fiecare datã
tat împreunã cu alþi colegi ºi duºi pastoral. S-a impus tot timpul prin seriozitate ºi prin demnitate. În tot nu i s-a aprobat plecarea, pentru
la Securitatea din Fãgãraº apoi la acest timp, fãrã sã renunþe la parohie, la activitatea pastoralã, a ocu- cã fostul deþinut politic refuza în
cea din Braºov, unde au fost an- pat ºi funcþii onorabile: consilier eparhial, profesor universitar de mod sistematic sã fie informator.
chetaþi ºi bãtuþi cu cruzime. Este Istoria Religiilor ºi Teologie Fundamentalã ºi protopop. ªi astãzi este În anul 1977 a fost propus pentru
întemniþat la penitenciarul din Bra- în deplinãtatea puterilor intelectuale, având la bazã pregãtirea teolo- un concediu de odihnã la Locarno
ºov împreunã cu alþi elevi, stu- gicã minuþioasã ºi experienþa pastoralã. (Elveþia), în staþiunea de acolo a
denþi ºi profesori care se opuneau Se retrage astfel în rezervã o forþã puternicã a preoþimii ortodoxe Consiliului Ecumenic al Bisericilor,
regimului comunist ateu. Este din Protopopiatul Fãgãraº. Prin aceasta însã, credem cã activitatea dar nici de data aceasta Securita-
condamnat la un an de închisoare teologicã din Protopopiatul Fãgãraº nu va sãrãci, nu va scãdea, deoa- tea nu i-a aprobat ieºirea din þarã.
corecþionalã la penitenciarul din rece pãrintele Glãjar nu va rãmâne inactiv, ci îºi va înlocui activitatea În anul 1990, fiind nevoit sã
Braºov, pentru "delict de uneltire pastoralã de care este scutit prin pensionare cu activitatea scriito- acorde prioritate unor probleme
împotriva orânduirii de stat". riceascã în domeniul pastoral ºi teologic ºi mai ales apologetic. S-a parohiale ºi familiale, dar ºi din mo-
Dupã un an ºi trei luni este eli- aºteptat de mult de la dânsul, ca odinioarã de la profesorul Catos tive de sãnãtate, a renunþat la pos-
berat, dar din cauza condamnãrii Nicolae, sã-ºi valorifice acest talent apologetic aºa de necesar vre- tul din Sibiu ºi a rãmas ca preot pa-
suferite nu este primit ca elev cu murilor noastre. Ar fi pãcat ca ceilalþi preoþi ºi credincioºii sã fie lip- roh în Ucea de Jos, unde a slujit
frecvenþã zilnicã ci la fãrã frecven- siþi de scrierile sale încã netipãrite ºi mai ales de predicile argumen- pânã anul acesta, când s-a retras
þã, dupã ce a fost nevoit sã se tate ºi convingãtoare. la pensie dupã aproape o jumãtate
angajeze "în câmpul muncii" la Urãm pãrintelui Ioan Glãjar pensionare lungã ºi prodigioasã! de veac de slujire lui Dumnezeu.
ºantierul de construcþii chimice Pr. Romul Zaharia Pr. Alexandru Stanciu
februarie 2007 Noi apostoli 5

„Sã ne vedem în Împãrãþia


lui Dumnezeu!“
Continuând întâlnirile cu „noii apostoli" din Þara Fãgãraºului, avem ocazia
sã-l cunoaºtem pe pãrintele Ovidiu Bostan, noul preot pe care localitatea Olteþ
l-a primit spre a le fi pãstor sufletesc. Pe pãrintele l-am gãsit acasã, alãturi de
preoteasã ºi de cei doi copilaºi ai sãi, în pacea ºi liniºtea unui cãmin închegat ºi
binecuvântat de Dumnezeu. Impresia pe care ne-a lãsat-o a fost aceea cã în
Protopopiatul Fãgãraº s-a mai adãugat un tânãr slujitor al Altarului care doreºte
cu adevãrat mântuirea credincioºilor sãi ºi care ºtie sã ia în serios misiunea la care
a fost chemat. Pãrintele ne-a primit cu drag ºi a rãspuns pozitiv dorinþei noastre
de a-l prezenta prin intermediul revistei atât cititorilor cât ºi noilor sãi enoriaºi.
Pãrinte Ovidiu, ce v-a deter- pe care mi le preda, îmi dãdea ºi slujiþi?
minat sã alegeþi preoþia? de mâncare, ºi bani de drum. Ea ºi Nu, este a doua.
Nu ºtiu dacã am ales-o eu sau soþul ei, pãrintele Ioan, au devenit Înainte de parohia Olteþ
m-a ales ea pe mine, pentru cã ºi sprijinul familiei noastre, fiind am slujit în parohia
sunt oameni care spun de exem- naºii noºtri de cununie. Târnova din protopiatul
plu cã existã un eveniment punc- Aveþi un model pe care Reºiþa, Episcopia Ca-
tual în calea lor care i-a determi- doriþi sã îl urmaþi ºi care vã este ransebeºului. Am fost Numele: Pr. Ovidiu-Iulian Bostan
nat spre teologie, spre preoþie. La mai aproape de suflet? hirotonit de actualul Data ºi locul naºterii: 19 iulie
mine lucrurile s-au întâmplat Da, modele sunt. Modelul Înalt Prea Sfinþit 1982, Bistriþa, jud. Bistriþa Nãsãud
treptat, încã din copilãria mea. principal pentru fiecare dintre noi Laurenþiu pe vremea Studii: ªcoala generalã din
Spre exemplu îmi aduc aminte trebuie sã fie Domnul nostru Iisus când era episcop de
cum bunica din partea tatãlui, Hristos. În plus, o persoanã dragã Caransebeº, de Crãciu- Armeniº, jud. Caraº-Severin; Liceul
Dumnezeu sã o þinã sãnãtoasã, mie ºi pe care încerc sã o urmez, nul anului 2004. Teoretic "Traian Doda" din Caransebeº,
mã învãþa sã mã rog ºi sã mã ºi sã mã întãreascã Dumnezeu sã Cine vã sprijinã secþia matematicã-fizicã; Facultatea de
închin la icoane, mã ducea cu ea pot, este duhovnicul meu, pãrin- cel mai mult în activi- Teologie "Andrei ªaguna" din Sibiu,
la bisericã. tele Matei, stareþul Schitului de la tatea dumneavoastrã? promoþia 2004.
În liceu cred cã am fãcut o ªinca Veche. Soþia mea. Ea e
cotiturã... M-au ajutat mult trei Povestiþi-ne ceva ºi despre sprijinul meu ºi jumã- Familia: cãsãtorit cu Violeta, au doi
oameni din Caransebeº: unul era perioada studiilor. tatea mea. copii: Matei, de un an ºi jumãtate, ºi
coleg de clasã, altul un vagabond Cred cã perioada studiilor a Spuneþi-ne ceva ªtefan, de douã luni.
de pe stradã ºi al treilea un fost cea mai frumoasã perioadã a despre familia dum- Parohia în care slujeºte: Olteþ
pãrinte cãlugãr de la Schitul vieþii mele. Spun asta acum, dar ar neavoastrã.
Piatra Scrisã de lângã Armeniº. trebui sã mã mai întrebaþi o datã ºi Familia din care provin are împreunã sã slujim lui Dumnezeu,
Atunci eram cam frã-mântat ºi la sfârºitul vieþii, ºi atunci sper sã cinci membri. Tata este mecanic, sã aducem slavã lui Dumnezeu
prin discuþiile pe care le-am avut spun cã toatã viaþa mea a fost cea mama laborantã ºi mai am douã prin viaþa noastrã. Este foarte
cu aceºti trei oameni am ajuns la mai frumoasã perioadã. surori mai mici decât mine. Pã- important lucru sã avem conºtiin-
concluzia cã o sã mã mântuiesc Studenþia a fost cea mai fru- rinþii mei sunt de o viaþã întreagã þa cã trebuie sã ne mântuim împre-
dacã voi fi în contact permanent moasã perioadã de pânã acum pe ºantier. Astfel eu m-am nãscut unã, preot ºi credincioºi deopo-
cu o carte despre viaþa unui pentru cã pentru mine teologia a în Bistriþa, o sorã în Petroºani ºi trivã. Împreunã sã strângem rân-
sfânt. Bineînþeles cã nu e sufi- fost o descoperire, o revelaþie. Am cealaltã la Caransebeº, pentru cã durile, sã ne cunoaºtem foarte bi-
cient, dar aºa credeam eu atunci. fãcut matematicã-fizicã în liceu, acolo erau pãrinþii mei cu servi- ne, sã ne cunoaºtem nevoile, dorin-
Aºa m-am decis sã urmez teolo- am fãcut lucruri teoretice, abstrac- ciul când ne-am nãscut noi. þele ºi, ce este mai important, sã
gia ºi preoþia. Am început facul- te, numere ºi vectori ºi pentru mi- Familia mea actualã are patru ne unim în rugãciune la fiecare
tatea de teologie cu gândul de a ne teologia a fost ceva fascinant. membri: eu, soþia mea ºi doi copi- Sfântã Liturghie... Cu ajutorul lui
ajunge preot ºi cu acelaºi gând Ce v-a plãcut cel mai mult laºi. Primul are un an jumãtate ºi Dumnezeu nãdãjduim cã o sã ne
am ºi terminat-o. în facultate? se numeºte Matei, iar celãlalt are mutãm parohiile ºi în Împãrãþia
Mã bucur cã am cunoscut Dacã stau sã mã gândesc o lunã ºi jumãtate ºi se numeºte Lui.
aceºti trei oameni care m-au ajutat acum îmi dau seama cã nu mi-au ªtefan. Soþia mea este de aici, din Ce le transmiteþi enoriaºilor
în mod deosebit. S-au adãugat rãmas cursurile, ci oamenii, profe- Fãgãraº. Ne cunoaºtem de ºase ani dumneavoastrã?
apoi ºi alþii care au contribuit la sorii. Deci nu mi-aduc aminte ce ºi ne-am cãsãtorit în 2004, imediat Le doresc ºi lor ºi mie sã ne ve-
îndrumarea mea pe aceastã cale. am citit în cutare curs, ci ce dupã licenþa mea, iar de Crãciun dem în Împãrãþia lui Dumnezeu.
Datorez enorm de mult ºi profe- spunea profesorul. Mi-a plãcut în acelaºi an am fost hirotonit Îi dorim ºi noi pãrintelui
soarei mele de religie din liceu, foarte mult felul de a fi ºi de a preot la Caransebeº. Acolo s-au Ovidiu pãstorire binecuvântatã ºi
doamna preoteasã Oltea Fontul, expune lucrurile al profesorului nãscut cei doi copilaºi ai noºtri. plinã de bucurii sufleteºti alãturi
cea care atunci când mergeam la nostru de moralã, domnul Cu ce gânduri aþi venit în de enoriaºii sãi.
pregãtire pentru facultate, pe Sebastian Moldovan. noua parohie? Interviu realizat de
lângã orele de dogmaticã ºi istorie Este prima parohie la care Gândul meu este sã reuºim Pr. Marius Corlean
6 Viaþa în Hristos februarie 2007

Postul, întoarcere la Rai


La începutul Postului Mare "Adam din rai a fost izgonit, aceasta, cei ce dorim sã fim vecernie, este obiceiul ca toþi
slujbele Bisericii ne aduc cu mâncarea împãrtãºindu-se, ca locuitori ai raiului sã ne lepãdãm cei din bisericã sã îºi cearã ier-
aminte de frumuseþea Raiului, un neascultãtor. Moise vãzãtor de hrana nefolositoare ºi dorind tare unii de la alþii: „Iartã-mã fra-
pierdutã de Adam. Neascul- te!”, ºi se rãspunde: „Dumne-
tarea, mândria ºi neînfrânarea
de Dumnezeu s-a fãcut, cu postul sã vedem pe Dumnezeu, sã pos- zeu sã te ierte!”. Aceasta o
sunt motivele izgonirii lui curãþindu-ºi ochii tim ca Moise patruzeci de facem ca sã ºtergem rãutatea
Adam din Raiul unei vieþi de sufletului. Pentru zile." (Triod) din suflet ºi sã avem rãsplatã
comuniune ºi comunicare cu oamenilor cã pos- trupului (abþinerea de la pentru ostenelile postului.
Dumnezeu. Tot ele sunt cele care teºti” (Mt. 6, 16-18). mâncarea de dulce, metanii- În Pateric se relateazã o pildã
ne îndepãrteazã ºi pe noi de Deci ostenelile pos- le, milostenia, participarea foarte folositoare despre iertare:
Dumnezeu. Pentru cã neasculta- tului sã le acoperim mai deasã la rânduielile de în apropierea unui stareþ trãia un
rea, mândria ºi neînfrânarea nu cu smerenie ca nu slujbã specifice perioadei) cãlugãr care nu se nevoia prea
sunt compatibile cu dumnezeirea. cumva sã ne fie constituie ºi o „rugãciune mult. Venindu-i vremea acestuia
Aºadar, starea lui Adam este ºi pricinã de cãdere a trupului nostru”. sã moarã, stãteau lângã dânsul
starea noastrã, iar nevoinþele, prin mândrie, iar mai mulþi fraþi. Stareþul, vrând ca
întristarea ºi plângerea postului postul sã ne fie Nu existã post ceilalþi fraþi sã se foloseascã, vãzân-
sunt ºi o întristare ºi tânguire pen- osândã în loc de du-l pe fratele cel tânãr cã trece la
tru Raiul pierdut, pe care dorim sã binecuvântare.
fãrã iertare cele veºnice vesel ºi cu bucurie,
îl redobândim. Sf. Maxim Mãrturisitorul ne Iertarea aproapelui este înce- l-a întrebat: „Frate, noi toþi ºtim
spune cã faþa este icoana vieþii, iar putul postirii ºi condiþia iertãrii cã nu prea þi-ai nevoit trupul, cum
Postul smerit - hrana capul simbolul minþii. A-þi spãla noastre de cãtre Dumnezeu. Ori te duci cu aºa pace?”. Iar fratele a
sufletului ºi faþa înseamnã a-þi curãþi viaþa de de câte ori a avut prilejul, rãspuns: „Pãrinte adevãrul
Mântuitorul a subliniat impor- grãieºti, însã, de când m-am fãcut
„rugãciunea trupului” mizeria pãcatului, iar a-þi unge tanþa actului iertãrii: „de nu veþi monah, nu ºtiu sã fi judecat sau sã
capul înseamnã a-þi împodobi
Sã nu postim fãþarnic. Mântui- mintea cu lucruri dumnezeieºti. ierta oamenilor greºelile lor, nici fi þinut pomenire de rãu asupra
torul ne avertizeazã sã nu cãdem Postul înseamnã deci o renunþare Tatãl vostru nu vã va ierta cuiva, ci de s-a întâmplat sã am o
în pãcatul mândriei atunci când la hrana trupului ºi la obiceiurile greºelile voastre” (Matei 6,15). vorbã cu cineva, întru acelaºi ceas
postim, lãudându-ne: „Ce bun sunt rele pentru a pune mai mult preþ Dumnezeu nu ne iartã de pãcatul m-am împãcat cu el. Deci i-a zis
eu pentru cã postesc! Priviþi-mã!“. pe hrana sufletului, pe rugãciune, faþã de aproapele fãrã aprobarea bãtrânul: „Pace þie fiule, cã fãrã
El recomandã: „Când postiþi, nu lecturi duhovniceºti ºi participare acestuia. Cuvintele: „Dumnezeu de ostenealã te-ai mântuit”.
fiþi triºti ca fãþarnicii; cã ei îºi la slujbele care au o atmosferã deo- sã te ierte” rostite de cel cãruia îi
smolesc feþele ca sã se arate sebitã în aceastã perioadã. Postul cerem iertare înseamnã: „eu te- „Te iert,
oamenilor cã postesc... Tu însã, este un timp liturgic în care împreu- am iertat, de acum poate ºi dar nu te uit“
când posteºti, unge capul tãu ºi nãm vorbirea cu Dumnezeu cu Dumnezeu sã te ierte”.
faþa ta o spalã, ca sã nu te arãþi rugãciunea trupului. Ostenelile În Duminica Iertãrii, dupã Circulã în popor aceastã vorbã
izvorâtã dintr-o tragicã realitate:

Pãcate mici, pãcate mari omul nu vrea sã ºteargã rãul din ini-
mã, iar când vine prilejul – mult
aºteptat, de altfel – i-o „coace” ce-
luilalt. Iertarea, daca o dã celuilalt,
De cele mai multe ori în practica noastrã con- diavolului. Noi nu putem judeca niciodatã de ce un
statãm cã oamenii nu prea ºtiu ce este pãcatul. om face ceva, pentru cã nu suntem Dumnezeu ca sã vine de la gurã, dar în suflet aºteap-
Pãcatul este o rupturã în legãtura omului cu le ºtim pe toate câte sunt în sufletul omului ºi de ce tã prilejul rãzbunãrii. Sau: te iert
Dumnezeu. Aºa cum atunci când supãrãm pe cineva face anumite lucruri. Iar dacã se mai întâmplã ca cel cât þine postul ºi-apoi mai vedem
noi. Acest lucru este împotriva
sau altcineva ne supãrã pe noi se rupe parcã ceva în bârfit sã afle ce am spus despre el se naºte ºi ura ºi învãþãturilor evanghelice ºi pãgu-
legãtura noastrã cu celãlalt, aºa are de suferit ºi duºmãnia, ucigându-se legãtura de comuniune între bitor pentru mântuire, iar cel care
relaþia noastrã cu Dumnezeu atunci când facem un cei doi. ªi iatã cã am mai adãugat un pãcat foarte grav, îl practicã se face duºmanul lui
"pãcat", oricât de mic ar fi acesta. pentru cã una din cele mai importante porunci spu- Dumnezeu – nu doar al fratelui
Omul de azi nu mai are conºtiinþa pãcatului. De ne: Iubeºte-l pe aproapele tãu ca pe tine însuþi. ªi iatã sãu – ºi-ºi pierde rãsplata faptelor
cele mai multe ori la spovedanie spune cã "am fãcut cum un pãcat aparent mic, dacã continuãm sã îl fa- bune pe care, poate, le-a sãvârºit.
pãcate de toate zilele", adicã pãcate aºa "mai mici", cem pentru cã ni se pare "mic", ajunge încet-încet sã Postul a fost instituit în rai prin
la care nu ne prea uitãm. Uitãm însã o regulã de ne stãpâneascã ºi atrage cu sine pãcate mult mai mari. porunca adresatã de Dumnezeu
bazã: pãcatele mici la un loc pot face cât unul mare. Noi trebuie sã ºtim un lucru de bazã pe care l-au lui Adam de a nu mânca din pomul
Fãcând în fiecare zi un pãcat mic, acesta ne înde- spus Sfinþii Pãrinþi: cã pãcatul cel mai mare este cel din mijlocul raiului. Ampla-
pãrteazã tot câte puþin de Dumnezeu, pânã când ne pãcatul care te stãpâneºte ºi cã pentru fiecare dintre sarea acestei teme la intrarea în
trezim cã suntem foarte departe de calea cea bunã. noi lupta este cu pãcatul pe care îl facem cel mai des, Postul Mare ne defineºte perioada
Sau, de multe ori, considerãm ca fiind mici indiferent cât de "mic" ni se pare acesta. celor 48 de zile de post ca un timp
pãcate care nu sunt chiar aºa de mici cum ni se pare Sã luãm deci aminte la fiecare lucru rãu pe care îl de întoarcere ºi de restaurare a
nouã. Bârfa de exemplu, acea plãcere de a discuta facem, oricât de nesemnificativ ni s-ar pãrea, ºi sã în- omului cãzut de cãtre Fiul lui
despre ce a fãcut unul ºi altul sau a-þi da tu cu pãre- cercãm sã îl îndreptãm. ªi ce început mai bun am pu- Dumnezeu întrupat, prin patimile
rea despre cum ar fi trebuit sã facã unul sau altul. tea pune acestei dorinþe de mai bine decât Taina Spo- Sale ºi prin Înviere. O întoarcere
Pentru cã în primul rând tu te crezi mai bun decât vedaniei, prin care primim iertare pentru toate câte le la Rai. Iar la începutul acestei
celãlalt. ªi adaugi astfel ºi pãcatul mândriei, unul mãrturisim ºi ajutor în dorinþa noastrã de a nu mai fa- lucrãri este IERTAREA.
dintre cele mai grave pãcate, pentru cã este specific ce rãul, oricât de mic ar fi el. Pr. Marius Corlean Pr. Adrian-Gheorghe Magda
februarie 2007 Fii tânãr cu Hristos! 7
„Bunã ziua, Doamne!
- ªtiu! - rãspunse omul. Dar nu pot sã
mã rog cu adevãrat mai mult.
- Bine, dar n-ai vreme sã spui nici
mãcar un „Tatãl nostru"! Ce rugãciune spui?
Sunt eu, Matei." - Eu pur ºi simplu vin aici sã-L salut
pe Dumnezeu. ªi spun simplu: Bunã ziua,
Doamne! Sunt eu, Simon.
Sã nu uiþi <<În fiecare zi bãtrânul domn era vãzut
intrând în vechea bisericã a târgului. Un pic
Într-o zi, Simon nu a mai strãbãtut târgul.
sã-þi spui rugã- Bãtrâneþea îl doborâse la pãmânt. Fusese
ciunea!", se auzi adus de spate, trecea plin de grabã în fiecare gãsit fãrã suflare în plinã stradã ºi-l inter-
zi, îndreptându-se cãtre bisericã când naserã în spital. Aici, bãtrânul era bine îngri-
glasul blând al
clopotele trãgeau de amiazã. Nu rãmânea jit, dar nimeni, absolut nimeni nu-l cãuta. El
bunicii din ca-
acolo vreme îndelungatã, dar nici nu s-a era însã tot vesel, bucuria crescându-i la
mera alãturatã.
întâmplat vreodatã sã lipseascã la întâlnirea miezul zilei. La acest ceas, în fiecare zi privi-
Bãieþelul de de la miezul zilei.
numai cinci aniºori se aºezã în genunchi în rile lui strãluceau. Cu siguranþã se afla înge-
Îngrijitorul bisericii, care locuia în piaþa din nuncheat în biserica din inima sa ºi spunea
faþa icoanei Mântuitorului ºi încercã sã spunã faþa acesteia, îl vedea mereu intrând ºi ieºind
cu voce tare: „Tatãl nostru care eºti în ceruri, aceeaºi rugãciune: "Bunã ziua, Doamne!
extrem de grãbit, ºi i-a spus ºi preotului paroh. Sunt eu, Simon!"
sfinþeascã-se numele Tãu..." Dar apoi se opri. Acesta a decis sã se aºeze în spatele unei
De ce trebuie sã spunã rugãciunea în fiecare Era Duminica Paºtilor ºi se apropia amia-
imense coloane ºi sã-l observe pe ciudatul ºi za. În acea frumoasã zi, primãvãraticã ºi
searã? Ba mai mult ºi dimineaþa ºi înainte de masã! grãbitul vizitator. Bãtrânul nostru intrã ºi,
Bunica intrã în camerã, se aºeazã în luminoasã, Simon stãtea dormind pe patul sãu
ajungând în faþa Sfântului Altar, în dreptul de azil. O razã de soare îi lumina ochii plini
genunchi lângã el ºi, parcã cunoscându-i gân- icoanei Mântuitorului, face o plecãciune,
durile, îi spuse: de seninãtatea cerului. În vremea somnului
apoi, plin de demnitate, se întoarse din nou acesta începu sã surâdã cu cãldurã. Visa. De
- Trebuie sã-i dãm bineþe lui Dumnezeu, afarã în soarele amiezii. Multe zile la rând,
sã-i spunem: „Bunã seara, Doamne!" Dum- faþa lui se apropia Cineva plin de o luminã
preotul urmãri acest ritual al bãtrânului la cum nu mai simþise în viaþã, luminându-l. Se
nezeu ne cunoaºte pe fiecare ºi aºteaptã de la miezul zilei. Într-una din zile îi ieºi în întâm-
noi ca mãcar atât sã încercãm sã facem, sã-L apropia încet, liniºtit, cu o privire plinã de o
pinare omului nostru, întrebându-l: profundã prietenie. Apoi, cu un gest al mâinii,
salutãm ca pe un prieten drag în fiecare zi. - Ce faci aici?
Apoi bunica îl aºezã pe nepoþel în pat, îl acest Necunoscut îl salutã scurt: "Bunã ziua,
- Vin sã-mi fac rugãciunea, pãrinte, Simon! Sunt Eu, Domnul Iisus."
înveli cu plapuma moale, îºi luã cartea de rãspunse misteriosul vizitator.
poveºti de pe raft ºi ºezând pe un scaun în faþa Din acea visare Simon nu s-a mai sculat.
- Nu-i prea lungã! - veni iarãºi observaþia Începuse Paºtele nemuririi.>>
focului începu sã citeascã cu voce blândã: pãrintelui
Acum copilul, cu ochii larg deschiºi,
Cuvânt pentru generaþia hip-hop cãutând parcã sã pãtrundã cu privirea dincolo
de întunericul ferestrei, în aºteptarea aceleiaºi
Dumnezeu, bãiat de cartier lumini, exclamã: "Am înþeles, bunico, de ce
trebuie sã mã rog în fiecare zi. Atunci când mã
Încã n-am cunoscut tânãr sã nu-i placã Dumnezeu vã iubeºte mai mult decât pe cei ce rog, de fapt îl salut pe Dumnezeu. Stau de
muzica. Sufletele lor sensibile, cãrora de abia s-au învãþat sã se complacã în laºitate, care nu vorbã cu El. Acum înþeleg de ce mi se pãrea
acum încep sã le mijeascã aripile maturitãþii, mai luptã pentru adevãr ºi care nici mãcar nu fãrã rost sã spun rugãciunea seara. Pentru cã
surprind nuanþe ale vieþii într-o cromaticã mult mai cred cã existã un Adevãr suprem, care s-au eu o spuneam ca pe o poezie adresatã nimã-
mai coerentã ºi mai expresivã decât adulþii, plictisit ºi s-au scârbit sã mai caute. Dumnezeu nui. Dar am înþeles cã atunci când mã rog trebu-
prea prinºi în problemele vieþii cotidiene. este mai prezent pe strada ºi în cartierul vostru, ie sã vorbesc cu Dumnezeu la fel cum vorbesc
Dacã numai cu câþiva ani în urmã cei mai poate mãrginaº, sordid ºi abandonat de admi- cu tine, cu mama, cu tata, cu prietenii mei...
teribiliºti tineri erau cei din categoria aºa-zi- nistraþia publicã. Într-un anume fel, chiar dacã Bãieþelul îºi întoarse privirea din nou cãtre
ºilor "rockeri", astãzi pare sã le fi luat locul vã pretindenþi niºte exponenþi ai infracþiona- fereastrã ºi, cu o voce veselã, plinã de bucurie,
generaþia hip-hoperilor. Lor vreau sã mã litãþii, voi sunteþi niºte flãmânzi ºi însetaþi de rosti: "Bunã seara, Doamne! Sunt eu, Matei.
adresez, ca unul ce am fost cândva la fel ca voi. dreptate. Am vrut sã te salut". Apoi pleoapele i se
Fraþii mei, deºi toatã lumea vã stigma- Chiar dacã lumea vã judecã dupã aerul închiserã uºor. O razã de luminã îi mângâia
tizeazã ca fiind niºte tipi nebisericoºi, eu per- vostru de borfaºi superficiali ºi provocatori, faþa inundatã de fericire. Îl salutase pe
sonal ca preot vã pot spune cã sunteþi mai bise- sarcastici, voi aþi simþit cât de incorectã este Dumnezeu.
ricoºi de multe ori decât oameni care calcã distribuþia în specta- Pr. Iosif Ciolan
pragul bisericii, dar nu fac din inimile lor bi- colul lumii, cât de
sericã spre a sluji Domnului. Voi Îl numiþi pe dure sunt regulile jo- Concurs pentru copii la Victoria
Dumnezeu "un bãiat bun, un bãiat de cartier", cului, cât de demago- Religia poate face sã vibreze cele mai fine resorturi interioare ale
ºi le spuneþi tuturor celor care sunt infestaþi cu gice replicile, cât de omului, dar constituie ºi un îndemn la cãutare ºi dialog cu propria
virusul corupþiei cã existã cu adevãrat o jude- indiferent publicul. conºtiinþã. Includerea ei în educaþia copiilor formeazã tineri cu simþul
catã a lui Dumnezeu ºi în aceastã viaþã ºi dupã, Nu uitaþi însã cã Dum- valorii ºi respect faþã de aproapele. De aceea amintim ca lãudabilã
ºi cã „Ziua Judecãþii se apropie, nu fugi/ Pe nezeu vã cheamã sã Îi iniþiativa preotului Octavian Smãdu care, cu binecuvântarea ÎPS Lau-
Judecãtor n-ai cum sã-L prosteºti cu hârtii" spuneþi pãsurile ºi renþiu Streza, a organizat în data de 4 februarie la biserica "Sfinþii Îm-
(Când o sã mori) durerile voastre în pãraþi Constantin ºi Elena" din Oraºul Victoria concursul pe teme reli-
Dumnezeu este singurul care vã ºtie vieþile casa Sa mai mult decât gioase: "Lãsaþi copiii sã vinã la Mine…". Concursul a avut loc în bise-
ºi poate v-aþi ºi întâlnit de multe ori cu El pe pe toþi ceilalþi, ºi chiar ricã, fiind precedat de Vecernie. Tematica a fost variatã, copiii trebuind
strãzile cartierului într-un fel sau altul, prin prie- vã fericeºte: „Fericiþi sã rãspundã la 24 de întrebãri tip grilã. Au participat 36 de copii din 14
tenii care suferã alãturi de voi, la fel ca voi, dar cei flãmânzi ºi înse- parohii ale protopopiatelor Fãgãraº, Sibiu, Avrig ºi Rupea, fiind însoþiþi
n-aþi ºtiut niciodatã cã aceastã suferinþã care vã taþi de dreptate, cã de 10 preoþi ºi 7 profesori de religie. Copiii a fost premiaþi cu diplome,
leagã este chemarea lui Hristos la o bucurie aceia se vor sãtura“. cãrþi de rugãciuni, dulciuri, iar la sfârºit au participat împreunã cu însoþi-
mai mare decât v-o dã BUG Mafia sau Paraziþii. Pr. Ionuþ Ilea torii la agapa pregãtitã pentru acest eveniment. Prof. Veronica Pãtru
8 Trecut ºi prezent ... februarie 2007

Biserica Brâncoveanu,
ctitorie a unui domnitor martir
Biserica "Sfântul Nicolae", ctitoritã de domnitorul martir Constan-
tin Brâncoveanu, un sfânt al Bisericii Ortodoxe Române, este cel mai
vechi lãcaº de cult din Fãgãraº. Slujitorii ei sunt astãzi pãrintele
Marcel Dobrea (din 1990) ºi pãrintele Ioan Dincã (din 2002).
Mai bine de trei secole ne despart de începuturile acestei biju-
terii brâncoveneºti, dar poves-
tea ei a rãzbãtut peste veacuri
ºi ne este împãrtãºitã chiar de
unul dintre preoþii parohi.
Brâncoveanu, sensibil de doi episcopi greco-catolici,
la rugãciunile Ioan Pataki ºi Inochentie Micu
fãgãrãºenilor Klein, drept catedralã episcopalã.
Din 1737, când sediul episcopiei
"Într-acest an (1698 n.n.) au Pr. Ioan Dincã
unite s-a mutat de la Fãgãraº la
trimis Mãria sa pe Neagoe Pita- Iconostasul Pr. Marcel Dobrea Blaj, ea a devenit bisericã de
riul Rãtescu în Þara Ardealului, la bisericii "Sf. Nicolae" este cel parohie pânã în 1948, când a
Fãgãraº, de au isprãvit o bisericã. original, sculptat cu deosebitã revenit în posesia adevãraþilor
Încã din anul trecut l-au trimis mãiestrie în lemn de stejar, în destinatari ai ctitorului, credin-
Mãria sa de au început din teme- acelaºi stil brâncovenesc ºi a fost cioºii ortodocºi.
lie a o lucra, cu cheltuiala Mãriei rare, însã urmând a fi respectate poleit cu foiþã de aur. Pictura lui a
Sale. Pentru cã neavând creºtinii anumite condiþii, între care aceea fost realizatã, aºa cum o dovedesc Biruitoare
de acolo bisericã, trimis-au la ca "zidurile noii biserici sã nu fie inscripþiile pãstrate, de zugravul
Mãria sã cu multe rugãciuni ca sã Preda din Câmpulung.
peste veacuri
prea groase, nici prea înalte", din
le facã o bisericã. ªi neapãrân- Pictura altarului ºi a naosului În 1994 a început un proces
respect faþã de Cetatea Fãgãraºu-
du-se Mãria sa de un lucru dum- a fost executatã în tehnica frescei, dificil de restaurare a bisericii,
lui, ale cãrei turnuri sã domine în
nezeesc ca acesta, stãtut-au urmând îndeaproape iconografia pentru cã aceasta este monument
continuare toatã împrejurimea".
bucuros dupã rugãciunea lor ºi au ºi maniera stilisticã bizantinã, de istoric ºi orice lucrare are nevoie
Arhitectul nu este cunoscut,
trimis de au fãcut biserica mare ºi cei doi fii ai lui Preda: Preda ºi de aprobãri speciale. Între anii
însã este foarte probabil cã a fost
frumoasã întru cinstea Sfântului Teodosie. Pictura din pronaos s-a 1994-1998 s-a realizat restaurarea
vorba de unul dintre artiºtii for-
Nicolae". Cu aceste cuvinte pre- executat mai târziu ºi este opera ºi recondiþionarea picturii bise-
maþi în atmosfera atât de com-
zintã cronicarul Radu Greceanu unui pictor necunoscut, de o va- ricii, înnegritã de veacuri.
plexã a ªcolii de la Hurezi.
(sec 17-18) zidirea celui mai loare mult mai micã. Restauratori au fost pictorii
vechi lãcaº de cult din Fãgãraº, Stil brâncovenesc Virginia Videa ºi Gheorghe
biserica "Sfântul Nicolae". Luatã cu forþa Zaharia. În prezent este în curs de
Credincioºii ortodocºi din Fã- Biserica, în ansamblul ei, mar- desfãºurare restaurarea iconosta-
gãraº avuseserã o bisericã veche, cheazã prezenþa stilului renaºterii Anul 1723 a fost unul greu sului de cãtre pictorul Dorin
însã aceasta a ars. Timp de 40 de brâncoveneºti. Faþadele evidenþia- încercat pentru închinãtorii bise- Handrea din Bucureºti.
ani, ei nu au avut un lãcaº de cult zã douã brâie caracteristice aces- ricii brâncoveneºti, pentru cã Iatã cum, de mai bine de trei
ºi erau nevoiþi sã meargã în satele tui stil, la fel ºi corniºele de sub locaºul de cult a fost luat cu forþa secole, putem spune cã biserica
învecinate la slujbe, pentru cã stã- streaºinã, realizate în cãrãmidã apa- ºi dat în folosinþa credincioºilor Brâncoveanu s-a încãpãþânat sã
pânirea austro-ungarã nu le-a dat rentã. Pridvorul deschis este încon- greco-catolici. Astfel, aceastã bise- rãmânã neclintitã sub zãdãrnicia
aprobare sã zideascã o bisericã jurat de zece coloane octogonale. ricã, ctitoritã de un domnitor care vremurilor ºi nevrednicia oame-
ortodoxã. Aflaþi în aceastã situaþie ªi clopotniþa are formã octogo- a preferat mai degrabã sã moarã nilor. Ea este întruparea cea mai
grea, s-au hotãrât sã apeleze ºi la nalã ºi se aflã deasupra naosului. decât sã se lepede de credinþa vie ºi mai grãitoare a dreptei cre-
Constantin Brâncoveanu, domnul Cupolele sunt în numãr de trei, din ortodoxã, a rãmas în folosinþa dinþe, lauda sfântului ierarh al
Þãrii Româneºti. Acesta, sensibil cãrãmidã ºi de formã semisfericã. greco-catolicilor vreme de peste cãrui nume îl poartã, precum ºi a
la cererea românilor din Fãgãraº, Caracteristice pentru stilul brânco- 200 de ani, iar credincioºii sacrificiului de a cãrui cununã s-a
s-a hotãrât sã-i ajute ºi sã le con- venesc sunt ºi cele 7 ferestre cu ortodocºi de aici au fost din nou învrednicit domnescul ctitor ºi
struiascã o bisericã. Cererea lui Brân- ancadramente din piatrã sculptatã nevoiþi sã ia calea altor biserici. alesul mucenic al lui Hristos,
coveanu, adresatã principelui Mihai ca ºi ancadramentul uºii, aceasta Vreme de 14 ani, biserica Constantin Brâncoveanu.
Apafi II, a fost luatã în conside- pãstratã în forma sa originalã. "Sfântul Nicolae" a fost folositã Pr. Marcel Dobrea
Str. Codru Drãguºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Laurenþiu
nr. 6. Tel. 211790 Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan (Bucium), Pr. Ionuþ Ilea (Ohaba), Pr. Adrian Magda (Victoria), Pr. Alexandru
Redactor ºef: Natalia Corlean Stanciu (Ucea de Sus) Pr. Cãtãlin Teulea (Recea), Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni)
Responsabil de ediþie: Pr. Ionuþ Ilea Tehnoredactor: Natalia Corlean