SPONDILITA ANCHILOZANTA

Conf Dr Gabriela Udrea

Spitalul Clinic Dr I Cantacuzino

SPONDILARTRITELE
TRASATURI CLINICE COMUNE :
Absenta factorului reumatoid
Absenta nodulilor reumatoizi
Oligoartrita asimetrica a membrelor inferioare
Atingerea Rx a articulatiilor sacroiliace si/sau a
coloanei vertebrale
Afectare frecventa a tegumentelor, mucoaselor,
intestinului si ochiului
Frecventa mare a entesopatiilor
Agregare familiala
SPONDILARTRITELE
PREVALENTA AG HLA B27 IN RANDUL
SPONDILARTRITELOR



Boala Prevalenta HLA B27
Spondilita anchilozanta 80-98%
Artrita reactiva 40-80%
Spondilartrita juvenila 70%
Afect axiala in IBD 35-60%
Afect axiala in PsA 40-50%
Spondilartrita nediferentiata 70%
Uveita acuta anterioara 50%
Insuficienta aortica cu bloc
AV
80%
CRITERIILE AMOR PENTRU SPONDILARTRITE
Simptome clinice si istoric Puncte
Durere lombara sau dorsala nocturna sau
redoare matinala la aceste nivele
1
Oligoartrita asimetrica 2
Durere fesiera
daca este alternanta
1
2
Deget in carnat 2
Durere calcaneana sau alta entesopatie definita 2
Irita 2
Uretrita sau cervicita non-gonococica care
acompaniaza sau precede cu 1 luna debutul
artritei
1
Diaree acuta care acompaniaza sau precede cu
1 luna debutul artritei

1
Prezenta sau istoricul de psoriazis, balanita sau
boala inflamatorie intestinala
2

CRITERIILE AMOR PENTRU SPONDILARTRIT(CT)
Criteriile radiologice
Sacroiliita ( grad >2 daca este bilaterala;
grad >3 daca este unilaterala)
3
Background-ul genetic
Prezenta Ag HLA B27 sau istoricul
familial de SA, uveita, enteropatii cronice
2
Raspunsul la tratament
Raspunsul la AINSin mai putin de 48 de
ore sau recidiva a durerii in 2-48 de ore
de la intrerupere
2
Se considera ca pacientul are spondilartrita daca suma punctelor este
6 sau mai mare de 6. Un punctaj de 5 clasifica pacientul ca avand
spondilatrita probabila
Amor B, Dougados M, Mijiyawa m. Criteres de classification des
spondylarthropathies. Rev Rhum Mal Osteoartic. 1990;57:85-89.
CRITERIILE DE CLASIFICARE ALE GRUPULUI EUROPEAN DE
STUDIU AL SPONDILARTRITELOR (ESSG)
Una din urmatoarele:
-istoric familial pozitiv
-psoriazis
-boala inflamatorie
intestinala
-uretrita, cervicita,diaree
-durere fesiera altern
-entesopatie
-sacroiliita
Durere spinala de tip
inflamator
Sinovita asimetrica sau
predominent
a membrelor inferioare
Dougados M, van der Linden, Juhlin R, ET AL. The European
Spondylarthropathy Study Group preliminary criteria for the classification
of spondylarthropathy. Arthritis Rheum 1991;34:1218-1227.
CRITERIILE ASAS PENTRU CLASIFICAREA
SPONDILARTRITELOR AXIALE
Sacroiliita pe imagistica plus
>1 de o manifestare de spondilartrita
HLA B27 plus
>2 manifestari de spondilartrita



Manifestari de spondilartrita:
Durere de spate de tip inflamator
Artrita
Entesita ( calcaneu)
Uveita
Dactilita
Psoriazis
Colita/Crohn
Raspuns bun la AINS
Istoric familial de spondilartrita
HLA B27
CRP crescut

Se vor aplica la pacientii cu durere cronica de spate (>3 luni) si varsta la debut a durerii < de 45 de ani
sau
Sacroiliita pe imagistica:
-inflamatia activa acuta pe
RMN este inalt sugestiva
de sacroiliita asociata cu
SpA
-sacroiliita definita
radiografic in acord cu
criteriile New York
SPONDILITA ANCHILOZANTA (SA)
Afectiune inflamatorie cronica invalidanta care conduce la anchiloza completa a
coloanei

Prevalenta estimata a SA 0,2-1,2%
- depinde de grupul etnic ( prevalenta Ag HLA B27)
- 4,6% in grupul adultilor care muncesc cu durere lombara cronica (>3 luni)

3 ori mai frecventa la barbati

Boala a adolescentului si adultului tinar

Frecvent nerecunoscuta clinic pina in momentul cind a aparut anchiloza
completa a coloanei si articulatiilor sacroiliace:
- diagnosticul rx este dependent de observator
- pacientii cu boala usoara si periferica dg gresit ca artrita reumatoida seronegativa

Afecteaza coloana, articulatiile membrelor inferioare, tendoanele, ochii, alte
organe

GENETICA
Markerul genetic HLA-B 27 prezent la 80-98%
din pacienti;
HLA-B 27 este prezent la 7% din populatia
generala dar numai 1% -5 %din indivizii HLA-
B27+ dezvolta boala;
Rudele B27+ ale pacientilor cu SA risc de
recurenta al bolii de 5,6-16X > decat indivizii
B27+ din populatia generala;
Contributia majora non B27 la susceptib de SA
sugerata de concordanta mai mare a gemenilor
monozigoti (63%) comparativ cu perechile de
gemeni dizigoti B27+

GENETICA
SA mod de transmitere ereditara
multifactoriala
Alte gene implicate:
- HLA-B60
- HLA-DRB1
- TNF alfa
- Grupul de gene al IL1
- Gena ARTS1= ERAP1
- Gena IL23R
FACTORII DE MEDIU
Soarecii transgenici HLA-B27 pozitivi dezvolta o
boala similara spondilartritelor cu sacroiliita, entesita,
artrita, leziuni cutanate, unghiale, inflamatie oculara,
cardiaca si gastrointestinala si la sexul masculin
inflamatia tractului genitourinar.
Severitatea bolii clinice coreleaza cu numarul de copii
HLA-B27 exprimate la animalul transgenic.
Soarecii transgenici HLA B27 pozitivi crescuti in
mediu steril nu dezvolta boala clinica spre deosebire
de cei crescuti intr-un mediu normal, obisnuit, expusi
la bacterii care dezvolta manifestari clinice tipice de
spondilartrita.
Ac anti-Klebsiella
Chlamydia trachomatis [Zeidler H]

VARSTA MEDIE LA DEBUT IN SA SI AR IN
POPULATIA GERMANA
0%
5%
10%
15%
20%
21-25 31-35 41-45 51-55 61-65 71-75 81-85
Zink A et al. German
Rheumatologic Data Base
PATOGENIE

MANIFESTARILE CLINICE
Afectarea sacroiliaca si spinala
Afectarea umerilor si a soldurilor
Inflamatia costocondrala, costovertebrala,
sternoclaviculara, manubriosternala
Inflamatia enteselor
Artrita periferica
Afectarea extra-articulara
MANIFESTARI CLINICE
Durerea lombara:
- primul simptom la 75%
- durere lombara de tip inflamator diferit de durerea lombara de tip mecanic:
- varsta de debut < 40 ani
- debut insidios
- ameliorare cu exercitiu
- agravare la repaus
- durere nocturna cu ameliorare dupa trezire
Durere fesiera:
- indicator de afectare sacroiliaca
- asimetrica sau alternanta precoce in evolutie continua si bilaterala
Limitarea mobilitatii spinale si a expansiunii toracice:
- anchiloza in semiflexie coloana cervicala
- accentuarea cifozei dorsale
- limitarea expansiunii cutiei toracice
- stergerea lordozei lombare fiziologice
Durerea de sold:
- 25-30% din pacienti, dizabilitate + prognostic nefavorabil
- durere inghinala, medial coapsa, referita in genunchi anchiloza in semiflexie
- severa la pacientii cu SA axiala cu debut timpuriu si la cei cu afectare entesitica
MANIFESTARI CLINICE
Artrita periferica:
- monoartrita sau oligoartrita acuta, nedeformanta, neeroziva frecvent
Articulatia temporomandibulara:
- frecventa afectare de tip inflamator
Entesita:
- localizare: tendon Achille, aponevroza plantara pe calcaneu, umerii, jonctiunile
costocondrale, artic manubriosternale si sternoclaviculare, creasta iliaca superioara
- sensibilitate in aceste arii sugestiva de entesita
Dactilita
Manifestarile constitutionale:
- febra rara
- fatigabilitatea frecventa; gradul fatigabilitatii = parametru de evaluare a activitatii bolii !
MANIFESTARI CLINICE
Uveita acuta anterioara: 25-40% pacienti
- 50% din pac cu uveita acuta anterioara unilaterala recurenta au SpA
- NU exista corelatie intre activitatea si severitatea bolii oculare si cea a bolii articulare
-durere oculara acuta unilaterala, fotofobie, incetosarea vederii oftalmolog
- corticosteroizi local + atropina dispare in 2-3 luni
- recurenta frecventa
- cataracta, glaucom sinechii post, presiune intraoculara crescuta, edem macular chistoid
Osteopenia: in boala severa
- risc de fractura vertebrala
- absorbtiometria bifotonica rezultate fals crescute ale BMO ca urmare a interferentei cu sindesmofitele
- indicat scan TC cantitativ cu energie duala
Manifestari neurologice:
- fractura coloanei anchilozate :
- fracturi cu traume minime, de 4x > frecv decat in populatia generala
- detectate cu MRI,CT sau CT multidetector
- parapareza, tetrapareza
- subluxatia atlanto-axoidiana

MANIFESTARI CLINICE
- sindromul de coada de cal rar, la cei cu anchiloza marcata a coloanei, lez ale rad lombosacrate determinata de
arahnoidita;
-tulb sensib cutanata, tulb sfincteriene ale vezicii urinare, rectului, impotenta
- dg TC, RMN
- trat simptomatic, chirurgical de evitat, raspuns bun la blocanti TNF alfa
- altele: neuropatie, mielopatie, rar
Boala cardiovasculara:
- risc crescut cu 1,2 BCI, 1,6 boala vasculara periferica, insuficienta cardiaca congestiva 1,8;
- risc crescut 1,2 hiperlipemie, 1,3 hipertensiune, 1,2 diabet zaharat tip 2
- regurgitatie aortica si tulburari de conducere
Boala pulmonara :
- restrictie in expansiunea cutiei toracice;
- 1,3-15% fibroza pulmonara apicala pe Rgf pulmonara, asimptomatica;
- TC HR noduli subpleurali, benzi parenchimatoase precoce in evolutia bolii;
- TFP: capacit de difuziune si CPT scazuta cu capacit ventilatorie totala normala;
- lavaj bronhoalveolar nesemnificativ,probabil nu exista alveolita.
Boala renala:
- nefopatia prin abuz de analgetice
- nefropatia cu IgA ( suspectata cand Hematurie cu Proteinurie+/- afectare renala usoara)
- amiloidoza secundara ( la pacientii cu inflamatie activa vreme indelungata) sindr nefrotic IR (
biopsie tesut gras, mucoasa rectala)
Ulceratiile mucoasei intestinale: ulceratii ileale, colonice, asimptomatice (50-60%)
DIAGNOSTICUL IN SA
Nu exista criterii formale de diagnostic in SA, dar sunt cateva seturi de criterii
de clasificare care identifica manifestarile importante pentru diagnostic ;
Pentru SA clasica , criteriile de clasificare utile diagnostic sunt criteriile 1984
modified New York criteria, care combina durerea lombara cu limitarea
amplitudinii miscarii si sacroiliita radiologic [1];
Pentru toate spondilartritele axiale (SpA axial), inclusiv acelea fara sacroiliita pe
radiografie, criteriile de diagnostic cele mai utile sunt criteriile de clasificare
pentru SpA axiala 2009 Assessment of SpondyloArthritis International Society
(ASAS)[2]. Pacientii cu Spa axiala dar cu Rgf normala a articulatiilor sacroiliace
sunt definiti ca avand SpA axiala non-radiologica (nr-axSpA)
2004 algoritm pentru estimarea probabilitatii de spondilita anchilozanta functie
de istoric si de manifestarile clinice [3];
Primul pas in decizie : aprecierea daca durerea de spate dureaza de >de 3 luni
si daca este o durere de tip inflamator ;
Pacientii care au manifestari clinice sugestive de SA dar care nu au modificari
radiologice tipice pot eventual sa dezvolte SA tipica . Este necesara urmarirea
in evolutie a pacientilor suspectati de SpA.

CRITERIILE DE CLASIFICARE PENTRU SA
NEW YORK MODIFICATE
Parametrii clinici:
- durere lombara si redoare >3 luni care se amelioreaza cu efortul si se
accentueaza in repaus
- limitarea mobilit in coloana lombara in toate planurile
- limitarea expansiunii cutiei toracice
Parametrii radiologici:
- Sacroiliita grad > sau =2 bilateral
- Sacroiliita grad 3-4 unilateral
SA definita = 1 crt rx+ 1 crt clinic
NB: in practica criteriile moderat specifice, cu grad scazut de sensibilitate
NB2: in fazele precoce utile criteriile de clasficare ASAS pentru spondilartritele
axiale sunt mult mai utile
CRITERIILE ASAS PENTRU CLASIFICAREA
SPONDILARTRITELOR AXIALE
Sacroiliita pe imagistica plus
>1 de o manifestare de spondilartrita
HLA B27 plus
>2 manifestari de spondilartrita



Manifestari de spondilartrita:
Durere de spate de tip inflamator
Artrita
Entesita ( calcaneu)
Uveita
Dactilita
Psoriazis
Colita/Crohn
Raspuns bun la AINS
Istoric familial de spondilartrita
HLA B27
CRP crescut

Se vor aplica la pacientii cu durere cronica de spate (>3 luni) si varsta la debut a durerii < de 45 de ani
sau
Sacroiliita pe imagistica:
-inflamatia activa acuta pe
RMN este inalt sugestiva
de sacroiliita asociata cu
SpA
-sacroiliita definita
radiografic in acord cu
criteriile New York
EVALUARE DIAGNOSTICA IN SA (1)
1. Anamneza
- istoric compatibil cu durere lombara de tip inflamator;
- antecedentele infectioase, simpt de boala inflamatorie intestinala, psoriazis, uveita;
- istoric familial de spondilartrita, uveita, psoriazis sau de boala inflamatorie intestinala
- durere lombara inflamatorie:
- durere de spate inainte de 40 de ani
- debut insidios
- ameliorare cu exercitiul
- fara ameliorare la repaus
- durere nocturna
2.Examenul fizic :
- testul Schober modificat
- distanta occiput perete
- expansiunea cutiei toracice
-sensibilitatea articulatiilor sacroiliace
- afectarea soldurilor
- afectarea articulara periferica
- entesita
- dactilita

TESTAREA FLEXIEI ANTERIOARE A COLOANEI
LOMBARE
Testul Schober
TESTAREA DISTANTEI OCCIPUT PERETE TESTAREA ARTICULATIILOR SACROILIACE
EVALUARE DIAGNOSTICA IN SA(2)
3. Testele paraclinice:
- reactantii de faza acuta: CRP si VSH trebuie evaluate la toti pacientii cu SA
- cresterea CRP parametru in clasificarea ASAS ptr SpA
axiala
- testarea HLA B27 : toti pacientii suspectati de SA vor fi testati pentru HLA B27 [
1,2 ]
- HLA B27 este prezent la 95% din cei cu SA dar numai la 8% din pop
gener.
- prevalenta SA in populatia HLA B27 pozitiva este de numai 5%
testarea pozitiva pentru HLA B27 singura nu pune diagnosticul de SA
!!!
4. Raspunsul la AINS: ameliorarea marcata in 24-48 de h a durerii de spate este un
parametru in criteriile de clasificare si sustine diagnosticul de SpA !!!
5. Imagistica : - toti pacientii suspecti de SpA vor face Rgf A-P de pelvis
- daca dg rx este incert pentru SpA , RMN de sacroiliace este urmatorul
pas
NB: Pacientii care au rgf normale dar inflamatie pe RMN se considera ca au
manifestari imagistice pozitive de sacroiliita!!
- Radiografia
- RMN
- TC
RADIOGRAFIE PELVIS A-P
Fiecare Rgf va fi evaluata separat
pentru articulatia sacroiliaca
dreapta si stinga

Gradul 1: suspiciune clinica
Gradul 2: modificari minime: mici
arii localizate cu eroziuni sau
scleroza, fara modificari in largimea
spatiului articular
Sacroiliita dreapta grad 1 (suspiciune de sacroiliita).
Sacroiliita stinga gradul 2 (modificari minime de sacroiliita.
Up to date
RADIOGRAFIE PELVIS A-P




Gradul 3 : sacroiliita moderata sau
avansata cu una sau mai multe din
urmatoarele: eroziuni, scleroza,
largirea, ingustarea sau anchiloza
partiala a articulatiei

Sacroiliita bilaterala grad 3 cu pseudolargire si scleroza
Up to date
RADIOGRAFIE PELVIS A-P


Gradul 4: anchiloza totala


NB: Un pacient are modificari
radiologice pozitive de sacroiliita
daca modificarile sunt mai mari sau
egale cu gradul 2 bilateral sau mai
mari sau egal cu gradul 3 unilateral
Sacroiliita bilaterala gradul 4 cu fuziune completa a
articulatiilor sacroiliace
Up to date
LEZIUNILE TIPICE RMN ALE ARTICULATIILOR
SACROILIACE LA PACIENTII CU SPONDILARTRITE
Leziunile inflamatorii active (STIR/post-gadolinium T1)
Edemul de maduva osoasa (osteita)
Capsulita
Sinovita
Entesita
Leziunile inflamatorii cronice (T1)
Scleroza
Eroziunile
Depozitele grase
Puntile osoase si anchiloza
Rudwaleit M et al. Defining active sacroiliitis on magnetic resonance imaging (MRI) for classification of
axial spondyloarthritis a consensual approach by the ASAS/OMERACT MRI Group. Ann Rheum Dis
2009;68:1520-1527.

LEZIUNILE INFLAMATORII ACTIVE IN
SACROILIITA
(STIR/POST-GADOLINIUM T1)

EDEMUL DE MADUVA OSOASA ( STIR) EDEMUL DE MADUVA OSOASA (T1)
LEZIUNILE INFLAMATORII ACTIVE IN
SACROILIITA

SINOVITA SEMNAL HIPERINTENS POST-
GADOLINIUM T1

SINOVITA ACEEASI IMAGINE IN SECV
T1
LEZIUNILE INFLAMATORII ACTIVE IN SACROILIITA
Entesita a lig interosoase- secv
T1 cu contrast
Capsulita semnal hiperintens
al capsulei artic SI secv T1
cu contrast
CUM DEFINIM LEZIUNEA INFLAMATORIE ACTIVA (RMN
POZITIVA) A ARTIC SACROILIACE ASOCIATA CU
SPONDILARTRITA
Prezenta edemului de maduva osoasa/osteita- inalt
sugestiva de sacroiliita este obligatorie;
Prezenta numai a sinovitei,capsulitei sau entesitei fara
edemul de maduva osoasa/osteita subcondrala este
compatibila cu sacroiliita dar nu suficienta pentru a face
diagnosticul de sacroiliita activa;
Imaginile STIR sunt suficiente pentru a detecta leziunile
inflamatorii active (acute), exceptie sinovita (nedetectabila
in STIR) care este detectata in T1 postgadolinium;
Daca exista doar o leziune aceasta trebuie sa fie
prezenta in cel putin 2 imagini, daca sunt mai multe
leziuni poate fi utila o singura secventa.
Scleroza in osul iliac drept-semnal hipointens secv T1
Secventa STIR scleroza (semnal hipointens, sageata
neagra) si EDO al artic sacroiliace drepte sacroiliita activa
Depozit gras periarticular- semnal hiperintens pe secv
T1
Punti osoase/anchiloza.Puntile osoase apar ca semnal jos in
secv T1
ANKYLOSING SPONDYLITIS DISEASE ACTIVITY
SCORE (ASDAS) II
CALCULATION OF THE ASDAS
Dsire van der Heijde,Walter P Maksymowych. Spondyloarthritis:
state of the art and future perspectives.Ann Rheum Dis 2010;69:949
954.
TRATAMENTUL SPONDILITEI ANCHILOZANTE
Obiective:
1. ameliorarea simptomatologiei: durere, redoare,
oboseala
2. restabilirea capacitatii functionale
3. prevenirea complicatiilor spinale: contractura in
flexie a coloanei cervicale
4. reducerea manif extraspinale si extraarticulare :
uveita, insuf valvulara aortica
MONITORIZAREA TRATAMENTULUI IN SA

1. Evaluarea durerii de catre pacient (VAS1-10)
2. BASDAI
3.Activitatile zilnice limitate de boala
4. Evaluarea globala a bolii de catre medic 1-4
5. VSH, CRP
PROGNOSTICUL IN SPONDILITA ANCHILOZANTA
Indicatori de prognostic:
- artrita de sold
- degetul in carnat
- eficacitate redusa a AINS
- VSH>30 mm/h
- limitarea mobilitatii coloanei lombare
- oligoartrita
- debutul inainte de 16 ani
NB: pacientii cu acesti factori prognostici vor fi
monitorizati la intervale mai reduse!!!
PROGNOSTICUL IN SPONDILITA ANCHILOZANTA
Alti factori de prognostic rezervat [1,2]:
- sexul M
- fumatul
- gradul scazut de pregatire
- severitatea crescuta a modific Rx
- boala activa
- expunerea intregului corp la vibratii
- entesita
- prezenta Ag HLA B27
- valorile crescute ale CRP
- capacitate functionala redusa
TRATAMENTUL NONFARMACOLOGIC IN SA
Educatia pacientului medic, asistenta, asociatia
de pacienti (Liga Romana Contra Reumatismului -
www. reumatism.ro brosura pacientului cu SA)
Intreruperea fumatului
Terapia fizicala: www.nass.co.uk/exercise/
Hidroterapie
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA

AINS
Analgezice
Sulfasalazina
Agentii anti-TNF
Glucocorticoizii sistemic (limitat), intraarticular (util)
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA
AINS
Prima linie de tratament pentru toti pacientii cu
SA
La 70-80% din pacienti este singura medicatie
necesara
Se va utiliza doza maximala pentru o perioada
de cel putin 4 saptamani
Pacientii cu boala activa, simptomatica,
persistenta, AINS se vor administra continuu
pentru controlul simptomelor (recomandarile
ASAS/EULAR 2010 [1,2])
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA
ANALGEZICELE



Analgezicele si opioidele singure sunt rareori
eficace in SA activa !
Ele vor fi avute in vedere pentru controlul durerii
reziduale sau cand AINS sunt contraindicate !
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA
DMARDS
Sulfasalazina:
- artrita periferica (oligoartrita glezne, genunchi)
- se opreste terapia daca nu exista ameliorare dupa 4-6 luni de tratament sau in
caz de remisie
- Nu se recomanda utilizarea la cei cu boala axiala
- RA: greata, ameteli, cefalee, rash, leucopenie cu neutropenie ( monit. 3 luni)
Methotrexat:
- fara beneficiu in SA
- combinatia cu infliximabul nu creste eficacitate si nu scade riscul de reactii
adverse comparativ cu infliximabul singur [1]
Leflunomide:
- nu are beneficiu la pacientii cu SA
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA
GLUCOCORTICOIZII


Se sugereaza neutilizarea glucocorticoizilor sistemic pe
termen lung la pacientii cu SA
Injectiile intraarticulare :
- fascia plantara,
- articulatiile periferice
- articulatiile sacroiliace ( ameliorare pentru aprox 6 luni) [1]
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA
ANTAGONISTII TNF ALFA
INFLIXIMAB
ETANERCEPT
ADALIMUMAB
GOLIMUMAB
NB: Utilizarea concomitenta a methotrexatului nu este
necesara ptr ca nu aduce nici un beneficiu
suplimentar ! [1]
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA
ANTAGONISTII TNF ALFA
Meta-analiza 2007- toate cele 3 anti TNF (adalimumab, etanercept,
infliximab) au eficacitate similara la pacientii cu SA[1];
80% din pacientii cu SA raspund la tratamentul cu unul din acesti agenti
si aprox 50% au ameliorare in scorul compozit [2];
Pacientii care nu raspund sau care nu tolereaza un agent anti-TNF pot
raspunde la un alt anti-TNF [3]
Terapia anti-TNF poate scadea frecventa recurentelor de uveita la
pacientii cu SA[4].
Rata cea mai mare a remisiunilor a fost observata la pacientii cu boala
diagnosticata foarte precoce[ 5]
Predictori ai raspunsului : durata scurta a bolii, CRP crescut, varsta
tanara [6]
Majoritatea pacientilor au recaderi rapid dupa discontinuarea agentului
anti TNF [7]
Efecte adverse : reactivarea tbc latent, afect demielinizante, pustuloza
palmoplantara
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA
INFLIXIMAB
Ac anti TNF alfa monoclonal chimeric- soarece, om
Infliximab 5mg/kgc in sapt 0,2,6 si apoi la 8 sapt [1]
Pacientii necontrolati pot beneficia de o reducere a
intervalului dintre pev la 6 sapt [2]
Timpul pana la atingerea efectului maximal 6 sapt,
unii pacienti raportand ameliorarea durerii dupa
prima pev
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA
ANTAGONISTII TNF ALFA

Etanercept:25 mg sc x2/sapt sau 50 mg sc/sapt
Adalimumab: ac anti TNF monoclonal umanizat:
40 mg sc/sap
Golimumab: ac anti TNF monoclonal uman 50
mg sc la 4 sapt interval
NB: Pot opri progresia radiologica a bolii
blocantii TNF alfa? Nu exista date
convingatoare, ei controleaza numai
inflamatia[1]
TRATAMENTUL CHIRURGICAL IN SA
Artroplastia totala de sold :
- indicata : durere severa persistenta sau limitare severa a mobilitatii si a calitatii
vietii datorita afectarii de sold;
- este mult mai frecv la cei cu debut precoce al SA, cu afectare axiala si
entesitica
- varsta nu trebuie sa fie un factor considerat in luarea deciziei de artoplastie
totala de sold ( recomandare ASAS/EULAR)
Chirurgia coloanei:
- fuziunea cervicala indicata la un nr foarte mic de pacienti cu subluxatie
atlantoaxoidiana cu afectare neurologica;
-osteotomie wedge ?