UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR,TG

MURES
Facultatea de Psihologie si stiinte ale
educatiei
TULURAREA DE !IPERACTIVITATE SI
DEFICITUL DE ATENTIE"AD!D#LA C$PIL
Coo%donato%&Lect'T%aian Moldo(an
Studenta
&Vaidean Alina
ANUL II
)

I'Int%oduce%e si *oti(a%ea te*ei
II'Teo%ia
+')De,nitie
+'+Conce-te
+'.Clasi,ca%i
+'/ Teo%ii
III'Metoda si *etodologie
.') $0iecti(e gene%ale si o0iecti(e s-eci,ce
.'+ I-ote1e
.'. Lotul de su0iecti
.'/ Inst%u*ente si -%ocedu%a
.'2 Re1ultate si inte%-%eta%i statistice
Conclu1ii si sugestii
Ane3e
i0liog%a,e
+
I.Introducere si motivarea temei
Luc%a%ea de 4ata isi -%o-une e(identie%ea 4o%*elo% de
*ani4esta%e a sind%o*ului AD!D la co-il'A* ales aceasta te*a
deoa%ece in lite%atu%a de s-ecialitate %o*aneasca de,citul de
atentie este s-o%adic a0o%dat ,ia% al doilea *oti( consta in 4a-tul
ca de-ista%ea uno% 4eno*ene de acest ti- la (a%sta scola%a *ica
-e%*ite ado-ta%ea uno% inte%(entii -sihologice %eali1ate -%in
-%og%a*ul %igu%os stiinti,c'Luc%a%ea se 0a1ea1a -e cont%i0utiile
conte*-o%ane ,da% si -e in(estigatii -%o-%ii , %eali1ate -e un co-il
su4e%ind de acest de,cit'
P%oiectul de ce%ceta%e %e-%e1inta de 4a-t un studiu de ca1
%e4e%ito% la un co-il cu AD!D si cu-%inde o -a%te dedicata
desc%ie%ii si a-%ecie%ii sind%o*ului de,citului de atentie si
hi-e%acti(itate ,oca1ie cu ca%e a* e(ocat teo%ii cunoscute in
acest do*eniu si e(identie%ea 4o%*elo% de *ani4esta%e s-eci,ce
sind%o*ului'
.
P%in inte%*ediul acestui scu%t studiu de ca1 do%esc sa
c%ee1 un ta0lou in4o%*ati( -ent%u cei ca%e sunt inte%esati de
acest su0iect,o i*agine cu -%i(i%e la sind%o*ul AD!D ,si
i*-licatiile -e ca%e acesta le -oate a(ea asu-%a acti(itatii si
co*-o%ta*entului su0iectului'
II.Teoria,defnite ,concepte,clasifcari,teorii
2.1Defnitie si caracterizare
AD!D este o tul0u%a%e de de1(olta%e ca%cate%i1ata -%in
dis4unctii la ni(elul atentiei,al inhi0itiei co*-o%ta*entale
si al cont%olului acti(itatii"a%5le6,)77)#'
Tul0u%a%ea co*-%i*a t%ei si*-to*e esentiale& inatentie,
i*-ulsi(itate, hi-e%acti(itate, si*-to*e ce a-a% %elati(e de(%e*e
in co-ila%ie, inaintea (a%stei de sa-te ani si -e%sista de8a lungul
de1olta%ii'
Defcitul atentional se %e4e%a la inca-acitatea co-ilului
de a8si concent%a atentia -e o -e%ioada *ai lunga de ti*-' Acest
de,cit a-a%e atat in sa%cinile scola%e cat si in ti*-ul -e%ioadei de
9oc'
Hiperactivitatea se %e4e%a la te*-oul c%escut al
acti(itatii ,1ice'Co-ilul este :neasta*a-a%at :,a%e di,cultati in a
sta linistit,se *isca -%in sala de clasa sau isi *isca %a-id
*e*0%ele'
/
Impulsivitatea se %e4e%a la %a-iditatea de actiune a
acesto% co-ii,4a%a a se gandi la consecinte'In unele ca1u%i aceasta
ia 4o%*a uno% co*-o%ta*ente -e%iculoase"e3'ale%gatul -e st%ada#'
2.2 Concepte privind ADHD
P%i*ele desc%ie%i -%i(ind AD!D8ul au 4ost %eali1ate de G'Still
inca din )7;+'Auto%ul a o0se%(at ca tul0u%a%ea neu%ologica din
co-ila%ie se *ani4esta -%in :inhi0itie (ocationala< a
co*-o%ta*entului,no*inali1and un nu*a% de ca1u%i ai uno% co-ii
din Anglia,ca%e nu -%e1entau de,cit intelectual,auto%ul sus-ectand
4acto%ii *osteniti sau constitutionali ca ,ind agenti cau1ali in
de1inhi0a%ea co-iilo% si co*-o%ta*entul negati(ist'El detinea
co-iii cu aceasta tul0u%a%e ca ,ind ag%esi(i,indisci-linati,insta0ili
e*otional si cu -%o0le*e de autocont%ol'
Un alt -%ecedent isto%ic ca%e -ledea1a in 4a(oa%ea i-ote1ei
ca hi-e%acti(itatea este %e1ultatul uno% -%o0le*e neu%ologice,a
4ost o0se%(a%ea co*-o%ta*entului neo0isnuit ,du-a -%i*ul %a10oi
*ondial si anu*e e-ide*ia de ence4alita
leta%gica"=essle%,)7>;#'Ceea ce a 4ost ca%acte%i1at d%e-t
&co*-o%ta*ent -ostence4alitic<,includea&tul0u%a%i de
so*n,insta0ilitate e*otional,i%ita0ilitate,concent%a%e de,cita%a a
atentiei,ca-acitate sca1uta de *e*o%a%e,cont%ol *oto% de,cita% si
hi-e%acti(itate"St%65e%,)7+2#'Desc%ie%ea acestui co*-o%ta*ent a
inta%it con(inge%ea ca dis4unctia neu%ologica a%e e4ecte distincte
asu-%a co*-o%ta*entului
co-iilo%"lau,)7.?@Schilde%,)7.)@Shi%le6,)7.7#'
2
Notiunea de hi-e%acti(itate a 4ost o consecinta a dete%io%a%ii
neu%ologice atat de 0ine acce-tata,inca *ulti ce%cetato%i din anii
A/; au inte%-%etat aceasta tul0u%a%e ca o -%i*a e(identa a
dete%io%a%ii c%eie%ului "St%aussBLehtinen,)7/C#'
Nu toti ce%cetato%ii au 4ost de aco%d cu ideea ca -e%soanele
hi-e%acti(e au su4e%it o :dete%io%a%e a c%eie%ului<"i%ch,)7?/
@!e%0e%t,)7?/#'i%ch")7?/#nota ca acest conce-t a 4ost utili1at in
*od e%onat -ent%u a desc%ie un -atte%n co*-o%ta*ental ca%e e%a
4%ec(ent intalnit la co-iii cu dete%io%a%i la ni(elul c%eie%ului'
In )7>;,=essle% a,%*a ca o alta -%o0le*a %idicata de acest
te%*en e%a 4a-tul ca el -e%*itea neu%ologilo% diagnostica%ea
dete%io%a%ilo% c%eie%ului -e 0a1a o0se%(atiilo% co*-o%ta*entale
sau a -%o0le*elo% de in(ata%e'Ulte%io% a 4ost int%odus te%*enul de
:dete%io%a%e *ini*ala a c%eie%ului<,ca%e suge%a 4a-tul ca
-osi0ilele ca1ue ale tul0u%a%ii a% -utea , (a%iatiile genetice sau
dis4unctii 0iochi*ice"Cle*ents,)7?? @Ta6lo%,)7>.#'
In )7?>,diagnosticul o,cial al Asociatiei Psihiat%ilo%
A*e%icani -ent%u aceasta tul0u%a%e a 4ost :sind%o*ul h6-e%5inetic
al co-ila%iei<"a I a editie a Manualului Statistic si Diagnostic al
Tul0u%a%ilo% Mentale#'
Noi -e%s-ecti(e asu-%a hi-e%acti(itatii au a-a%ut in anii
DC;"a%5le6,)77;#'!i-e%acti(itatea nu a *ai 4ost conside%ate
singu%a *ani4esta%e a tul0u%a%ii'Ce%ceta%ile au e(identiat de,cient
in sustine%ea atentiei,cont%olului i*-ulsu%ilo% si 4unctiona%ea
?
e3ecuti(e sau auto%egla%ea co*-o%ta*entului ca -uncte *a9o%e
ale acestei conditii"a%5le6,)77; @Douglas )7C+,)7>.#'
In )7>;,sind%o*ul a 4ost denu*it de APA&<tul0u%a%e de
de,cit atentional cu sau 4a%a hi-e%acti(itate<'
In DSM8III8R ,<conditia cu sau 4a%a hi-e%acti(itate<a 4ost
eli*inata,ia% sind%o*ul a 4ost denu*it AD!D'
DSM8IV"APA,)77/# %educe i*-ulsi(itatea si
hi-e%acti(itatea la un singu% si*-to*'Ca %e1ultat au 4ost -%o-use
t%ei su0ti-u%i&su0ti-ul -%edo*inant neatent,su0ti-ul -%edo*inant
hi-e%acti(8i*-ulsi( si su0ti-ul co*0inat'Cei *ai *ulti dint%e co-ii
si adolescenti cu aceasta tul0u%a%e *ani4esta ti-ul co*0inat'
Co-iii cu AD!D sunt uso% dist%acta0ili,nu ,nali1ea1a
acti(itatile -e ca%e le ince- si nu sunt inte%esati de g%eselile -e
ca%e le 4ac'Ei t%ec de la o acti(itate la alta si sunt insta0ili
e*otional'
Multi dint%e acesti co-ii sunt i*-ulsi(i'In gene%al actionea1a
inainte de a t%e0ui si nu isi astea-ta %andul in ti*-ul des4asu%a%ii
unei acti(itati'In unele con(e%satii (o%0esc e3cesi( ,-%ea %e-ede si
-%ea ta%e,s-unand ce le t%ece -%in *inte'
De -este +; de ani,AD!D a 4ost (a1ut ca inclu1and t%ei
si*-to*e&neatentie,i*-ulsi(itate si
hi-e%acti(itate"APA,)7>;,)7>C,)7>)@Douglas,)7C+,)7>.#'
Aceste de,cite co*-o%ta*entale a-a% ti*-u%iu in co-ila%ie
,inainte de (a%sta de C ani si -e%sista de8a lungul
i*0at%ani%ii"a%5le6,)77;@!inshaE,)77/,FeissB!eacht*an,
C
)77.#'T%ei de,cite au 4ost %eduse ulte%io% la doua
,hi-e%acti(itatea si i*-ulsi(itatea conside%andu8se a constitui
i*-%euna o singu%a co*-onenta'
2.3Clasifcari
In 4unctie de -%inci-ala dis4unctionalitate se desc%iu .
su0ti-u%i ale acestei tul0u%a%i&
8 ti-ul cu -%edo*inanta neatentiei
8 ti-ul cu -%edo*inanta hi-e%acti(itatiiGi*-ulsi(itatii
8 ti-ul co*0inat,tul0u%a%ea se *ani4esta de %egula in *ai
*ulte situatii"acasa,la scoala,in situatii sociale#,insa cu
intensitati di4e%ite,ia% la unii co-ii -oate sa a-a%a
-%edo*ninat int%8un anu*it *ediu'De aceea,de
e3e*-lu,chia% daca -%o4eso%ul o0se%(a indici ai acestei
tul0u%a%i in ti*-ul o%elo% de clasa ,-a%e%ea -a%intilo% -oate ,
di4e%ita'
Si*-to*e ale neatentiei&
)'Nu aco%da atentie detaliilo% si 4ace g%eseli 4%ec(ente
+'A%e 4%ec(ent di,cultati in a8si *entine atentia in
ti*-ul o%elo% sau la di4e%ite sa%cini
.'Isi *entine g%eu atentia in ti*-ul 9ocu%ilo%"le
schi*0a 4%ec(ent#
/'Nu u%*a%este inst%uctiunile si nu %euseste sa
,nali1e1e acti(itatile
2'A%e 4%ec(ent di,cultati in a8si o%gani1a sa%cinile
?'E(ita,ii dis-lace si a%e %etine%i in a se anga9a in
acti(itati ca%e solicita eHo%t *ental sustinut
C'Pie%de 4%ec(ent luc%u%i ca%e ii sunt necesa%e in
di4e%ite acti(itati"9uca%ii,caiete,c%eioane,linia% etc'#
>'Este 4oa%te uso% dist%as de sti*uli
7' Este de *ulte o%i uituc, de1o%donat
>
Si*-to*e ale hi-e%acti(itatii&
)'Isi *isca 4%ec(ent *ainile si -icioa%ele si se 4oieste
-e scaun
+'Isi -a%aseste locul din 0anca in situatii in ca%e a%
t%e0ui sa %a*ana ase1at
.'Este agitat e3cesi( in situatii in ca%e un ast4el de
co*-o%ta*ent este neco%es-un1ato%
/'A%e di,cultati in a se 9uca in liniste
2'Vo%0este deseo%i e3cesi( de *ult
Si*-to*e ale i*-ulsi(itatii&
)'Ras-unde 4%ec(ent 4a%a sa aste-te ca in(atato%ul sa
isi te%*ine int%e0a%ea
+'A%e di,cultati in a8si aste-ta %andul
.'Int%e%u-e in *od 4%ec(ent con(e%satiile sau
acti(itatile alto%a
Este i*-o%tant de %etinut ca aceste si*-to*e indica
-%e1enta unei tul0u%a%i nu*ai cand 4%ec(enta lo% este
se*ni,cati(a in co*-o%ta*entul co-ilului'De
ase*nea,co*-o%ta*entele dis4unctionale t%e0uie sa se
*ani4este in cel -utin + situatii din u%*atoa%ele&la
scoalaGacasaGla locul de 9oaca si sa -e%siste de *ai *ult de ?
luni'
Teorii privind etiologia ADHD
A(and o la%ga %as-andi%e in co-ila%ie ".82I#este ,%esc 4a-tul
ca cent%u de inte%es -%i(ind ce%ceta%ea AD!D s8a 4ocali1at -e
identi,ca%ea 4acto%ilo% cau1ali'Asta1i,este cunoscut a-%oa-e
unani* 4a-tul ca etiologia AD!D este *ulti4acto%iala@o co*0ina%e
de 4acto%i neu%ologici,genetici si -sihosociali'Lite%atu%a de
s-ecialitate indica ca a(and cea *ai *a%e -onde%e in
7
dete%*ina%ea AD!D 4acto%ii neu%ologici si genetici,luand in
conside%a%e si i*-o%tanta *ediului'Studiile ca%e sustin acest luc%u
au la 0a1a anali1a Ju3ului san(gin local,indici ai acti(itatii
elect%ice la ni(el ce%e0%al,teste sensi0ile la dis4unctiile lo0ului
4%ontal,studii de neu%oi*age%ie -e 0a1a to*og%a,ei cu e*isie de
-o1it%oni"PET#sau a %e1onantei *agnetice"MRI#'
Factorii neurologici.Una dint%e cau1ele cele *ai des
in(ocate in dete%*ina%ea AD!D este le1iunile ce%e0%ale %e1ultate
in u%*a in4ectiilo%,t%au*atis*elo% sau a alto% co*-licatii ca%e -ot
a-a%ea in -e%ioada -%e sau -e%inatala'Cu toate ca le1iunile
ce%e0%ale sunt associate cu de,cite atentionale si cu
hi-e%acti(itatea,*ulti dint%e co-iii cu AD!D nu -%e1inta nici un
indicato% al unei le1iuni ce%e0%ale,-%in u*a%e aceste le1iuni
ce%e0%ale ne-utand e3-lica *a9o%itatea ca1u%ilo% de AD!D"Ph6llis
Anne Teete% et,Al,)772#'
Aceasta asocie%e a 4ost dete%*inate de desco-e%i%ea uno%
si*ila%itati int%e si*-to*ele AD!D si si*-to*ele -%oudse de
:le1iuni ale lo0ilo% 4%ontali< in gene%al si in s-ecial ale lo0ului
-%e4%ontal'Po%nind de la o0se%(atiile 4acute de Lu%ia")7?+,)7C.#s8
a desco-e%it ca a4ectiunea 1onei -%e4%ontale -oate cau1a o
D%u-e%e<in *ai *ulte 1one ale co*-o%ta*entului
"a%5le6BGolden,+;;)# ca@inhi0itia co*-o%ta*entala , %egla%ea
i*-ulsu%ilo% e*otionale si ale *oti(atiei'De ase*enea, idea
i*-lica%ii 1onei -%e4ontale a 4ost sustinuta de ce%ceta%ile %eali1ate
-e ani*ale, studii ca%e au a%atat ca le1iunile la ni(elul lo0ului
-%e4%ontal sunt ascociate cu hi-e%acti(itatea,de,citul de atentie
);
,dist%age%ea, ca-acitatea %edusa de inhi0a%e a
co*-o%ta*entului"Fuste%,)77;#'Pa%alela int%e de,citele intalnite
la ni(elul lo0ului -%e4%ontal si cele *ani4estate la co-iii cu AD!D
au dete%*inat o se%ie de ce%ceta%i ca%e sa e3a*ine1e -%e1enta
le1iunilo% lo0ilo% -%e4ontali la co-iii diagnosticati cu AD!D'
Factorii genetici.Studiile *olecula% au 4acu% -%og%ese
i*-o%tante in ceea ce -%i(este AD!D'Re4e%ito% la dete%*ina%ea
genetica a AD!D se -ot *entiona u%*atoa%ele
as-ecte"Fa%aone,+;;;#&
a#AD!D este -ute%nic he%ita0ila'Ca* C;Idin dete%*ina%ea
acestei tul0u%a%i este at%i0uita genelo%@
0#studiile %eali1ate -e co-ii ado-tati a%ata ca AD!D a-a%e -e linia
4a*iliilo% 0iologice si nu -e cea a 4a*iliilo% ado-ti(e'
c#e3ista o -ute%nica asocie%e int%e AD!D si gena %ece-to%ului D/
de do-a*ine"DRD/#'Toate aceste conclu1ii %e-%e1inta %e1ultatele
a-lica%ii *ai *ulto% studii'Ast4el,s8a a%atat ca,in 4a*iliile co-iilo%
cu AD!D,);8.2Iau 4ost diagnosticati cu AD!D,cu o conco%danta
de )28+;Ila *a*e,+28.2Ila tati si .2Ila %udele de g%adul
I"a%5le6,)77C@iede%*an,Fa%aone,=eenau,=neeBTsuang,)77
;#
'In ceea ce -%i(este conco%danta la ge*enii *ono1igoti si
di1igoti conco%danta (a%ia1a de la un studiu la altul,totusi se
-oate o0se%(a ca aceasta (a%ia1a int%e 2;8>;I la MK si int%e ;8
.;Ila DK'Un studio %ecent "La !oste et'AL,)77?#a e3a*inat gena
DRD/ -ent%u a e(idential -%e1enta unei ano%*alitati la un g%u- de
))
-e%soane cu AD!D (s 4a%a AD!D de aceiasi (a%sta'Aceasta gena
este %es-onsa0ila de coda%ea %ece-to%ilo%
do-a*ine%giciD/'Studiile au a%atat ca %ece-to%ii D/ au un %ol
i*-o%tant in %egla%ea 4unctiilo% cogniti(e si e*otionale,,ind de
ase*nea legati si de co*-o%ta*entul e3-lo%ato%,de e3cita0ilitate
si i*-ulsi(itate"Meado%8Food%uH et' Al,)77/#'
Re1ultatele acestui studiu au a%atat ca co-ii cu AD!D
-%e1inta -oli*o%,s* al genei D/@aceasta desco-e%i%e su-o%ta
ideea ca un de4ect genetic *ostenit in coda%ea %ece-to%ului
D/,-oate cont%i0ui la a-a%itia AD!D'$%icu* s8a de*onst%ate ca
-%e1enta acestui :de4ect<genetic a e3istat la /7Idin co-iii cu
AD!D,da% si la +7Idin cei 4a%a AD!D,-%in u%*a%e %a*ane un g%u-
se*ni,cati( din lot2)Ica%e nu -%e1inta acest :de4ect<si nu se
e3-lica -%e1enta acestui de4ect la cei +)I ca%e nu -%e1inta
si*-to*e de AD!D'Ce%ceta%ile genetice *olecula% sunt la
ince-ut,ia% %e1ultatele -%eli*ina%e -%e1entate t%e0uie %e-licate in
*ai *ulte studii -ent%u a -utea o4e%i do(e1i %igu%oase'
Factorii psiosociali.Facto%ii de *ediu au un %ol i*-o%tant
in de1(olta%ea AD!D'otting si Ma%loE,)77C au in(estigat
naste%ile co*-licate si au desco-e%it ca acesti co-ii -%e1inta
%iscu%i -sihiat%ice c%escute si -ot sa de1(olte AD!D -ana la )+
ani'T%asatu%ile de -e%sonalitate ale co-iilo% 9oaca de ase*enea un
%ol i*-o%tant in e(olutia AD!D in co-ila%ie'Studiile au a%atat ca
-a%intii co-iilo% cu AD!D -%e1inta de *ulte o%i ni(el c%escut de
ag%esi(itate, neu%oticis*, consu*a su0stante "d%ogu%i,alcool#'
In ceea ce -%i(este %elatia -a%inte8co-il, s8a de*onst%ate ca stilul
)+
di%ecti(e al -a%intilo% a% inJuenta aceasta tul0u%a%e' S8a constata
a-oi,ca acesti co-ii au -%o0le* in ceea ce -%i(este de-%inde%ile
sociale,-%e1inta un locus de cont%ol e3te%n,sti*a de sine
sca1uta,au achi1itii o%ienta%e sa%ace,sunt -utin %eJecti(e'Multi
auto%i sustin ca tul0u%a%ea este cau1ata si de conditiile socio8
econo*ice"ca este *ai 4%ec(enta in *ediile sa%acacioase#ca s8a%
dato%a ali*entatiei"consu*ului de 1aha%#,-%i(itului e3cesi( la TV
etc'Sigu% ca nu se -oate aco%da un te*ei stiinti,c acesto%
enuntu%i,ceea ce se stie si se acce-ta in lite%atu%a de s-ecialitate
este 4a-tul ca di(o%tu%ile la ca%e co-ilul este *a%to%,%elatiile %eci in
4a*ilie,t%au*atis*ele accentuea1a si*-to*ele de AD!D ,da%
asta nu insea*na ca le dete%*ina'
III.!etoda si metodologie
$0iecti(e gene%ale&
)'De a o0se%(a co*-o%ta*entul unui co-il cu AD!D ,in
di4e%ite situatii de (iata'
+'De a a-lica testul a%0o%elui,-ent%u a -utea intelege *ai
0ine sta%ea co-ilului'
$0iecti( s-eci,c&
$0se%(a%ea co*-o%ta*entului co-ilului in a4a%a ca*-ului
4a*ilial si anu*e la scoala'
).
Ipoteza
I-ote1a -e ca%e o lanse1 este u%*atoa%ea&*a9o%itatea
-%o0le*elo% -e ca%e le au co-iii cu AD!D c%esc odata cu c%este%ea
de,cientelo% in ceea ce -%i(este a0ilitatile sociale'
"otul de su#iecti
Ce%ceta%ea a 4ost %eali1ata -e un singu% su0iect,diagnosticat
cu hi-e%acti(itate,cu de,cit de atentie'
Instrumente si procedura
Modalitatea 4olosita -ent%u culeg%ea datelo% des-%e su0iect a
4ost *etoda o0se%(atiei ,4olosi%ea u%*atoa%elo%
inst%u*ente&c%eion si ha%tie'
$tudiu de caz
%umele su#iectului&'L
'arsta& ); ani
$e(& *asculin
)cupatie& ele(
Mediul de -%o(enienta & 'L -%o(inde dint%8o 4a*ilie
o%gani1ata ,4o%*ata din t%ei *e*0%i&tata,*a*a si un 0aiat'Tata
este a(ocat,*a*a conta0ila'A*0ii au studii su-e%ioa%e'
Situatia 4a*iliala a su0iectului&'L -%o(ine dint%8o 4a*ilie
insta%ita si cu o -o1itie sociala inalta in societate'
)/
In4atisa%ea&4oa%te -lacuta,este ing%i9it i*0%acat'In ceea ce
-%i(este gestica aceasta este 4oa%te 0ogata,*e%sul este
%a-id,ceea ce e(identia1a o conduita e3-%esi(a a hi-e%acti(itatii'
A* o0se%(ant su0iectul -e -a%cu%sul unei luni de 1ile,in
,eca%e 1i cate o o%a ,in di4e%ite situatii de (iata&la scoala,in ti*-ul
o%elo%,in -au1a si acasa,in 4a*ilie'$0se%(a%ea s8a 0a1at *ai *ult
-e o0se%(a%ea lui in *ediul scola% ,deoa%ece acasa nu se o0se%(a
asa de -%egnant hi-e%acti(itatea si de,citul de atentie,cu ca%e
co-ilul e%a diagnosticat din -unct de (ede%e *edical' In 1ilele in
ca%e il o0se%(a* in ti*-ul -au1elo% si in ti*-ul o%elo%, e%a destul
de agitat si a(ea tendinta de a lasa luc%u%ile nete%*inate "sc%ie%ea
e3e%citiilo% in clasa date de cat%e in(atatoa%e, 9ocu%ile cu colegii de
clasa in -au1e#' E%a inca-a0il de a u%*a inst%uctiunile doa*nei
in(atatoa%e dato%ita inca-acitatii de a8si *entine atentia
su,cient'De ase*enea su0iectul a(ea di,cultati in a t%ece de la o
acti(itate la alta ,de e3e*-lu t%ece%ea de la -au1a la o%e sau in a
%eali1a sa%cini noi,de cele *ai *ulte o%i a0andonandu8le'
De aceea doa*na in(atatoa%e il %eco*-ensa cand a(ea loc o
t%an1actie %a-ida de la o acti(itatea la alta'De e3e*-lu,daca
co-ilul si8a inta%1iat acti(itatea du-a -au1a deoa%ece nu a(ea
ca%tile si caietele -%egatite -ent%u o%a (iitoa%e inainte de
ince-e%ea -au1ei I se s-unea ca daca atunci cand suna de int%a%e
a%e de9a inst%u*entele necesa%e o%ei (iitoa%e -e 0anca,-%i*este
); *inute de 9oc la calculato% la s4a%situl o%ei si actiunea doa*nei
in(atatoa%ea a a(ut e4ectul scontat'Reco*-ensa e%a aco%data la
scu%t ti*- du-a e4ectua%ea co*-o%ta*entului do%it'
)2
A* ince%cat a-lica%ea testului a%0o%e ,da% su0iectul nu a
a(ut %a0da%ea necesa%a -ent%u a8l %eali1a,du%ata cat a stat atent
la ceea ce l8a* %ugat sa 4aca a 4ost de cate(a secunde -ana la )
*inut'Du-a + sa-ta*ani de la ince%ca%ea *ea esuata in ai a-lica
testul a%0o%e,a* ince%cat din nou,de data asta a a(ut e4ectul
scontat''L,a stat + *inute si a desenat %a-id ceea ce l8a*
%ugat'Desenul lui ilust%a 4oa%te 0ine e3act sta%ea de i*-ulsi(itate
si hi-e%acti(itatea cu ca%e a 4ost diagnosticat'El a desenat un
a%0o%e cu %a*u%i in 4o%*a de tu0,ne%egulate,ia% t%unchiul a%0o%elui
ineg%it' De ase*enea si la 0a1a a%0o%elui a %eali1at ineg%i%i'Din
ceea ce a desenat %e1ulta i*-ulsi(itatea,ag%esi(itatea si totodata
ne%(o1itatea su0iectului'
Si*-to*e&este agitat,si8a -ie%dut %e-ede inte%esul 4ata de
desen,*isca%iile si %eactiile ii sunt %a-ide,-%e1inta di,cultati de
concent%a%e'
Pa%e%ea -sihologului&ceea ce a* %eali1at u%*a%indu8l -e 'L o
-e%ioada de ti*- nu 4oa%te indelungata din e3-e%ienta *ea
sca1uta cu ast4el de ca1u%i este ca int%8ade(a% a%e %eactii de
i*-ulsi(itate si hi-e%acti(itate,da% acestea se *ani4esta cel *ai
adesea cu -e%soanele de ca%e el nu se si*te asa de
legat,deoa%ece cu *e*0%ii 4a*iliei sale aceste sta%i de agitatie
e%au di*inuate'
Concluzii &A* do%it -%e1enta%ea unui 0aiat diagnosticat cu
AD!D,-ent%u a intelege *ai 0ine sta%ea lui si a* constat ca in
*ediul in ca%e se si*te iu0it,%eco*-ensat -ent%u 4a-tele sale
0une -%o0le*ele sale se di*inuea1a co*-a%ati( cu *o*entele
)?
in ca%e se aJa int%8un *ediu social *ai %ece'Acasa,in
4a*ilie,-a%intii il %eco*-ensau -ent%u ,eca%e 4a-ta 0una -e ca%e o
4acea,ce este d%e-t acasa l8a* o0se%(at doa% de . o%i -e
-a%cu%sul unei luni de 1ile,da% a* conside%at ca a 4ost su,cient
-ent%u a i*i 4ace o *ica idee des-%e ceea ce si*te el si ceea ce
(%ea'In schi*0,la scoala cu in(atatoa%ea si cu colegii e%a
di4e%it,sta%ea de i*-ulsi(itate e%a *ai -%egnanta'
Fa%a indoiala c%este%ea unui co-il hi-e%acti( este o *unca
he%culeana si *ultti -a%inti -ot *ani4esa un ni(el %idicat de st%es
sau de-%esie'A* o0se%(ant in sta%ea -a%intiilo% su0iectului usoa%e
u%*e de st%es'Pa%intii cu co-ii diagnosticati cu AD!D t%e0uie sa
stie u%*atoa%ele&
Ni*eni nu ese (ino(at de ce s8a inta*-lat,cau1ele
hi-e%acti(itatii sunt *ulti-le
De o0icei hi-e%acti(itatea se t%ans*ite e%edita%'
Daca unul dint%e co-ii a 4ost diagnosticat cu AD!D,asta nu
insea*na ca si celalat co-il (a , la 4el'
!i-e%acti(itatea nu este contagioasa'
!i-e%acti(itatea nu se dato%ea1a ali*entatiei co-ilului,nu
este cau1ata nici de a-a -e ca%e o 0ea, nici de 4a-tul ca a 4ost
c%escut de 0unici, de e3e*-lu'
Nu se -oate da o %eteta co*-leta de a 4ace 4ata situatiilo% -e
ca%e un co-il hi-e%acti( le -une in 4ata du*nea(ost%a, insa in
continua%e (oi -%e1enta cate(a de-%inde%i ,de ce sunt ele
)C
i*-o%tante si ca%e sunt -asii -e ca%e t%e0uie sa ii in(ete co-ilul
-ent%u a le -utea do0andi si utili1e cu success'
A asculta pe altii
A0ilitatea co-iilo% de a8I asculta -e altii si de a au1i ce s-un
este esentiala -ent%u %e1ol(a%ea -%o0le*elo% si *entine%ea
%elatiilo% de -%ietenie 'Pent%u a de1(olta aceasta de-%inde%e ,co-iii
t%e0uie&
Sa -%i(easca in 4ata -e%soana cu ca%e (o%0esc sis a ince%ce
sa ia contact (isual'
Sa nu (o%0easca cand altii (o%0esc'
Sa gandeasca inainte de a (o%0i'
Sa -oata %e(eni asu-%a celo% s-use'
A intalnii oameni.
P%i*a i*-%esie este 4oa%te i*-o%tanta'Aceasta de-%inde%e se
%e4e%a la a0ilitatea co-iilo% de a intalni o -e%soana noua si de a o
*entine in a-%o-ie%e, de a %eali1a i*-%esie -e%sonala'Pent%u a
do0andi aceasta de-%inde%e co-ilul t%e0uie sa in(ete sa se
-%e1inte singu%,,ind necesa%&
Sa decida daca (%ea sa se -%e1inte acelei -e%soane'
Sa aleaga ti*-ul -ot%i(it -ent%u a 4ace -%e1enta%ea'
Sa 4aca cati(a -asi i*-%euna cu -e%soana'
Sa -%i(easca -e ,eca%e'
Sa8ti s-una nu*ele'
)>
Sa aste-te ca -e%soana sa isi s-una nu*ele'
Sa int%e0e ca%e este nu*ele daca elGea nu o 4ac'
Sa s-una -e%soanei ce(a des-%e sine sau ce(a des-%e ceea
ce ii -lace sa 4aca'
A incepe o conversatie.
Este i*-o%tant -ent%u co-ii sa inteleaga *o*entul o-o%tun
ince-e%ii unei con(e%satii si cu* anu*e t%e0uie sa o 4aca' Pent%u
a8si 4o%*a o ast4el de de-%inde%e co-ilul t%e0uie&
Sa decida cu* sa (o%0easca'
Sa stie cand sa (o%0easca'
Sa stie cu* sa t%e1easca inte%esul cand sunt -%e1ente *ai
*ulte -e%soane'
Sa incea-a sa (o%0easca -e un ton -%ietenos'
Sa asculte ce au celelalte -e%soane de s-us'
Sa -una int%e0a%i'
A inceia o conversatie.
Co-iii cu AD!D au tendinta de a lasa luc%u%ile
nete%*inate'Este 4oa%te i*-o%tant sa cunoasca *odul de a
incheia con(e%satie,-ent%u a %eali1a cu success acest luc%u ,ind
necesa%e&
Sa decida cand con(e%satia t%e0uie incheiata
Sa decida cand sa incheie con(e%satia'
)7
Sa aleaga ce sa s-una -ent%u a nu insulta celelalte
-e%soane'
Sa incheie con(e%satia -e un ton -%ietenos'
Autorecompensa.
Auto%eco*-ensa este cheia succesului'A8ti %ecunoaste
*e%itele si a te %eco*-ense este essential -ent%u succesul
social'Pent%u a , un 0un auto%eco*-ensato% co-ilul t%e0uie&
Sa decida daca %eco*-ensa este *e%itata'
Sa8ti s-una ca a %eali1at o acti(itate 0ine si conside%a ca
*e%ita sa ,e %as-latit'
Sa selecte1e cea *ai adec(ata *odalitate de a se
%eco*-ensa'
Sa se %eco*-ense1e si in conditii %e1ona0ile'
A intre#a
A -une int%e0a%i ,a ce%e a9uto% sau a %ecunoaste un 4a(o% ii
dete%*ina -e ceilalti sa te -%i(easca int%8un *od -o1iti('Pent%u a8
si 4o%*a aceasta a0ilitate co-ii t%e0uie &
Sa decida ce sa int%e0e'
Sa decida -e cine sa int%e0e'
Sa int%e0e la *o*entul -ot%i(it'
Sa %e-ete ceea ce a s-us'
+;
Sa aco%de celo%lalti atentie'
Sa s-una -e%soanelo% de ce a%e ne(oie int%8o *anie%a
-%ietenoasa'
Sa 4aca co*-%o*isu%i daca nu se -oate o0tine ceea ce (%ea'
Intotdeauna sa s-una *ultu*esc'
A urma instructiunile.
Co-iii cu AD!D au di,cultati in a u%*a inst%uctiunile dato%ita
inca-acitatii de a8si *entine atentia su,cient'Ei t%e0uie sa in(ete
sa asculte si sa u%*e1e inst%uctiunile ,conditii a0solute necesa%e
-ent%u %eactii sociale adec(ate'Pent%u a u%*a inst%uctiunile co-iii
t%e0uie &
Sa asculte ce se s-une la ince-ut'
Sa -una int%e0a%i -ent%u a8si cla%i,ca -%o0le*a'
Sa %e-ete inst%uctiunile"in *inte#'
Sa %es-ecte o%dinea inst%uctiunilo%'
A impartasii*a impartii'
Dato%ita i*-ulsi(itatii lo% co-iii cu AD!D au ne(oie de o
g%ati,ca%e i*ediata, deseo%i -%e1entand di,cultati in ceea ce
-%i(este i*-a%ti%eaGi*-%astie%ea' Aceasta nu -ent%u ca sunt
egocent%ici, ci -u% si si*-lu -ent%u ca au ne(oie de
%eco*-ense'Pent%u a8si 4o%*a acesata de-%inde%e co-iii t%e0uie&
Sa constienti1e1e ca a i*-a%tiiGa i*-a%tasii este i*-o%tant
-ent%u a *entine o -%ietenie'
+)
Sa decida daca e%a ce(a de i*-a%titGi*-a%tasit'
Sa decida cu cine (%ea sa i*-a%taGsa i*-a%taseasca'
Sa aleaga *o*entul -ot%i(it'
A i*-a%tiGa i*-a%tasi este ce(a onest insa nu t%e0uie sa
aste-te ce(a in schi*0'
A intelege lim#a+ul trupului.
Mesa9ul non8(e%0al t%ans*ite *ulta in4o%*atie ,de *ulte o%i
,inda *ai su0tila decat ceea ce e4ecti( s-une co-ilul'Toate
acestea -%esu-un 4oa%te *ulta atentie,co-ilul t%e0uind&
Sa ,e 4ata in 4ata cu -e%soana si sa o -%i(easca'
Sa ince%ce sa identi,ce senti*entele indicate de e3-%esia
4etei'
Sa -%i(easca -ostu%a si -o1itia co%-ului'
Sa identi,ce ce senti*ente -oata sa t%ans*ita o anu*ita
-ostu%a'
Daca nu este sigu% de ceea ce a o0se%(at sa int%e0e'
A planifca un +oc.
Plani,ca%ea 9ocului du-a %eguli este un -unct de sta%t in
acti(itatile sociale'Co-iii ca%e nu se -ot 9uca du-a %eguli sau
-a%asesc 9ocul inainte de ,nal sunt %e-ede e3clusi din
acestea'Pent%u a se 9uca co-ilul t%e0uie&
Sa inteleaga toate %egulile 9ocului'
++
Sa %e(i1uiasca toate %egulile 9ocului inainte de ince-e%ea
9ocului'
Sa decida cu cine (%ea sa se 9oace'
Sa cine (a ince-e,cine (a , al doilea'
Sa8si aste-te %andul'
Sa se gandeasca la cu* anu*e se 9oaca el insusi'
Sa s-una ce(a -o1iti( des-%e toti 9ucato%ii cand 9ocul s8a
incheiat'
A te scuza.
Dato%ita i*-ulsi(itatii ,neatentiei si hi-e%acti(itatii co-iii
%a%eo%i inteleg i*-actul co*-o%ta*entului lo% asu-%a celo%lalti si
ca ata%e %a%eo%i isi ce% scu1e'Pent%u aceasta co-ilul t%e0uie&
Sa decida daca co*-o%ta*entul sai -%esu-une a ce%e scu1e'
Sa se gandeasca la di4e%ite *odu%i de a ce%e scu1e'
Sa aleaga cea *ai 0una cale de a ce%e scu1e,
Sa gaseasca ti*-ul -ot%i(it -ent%u a ce%e scu1e'
Sa gaseasca locul -ot%i(it'
Sa inteleaga ca a ce%e scu1e este ce(a onest'
$a inteleaga cum comportamentul lor ii a,ecteaza pe
ceilalti.
Co-iii cu AD!D sunt deseo%i 4%ustati deoa%ece nu inteleg de
ce nu sunt -lacuti de ceilalti co-ii'A-a%ent totul este no%*al si
+.
dint%8o data ceilalti nu8I *ai (o%'Ei nu sesi1ea1a ca%e este cau1a
acestei alege%i'In consecinta,co-ilul t%e0uie&
Sa decida ca%e co*-o%ta*ente sunt i*-o%tante -ent%u el'
Sa ,e atent atunci cand 4ace ce(a'
Sa ince%ce sa8si cont%ole1e co*-o%ta*entul'
Sa8si decla%e -o1itia'
Sa se gandeasca la senti*entele celo%lalti atunci cand 4ace
un co*-o%ta*ent'
Sa ,e -%egatit sa 4aca co*-%o*isu%i daca co*-o%ta*entul
sau nu este acce-tat de ceilalti'
$ugestii
)'S-uneti co-ilului ce do%iti sa 4aca si e(itati sa8I s-uneti ce
sa nu 4acaL
+'Fiti s-eci,c in legatu%a cu co*-o%ta*entul -e ca%e8l
ag%eeati in loc sa s-uneti<esti 0aiat 0un sau cu*inte<'
.'Modelati co*-o%ta*entul -e ca%e8l do%iti in loc sa aste-tati
ca acesta sa a-a%a'
/'Aco%dati %eco*-ense sociale"lauda ,*angaie%i#@e(itati
-ede-sele ,1ice'
2'Const%uiti *ici *odi,ca%i ale co*-o%ta*entelo%,nu
aste-tati schi*0a%i *a9o%e'
+/
?'Igno%ati anu*ite co*-o%ta*ente nedo%ite ,da% ,ti atenti la
co*-o%ta*entele -e ca%e do%iti sa le eli*inati'
C'Reco*-ensati co*-o%ta*entele -ot%i(ite si -ede-siti
co*-o%ta*entele nedo%ite ,nu in(e%sL
>'Reco*-ensati sau -ede-siti i*ediat du-a a-a%itia unui
co*-o%ta*ent'
7'$4e%iti o consecinta "-edea-sa#-ent%u co*-o%ta*entele
nedo%ite in loc sa 4olositi a*eninta%i'
);'Utili1ati -ede-se *ode%ate -ent%u co*-o%ta*entele
nedo%ite si e(itati -ede-sele ,1ice -ent%u co*-o%ta*entele
ag%esi(e'
Ane(a 1
Testul a%0o%elui
1. I%T-)'.-$I/%.A&
M A%0o%e 4oa%te *ic @
M a1a t%unchiului inchisa sau ince%cuita@
M Situa%e in stanga -aginii " agata%e de t%ecut, tea*a de a se
i*-lica in %elatiile cu ceilalti, tea*a de contact#@
M A0senta uneo%i a co%oanei si 4%un1isului@
+2
M Inneg%i%i " an3ietate# @
M Co%oana co*-let inchisa@
M A%0o%ele c%escut din ghi(eci@
M Ra*u%i schitate dint%8o singu%a linie'
2. .0T-A'.-$I/%.A&
M A%0o%e *a%e@
M F%un1is des
M Ma%ginile 4%un1isului sunt ,ne, adeseo%i %otun9ite, cu deschide%i@
M $0iecte di(e%se desenate in 4%un1is sau in 9u%ul a%0o%elui
" ne(oie de schi*0a%e si de contact#
3.I!AT/-ITAT.
M a1a 4oii este luata ca 0a1a a a%0o%elui@
M Fo%*e %e-etiti(e@
M Neinde*ana%e g%a,ca@
M T%unchi sudat N t%unchi S " ca%e int%a in 4%un1is, du-a =och#@
M Ra*u%i desenate dint%8o singu%a linie
Toate aceste ca%acte%istici -ot indica o li-sa de *atu%itate
a4ecti(a si, e(entual, o inhi0a%e a de1(olta%ii intelectuale'
1. D.2I"ITAT.
M Fo%*e sa%ace si in4antile@
M Linii 4%ust%e si ne%egulate@
+?
M Ste%eoti-ii " e3age%a%ii ale %egula%itatii#@
M A0senta liniei solului@
M Ra*u%i t%asate dint%8o singu%a linie@
M T%unchi conic@
M T%unchi se-a%at de 4%un1is -%int%8o linie'
3. A%0I.TAT. 4 A%5)A$A
M Inneg%i%e a liniei solului, %adacinilo%, t%unchiului, %a*u%ilo%,
4%un1isului@
M P%esiune sustinuta sau s-as*odica@
M A%0o%e *ic@
M A%0o%e situat in stanga -aginii@
M Linii t%asate discontinuu@
M A%0o%e 4oa%te stu4os@
M Ra*u%i li-site de 4%un1e'
6. %.-')7ITAT.
M Liniile desenate se int%e-at%und, se int%etaie si se a*esteca in
4%un1is@
M F%un1isul este ne%egulat, cu linii con4u1e@
M Inneg%i%i@
M Linii ascutite " %ele(a in egala *asu%a ag%esi(itatea#@
M a1a t%unchiului este 0a%ata si inneg%ita@
M A-asa%e insistenta si s-as*odica@
+C
M Linii necont%olate " cont%ol e*oti( de,cita%#@
M Linii %etusate, in 1ig1ag'
8. T.%DI%TA D.9-.$I'A
M F%un1is ca1ut " ti- salcie -langatoa%e#@
M T%unchi discontinuu, linii s-as*odice@
M A%0o%ele este *ic, cu %a*u%i 4a%a 4%un1e, t%asate din linii unice@
M Po%tiuni inneg%ite " se*n de angoasa#@
M Siste*e de linii t%asate in di%ectii o-use in 4%un1is@
M Se*ne de ne%(o1itate " linii discontinue, %etusateO#@
M Linii uso% t%asate " li-sa de s-%i9in#'
:. I!9/"$I'ITAT.A
M Ra*u%i in 4o%*a de tu0@
M Linii a%uncate, lansate@
M Inneg%i%i@
M Linii s-as*odice@
M Linii t%asate in di%ectii o-use'
;. A5-.$I'ITAT.A
M Unghiu%i ascutite@
M Inneg%i%i@
M Linii 4%ante sau unghiula%e@
+>
M Sageti ind%e-tate ins-%e t%unchi " autoag%esi(itate#, sau ins-%e
inte%io%@
M Radacini nuantate si *ulti-le@
M T%unchi %ugos, inneg%it sau P1e0%a<@
M Ra*u%i sau 4%un1e ascutite@
M Ra*u%i tu0ula%e@
M F%un1e de ile3'
1<. 9-)2".!. $.0/A".
M Radacini i*-o%tante, ascutite, %asucite, cu linii 4%ante@
M Linia solului hasu%ata sau in unghi@
M Inneg%i%i la 0a1a a%0o%elui@
M a1a a%0o%elui aco-e%ita de tu4e si ie%0u%i@
M Ra*u%i tu0ula%e " i*-ulsi(itate#@
M Ra*u%i inc%ucisate " a*0i(alenta#@
M A%0o%e c%escut in ghi(eci@
11. %.'-)7. $I 9$IH)7.
M A%0o%e *ic sau 4oa%te *a%e " senti*ent de in4e%io%itate sau
e3alta%e i*aginati(a#@
M Inneg%i%i " an3ietate, angoasa#@
M F%un1is i*ens si a-asato% " cont%ol i*aginati( de,cita%#@
M Ingusta%e a t%unchiului " 0loca9 al inca%catu%ii a4ecti(e#@
M Radacini *a%i si ind%e-tate in 9os " -%o0le*e se3uale#@
+7
M T%unchi i*-a%tit in doua " di(i1a%e a -e%sonalitatii#@
M Ra*u%i 4a%a 4%un1e " li-sa de contact si schi*0u%i cu altcine(a#@
M C%estatu%i in -a%tea stanga a t%unchiului " t%au*atis* in t%ecut#@
M Co%oana di4o%*a si ne%egulat desenata " li-sa unei inlantui%i
logice a ideilo%#@
M Fo%*a in4antile "%eg%esie#@
M Ra*u%i 4%ontale " -%o0le*e -sihologice#@
M A-asa%e s-as*odica in t%asa%ea liniilo% " ag%esi(itate#@
M Re-eta%ea uno% *oti(e di4e%ite& ce%cu%i, etc' " tendinta
o0sesionala, -e%se(e%atie#@
12. A"C))"I$!/"
M Linii t%e*u%ate@
M Linii ,ne si 4a%a su-o%t, discontinue cateodata@
M Mici se*ne %e-etate, inneg%i%i, 4o%*e %otunde in co%oana
" tendinta de -e%se(e%atie#@
M Co%oana ca1uta " se*n al de-%esiei#@
M La%gi%i si ingusta%i ale t%unchiului " 0loca%ea inca%catu%ii
a4ecti(e#@
M Ra*u%i int%e-at%unse in co%oana " cont%adictie inti*a#@
M A%0o%e c%escut din ghi(eci " senti*ent de inchide%e in
-%o0le*ele -e%sonale#'
.;
2I2"I)5-AFI.&
a%5le6,R'A")77)#8Adolescents Eith AD!D8-atte%ns
0eha(io%al ad9uste*ent,acade*ic 4%unctioning,and t%eat*ent
utili1ation'In Qou%nal o4 the A*e%ican Acade*6 and Child and
Adolescent Ps6chiat%6
Ca*elia Stanciu8Relatii -sihologie in de,citul de atentie si
hi-e%acti(itate la co-ii,Editu%a Riso-%int C98Na-oca +;;C
G'Still NThe !isto%6 o4 AD!D")7;+#
DSM8III NManula Statistic si Diagnostic al Tul0u%a%ilo% Mentale
DSM8IV")77/#8Manula Statistic si Diagnostic al Tul0u%a%ilo%
Mentale
.)