lndrumati de mari O Prima lupt3

pentru independen13
conducdtori, ca San Martin a avut loc in Mexic
~i Bolivar, popoarele din unde majoritatea
popula1iei neprivile-
America Latind ~i-au cd~tigat giate, format3 din
indieni, negri ~i
independenta dupd lupte lungi meti~i, s-a revoltat.
~i crdncene. Doar Brazilia a Radicalismul marii
arm ate rebele a alar-
~eu~it o separare pa~nicd de mat clasa creolilor
Portugalia. inst3ri1i (criollos)
care a sprijinit
autorit31ile spaniole
Antinz:1ndu-se de la fluviul Mississippi p:1na ~i revolta a fost
I la Tierra del Fuego, imperiul Spaniol
in3bu~it3. P3rintele
: American era vast ~i, p:1na in 1800, era mai
Hidalgo y Castilla
~prosper ~i mai populat chiar dec:1t Statele
(din imaginea
~Unite nou-inftintate, care au devenit primele aI3turat3), unul
~colonji scapate de dominatia europeana. dintre conduc3torii
,Totu~i, America Latina era controlata mai revolu1iei, a fost
lindeaproape dec:1t fusesera
, colonti. Era impartita in mai vreodata cele 13
multe viceregate executat in 1811.

;mari, fiecare condus de un vicerege ~i un con-

;siliu numit de catre regele Spaniei. Spania O Simon Bolivar i-a
~monopoliza, de asemenea, comertul cu determinat pe
[colontile sale, ~i doar peninsularii, a minori- spanioli sa
tate spaniola, beneficiau de autoritate ~i pres-
paraseasca Noua
riU social in aceste colonti. Granada (Columbia)
~i provincia sa
Nemul1umirile se intensific3 natala, Venezuela, in
Aceasta situatie ii nemultumea in special pe
1816-1821, luptand
~coloni~tti de origine spaniola -creolti (criol- apoi in Ecuador.
.llos). Ftind categoria cea mai instarita a soci-
Rezultatul a fost
tetatti coloniale, concentrata in ora~e, aceasta noua na,iune inde-
ireprezenta a posibila amenintare pentru con-
pendenta a Marii
,ducerea spaniola, pe care insa au acceptat-o
Columbii, Bolivar
.mult timp, de teama nemultumirilor in
devenind primul
randurile majoritatti mai putin privilegiate a
pre~edinte al
populatiei -mestizos -meti~ti (descendenti acesteia. Dupa
proveniti din amestecul de spanioli ~i indi-
destramarea Marii
eni), indieni ~i negri. Columbii, in 1830,
Dupa aproape 300 de ani de la Cucerirea Bolivar a parasit
Spaniola, multe comunitati indiene erau for- ~ via,a publica. A
mate din iobagi care lucrau pam:1ntul, iar in ~
murit in acela~i an.
anti 1780 nemultumirile indienilor au luat for-
ma unor revolte puternice in Peru ~i Brazilia. juntele pro-Ferdinand (comitete de guver-
Una dintre primele mi~cari pentru dob:1ndirea nare) au fost lnfiintate pe lntreg continentul.
,independentei a avut lac in Mexic (1810- ins~, cu toate c~ juntele au exercitat puterea
t1815), caracterul sau fiind at:1t de radical ~i in numele regelui Ferdinand, experienta pro-
!J>reponderent indian, inc:1t cei mai multi criol- priei guvem~ri i-a reorientat spre indepen-
Ros s-au opus ~i au contribuit la suprimarea den~ total~.
~ cesteia. In momentul dob:1ndirii indepen- Spania, ie~ind de sub ocupatie francez~, a
entei, aceasta avea sa fie obtinuta aproape in lncercat din r~sputeri s~-~i mentin~ influenta
xclusivitate de (~i pentru) criollos. asupra coloniilor sale. Rio de la Plata
[ (Argentina modem~) ~i Paraguay nu au fost
! Idei despre independen\3 niciodata recuperate, dar autoritatea regal~ a
~ine educati ~i umblati, criollos erau influ-
, ntati de noile idei despre libertate ~i natiune
fost restabilit~ rapid in provincia prosper:l
Peru. Chile a fost recucerit. in regiunea nor-
ciate cu Revolutiile Americana ~i Franceza. dic~, o lung~ serie de campanii ~i lntorsilturi
a mi~carea de independenta a fast de fapt de situatii s-au sfar~it in 1815 cu victoriile
eclan~ata de evenimentele din Spania, unde obtinute de soldatii veterani spanioli, care au
paratul francez Napoleon l-a detronat pe eliberat Noua Granad~ (Columbia de azi) ~i
egele Ferdinand al VlI-Iea, inlocuindu-l cu Venezuela. Jar pan~ in 1815, mi~carea revo-
ratele sau Joseph Bonaparte (1808). Aseme- lutionar:l din Mexic a fost zdrobita.
ea spaniolilor din Spania, spaniolti americani in timpul luptelor din Noua Granad:l ~i
au respins pe uzurpatorul strain, iar in 1810, Venezuela, s-a remarcat Simon Bolivar. Consi-

~ 181
INDEPENDENTA AMERICII LATINE

O Victoria lui
Bolivar de la
Carabobo din iunie
1821 a deschis
port,ile Caracasului,
capitala Venezuelei.

C San Martin in
batalia de la
Chacabuco. San
Martin a servit
armata spaniola
timp de 22 de ani
dar s-a intors in
America in 181 2.
Aptitudinile sale
militare au
contribuit la
ob,inerea indepen-
den,ei Americii de
Sud. S-a exilat de
bunavoie in 1822.

derat "Liberatorul", Bolivar era o persoana ex- din Lima l-au deceptionat .5i a plecat voluntar O Dom Pedro, la sarbatorirea independen,ei
centrica ~i nelini~tita. Acesta s-a Intors din In exil. De vreme ce spaniolii reprezentau o Braziliei. El a rupt rela,iile cu Portugalia in
Jamaica, unde statuse In exil, In 1816, pentru forta majora In Peru, ceea ce li ram:1nea lui 1822 ~i a fost incoronat imparat.
a conduce Inca o lupta Impotriva spaniolilor; Bolivar era sa completeze eliberarea, prin vic-
a fost ajutat de comerciantil b'ritanici, dornici toria sa de la Ayacucho (1824).
sa deSchida piata sud-americana ~i de aseme- Mexicul l.5i dob:1ndise deja independenta
nea de mil de aventurieri britanici, multi din- In 1821, In mod paradoxal datorita unei revo-
tre ei fiind soldati batrini, care nu mai Iup- lutii a conservatorilor ce se opuneau revolu-
1807
tasera dupa razboaiele lui Napoleon. tiei liberale spaniole din 1820. Atjadar, In Familia regala portugheza se refugiaza
1825, din fostul imperiu latino-american mai in Brazilia
A Eroi ai revolu~iei ramasesera doar Cuba .5i Puerto Rico. 1808
Incepind cu interiorul, armatele lui Bolivar au Detronarea 'ui Ferdinand al VI'-Iea al
luptat Intr-o serie de campanil militare In Un continent divizat spaniei intare~te rezistenta latino-
urma carora au fost eliberate Noua Granada Totu.5i, Statele Unite ale Americii de Sud nu americana
(1819), Venezuela (1821) ~i Ecuador (1822), aveau sa mai existe. in schimb, continentul a 1816
care au fost proclamate Republica Marea fost lmpartit In mai multe republici separate, Bolivar se intoarce din exil din jamaica
Columbie. suspicioase unele fata de altele. Chiar .5i 1817
Peru, obiectivul urmator al lui Bolivar, era Marea Columbie a lui Bolivar s-a lmpartit In San Martin elibereaza Chile
ultimul, dar cel mai valoros ~i puternic bastion trei, iar eliberatorul, asemenea lui San Martin, 1819
al conducerii spaniole. Armatele sale ~i-au s-a retras .5i a murit deceptionat. Bolivar iese victorios in Noua Granada
facut aparitia putin mai tirziu decit cele ale in Brazilia, situatia a fost cu totul diferita. 1821
celuilalt erou al eliberaril latino-americane, Familia regala portugheza s-a refugiat aici din Bolivar elibereaza Venezuela. Revolutia
Jose de San Martin. Detinind comanda unei cauza lui Napoleon, iar c:1nd regele Joilo s-a mexicana este desavar~ita de Agustin
regiuni din Argentina, San Martin crease o lntors In sf:1r.5it la Lisabona, l-a lasat pe fiul de Iturbide. San Martin intra in lima
armata care, In 1817, a trecut Anzii, i-a luat pe sau Dom Pedro ca regent. C:1nd s-au ivit difi- 1822
spanioli prin surprindere ~i a eliberat Chile. cultati politice, Joilo .5i-a lndemnat fiul s:1 locotenentul lui Bolivar, Sucre,
declare Brazilia independenta .5i sa se cucereste Ecuadorul. Brazilia se .
Apoi, confruntandu-se cu distantele foarte
proclame el lnsu.5i lmparat sub numele de proclama independenta
lungi ~i tereriul dificil, construise o mica flota,
comandata de un ofiter britanic, Lord Pedro I. Datorita acestui fapt, independenta 1824
Bolivar pune capat conducerii spaniole
Cochrane, ~i I~i transportase armata In Peru. Braziliei a fost dob:1ndita In mod pa.5nic .5i
in Peru
In iulie 1821, San Martin a triurnfat, timp de 60 de ani tara a fost scutita de dicta-
turi .5i lovituri de stat, care au devenit rapid 1830
patrunzind In capitala Perului, Lima. D;lr o
Prabu~irea Mar;; Columbii
Intalnire e~uata cu Bolivar ~i intrigile politice trasaturi ale istoriei Americii Latine.

182 Istorie Universal:! 32'- CMLIZA11ILE AMERICII CENTRALE SI DE SUD