CHIRURGIE TORACICA si CARDIOVASCULARA

Notiuni de anatomie
Toracele-reprezinta partea superioara a trunchiului;
-e constituit din:continator=peretele
toracic(schelet,muschi,tesut subcutanat, piele);
continut=plamani,pleura si oraganele mediastinale; -scheletul
toracic e constituit din coaste(12 perechi-primele 7= Co
ade!arate,Co"-1#=Co$alse,Co11-12=Co%otante)&cartila'e
costale&stern & coloana !ertebrala dorsal(12 !ertebre
toracale sau dorsale)
-are ( regiuni-1anterioara-prezinta simetric ,de o
parte si de alta a liniei mediane,sanii;tine in lateral pana la
linia a)ilara anterioara(*++)
-2 posterioara-tine pana la linia a)ilara
posterioara(*+,) si este impartita de linia mediana,in 2 regiuni
posterioare simetrice
-- e)terna,laterala-care are in . sup-
regiunea a)ilara-
intre *++ si *+,
-( costo-dia$ragmatica-diafragma-pe partea
dr este mai sus decat pe stgcu 7-1# cm /ind impinsa de
/cat(*01) cu care !ine in raport in ca!itatea abdominala;in partea
stg dia$ragma are !ine in raport in ca!itatea abdominala cu
/catul(*21),splina , $undul stomacului
Plamanii- principalele organe ale aparatului respirator
- sunt situati in ca!itatea toracica,deasupra
dia$ragmului,/ecare in cate o ca!itate pleurala-dreapta si
stanga,separate pe linie mediana de mediastin - confguratia
externa a plamanilor-au $orma unui con a!and:
!ar$(ape))-rotun'it,ocupa regiunea superioara a ca!itatii
pleurale (domul pleural - cupola pleural), depind cu puin prima coast
i clavicula.
baza plminului sau faa diafragmatic, uor boltit, vine n contact cu faa
superioar a diafragmei fata interna sau mediastinala-prezinta hilul
pulmonar,locul de intrare si de iesire al elementelor pediculului pulmonar
(bronhia principala, artera si venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervi
si vase limfatice)
fata externa sau costala-vine in raport cu coastele si spatiile intercostale
prezinta la- plamanul drept ! fisuri -una oblica si una orizontala-care il impart in
" lobi#superior,mijlociu,inferior
-plamanul stang o singura fisura-oblica-care il imparte in !
lobi-superior si inferior.
Segmentatia plamanilor
Plamanul drept-" lobi-superior-" segmente-apical
-anterior
-posterior
-mi$lociu-! segmente-medial
-lateral
-inferior- % segmente-apical inferior (&o'ler)
-( bazale-anterobazal
-laterobazal
-posterobazal
-mediobazal(paracardiac)
)* segmente
Plamanul stang-! lobi-superior-% segmente-apical superior
-apical posterior
-anterior
-lingular superior
-lingular inferior
-inferior-% segmente-la fel ca lobul inferior
drept (apical,anterobazal,laterobazal,posterobazal,mediobazal)cu precizarea
ca segmentul paracardiac uneori poate lipsi si atunci plamanul stang are
doar + segmente.)
Pleura-membrana care acopera aproape complet plamanii,cu
exceptia hilului pulmonar
-cuprinde ! foite #pleura viscerala-care acopera plamanul si
pleura parietala-care tapeteaza cavitatea toracicafoitele sunt separate
printr-
un spatiu denumit cavitate pleuala, care contine un /lm
lichidian si se unesc la ni!elul hilului
Apaatul cadio!vascula=este constituit din inima =organul
central al
aparatului c-! si vase de san"e#se mai numeste
ciculato - transporta sange in tot corpul
Circulatia sangelui la om este dubla si inchisa: - marea
circulatie sau sistemica- conduce sangele oxigenat din ventriculul stang(Vs)
al inimii prin aorta in tot organismul, iar de acolo preia sangele sarac in
oxigen, pentru a-l transporta inapoi in atriul drept(Ad) si apoi in ventriculul
drept(Vd);
-
mica circulatie sau pulmonara: conduce sangele sarac in oxigen din
ventriculul drept(Vd) al inimii in plamani, iar din plamani conduce
sangele oxigenat atriul stang(As) si apoi in ventriculul stang(Vs).
CORDUL
este un organ musculo-ca!itar,de $orma unui con
turtit ,cu rol de pompa aspiratoare-respingatoare;
locali$ae!in mediastin%inte cei &
plamani%deasupa dia'a"mei# este in!elit
intr-un sac /bros numit peicad;
dimensiunea si capacitatea !ariaza in $unctie de indi!id,se)
si !arsta;greutate medie=-##g;capacitate medie=3##
cm-;volumul asemanator pumnului drept
con("uatie intena-cordul are o structura tetracamerala-
2 atrii-asezate superior si 2 !entriculi-dispusi in$erior ,
camerele /ind separate 4ntre ele prin septurile
interventricular 5i interatrial +triul 5i !entriculul de aceea5i
parte comunic6 4ntre
ele prin o/ciul atrio-!entricular corespunz6tor
-atiile!d si st"-au capacitate mai mica decat a
!entriculilor, peretii mai subtiri si prezinta cate o
prelungire,numite urechiuse(auricule);
-la ni!elul +d-se gasesc 3 ori/cii:ori/ciul
7C2,ori/ciul 7C8(pre!azut cu !al!ula lui 9ustachio), ori/ciul
sinusului coronar(pre!azut cu !al!ula Thebesius), ori/ciul
urechiusei drepte si ori/ciul atrio!entricular drept (pre!azut
cu valvula ticupsida,care proemina ca o palnie in
!entricul);!al!ula tricuspida-$ormata din - !al!ule numite
cuspide;
-la ni!elul +s-se gasesc : ori/cii:-( ori/cii de
deschidere ale !enelor pulmonare,ori/ciul de
deschidere al urechiusei stangi si ori/ciul
atrio!entricular, pre!azut cu valvula )icuspida sau
mitala;
-la ni!elul septului interatrial in !iata intrauterina e)ista
ori/ciul lui ;otallo prin care atriile comunica intre ele si
care dupa nastere se inchide; persistenta lui duce la
amestecarea sangelui arterial cu cel !enos ducand la
maladia al)asta(sangele nu se mai o)igeneaza)-
ciano$a* - venticulele!d si st"! la baza lor se a%a
ori/ciile atrio!entriculare (drept si stang),/ecare
pre!azut cu !al!ula atrio!entriculara respecti!a,cat si
ori/ciile arteriale prin care Vs comunica cu aorta,iar Vd
cu trunchiul pulmonar <iecare ori/ciu arterial este
pre!azut cu + valvule semilunae sau si"moide,
care au aspect de cuib de randunica cu conca!itatea
superioara=ri/ciile atri-!entriculare si cele arteriale
sunt incon'urate de inele /broase
-->>>!al!ele pre!in regurgitarea sangelui asigurand
curgerea unidirectionala esentiala pentru $unctionarea
inimii ca pompa curgerea sangelui numai din !eneatrii
!entriculiaorta sau trunchi pulmonar,dar nu si in sens
in!ers???--
con("uatie e,tena-inima prezinta: - $ata
anterioara=sterno-costala- la ni!elul ei se a%6 anul
interventricular anterior care desparte 72 de 70 5i anul
atrioventricular(santul coronar), care desparte atriile de
!entricule; - $ata in$erioara=dia$ragmatica-pe care se
continua santurile de pe $ata anterioara;
-
o
baza sau $ata posterioara- care corespunde atriului st@ng 5i
drept
-
2 margini-dr si stg;cea stg este rotun'ita si se prezinta ca o
ade!arata $ata=$ata
pulmonara
-un
!ar$-care corespunde !entriculului stang;este situat in sp 7
intercostal stg ,pe linie mediocla!iculara
stuctua inimii -inima este alcatuita din - straturi:
1 endocodul sau statul inten% -nvele.te
toate cavit/0ile inimii .i se continu/ cu endoteliul
ateelo .i venelo#
&* miocadul sau statul mi1lociu ! asi"ua
e,pul$aea san"elui din inima in vasele san"uine #
alcatuit din miocadul popiu!$is = miocadul
contactil si din tesutul speci(c sau e,citoconducto;
miocadul contactil este mai bine reprezentat la
ni!elul !entriculilor decat la ni!elul atriilor si in special la
ni!elul 7s,care are rolul de a pompa sange pentru tot
organismul;
tesutul speci(c este constituit dintr-un muschi cu aspect
embrionar, $oarte bogat in celule ner!oase si cuprinde:
>=nodul sino-atrial(situat in peretele +d langa
ori/ciul de !arsare al 7C2); >=sistemul de conducere
atrio-!entricular alcatuit din nodul atrio-
!entricular (situat in partea in$ a septului interatrial) si
$asciculul 1is-care ia nastere din nodul a-!,coboara in
peretele inter!entricular si se imparte in 2 ramuri,dr si
stg,si se termina prin reteaua anastomotica ,urAin'e in
miocardul !entricular; - epicardul sau stratul e)tern,
reprezint6 $oiBa !isceral6 a pericardului seros. ; pericardul
are ca si pleura tot 2 $oite-!iscerala si parietala ,intre care
se gaseste ca!itatea pericardica
VASCULARI2ATIA INI3II
Vasculati$atia ateiala! 2 aa.coronare-dr si
stg,care pleaca din prima parte a aortei ascendente,numita
bulbul aortic si care sunt dispuse in santul coronar; ultimele
ramificaii ale vaselor coronare sunt de tip terminal, adic reprezint unica
surs de vascularizaie a unui teritoriu de miocard-aceasta explic de ce, n
o!strucia ramurilor arterelor coronare, teritoriul muscular deservit de ele,
neav"nd alt surs de vascularizaie se necrozeaz, produc"ndu-se infarctul
miocardic;n realitate, ntre vasele coronare pot exista anastomoze, dar de
cali!ru mic #i ineficiente practic.
Vasculai$atia venoasa! cea mai mare !en6 a
inimii se nume5te sinusul coona si se !arsa in +d; preia
prin a%uentii sai(v.mare ,v. medie,v. mica a inimii) cca :#C
din sangele !enos al inimii; restul de (#C din sangele !enos
este preluat de vv.anterioare si !!mici ale cordului,care se
deschid prin orifcii mici in toate cavitatile inimii.
SISTE3UL CIRCULATOR
+cest sistem poate / comparat cu o reea imens de
vase comunicante prin care s@ngele este pus 4n mi5care
datorit6 $orBei de pomp6 aspiro-resping6toare a inimii
$ipurile de vase din care este format sistemul circulator sunt:
1. Artere-care transport s"nge oxigenat (excepie arterele pulmonare
care
transport s"nge neoxigenat);
-structura arterelor-au perete format din mai multe tunici: %&
tunica intim la interior, reprezentat de un epiteliu (endoteliu); %&
tunica medie format din fi!re musculare #i elastice n cantiti #i
proporii variate; dupa cali!rul #i esutul predominant n tunica medie
aa. pot fi: artere
mari (elastice) artere
mi'locii (musculo-elastice) artere
mici sau arteriole (musculare) %&
tunica extern (adventicea) formata din tesut con'unctiv, vasa vasorum
#i fi!re nervoase vegetative dispuse n reea n 'urul arterei.
2. Capilare- sunt vase de cali!ru foarte mic cu peretele foarte su!ire,
format numai din endoteliu. (apilarele fac legtura ntre arteriole #i
venule.
3.Venule- adun s"ngele din reeaua de capilare, se continu cu venele.
4. Vene-transport s"nge neoxigenat (cu excepia venelor pulmonare
care transport s"nge oxigenat). )eretele lor este mai su!ire dec"t cel
arterial, iar diametrul este mai mare dec"t al arterelor. Au structura
asemntoare cu arterele, dar tunicile medie #i extern sunt mult mai
su!iri.
SISTEMU VASCUA! A!TE!IA A MA!II CI!CUATII
Aota! are originea 4n 7s, la ni!elul
ori/ciului aortic;
- are trei p6rBi: aorta ascendent, crosa aortei 5i aorta
descendent; -
se termin6 4n abdomen, unde se 4mparte 4n arterele iliace comune
- dreapt6 5i
st@ng6 -
aota ascendenta- are o prim6 parte dilatat6 numit6 bulbul
aortic din care pleaca
arterele coronare -
cosa aotei=acul aotic-din el pleaca trunchiul
brhiocefalic(care se imparte in
acarotida comuna dr si a subcla!ie dr),a.carotida comuna stg si
a.subclavie stg
-aota
descendenta-are 2 mari segmente:
toracic-coboara
prin
torace cuprinsa intre eso$ag-ant si coloana !b-post;da ramuri
parietale,aadia$ragmatice superioare si pt!iscere
toracice(aabronsice, eso$agiene,
pericardice,mediastinale)
abdominal- are un traiect retroperitoneal 5i este situat6
anterior de coloana !ertebral6 5i la st@nga !enei ca!e
in$erioare(7C8);da aa.diafragmatice inferioare, trunchiul
celiac(care se 4mparte 4n a gastric6 st@ng6, a hepatic6
comun6 5i asplenic6),aa.renale,a.mezenterica
superioara(!"),aa. genitale(ovariene sau
testiculare),a.mezenterica inferioara(!#),cate ( aa
lombare de /ecare parte, a.sacrata medie
-se termina cu aa* iliace comune d si st" care
se impart la randul lor in dreptul articulatiilor sacro-iliace in
aa iliaca e,tena si intena#
!a*iliaca e,tena!se continua cu a*'emuala;
!a *iliaca intena!a*4ipo"astica!da ramuri
parietale si !iscerale(pt organele din pel!is)
Aa* capului si "atului! aacarotide comune dr si stg(cu
origini di$erite-dr in trunchiul brahioce$alic si stg in crosa
aortei) se impart in aa .carotida externa si
interna; -manunchiul !asculoner!os al gatului este
constituit din: acarotida comuna
n!ag
!'ugulara interna - manunchiurile !asculo-ner!oase
ale gatului se gasesc lateral de trahee si eso$ag
Aa*mem)ului supeio-a*su)clavie d si st" (cu origini
di$erite- dr in trunchiul brahioce$alic si stg in crosa
aortei)a*a,ilaaa*)a4iala-coboara pe marginea mediala a m
biceps brahial;se poate palpa in santul bicipital medial;la plica
cotului
se bi$urca in a*ulnaa!ramura mediala a abrahiale
si a*adiala!ramura laterala a
abrahiale;in 1D- in$erioara a
antebratului trece prin Esantul pulsuluiF;
ac ateial palma supe(cial si po'und!reprezinta o
maniera de anastomoza intre a radiala si
aulnara(chirurgul poate lega orice arter a palmei,
teritoriul respectiv primind s$nge de la artera din partea
opus).
Aa*mem)ului in'eio! a$emurala-continua ailiaca
e)terna si se continua cu a*poplitee care se bi$urca in-
a* ti)iala anteioaa Gse continua cu a*dosala a
picioului5a*pedioasa(se poate palpa in primul spatiu
interosos)
!a* ti)iala posteioaa!se
poate palpa in spatiul retromaleolar medial%se divide in cele
& aa plantae mediala si lateala
6666666Atea 'emual/ poate ( punc0ional/ la 7!&
cm in'eio de 1um/tatea li"amentului in"4inal
SISTE3UL VENOS AL 3ARII CIRCULATII
Acest sistem este format din "ene #uperificiale #i din "ene profunde;
n
marea
circulaie, arterele de cali!ru mare sunt nsoite de o singur ven
profund, iar arterele mici #i mi'locii de dou vene profunde care au
acela#i nume #i traseu.
Venele marii circula$ii pot fi mprite n dou categorii, dup cum
dreneaz s"ngele:#itemul VCS si #i#temul VCI.
Si#temul VCS- VCS se $ormeaz6 prin unirea celor dou6
vene )a4ioce'alice,dreapt6 5i st@ng6 si se !arsa in +d;
-venele )a4ioce'alice! se $ormeaz6 prin unirea
venei 1u"ulae intene cu vena su)clavie*
!v*su)clavie continua v*a,ilaa care aduce
sangele !enos de la membrul superior;
-!'ugulara interna preia sangele neo)igenat de la
ni!el intracranian
Sistemul venos po'und al mem)ului supeio:
-vv*po'unde ale mainii&vv*adiale&&
vv*ulnae&vv*)a4iale v* a,ilaa(ce se continua cu apoi cu
v*su)claviculaa)
Sistemul VCI-aduce sangele !enos din partea
subdia$ragmatica a corpului; -VCI-se $ormeaza
prin unirea vv*iliace comune,dr si stg
-!!iliace comune-prin unirea vv*iliace intena si
e,tena
!v*iliaca e,tena!continua v*'emuala care
aduce sangele !enos de la ni!elul membrului in$erior;
-v*iliaca intena!se $ormeaza prin unirea !! care
!in de la organele
pel!ine
Sistemul venos po'und al mem)ului in'eio:
-ac venos planta&vv*plantae mediale si &
vv*plantae lateale &vv*ti)iale posteioae -
!enele ce insotesc adorsala a piciorului(pedioasa)& vv*ti)iale
anteioae; -cele & vv*ti)iale ant%& vv*ti)iale post si
&vv*peoniee(aperoniera este ram din atibiala posterioara) se
unesc in partea in$erioara a regiunii poplitee,$ormand
v*poplitee(unica)v*'emualav iliaca e,tena
Sistemul venelo a$8"os! acest sistem reprezint o cale de
anastomoz venoas ntre teritoriul venei cave superioare #i cel al venei cave
inferioare.
-".a%&'o#-incepe la nivel su!diafragmatic pe partea dreapta a coloanei
verte!rale(din vv.lom!are ascendente) si aduna sange din teritoriul V(*,urca in
torace ,preia sange venos si de la acest nivel si se varsa in V(+;
-".(emia%&'o#-se formeaza pe partea stanga a col.v!.su!diafragmatic
similar cu v.az,gos,urca in torace si se varsa in v az,gos
-".(emia%&'o# acce#orie- se $ormeaz6 din unirea !enelor
intercostale 2-7 din partea st@ng6 si se !ars6 4n !ena hemiazHgos
Sistemul venelo supe(ciale- aceste !ene sunt a5ezate
subcutanat 5i nu 4nsoBesc arterele;sunt:
-vv supe(ciale ale mem)ului supeio!au originea in
reteaua !enoasa super/ciala la ni!elul $etei dorsale a mainii; de
aici pleac6 lateral vena ce'alic/ 5i medial vena )a$ilic/,care
urca la ni!elul cotului unde se anstomozeaza cu vena mediana a
ante)atului(dreneaza sangele din reteaua super/ciala
anterioara antebratului) realizand EIF-ul !enos al antebratului(pt
ca da o ram medio-bazilica si una medio-ce$alica)=aici se e)ecuta
cel mai $rec!ent punctiile !enoase
-v*)a$ilica 9se vasa in v*)a4iala
!v*ce'alica!se vasa in v*su)clavie
-"" #uperficiale ale mem)rului inferior- 4ncep la ni!elul reBelei
!enoase de pe $aBa dorsal6 a piciorului;
din partea medial6 a acestei reBele pleac6 cea mai mare
!en6 super/cial6 din corp, numit6 vena sa'en/ mae! urc6 pe
$aBa medial6 a membrului in$erior p@n6 4n trigonul $emural ;aici
$ace o cros6 5i se !ars6 4n vena 'emual/
din partea lateral6 a acestei retele pleac6 vena sa'en/ mic/-
urc6 pe $aBa posterioar6 a gambei p@n6 4n $osa poplitee unde se
!ars6 4n vena poplitee
****6&ilataiile venelor safene se 'nt$lnesc 'n boala varicoas.
3ediastinul-este o regiune !iscerala in
care se gasesc: organe ale aparatului
cardio-vascular
=cordul in!elit in pericard(are tot 2 $oite-!iscerala si
parietala) =aorta cu portiunile ei : -ascendenta(cu o
portiune mai dilatata=bulbul
aortic din care pleaca aa.coronare);
-crosa aortei-din care pleaca
trunciul brahio-ce$alic,acarotida comuna stg si a subcla!ie
stg;
-descendenta-care in segmental toracic
da ramuri parietale,aadia$ragmatice sup si ramuri !iscerale-
aabronsice, eso$agiene, pericardice,mediastinale
=trunchiul pulmonar care se imparte in
aapulmonare,dr si stg =!enele pulmonare-in nr
de (,2 dr si 2 stg(sup si in$)
=7C2-$ormata prin unirea trunchiurilor !enoase brahio-ce$alice,dr
si stg(!'ugulara interna&!subcla!iculara) =!azHgos-pe partea
dr a col !b si se !arsa in 7C2sistem !enos de anastomoza intre
teritoriul 7C8 si al 7C2,pt ca ! azHgos se $ormeaza
subdia$ragmatic ,in teritoriul 7C8 si se
!arsa in 7C2
=!hemiazHgos-pe
partea stg
si se !arsa in !azHgo organe ale aparatului
respirator =traheea si
bi$urcatia ei in cele 2 bronhii principale in
dreptul !b T( organe ale
aparatului digestiv
=eso$agul
timusul-apartine sistemului endocrin(producerea
hormonului de creJtere la copii -timopoetin6);
-maturarea lim$ocitelor T(organ lim$opoetic)rol
in imunitate vase si ganglioni limfatici
nervi(nn!agi,lantul ganglionilor simpatici)
+st$el,cavitatea toacica este di!izata in 2 regiuni
simetrice,regiunile pleuro-polmonare ,care ocupa cam (D3
din !olum si intre ele mediastinul
Simptome-au caracter subiectiv,sunt relatate de
bolnav,sunt variabile de la caz la caz(dupa modul de
perceptie si nu intotdeauna au o traducere obiectiva
(ex:-febra,cefalee,insomnia,astenie,sughit,dispnee
etc
2emne -mani$estari obiecti!e produse de boala,obser!ate de
bolna! si completate de medic (e)-su%u,ral-la
auscultatie;matitateDsonoritate Gla percutie)
,emnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si cardio-vasculara
Ap.respirator
!unghi toracic-apare prin iritatia terminatiilor ner!oase de la
ni!elul pleurei parietale; -durere de intensitate mare,!ie
(Klo!itura de pumnalF),e)agerata de tuse,stranut,palparea
regiunii dureroase;insotita de dispnee
+pare in :=,L9MI=L8+ <N+LC+ *=;+N+-'unghi
!iolent,submamelonara, instalat dupa $rison si $ebra;
=TN=I;9I;=*82IM* ,M*I=L+N-apare brusc,de
intensitate mare,insotit de tuse seaca,dispnee intensa cu
polipnee,cianoza(toate instalate brusc); =,L9MI=T=N+O
2,=LT+L-apare brusc,dupa ePort /zic sau tuse,imobilizand
bolna!ul si se insoteste de dispnee marcata;
=,*9MN9Q8+ 29N=<8;N8L=+2+-are caracter
di$uz,nepermitand decubitul pe partea bolna!a,insotit de tuse
seaca si respiratie super/ciala;dispare cand apare lichidul
pleural
=,*9MN9Q8+ 8LT9N*=;+N+-durere in Kesar$aF pe
traiectul scizural =,*9MN9Q8+ ,MNM*9LT+-'unghiul
este !iolent si persistent,insotit
de hiperestezie cutanata;
=,*9MN9Q8+ I908+2T8L+*+-durere retrosternala;
=2M,MN+T88 ,M*I=L+N9 R+LRN9L=+29-dureri
$intense si
persistente,ce preced deschiderea procesului supurati! in bronhie
=28L0N=IM* ,+LC=+2T-T=;8+2($orma apicala de
cancer bronho-
pulmonar)-'unghi localizat la !ar$ul plamanului
febra,frison,transpiratii tuse
seaca
sau expectoratie
hemoptizie-eliminare pe gura a unei cantitati de sange rosu
,aerat,proaspat care
pro!ine din arborele traheobronsic siDsau parenchimul
pulmonar in cursul e$ortului de tuse
8n timpul hemoptiziei bolna!ul e palid,an)ios,cu transpiratii
reci,dispnee, tahipnee si uneori chiar lipotimie,ulsul este
$rec!ent tahicardic,iar !aloarea tensiunii arteriale !ariaza $unctie
de cantitatea hemoptiziei
0pd! cantitati!:hemoptizie mica(3#-
1##ml sange) hemoptizie
medie(1##-2##ml) hemoptizie
mare,gra!a(pana la 3## ml)
hemoptizia $ mare,cataclismica(peste 3##ml)-poate
/ mortal prin as/)ia produsa de inundarea bronhiilor sau
prin soc hemoragic
Trebuie $acut diagnosticul
di$erential cu: epista)is ant
sau post inghitit;
gingi!oragii-sange neaerat,amestecat cu sali!a
hematemeza-eliminarea de sange din tractul digesti!
superior(Kzat de
ca$eaF;poate / si rosu in hemoragii digesti!e superioare
gra!e;este urmata de aparitia scaunelor melenice)
Cauze de hemoptizie-respiratorii-T;C,neoplasm
bronhopulmonar, pneumonie,chist hidatic,corpi straini
-cardio!asculare-edemul pulmonar
acut din 872, ane!rismul de aorta,embolia pulmonara
-a$ectiuni hematologice-leucemii acute
si cornice, trombocitopenii se!ere; -a$ectiuni mediastinale-
tumori
-di!erse-tratament
anticoagulant,traumatisme
dispneea-tulburare de ritm,$rec!enta si intensitate a
respiratiei,uneori inconstienta,iar alteori resimtita de pacient
ca o sete de aer,respiratie di/cila, discom$ort
Clasi/care:
=dpd! al modului de aparitie -acuta-inhalare de corp
strain, ,TO -cronica-;,=C,/broze
interstitiale di$uze -paro)istica-
apare in accese-in astm bronsic
-dispneea de e$ort sau de repaus :
-dispneea de e$ort- este dispneea care e!olueaza constant in
timp, de
la e$orturi mari la e$orturi din ce in ce mai mici;
-dispneea de reapus- prezenta in stadii a!ansate
ale dispneei de ePort; iar cea care apare acut in repaus,
ridica problema trombembolismului pulmonar;si dispneea
paro)istica este de repaus
=dpd! al $actorilor declansatori-de e$ort,e)punere
la alergeni etc =dpd! al intensitatii-
moderataDimportantaDse!era
=dpd! al mecanismelor /ziopatologice-
obstructi!Drestricti!e -obstructi!-secundar
obstructiei incomplete a cailor
respmici(;,=C,astm bronsic si este de tip e,piato
,prelungita,suieratoare)sau mari(compresii e)trinseci-ane!rism
aortic,tumori mediastinale;cauze intriseci-corpi straini,aspiratii de
secretii sau sange)
-restricti!-apare prin reducerea capacitatii pulmonare
totale(C,T) si cresterea e$ortului de !entilatie;cauze-
parietale(de$ormatii toraciceanchiloza costo-
!ertebrala,ci$oscolioza;$racturi costale;mobilitatea anormala a
dia$ragmului-pareze de $renic,tumori abdominale,
ascita);pulmonare-scade !olumul pulmonar si elasticitatea
pulmonara (pneumonii,edem pulmonar,/brotora), lobectomii) ;
pleurale-pleurezii,,TO
-mi)ta-cancer bronhopulmonar,T;C
*a aceste tipuri de dispnee ritmul si marimea ampliatiilor
respiratorii isi pastreaza constanta
++Volumele #i capacitatile pulmonare,
"olumul curent-VC.-cantitatea de aer sc-im!ata in respiratie normala,in repaus sau in
efort.
"olumul in#pirator de re%er"a-VI!.-volumul ce mai poate fi inspirat la sfarsitul
unei inspiratii normale.
"olumul e/pirator de re%er"a-VE!.-volumul ce poate fi expirat fortat la sfarsitul
unei expiratii normale.
"olumul re%idual-V!.-volumul ramas in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.
(u aceste valori masurate se calculeaza o serie de capacitati pulmonare: -
capacitatea pulmonara totala(CPT)-V(.V*/.V0/.V/ -
capacitatea reziduala functionala(CRF)-V/.V0/ -
capacitatea inspiratorie(CI)-V(.V*/ -
capacitatea vitala(CV)-V(.V*/.V0/-scaderea cu 123 a valorii ideale este
patologica;la scaderea cu 423 apare di#pneea 00
Tipuri de re#piratie nere'ulata 1la ace#tea #e produc modificari ale
ritmului #i amplitudinii re#piratorii,
dispneea Cheyne-Stoces-cresterea frecventei si amplitudinii
ventilatorii (-iperexcitatia centrului respirator pe !aza cresterii p(51 in
sange)scadere a ritmului si amplitudinii ventilatorii pana la
apnee(-iperventilatia determina eliminarea (51)p(51 creste din nou si ciclul
se repeta;apare in *( stanga, intoxicatii cere!rale
dispneea !ussmaul-se caracterizeaza prin respiratii profunde, zgomotoase,
cu remanenta in platou a inspirului,urmat de expir zgomotos si pauze lungi intre
cicluri(6-72 resp8min);apare in comele uremice,dia!etic,-epatice,agonie
dispneea "iot-respiratiile sunt normale,dar ciclurile respiratorii se
desfasoara la interval f. lungi(9-:2 s);apare in tumori cere!rale,AV(
hipo#ie-scaderea concentratiei de 51 din sange
hipercapnie- crestere a concentratiei de dioxid de car!on in sange.
;ipercapnia este un semn de -ipoventilatie alveolara (diminuarea
intrarilor si iesirilor de aer in alveolele pulmonare). ;ipoventilatia se o!serva in
caz de insuficienta respiratorie si este asociata, in general, cu o micsorare a
concentratiei in oxigen din sange(-ipoxemie)si cu o acidoza respiratorie
(cresterea aciditatii sangelui).
Aparatul C.-V.
durere anginoasa-este simptomul cel mai evident si specific al anginei
pectorala(-este forma cea mai frecventa de b.coronara ischemica-./0)
-localizare-retrosternal,care poate iradia in umarul
stang, bratul stang sau ambele brate, torace anterior, gat sau
mandibula;localizarile precordiala(in zona inimii) sau in spate
sunt atipice ,dar posibile
-caracterul durerii- constricti!, de apasare, pe
o supra$ata mai mare si nu este asemenea unui 'unghi in punct
/)
- durata durerii-in angina pectorala stabila criza
dureroasa tine de obicei cateva minute (sub () minute), in timp
ce in cazul anginei instabile si in in$arctul miocardic durerea
dureaza peste 2* + ,* minute.
+factori declansatori- durerea apare de
obicei la e$ort, cedand la intreruperea acestuia, dar poate
aparea si in repaus;ea mai poate sa apara si in conditii
echi!alente e$ortului ($rig, postprandial, mese copioase)
-ameliorarea- de obicei,durerea din angina stabila
cedeaza de la sine, dupa incetarea e$ortului; dispare rapid (in 1-2
minute) dupa
administrarea de nitroglicerina sublingual sau sub $orma de
spraH; daca nu inceteaza dupa 2# - -# de minute atunci durerea
ori nu are cauza miocardica, ori este o su$erinta cardiaca mai
se!era (angina instabila, in$arct miocardic acut)
dispnee cardiaca- unul din simptomele ma'ore ale insu/cientei
cardiace mai ales stangi; -e de tip inspirator si insotita de
polipnee;
-poate / :=de e$ort- primul semn de insu/cienta
cardiaca
= dispneea de epaus cu otopnee!
)olnav in po$itie se$anda%pe$entand polipnee
inspiatoie#
= dispneea pao,istica noctuna!'oma
acuta de ICst"
= dispneea C4e8ne!Sto:es!cu
altenanta de
ta4ipnee cu )adipnee*
palpitatii- simptom $rec!ent, dezagreabil, ce poate / de/nit ca /ind
starea de con5tientizare a b6t6ilor inimii, cauzat6 de schimb6ri 4n
ritmul sau $rec!enBa cardiac6 sau de o cre5tere a contractilit6Bii
sale
- sunt resimBite de pacienBi 4n di$erite
moduri, cum ar /: !ti neregulate
f"lf"iri ale inimii
!ti mai puternice ale inimii !ti care survin dup o pauz mai ndelungat
pulsaii care survin n regiunea precordial sau la !aza g"tului
-pot fi de cauze cardiace (tul!urari de ritm cardiac-extrasistole,$)+V,<iA;
cardiopatia isc-emica etc) sau necardiace
(e$ort
/zic
,
stresu
ri
psihice, emoBii puternice-la
omul
sanatos;in tireoto)icoze;to)ice- alcool, ceai, ca$ea, cacao, tutun)
cianoza- coloratie albastra cu nuanta cenusie sau !iolacee a pielii si
mucoaselor $ara e)tra!azare sanguina
>>>2angele arterial contine in medie #,73 gr C hemoglobina redusa,
iar sangele !enos (,3 gr C *a ni!elul capilarelor media normala a
hemoglobinei reduse este de 2,3 gr C 0e regula cianoza apare atunci cand
concentratia hemoglobinei reduse in capilarele super/ciala este egala sau
superioara la 3 grC Culoarea tegumentelor poate !aria de la albastru
!iolaceu pana la aproape negru???
-poate / ade!arata-cand e prin e)ces hemoglobina
redusa sau poate / prin aparitia de hemoglobine anormale
(hemoglobinopatii)
!este!ciano$a centala!datoita de(citului de
o,i"enae a san"elui in plaman:afectiuni cardiace-care
produc staza pulmonara"#C dr,stg si globala$;
-cu scurt circuit dreapta -stg in care
peste 1D- din
sange trece direct din inima dreapta in inima stanga> comunicatii
inter!entriculare sau interatriale?
afectiuni pulmonare- fbroza pulmonara, astm bronsic
etc
-ciano%a periferica- cianoza care apare ca urmare a cresterii
-emoglo!inei reduse in sangele venos, pentru ca aici procesul se petrece la
periferie, sangele cedand o cantitate mai mare de 5
1
tesuturilor( in insuficienta
cardiaca sau in starea de soc).
*n ciano%a centrala pielea este calda. $egumentele si lim!a sunt de coloratie al!astra.
*n ciano%a periferica pielea este rece, iar lim!a ramane rosie.
-cianoza poate fi :
-discretala lo!ii urc-ilor si la extremitatea degetelor;
-marcata apare la nas, !uze si in 'urul oc-ilor;
-intensa acopera toata fata, inclusiv lim!a. -
in raport cu modul de instalare cianoza este:
&acuta -#e in#talea%a )ru#c; in o)#tructii ale cailor aeriene #uperioare2
pneumopatii acute ma#i"e2 E3A2 em)olia pulmonara 2 pneumotora/ul 4cronica
-se instaleaza lent la !olnavii cu suferinte cronice pulmonare cum
ar fi astmul !ronsic, !ronsitele cronice, !ronsiectezii, simfize pleurale
intinse, emfizem, scleroze pulmonare, silicoza, tu!erculoza.
edem-retentie patologica de lichid in tesuturile organismului in
special tcon'uncti!;cauze-8C,8N,carente de proteine-
bilateral;trombo%ebita-unilateral
fatigabilitate-scaderea anormal de rapida a $ortei
musculareoboseala la cel mai mic e$ort
lipotimie(lesinul)- este o pierdere de cunostinta usoara,
incompleta, care apare la persoane emoti!e, cu labilitate psihica,
dupa emotii puternice, urmata de o cadere la intamplare care se
poate solda cu accidente gra!e;
-pulsul, bataile cardiace si respiratia sunt
perceptibile, iar T+ masurabila; - este precedata de ameteli,
sudori reci, tulburari !izuale, bolna!ul a!and timp sa se aseze
inainte de a se prabusi;
- de cele mai multe ori lipotimia are o durata
$oarte scurta, de numai cate!a secunde
8n general hipotensiunea asociata cu hipocalcemie si cu
hipoglicemie duce ine!itabil la instalarea lesinului
Pimul a1uto: -
asezarea bolnavului cu fata in sus, cu capul ceva mai $os decat picioarele, intr-un loc linistit si bine
aerisit
- desfacerea hainelor
- stropirea fetei cu apa rece sau lovirea usoara cu palma pe obrazul bolnavului
- strangerea usoara a mamelonului, cu rasucirea sa (tot usor) de cateva ori
sincopa-pierderea brusca, de scurta durata a cunostintei si
$unctiilor !itale, datorita opririi trecatoare si re!ersibile a
circulatiei cerebrale;
-debuteaza brutal, uneori subit, in plina sanatate
aparenta;
- bolna!ul este inert, imobil, palid, li!id, nu reactioneaza
la e)citatie, nu respira, nu are puls, nu se aud bataile inimii T+
este scazuta sau prabusita, pupilele sunt midriatice(dilatate)
;olna!ul se a%a intr-o stare de moarte aparenta - moarte clinica -,
care se termina /e prin re!enirea cunostintei, /e prin moarte
reala, moarte biologica 0aca isi re!ine, $ata se coloreaza, pulsul
si zgomotele inimii reapar, cunostinta re!ine
-de obicei, dupa 3 secunde apar tulburari de !edere,
dupa 13 secunde bolna!ul isi pierde cunostinta si dispar
re%e)ele, iar dupa 2# - -# de secunde se opreste respiratia,
apar con!ulsii generalizate, pierderea urinei si a materiilor
$ecale, turgescenta 'ugularelor; peste ( - 3 minute urmeaza
moartea
-tipuri de sincope:
sincopa cardiaca- apare in bolile cardiace cu scaderea
debitului cardiac
(stenoza aortica sau mitrala,8I, tulburarile de ritm rapid,hipotensiunea ortostatica)
sincopa cerebrala- la bolna!i cu ateroscleroza cerebral
sincopa respiratorie- bronhopneumopatii obstructi!e
cu insu/cienta respiratorie marcata
sincopa re%e)a- compresiuni pe sinusul carotidian(dilatatie
la bi$urcatia acarotide commune care contine baroreceptori ce
monitorizeaza presiunea sanguina) care incetinesc ritmul
cardiac(mane!ra $olosita uneori in tulburari de ritm rapid pt a
iesi din aritmie,cu rezer!a ca cealalta carotida comuna este
buna)
>>>-actorii etiologici actioneaza prin oprirea inimii, diminuarea severa a
frecventei sale sau prin prabusirea ..., cu micsorarea debitului cardiac.
/prirea inimii este urmata, dupa apro0imativ
,* de secunde, de oprirea respiratiei. 1onsecinta cea mai grava a opririi
inimii sau a respiratiei este suprimarea aportului de /
&
la ceie* Daca
lipsa O
2
depaseste (-3 minute, apar leziuni ire!ersibile???
claudicatia intermitenta-simptomul cel mai comun si cel mai
precoce al bolii arteriale peri$erice; -reprezinta o senzatie de
tensiune sau durere apasatoare la ni!elul gambei, partea
in$erioara a coapsei sau $esa in timpul unei acti!itati, ca si
mersul;durerea este, de obicei, declansata dupa aceeasi
cantitate de e$ort (o anumita distant de mers) si se calmeaza in
repaus
$fectiuni chirur%ie toracica si cardiovasculara
Valvamitral (V=)
*n ciuda unei aparene de simpl supap cu rol -idrodinamic de diri'are a fluxului sanguin din
inima stng prin nc-iderea #i desc-iderea orificiului dintre A+ #i V+, V= (<ig. 7) este o
structur complex la care contri!uie mai multe elemente anatomice (A+, V+, inelul mitral
atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioar #i posterioar, corda'ele tendinoase, mu#c-ii
pilieriai V+). Acestea acioneaz > n concert > pentru ndeplinirea funciei valvei mitrale. *n
structura sa se ntlnesc elemente nervoase, fi!re de collagen, fi!ro!la#ti, fi!re muscular
netede #i endoteliu diferit pe faa atrial #i pe faa ventricular. ?ici structura #i nici funcia
V= nu au fost nc complet elucidate.
<iziopatologie si etiologie
(ontracia sistolic a peretelui V+ posterior condiionat de o circulaie coronara adecvat prin
artera circumflex stng contri!uie la micorarea orificiului mitral n sistol cu pn la :@3,
astfel ca celelate elemente anatomice descries s poat asigura nc-iderea etan a orificiului
mitral. Aeziuni stenotice ale arterei circomflexestngi cu isc-emiei diminuarea contractilitii
peretelui posterior al V+ modific ec-ili!rul complex al funciei valvei mitrale i conduce la
apariia insuficienei mitrale isc-emice.
(auze care interfereaz cu structura i funcia valvei mitrale genereaz apariia unor !oli
valvulare: stenoza #i insuficiena mitral, caleziuni isolate sau asociate, mixte. =alformaii
congenitale (cum sunt cele din canalul atrioventricular comun, Bparac-ute mitral valveB),
leziuni produse de reumatismul poliarticular acut (stenoza mitral, insuficiena mitral, leziuni
mixte), tumori C mixoameatriale stngi, edocardita acut !acterian suntcauze de reducere a
orificiului mitral i n consecin produc semne de +=.
+tenoza valvei mitrale const n reducerea suprafetei orificiului la valori su! 1,9 cm
1
(fa de 4
C @ cm
1
valoare normal) prin ngroarea valvulelor, sudarea comisurilor, scurtarea, fuzionarea
i ngroarea corda'elor tendinoase si a pilierilor, ascensionarea pilierilor spre marginea li!er
a valvulelor. += mpiedic umplerea V+.Aeziunile su! valvula se realizeaz un al 1-lea nivel
de stenoz, pe lng cel de la nivelul orificiului mitral. <i!roza i calcificarea valvulelor
interfereaz cu funcia valvular. =odificrile de mai sus reduc plia!ilitatea i mo!ilitatea
valvulelor concomitent cu scderea ariei orificiului mitral i apariia unei diferene de presiune
ntre A+ i V+ C gradient.
<recvena += este mai mare la femei dect la !r!ai C raport <8D 1:7. += izolat se ntlnete
la 423 din pacienii post cardit reumatic, iar @23 dintre !olnavii cu += au n evoluie
r-eumatism poliarticulara acut.
Simptome
)rimelesimptome de dispneeaparo!inuit precipitate de efort, emoii, stress, activitatesexual,
infecie, sarcinsaufi!rilaieatrialrapiddatoritcreteriigradientuluitransmitral.
*nfeciilerespiratoriirepetatesuntcaracteristice. ;emoptizia a fostatri!uitinfeciilorpulmonare,
infarctelorpulmonare, edemuluipulmonaracutirupturiiunor vase
pulmonaremici.0m!olismulsistemicestefrecventn special nprezenafi!rilaieiatriale. *n
ta!loul clinic al stenozeimitraleapar:
a)In#uficien$a"entricular5#t6n'5- dispneea de efort, orto-pneea,
dispneeaparoxisticnocturn, care se datorescsc-deriide!itului V+ #icre#teriipresiunii A+.
+imptomele de insuficienventricularstngn mod o!i#nuitnu se dato-
rescdisfuncieiventricularestngi, ci maidegra! += propriuzise cu consecinele sale. *n plus,
ntimp,V+scadendimensiunidatoritfluxuluisanguindiminuatprinvalvamitral.
!)In#uficiena"entricular5dreapt5aparencadrul-iperten-siuniipulmonarec"nd VE
devineinsuficientproducnd -e-patomegalie, turgescen'ugular, edemeperiferice, ascit,
o!oseal.
+emnelestenozeimitrale au fostdescriseca:
- scdereaamplitudiniipulsului, fi!rilaiaatrial,#ocapexianvizi!il,
- zgomotul * (+7) accentuat - stenozalimiteaznc-idereaspontan a valveimitrale,
valvarmnedesc-ispn la nc-idereaforat a acesteia de ctresistolaventricular ;
tardivprogresiuneastenozeiimpiedecfuncionareavalvei#iintensitatea +7 scade,
- clacment de desc-idereaccentuat la margineainferioarstng a sternului, dup +1 (zgomotul
1), cndvalvamitral se desc-ideforatndiastolprinpresiuneacrescut din A+.
- *ntervalul +1 - clacment de desc-iderepoateindicanivelulpresiuniin A+
igradulstenozeimitrale
- suflupresistolic, uruiturdiastolicaudi!ildupefort, ndecu!it lateral stng, la focarul mitral,
dupclacmentul de desc-idere
componentapulmonar a +1 estecrescutnintensitatenprezena-ipertensiuniiipulmonare
- raluripulmonare !ilateral suntsecundarecreteriipresiunii A+ i a presiuniivenoasepulmonare
- em!olismsistemic cu originen A+ dilatat,nprezenafi!rilaiei a- triale cu semne de
isc-emieacutperiferic.
- mrirea VE produce o micaresistolic a sternului
*ndicaiile de tratament c-irurgical constaun:
- (ontraindicaii ale valvotomieimitralepercutane#ie#eculacesteia
- += semnificativ (avmF7,9 cm1; ?G;A ***; ;$) H@2 mm;g)
- Dolnavisimptomatici ?G;A ** C *V
- += cu risc de trom!-em!olism (<A, trom!A+, em!oliiantece-dente)
- Aeziunivalvulareicoronarieneasociate
- ;ipertensiunepulmonarsever, *nsuficiencardiacnantecedente
- (ontraindicaii ale valvotomieimitralepercutane#ie#eculacesteia
$ratamentul c-irurgical esteeficientn:
- eliminareasimptomelori
- prelungireaduratei de via la !olnaviisimptomatici.
Acestaconstn - "al"ulopla#tiemitral5pe cord-de#c(i#sau - 6nlocuire"al"ular5mitral5.
)rocedeul c-irurgical realizeaz:
7. Eesc-iderea la vedere a comisurilorpstrndintegritateavalvu-
lelor#icorda'etendinoasepeam!eleversante ale valvulelor,
1. +eparareacorda'elorfuzionate, incizareapilieriloraglutinai#i as-censionai,
rezeciansuprafa a zonelorngro#ate,
:. Aplicareaunor fire comisuraleizolate - procedeulIooler - sauaplicareaunuiinel mitral de
anuloplastie,
4. $estareacompeteneivalveiintraoperator.
Valvuloplastiamitralpe cord-
desc-isnprezenaunormodificrimorfologicecorecta!ilepoareoferi o durat de
funcionarende-lungat a valveimitrale.
a. )rotezvalvular cu !il (+tarr 0dJards) npoziiemitral
b. Dioprotezporcinnpoziiemitral (desenereproduse)
Knlocuireavalveimitrale: a. raporturianatomice ale valveimitrale, !.exciziavalveimitrale, c.
meninereaunorporiuni de valvpentrupstrareacontinuitii la pilieri, d.
nlocuireavalveimitrale cu protez cu 1 valvule, e.
!ioprotezporcinpentrunlocuireavalveimitrale.
789!I:I!EA 3ACIE8TUUI CU A;EC<IU8I AE VE8E=!
T!=M>=;E>ITA C o!strucia lumenului venos cu un trom!us, nsoit de inflamarea
peretelui venos
;actori fa"ori%an$i: afeciuni nsoite de staz venoas o!ezitate varice cardiopatii
imo!ilizri prelungite n aparate gipsate sau dup intervenii c-irurgicale afeciuni care
produc alterarea venoas (traumatisme, infecii, ultimele luni de sarcin)
Afec$iuni care fa"ori%ea%5 trom)ofle)ita: ca#exia afeciuni ale s"ngelui (anemii, leucemia)
n care se produc tul!urri de coagulare
Manife#t5ri de dependen$5:
+imptomatologia difer n funcie de vasele afectate put"nd aprea: su!fe!rilitate ta-icardie
local durere pe traiectul venei, ce poate fi spontan sau provocat de mers, mi#cri,
intesific"ndu-se n stadiul edematos impoten funcional edeme
E/amin5ri paraclinice: fle!ografie 0(5 Eoppler
3ro)lemele pacientului: diminuarea mo!ilitii fizice care duce la impoten funcional
alterarea perfuziei tisulare periferice inflamaia pereilor veno#i disconfort durere potenial
de complicaii prin migrarea trom!ului
=)iecti"e: com!aterea stazei venoase corectarea tul!urrilor !iologice favorizante
promovarea comfortului prevenirea complicaiilor
Inter"en$ii: repaus la pat n perioadele fe!rile #i dureroase poziionare care s favorizeze
ntoarcerea venoas dup 72 zile de repaus se poate ncepe mo!ilizarea progresiv, dac
semnele locale s-au diminuat iar pulsul #i temperatura sunt normale se vor o!serva semnele #i
simptomele complicaiilor (semne de em!olie pulmonar sau renale, ca -ematuria) aplicarea
de msuri de com!atere a imo!ilizrii prelungite la pat ngri'iri corect aplicate pre #i
postoperatorii educarea pacientului n purtarea de ciorapi elastici, masa'ul mem!relor, mers
zilnic pe 'os, evitarea ortostatismului #i alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus
VA!ICEE sunt caracterizate prin dilatarea superficial a venelor la nivelul gam!elor
Circum#tan$e de apari$ie: insuficiena venoas ereditar compresiuni venoase (datorate
ortostatismului prelungit) tumori a!dominale #i pelviene
Manife#t5ri de dependen$5: senzaii de tensiune #i amoreli la nivelul gam!ei dureri
accentuate n ortostatism care se diminueaz pe msura dezvoltrii cordoanelor venoase local
pot aprea dilatarea venelor superficiale edem accentuat dup ortostatism prelungit #i care se
pot diminua n repaus
3ro)lemele pacientului: disconfort durere alterarea perfuziei tisulare staz venoas
potenial de complicaii prin ruperea pereilor veno#i
=)iecti"e: favorizarea circulaiei venoase prevenirea complicailor venoase promovarea
confortului
Inter"en$ii: alternarea perioadelor de repaus cu mem!rele inferioare ridicate o!servarea
semnelor #i simptomelor complicailor (trom!ofle!it sau ruperea varicelor) educaia
pacientului n evitarea ortostatismului prelungit, purtarea de ciorapi elastici, alternarea
perioadelor de repaus-activitate, masa'ul mem!relor, mersul pe 'os #i com!aterea o!ezitii
789!I:I!EA 3ACIE8TUUI CU 3EU!E?IE
Afeciuni caracterizate prin existena lic-idului intrapleural cu caracter de exudat, secundare
unui proces inflamator de la nivelul foielor pleurale
Circum#tan$e de apari$ie: n cursul unor afeciuni ca: pneumopatii !acteriene sau virotice
cancer pulmonar infecii $D( reumatism articular acut post-traumatic sau secundar unor
a!cese de vecintate (a!ces -epatic)
Manife#t5ri de dependen$5:
1. 3leure%ia #u)fi)rinoa#5 de ori'ine T>C: frisoane fe!r transpiraii nocturne inapeten
sl!iciune o!oseal durere toracic accentuat de mi#care scdere ponderal dispnee tuse
la examenul fizic se o!serv !om!area toracelui #i limitarea mi#crilor respiratorii la nivelul
-emitoracelui afectat
2. 3leure%ii purulente: frisoane repetate fe!r remitent durere toracic ta-icardie paloare
;$A alterarea strii generale
E/plor5ri paraclinice: examenul lic-idului pleural !iopsie pleural radiografie toracic
*E/-))E examinri de la!orator (recoltri de s"nge)
3ro)lemele pacientului: disconfort alterarea respiraiei #i nutriiei intoleran la efort
=)iecti"e: m!untirea respiraiei #i a sc-im!urilor gazoase favorizarea expansiunii
toracice com!aterea infeciei cauzale diminuarea manifestrilor clinice prevenirea
complicaiilor
Inter"en$ii: asigurarea repausului la pat n perioadele fe!rile alimentarea pacientului cu o
diet u#or digera!il, !ogat n vitamine asigurarea unei poziii care diminueaz durerea #i
faciliteaz o ventilaie maxim tratament simptomatic de com!atere a transpiraiilor, tusei #i a
durerilor administrarea unui tratament etiologic cu tu!erculostatice #i anti!iotice tratament
patogenic (corticoterapie) pregtirea pacientului pentru examinri paraclinice recoltarea
produselor !iologice pt. examenul de la!orator nvarea pacientului n efectuarea gimnasticii
respiratorii educarea pacientului cu privire la administrarea tratamentului la domiciliu,
necesitatea continurii exerciiilor fizice respiratorii #i importana expectorrii sputei
E@3=!A!EA ;U8C<I=8AA A A3A!ATUUI !ES3I!AT=!
=)iecti"e: determinarea modului n care acesta satisface nevoile organismului n starea de
repaus sau n condiiile unei suprancrcri funcionale descoperirea strilor incipiente de
!oal determinarea patogeniei insuficienei respiratorii sta!ilirea capacitii de munc a
!olnavului
<uncia cea mai frecvent explorat este "entila$ia pulmonar5, care reprezint circulaia
aerului prin cile respiratorii superioare #i plm"ni.
Spirometria: examinarea cu spirometrul, alctuit dintr-un cilindru gradat, care comunic cu
exteriorul printr-un tu! de cauciuc prin care se sufl. (ilindrul gradat este scufundat ntr-un
cilindru mai mare, plin cu ap. Aerul expirat face ca cilindrul s se ridice peste ap, asistenta
citind pe gradaie volumul de aer respirat.
Spiro'rafia: permite nregistrarea mi#crilor respiratorii, execut"ndu-se msurtori statice #i
dinamice.
BETE!MI8A!EA 3!=>E=! VE8TIAT=!II A A3A!ATU EUTEST
Materiale nece#are: piese !ucale, piese de pensat nasul, pens de servit, recipient cu soluie
dezinfectant, scaun, aparat
3re'5tirea pacientului: cu o zi nainte !olnavul este informat s nu mn"nce dimineaa sau
c investigaia va fi executat la :-4 ore dup mas nu se va administra nici o medicaie
excitant sau depresiv a centrilor respiratorii cu cel puin 14- nainte n ziua examinrii
!olnavul va fi n repaus fizic #i psi-ic :2min se a#eaz !olnavul n poziie #ez"nd #i se
pregte#te psi-ic
E/ecutarea pro)ei: piesa !ucal se prinde cu pensa #i se adapteaz la aparat pacientul preia
n m"n tu!ul cu piesa !ucal adaptat, se va pensa nasul iar la comanda asistentei va inspira
ad"nc #i tot la comand va introduce piesa !ucal n gur !uzele se vor str"nge s nu ias aer
pe l"ng pies, apoi se expir maxim #i profund se scoate piesa din gur iar !olnavul este
lsat s se odi-neasc se repet procedura de mai multe ori rezultatul se cite#te pe -"rtie,
cur!a nscris numindu-se expirogram.
A3A!ATU 9=BA!B: se racordeaz !olnavul la aparat cu a'utorul piesei !ucale acesta
este rugat s respire lini#tit c"teva secunde pentru acomodare, dup care se penseaz nasul
!olnavul respir :2-42sec. cu supapa desc-is dup care se nc-ide circuitul #i se nregistreaz
7nre'i#trarea "olumului curent: se face timp de 1-:min prin respiraie normal.
7nre'i#trarea capacit5$ii "itale: pacientul inspir maxim urmat de o expiraie maxim. )ro!a
se repet, iar cur!a nscris arat capacitatea vital real umit #piro'ram5. Dolnavul este
lsat s se odi-neasc.
Beterminarea VEMS: solicitm !olnavului s fac o inspiraie maxim urmat de expiraie
foat maxim pro!a se repet #i se msoar cantitatea de aer expirat din prim secund.
Beterminarea "olumului re%idual: se face utiliz"nd metode indirecte. +e folose#te -eliu care
se introduce n rezervorul de aer al spirografului. ;eliul nu particip la sc-im!ul de gaze ci se
amestec n timpul ventilaiei cu aerul rmas n plm"ni, pe spirograf concentraia urmrindu-
se cu analizatorul de gaz.
S3I!=E!9=9!A;IA: test de efort cu a'utorul cruia se analizeaz capacitatea de adaptare
a respiraiei la solicitri suplimentare. +e urmresc parametrii respiratori, cardiaci #i umorali
(concentraia de (51, saturaia s"ngelui arterial, pulsul #i $A). )ersoanele nu tre!uie s
prezinte afeciuni care contraindic efortul.
Materiale nece#are: spirograf, oximetru, !iciclet
$e-nica: !olnavul se racordeaz la spirogrf se aplic oximetrul pe lo!ul urec-ii se determin
pro!ele o!i#nuite spirografiei nainte de efort pacientul este invitat s execute un efort dozat
cu aceea#i intensitate
+e trece prin : faze funcionale la efort:
a.. ;. de adaptare: 1-:min caracterizat prin cre#terea valorilor
).. ;. de ec(ili)ru: parametrii funcionali rm"n la valori crescute
c.. ;. de re"enire: ntreruperea efortului, n care parametrii revin la valorile iniiale de
repaus (:-9min.). Eac aceasta este mai lung atunci organismul are o capacitate de efort
deficitar.
Analiza gazelor se face pt. a explora cantitatea de oxigen #i (51 din s"ngele arterial, care
furnizeaz relaii importante privind funcia pulmonar. Eeterminarea se poate face cu
aparatul A+$/L), n care se recolteaz s"nge capilar, n tu!uri -eparinizate.
3!=>E ;A!MAC=BI8AMICE folosite n special pt. diagnosticarea formelor latente de
astm !ron#ic
Materiale nece#are: spirograf, su!st. !ron-odilatatoare sau !ron-oconstrictoare, trus de
urgen
Te#tul )ron(ocon#trictor se efectueaz cu acetilcolin5 1C #i (i#tamin5 1D1EEE su! form
de aerosoli
Te#tul )ron(odilatator se execut cu alendrin5 1C sau alupent, a#tmopent, #al)utamol,
)erotec (aerosoli)
Dolnavul se pregte#te ca pentru spirografie se pregtesc materialele pentru determinarea
V0=+ se determin V0=+-ul
+e ncepe cu testul !ron-oconstrictor, acesta fac"ndu-se foarte prudent, !olnavul put"nd face
criz dispneeic, ceea ce impune administrarea de urgen de aerosoli cu alendrin.
+e administreaz !olnavului acetilcolin73 timp de :2sec sau :min
$estul !ron-odilatator se face dup determinarea V0=+ #i se administreaz alendrin 73
timp de :min. +e determin V0=+ imediat.
Interpretarea re%ultatelor:
$estul !ron-oconstrictor este pozitiv dac V0=+ scade cu mai mult de 72-793 fa de
valoarea iniial. Dolnavii astmatici rspund pozitiv acestei pro!e, V0=+ scz"nd cu peste
123
$estul !ron-odilatator este pozitiv dac V0=+ cre#te cu p"n la 723. Aa astmatici #i !ron#ici
cre#te la 123.