1

PETROM EPS Mentenanta

TEACHER

PROGRAM
DE
PERFECTIONARE PROFESIONALA














Tema 10: Organe de Masini
V. Notiuni de Tribologie

2009


2


ORGANE
DE
MASINI

V. Notiuni de Tribologie




















Material pentru perfectionarea personalului
Compilat si redactat: Ing. Paul Popescu
Coordonator Operatiuni





3






CUPRINS

5. Notiuni de tribologie
5.1. Frecarea
5.2. Uzarea
5.3. Lubrifiani
5.4 Dispozitive de ungere
5.4.1 Definire si clasificare
5.4.2 Dispozitive de ungere cu ulei
5.4.3 Dispozitive de ungere cu unsoare consistenta





























4
5. Notiuni de tribologie

Tribologia este definita n 1966 ca stiinta interactiunii suprafetelor n
miscare si ca studiul consecintelor ce decurg din aceasta interactiune (tribos =
frecare n limba greaca).
Ca aplicatii ale tribologiei se cunosc nca din epoca primitiva si sunt
legate de dezvoltarea tehnicii si tuturor bunurilor materiale necesare omului
(aprinderea focului prin frecare, transportul blocurilor masive pentru piramide,
descoperirea rotii, aparitia lagarelor de alunecare etc.).
Tribologia este un domeniu interdisciplinar care se ocup cu studiul
fenomenelor de frecare, uzare i lubrificaie.

5.1. Frecarea
Frecarea se definete ca interaciunea unui corp n micare cu un alt corp
sau cu mediul nconjurtor care conduce la disipare de energie. Fora de frecare
reprezint rezistena, n cupla de frecare, care se opune micrii sau tendinei de
micare a unui corp pe suprafaa celuilalt. Lucrul mecanic al forei de frecare se
transform, n cea mai mare parte, n cldur, restul contribuind la uzarea
suprafeelor corpurilor aflate n contact, prin smulgerea unui numr de particule
metalice de pe aceste suprafee.
Frecarea apare n tehnic att ca fenomen dorit (mersul pe jos, traciunea
rutier, frne, ambreiaje etc.) ct i n special ca fenomen nedorit, caz n care
are loc: scderea randamentului mainilor i mecanismelor; nclziri i dilatri
locale; uzarea suprafeelor n contact etc.
Frecarea se clasific dup mai multe criterii, dup cum urmeaz:
dup starea de micare
frecarea static: exist numai tendin de micare;
frecarea cinetic: exist micare relativ ntre corpuri
Forele de frecare care apar la frecarea static sunt mai mari (uneori chiar
duble) fa de cele care apar la frecarea cinetic.
dup felul micrii relative dintre corpuri
frecare cu alunecare
frecare cu rostogolire
dup regimul de ungere
frecare riguros uscat
frecare tehnic uscat
frecare limit
frecare mixt
frecare fluid
Frecarea riguros uscat se poate
realiza numai n vid, n absena unui
mediu lubrifiant n zona portant. Se

Fig.5.3
5
obine n condiii de laborator sau poate s apar la utilajele de tehnica vidului i
la echipamentele tehnicii spaiale.
Frecarea tehnic uscat apare frecvent n natur i tehnic, cnd
suprafeele n contact sunt neunse. Aceast frecare admite prezena aerului sau a
altui mediu gazos. Microneregularitile rezultate n urma prelucrrii mecanice a
suprafeelor n contact angreneaz ntre
ele formnd, din loc n loc (fig. 5.1),
puncte de adeziune molecular (sudur).
Forele de frecare sunt determinate de
rezistena la forfecare a punctelor de
sudur. Datorit acestui fapt, frecarea
tehnic uscat se caracterizeaz prin
coeficieni de frecare mari, deci i prin
pierderi mari prin frecare i uzuri
importante. n situaia frecrii uscate, se
aplic legile frecrii (fora de frecare este
direct proporional cu fora normal de apsare i coeficientul de frecare
depinde numai de cuplul de materiale i nu depinde de mrimea suprafeelor n
contact).
Frecarea limit (semiuscat) se
realizeaz atunci cnd ntre suprafeele n
contact ale celor dou piese este prezent
un strat subire de lubrifiant, puternic
ancorat de suprafeele celor dou piese
aflate n contact. Stratul de lubrifiant,
continuu sau discontinuu, de grosime
cuprins ntre 10
-3
i 10
-2
m, mpiedic
formarea punctelor de adeziune
molecular ntre suprafeele n frecare
(fig. 5.3).
i n cazul frecrii limite se aplic legile frecrii. Forele de frecare scad
de 23 ori fa de cele corespunztoare frecrii uscate iar uzarea se poate
micora de sute sau chiar de mii de ori. Explicaia acestui fenomen const n
faptul c rezistena la forfecare a stratului aderent este mult mai redus dect cea
a materialelor cuplei.
Frecarea fluid se produce cnd ntre suprafeele cuplei este interpus un
film de lubrifiant portant mai gros dect nlimea maxim a asperitilor (fig.
5.2). Acesta este regimul ideal de funcionare a unui lagr cu frecare cu
alunecare. Contactul dintre filmul de lubrifiant i suprafeele celor dou piese
care formeaz cupla este continuu, iar forele de frecare sunt determinate de
Fig. 5.1


Fig. 5.2
6
tensiunile tangeniale din fluid. Acest tip de frecare reduce foarte mult uzura i
forele de frecare datorit valorilor reduse ale tensiunilor tangeniale de rupere a
filmului de lubrifiant. Se studiaz conform teoriei mecanicii fluidelor. Noiunea
de coeficient de frecare are, n acest caz, doar un sens convenional, acesta
determinndu-se cu relativa:
h p
u
m

= ,
n care reprezint vscozitatea dinamic a lubrifiantului; u viteza relativ; p
m

presiunea medie; h grosimea filmului de lubrifiant.
Frecarea mixt apare n situaiile n care zonal se ntlnesc diferite
regimuri de frecare (fig. 5.4). Este cazul unor grosimi prea mici ale stratului de
lubrifiant sau prea mari a rugozitilor suprafeelor din cuple. Convenional,
forele de frecare se calculeaz ca la
frecarea uscat.

5.2. Uzarea
Uzarea este un proces de
pierdere progresiv de material care
apare din interaciunea suprafeelor
cuplelor de frecare. ntre procesul de
uzare i cel de frecare exist o strns
interdependen n sensul c uzarea
este o consecin a frecrii, iar starea suprafeelor rezultate prin uzare
influeneaz frecarea.

Fig. 5.5
Uzarea poate fi un proces dorit (prelucrarea mecanic, polisare etc.) sau,
de cele mai multe ori un proces nedorit. Evoluia uzurii (U volumul de


Fig. 5.4
7
material dislocat prin uzare de pe suprafeele cuplelor) este prezentat n fig. 5.5,
notaiile avnd urmtoarele semnificaii:
t1 perioada de rodaj, cnd uzura are o evoluie intens; n aceast
perioad, suprafeele de frecare se autoajusteaz (rugozitile se
micoreaz);
t2 uzare normal (perioada de exploatare); uzura evolueaz foarte
lent.
Dup aceast perioad, datorit acumulrii unor modificri dimensionale
nsemnate, funcionarea cuplei se nrutete i uzura evolueaz accelerat,
ducnd la scoaterea din funciune a cuplei ntr-un timp foarte scurt.
Principalele tipuri de uzuri sunt: uzarea de adeziune (griparea); uzarea de
oboseal superficial (ciupirea suprafeelor active, formarea de caviti pe
suprafee); uzarea abraziv etc.

5.3. Lubrifiani
Lubrifiantul este, n general, cel de-al treilea corp interpus ntre
suprafeele cuplei de frecare. Poate fi interpus n mod natural (aer, umezeal,
oxizi etc.) sau, cel mai des, n mod intenionat, n scopul micorrii frecrii.
Lubrifianii exist n toate strile de agregare, dar cei mai rspndii sunt
uleiurile minerale i unsorile consistente.
Uleiurile minerale se obin prin rafinarea fraciunilor lubrifiante extrase
din ieiuri i apoi se adaug aditivi n proporie de 220%, n scopul
ameliorrii proprietilor acestora.
Principalele proprieti ale uleiurilor minerale sunt:
vscozitatea dinamic este proprietatea care definete mrimea
frecrilor interne dintre straturile de lubrifiant; se msoar n Pa.s
(Pascal.secund) n S.I.
vscozitatea cinematic se determin cu relaia = , unde
reprezint densitatea uleiului; se msoar n cSt (centiStokes), iar n SI
n m
2
/s = 10
-6
cSt
vscozitatea relativ reprezint raportul dintre vscozitatea fluidului i
vscozitatea unui fluid de referin (de regul, apa la 20C); se
msoar n E (grade Engler) i se poate determina ca raport ntre
timpii de scurgere a aceleiai cantiti de ulei, respectiv de ap la
temperatura de msurare.
Vscozitatea uleiurilor minerale scade puternic la creterea temperaturii i
crete foarte puin cu creterea presiunii. Pentru a menine vscozitatea uleiurilor
minerale ntre anumite limite indiferent de temperatura de nclzire, acestea se
aditiveaz corespunztor.
8
onctuozitatea este proprietatea lubrifianilor de a forma straturi
puternic ancorate de suprafeele cuplei, permind realizarea unui
regim de frecare limit.
detergena este capacitatea de a menine curate suprafeele cu care vine
lubrifiantul n contact.
Unsorile consistente sunt dispersii de spunuri metalice n uleiuri
minerale sau sintetice. Spunurile se obin, de obicei, prin reacia dintre acizii
grai naftenici i metale (calciu, sodiu, litiu). Unsoarea consistent este
caracterizat de un prag de curgere mrimea tensiunilor tangeniale din
unsoare la care aceasta ncepe s curg. Pentru tensiuni mai mici dect pragul de
curgere, unsoarea se comport ca un corp solid i apare posibilitatea existenei
unei zone stagnate i a unor filme de unsori portante static. Datorit acestei
proprieti, unsorile consistente se folosesc att pentru micorarea frecrilor ct
i pentru protejarea anticorosiv a suprafeelor i pentru ermetizarea
interstiiilor.

5.4 Dispozitive de ungere

5.4.1 Definire si clasificare

Dispozitivele de ungere sunt organe de masini folosite in mod curent la
ungerea masinilor, in scopul de a attenua sau chiar de a anula efectele frecarii
suprafetelor in contact ale diferitelor parti componente ale masinilor si care, in
timpul functionarii, au o miscare relativa una fata de cealalta. Rezistentele
pasive care apar in timpul acestor precari se soldeaza cu uzura suprafetelor in
frecare si cu pierderi de energie, care se trasforma in parte in caldura.
Prin ungere se intelege introducerea unui strat subire(film sau pelicula) de
lubrifiant, convenabil ales, intre suprafetele in contact care, in timpul
functionarii masinii, se fresca in mod reciproc.
Lubrifiantii sund substante lichide, semisolide sau solide care, prin
proprietatile lor fisico-chimice, indeplinesc conditile pentru o buna ungere.
Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere se face in functie de materialul
din care sunt costruite piesele in frecare, de presiunea dintre aceste piese, de
viteza de alunecare sau de turatie, de influentele exterioare, de importanta
masinii, de pozitia si accesibilitatea pieselor, etc.
Introducerea lubrifiantului intre suprafetele care se freaca se realizeaza cu
ajutorul dispozitivelor de ungere. Dispozitivele de ungere difera de la un sistem
de ungere la altul. Ele se impart in: dispozitive de ungere cu ulei si dispozitive
de ungere cu unsoare consistenta si pot fi folosite in doua moduri: izolate, prin
actionare manuala, sau grupate, constituind instalatii de ungere cu functionare
automatizata.


9
5.4.2 Dispozitive de ungere cu ulei

Ungatoarele cu presiune naturala fara exces de ulei alimenteaza cu ulei
proaspat lagarul.sunt destinate ungerilor cu scopuri secundare. Ungatorul prin
picurare cu fitil(fig 5.6)













Fig. 5.6

asigura ungerea prin efectul capilaritatii fitilului de bunbac,care absoarbe uleiul
din rezervor si il conduce la orificiul de ungere. Dezavantajul utilizarii
ungatorului prin picurarea cu fitil este ca asceasta functioneaza si cand masina
sta, conducand astfel al pierderi continue de lubrifiant.
Ungerea cu exces de ulei cu inel de ungere mobil este prezentata in fig. 5.7
















Fig. 5.7


Dimensiunile inelelor de ungere sunt stabilite prin STAS 773-71.
10














Fig. 5.8
Ungerea cu disc de ungere si ungerea cu roata dintata de ungere(Fig. 5.8)
se realizeaza prin barbotarea uleiului din baie. Debitul de ulei depinde de turatia
arborilor pe care sunt montate.
Sistemele de ungere automate asigura siguranta in exploatare si economie
de lubrifiant.
Se clasifica in:
-sisteme de ungere automata cu presiune joasa - utilizeaza forta
gravitationala pentru deplasarea lubrifiantului spre locurile de ungere(fig.5.8A)
-sisteme de ungere automata cu presiune inalta - sunt prevazute cu
mecanisme dozatoare, actionate de lubrifiantul sub presine; alimenteaza un
numar mare de puncte de ungere, aflate la distante mari(fig.5.8B)




















Fig. 5.8

11
5.4.3 Dispozitive de ungere cu unsoare consistenta

Sisteme de ungere cu ungere consistenta-unsoarea consistenta se foloseste
in cazul turatiilor reduse sau cand regimul de ungere este limita. Tipuri de
ungatoare cu bila (fig.5.9a).















Fig. 5.9

Ungatorul cu bila este un dispozitiv de ungere semiautomat,folosit pentru
ungere locala. Forma si dimensiunile sunt stabilite prin STAS 116-88. Ungatorul
cu palnie(fig.5.9b)este folosit pentru ungere locala, dimensiunile sale fiind date
in STAS 784-90. Ungatoarele cu palnie(Fig. 5.10) nu asigura continuitatea
ungerii si, din acest motiv, trebuie utilizate numai cand nu se cer conditii de
ungere mai bune.


Fig. 5.10







Exista si sisteme de ungere automate,
(cu actionare electrica sau pneumatica)
folosite, in general, pentru gresarea
elementelor greu accessibile, a celor care
necesita oprirea utilajului sau frecventa
mare de interventie(Fig.5.11). Inlocuirea
sau umplerea acestora se realizeaza la
intervale prestabilite(6-12 luni)
Fig. 5.11