Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Reciclarea plasticului
Coordonator: Studenti:
Prof. Univ. Ildiko Ioan Moise Ana-Maria
Stan Diana Iuliana
Bucuresti
201
Cuprins
Introducere........................................................................................
I. !eciclarea "lasticului....................................................................#
1.1 Plasticul $i i%"actul lui asu"ra %ediului....................................#
1.2 &o'iuni funda%entale "rivind reciclarea "lasticului...................(
1. !eciclarea "lasticului )n alte state.............................................10
II. Studiu de ca* : +co-!o% A%,ala-e...........................................12
2.1 Pre*entarea or.ani*atiei............................................................12
2.2 Siste%ul /Punctul 0erde1.........................................................1
2. Pers"ectivele desfasurarii activitatii +co-!o% A%,ala-e........12
Conclu*ii........................................................................................13
Bi,lio.rafie
Introducere
Aten'ia acordat4 %ediului )ncon-ur4tor a cunoscut o cre$tere i%"ortant4 )n ulti%ii ani.
+ste foarte i%"ortant ca oa%enii s4 cunoasc4 $i s4 con$tienti*e*e "ro,le%ele .enerate de
nu%eroasele activit4'i desf4$urate *ilnic "e "lanet4.
Cala%it4'ile naturale din ulti%ii ani indic4 fa"tul c4 i%"actul u%an asu"ra %ediului
este cu adev4rat ne.ativ5 c6iar distructiv. Mai %ult5 ast4*i nu se %ai "une accent "e
conservarea %ediului natural ci "e su"ravie'uirea s"eciei u%ane.
Una dintre cau*ele de.rad4rii %ediului )ncon-urator este de"o*itarea de$eurilor )n
locuri care nu sunt a%ena-ate )n %od cores"un*4tor. I%"actul de"o*it4rii de de$euri %ena-ere
$i industriale este resi%'it at7t la nivelul %ediului c7t $i )n r7ndul "o"ul'iei.
Princi"alele efecte ale de"o*it4rii necores"un*4toare a de$eurilor5 resi%'ite de
"o"ula'ie sunt %odificarea "eisa-ului $i disconfortul vi*ual5 "oluareaaerului5 "oluarea a"elor
de su"rafa'4.
Reciclarea este un conce"t %odern )n .estiunea de$eurilor $i "resu"une re"rocesarea
%aterialelor )n "roduse noi. Prin reciclare este "revenit4 "ierderea unor %ateriale "oten'ial
folositoare5 reduce consu%ul de %aterii "ri%e5 reduce consu%ul de ener.ie $i astfel
"roducerea de .a*e cu efect de ser4.
2
Aceast4 "ractic4 a fost utili*at4 )nc4 din erele "reindustriale. Astfel5 )n +uro"a
de$eurile din "relucrarea ,ron*ului $i a altor %etale "re'ioase erau colectate $i to"ite "entru
refolosire. 8n alte *one "raful $i cenu$a de la focurile de c4r,uni sau le%ne erau refolosite
"entru o,'inerea %aterialului de ,a*4 )n fa,ricarea c4r4%i*ilor.
Motivul "rinci"al "entru care reciclarea a fost "racticat4 )nc4 din cele %ai vec6i
ti%"uri a fost avanta-ul econo%ic.
Materialele recicla,ile "ot "roveni at7t din .os"od4riile "articulare c7t $i din industrii:
sticl45 67rtie5 alu%iniu5 fier5 te9tile $i "lastic. Pentru a "utea fi reciclate aceste %ateriale
tre,uie sortate "e cate.orii $i ti"uri de "roduse.
!eciclarea "resu"une avantaje at7t din "unct de vedere econo%ic5 c7t $i )n ceea ce
"rive$te "rote-area %ediului )ncon-ur4tor.
Astfel5 reciclarea eli%in4 "oluarea $i conserv4 resursele naturale. Prin reciclare este
conservat4 at7t ener.ia c7t $i resursele naturale5 fiind utili*ate cele de-a folosite.
Deoarece %aterialele recu"erate au fost "relucrate $i "urificate anterior5 "rocesul de
fa,rica'ie va fi unul %ai curat $i %ai si%"lu5 consu%ul de ener.ie fiind di%inuat se%nificativ.
Confor% unor studii5 "rocesul de reciclare re"re*int4 cea %ai eficient4 ac'iune de "rote-are a
%ediului.
!eciclarea unei tone de %ateriale )ntr-un "ro.ra% o,i$nuit5 "resu"une econo%isirea a
cel "u'in 1:( USD5 fiind consu%at %ai "u'in "etrol5 c4r,une5 .a*e naturale5 electricitate.
Procesul de reciclare a de$eurilor "resu"une anu%ite costuri5 )ns4 acestea sunt
a%orti*ate "rin evitarea c6eltuielilor de de"o*itare sau incinerare. Costurile de"o*it4rii
re*iduurilor "ot fi uneori foarte %ari5 deoarece ele varia*4 )n func'ie de *on4.
;a %o%entul actual e9ist4 nu%eroase te6nici de eficienti*are a recicl4rii5 unele fiind )n
curs de testare.
!eciclarea ofer4 industriei %anufacturiere resurse %ai ieftine5 avanta-e econo%ice "e
ter%en lun.5 iar consu%atorii c6eltuiesc %ai "u'in "e "roduse $i a%,ala-e. De ase%enea
"rocesul de reciclare influen'ea*4 de*voltarea indistriei.
Confor% studiului reali*at de <ranklin Associates5 reciclarea *onal4 conduce la o
reducere cate.oric4 a tuturor factorilor "oluan'i. Acest studiu a fost reali*at av7nd )n vedere
*ece cate.orii de "oluare a aerului $i o"t cate.orii "rinci"ale de "oluare a a"ei.
Colectarea5 "rocesarea5 trans"ortul $i e9ecu'ia de noi "roduse din %ateriale recu"erate
vor conduce la %ai "u'ini factori "oluan'i ai aerului $i a"ei5 %ai "u'ine de$euri solide5 la
folosirea unor cantit4'i %ai %ici de %aterii "ri%e )n "rocesul de "roduc'ie.
Princi"alele %ateriale reciclate sunt sticla5 67rtia $i "lasticul.
3
I. Reciclarea plasticului
1.1. Plasticul i impactul lui asupra mediului
Plasticul a fost inventat )n anul 1:305 )ns4 a )nce"ut s4 fie folosit la scar4 lar.4 )n
ulti%ii 0 de ani. Consu%ul anual de "lastic a cresut de la # %ilioane de tone )n 1=#05 la
a"ro9i%ativ 100 de %ilioane de tone ast4*i.
8n *ilele noastre se "roduc5 la nivel %ondial5 "este :0 de %ilioane de tone de "lastic
anual. #> din totalul de "lastic "rodus anual este utili*at "entru fa,ricarea a%,ala-elor.
Confor% unor studii5 )n Marea Britanie5 su"er%arketurile distri,uie a"ro9i%ativ 1( %iliarde
de "un.i de "lastic anual5 asta )nse%n7nd circa 2=0 de "un.i "e ca" de locuitor.
Plasticul este fa,ricat din resurse naturale5 cu% ar fi "etrolul5 .a*ele naturale sau
c4r,unele. ?data e"ui*ate5 aceste resurse nu %ai "ot fi )nlocuite. 8n "lus5 )n ti%"ul "rocesului
de "roduc'ie5 "etrolul5 .a*ele naturale $i c4r,unele eli,erea*4 .a*e "ericuloase5 care "roduc
efectul de ser4. De ase%enea5 .ro"ile de .unoi $i "rocesele de incinerare "roduc e%isii to9ice5
cu% ar fi dio9idul de car,on $i %etanul.
Ma-oritatea %aterialelor "lastice nu sunt ,iode.rada,ile $i "ersist4 )n %ediul
)ncon-urator ti%" de sute de ani. De e9e%"lu5 "un.ile de "lastic se ,iode.radea*4 )n 20-0 de
ani5 )n ti%" ce sticlele "ot r4%ane intacte "e ter%en nedefinit.
Utili*area %aterialelor din "lastic "re*int4 at7t avanta-e c7t $i de*avanta-e. Dintre
avanta-ele utili*4rii "lasticului "ute% a%inti: .reutate %ic45 %are varietate de "ro"riet4'i5
4
"ro"riet4'i care nu "ot fi atenuate cu ale altor %ateriale5 lon.evitate5 %od de fa,ricare u$or5
consu% redus de ener.ie "entru fa,ricarea lui5 "re' redus.
De*avanta-ele utili*4rii %aterialelor din "lastic sunt: volu% %are de desc4rcare5 r4*,oi
,iode.rada,il5 un .rad %are de "oluare la incinerarea lor5 nu%ero$i aditivi care "ouea*4
%ediul5 %od dificil de reciclare @diversitate %are5 "roces de desco%"unere dificilA5
su,stan'ele de ,a*4 sunt )n "arte canceri.ene sau to9ice @de e9e%"lu P0CA.
8n acest %o%ent e9ist4 a"ro9i%ativ 23.000 de ,uc4'i de "lastic ce "lutesc "e fiecare
%il4 "4trat4 )n oceane5 c6iar $i )n *one nelocuite de o%. Confor% studiilor5 "lasticul ucide
"7n4 la un %ilion de "4s4ri %arine5 100.000 de %a%ifere $i "e$ti )n fiecare an5 %ulte dintre
ele %urind "rinse )n a%,ala-e $i ,uc4'i de nBlon.
Arderea "lasticului5 care con'ine clor or.anic din care sunt reali*ate %ateriale cu% ar
fi P0C-ul5 "ot cau*a nu%eroase e%isii "ericuloase. Atunci c7nd astfel de %ateriale "lastice
sunt arse5 su,stan'e c6i%ice foarte to9ice cu% ar fi dio9ina sunt e%ise.
Dio9ina este cea %ai to9ic4 su,stan'4 "entru or.anis%ul u%an. +a este canceri.en45
"rovoac4 "ro,le%e 6or%onale $i acu%ulea*4 .r4si%i )n or.anis%ul nostru. Dio9inele "4trund
de ase%enea $i )n culturi $i )n a"4 de unde )n final a-un. )n 6rana noastr45 acu%ul)ndu-se )n
or.anis%ul nostru.
Studiile recente indic4 fa"tul c4 inclusiv arderea .unoiului )n s"atele cur'ii este %ult
%ai "ericuloas4 dec7t se crede: "oate cre$te riscul ,olilor de ini%45 "oate a.rava "ro,le%ele
res"iratorii cu% ar fi ast%ul $i e%fi*e%ul5 "oate cau*a urticarie5 .rea'45 dureri de ca"5
"ro,le%e la siste%ul nervos5 rinic6i sau ficat5 la siste%ul de re"roducere $i de*voltare.
Arderea "oli%erilor de "oliester cu% ar fi "a6arele din s"u%45 t4vile "entru carne5
cartoanele de la ou45 cutiile "entru iaurt5 e%it stiren. Ca*ul de stiren "oate fi constant a,sor,it
"rin "iele $i "l4%7ni. ;a un nivel ridicat5 va"orii de stiren "ot afecta oc6ii $i %e%,ranele
%ucoase.
+9"unerea "e ter%en lun. la stiren "oate afecta siste%ul nervos central5 "rovoc7nd
dureri de ca"5 o,oseal45 sl4,irea or.anis%ului $i st4ri de"resive.
+le%entele "oluante care sunt e%ise de arderea "lasticului sunt trans"ortate "rin aer "e
distan'e lun.i sau scurte $i a"oi a-un. "e "4%7nt $i )n a"4. Multe dintre aceste ele%ente
"oluante cu% ar fi %ercurul5 ,ifenilul "oliclorinat5 dio9ina "ersist4 %ult ti%" )n %ediul
)ncon-ur4tor $i au tendin'a de ,ioacu%ulare5 ceea ce )nsea%n4 c4 devin %ai "uternici "rin
"4trunderea )n 6ran4.
Bioacu%ularea ele%entelor "oluante a"are de o,icei indirect "rin a"a conta%inat4 $i
"rin %7ncare5 %ai de.ra,4 dec7t "rin res"irarea aerului conta%inat direct. 8n natur45 efectele
5
asociate cu aceste ele%ente "oluante includ cancerul5 co"ii cu defor%a'ii5 "ro,le%e de
re"roducere5 ,oli de i%unitate $i anor%alit4'i neuro-co%"orta%entale.
+le%entele "oluante )i afectea*4 "e oa%eni direct5 dar $i indirect "rin consu%ul de
"e$te5 carne sau "roduse lactate $i ou4 conta%inate.
8ntr-o evaluare a acu%ul4rii de su,stan'e "lastice )n sedi%entele $i )ntinderile de a"4 s-
a constatat c4 "7n4 $i nisi"ul $i noroiul "la-elor au )n co%"o*i'ie "articule %icrosco"ice
"rovenite din de$eurile de "lastic.
Un studiu efectuat "e 1( "la-e $i estuare din Marea Britanie s-a a9at "e studiul
"articulelor care nu "4reau a fi naturale. !e*ultatul a ar4tat e9isten'a unei )ntre.i .a%e de
"oli%eri: nBlon5 "oliesteri5 su,stan'e acrilice. Studiul a ar4tat c4 )n vier%ii care tr4iesc )n
aceste *one "lasticul r4%7ne )n or.anis%ul lor "e "arcursul a c7teva *ile.
1.2. Noiuni fundamentale privind reciclarea plasticului
Dintre toate %aterialele recicla,ile5 "lasticul "oate fi reciclat cu efortul cel %ai "u'in.
Ma-oritatea su"er%arketurilor au )nce"ut s4 introduc4 "un.i ,iode.rada,ile. Acestea
sunt fa,ricate din "lastic ce se ,iode.radea*4 )n anu%ite condi'ii $i du"4 o anu%it4 "erioad4
de ti%".
+9ist4 dou4 ti"uri de "un.i de acest fel. +9ist4 "un.i din "lastic ,iode.rada,il5 care
con'ine un %ic "rocent de %aterial care nu este fa,ricat "e ,a*4 de "etrol5 $i "un.i din "lastic
foto-de.rada,il5 care se va de.rada atunci c7nd va fi e9"us la soare.
Biode.radarea "lasticului este )n "er%anen'4 un su,iect de studiu5 iar e9"er'ii $i
or.ani*a'iile non.uverna%entale se str4duiesc din ce )n ce %ai %ult s4 eficienti*e*e acest
"roces5 "entru ca nou4 s4 ne fie c7t %ai u$or s4 recicl4%.
!eciclarea %aterialelor "lastice s-a de*voltat constant $i se reali*e*4 )ntr-o .a%4 lar.4
)n %ulte state5 de$i %ai e9ist4 unele "ro,le%e te6nice5 econo%ice $i structurale de de"4$it.
De$i %asele "lastice "ot "4rea identice5 ele sunt .ru"e de %ateriale diferite5 av7nd o
structur4 %olecular4 diferit4. !eciclarea de"inde de "rocesul de se"arare a acestor %ateriale.
Acest lucru "oate fi o,'inut )ntr-un %od eficient )n fa,ricile care .enerea*4 %aterile
recicla,ile5 )n ur%a "rocesului de "roduc'ie.
Identificarea %aterialelor recicla,ile "e cate.orii "oate fi dificil45 e9ist7nd "ro,le%e
de identificare5 se"arare $i conta%inare. !eciclarea este )ns4 reali*at4 cu succes acolo unde
6
%aterialel recicla,ile clasifica,ile sunt )n cantit4'i suficiente5 de e9e%"lu a%,ala-e de "ale'i
sau saci utili*a'i )n industrie sau a.ricultur4.
Cele %ai scu%"e "roduse secundare din "lastic5 cu% ar fi cele ce "rovin din
calculatoare5 fotoco"iatoare $i o .a%4 lar.4 de ec6i"a%ente electronice si%ilare5 sunt foarte
solicitate. Identificarea cu "reci*ie a acestor %ateriale se reali*ea*4 "rintr-o te6nic4 s"ecial4
nu%it4 s"ecto%etru. 8n ur%a "roces4rii %aterialele sunt utili*ate )n %anufacturarea
ec6i"a%entelor electronice $i electrice noi.
Pro"riet4'ile %ecanice ale %aselor "lastice "ot fi sc6i%,ate )n ti%"ul recicl4rii $i de
aceea nu este "osi,il4 reciclarea unei cantit4'i %are din acela$i %aterial du"4 care acesta s4 fie
su"us unui nou "roces de reciclare.
Cel %ai ,un e9e%"lu de reciclare a "lasticului "oate fi reciclarea P+D-urilor. Sticlele
P+D sunt utili*ate )n cantit4'i %ari )n %ulte state. PolBet6*lene tere"6alate este nu%ele
co%"let al cuv7ntului P+D. Acesta este un %aterial de o re*isten'4 %are care este utili*at cu
foarte %are eficien'4 ca reci"ient "entru ,4uturi.
Sticla de "lastic a fost inventat4 )n SUA )n anul 1=(5 reciclarea acesteia )nce"7nd )n
1=((.
Av7nd )n vedere nu%4rul %are de sticle folosite care "ot fi e9"loatate la un cost
acce"ta,il5 avanta-ul recicl4rii acestora ar fi enor%.
? "ro,le%4 )n reciclarea acestor %ateriale este colectarea lor )n cantit4'i %ici de la
%ulte surse5 ceea ce "resu"une un cost ridicat. 8n unele state "oliticile ad%inistrative )$i
asu%4 o %are res"onsa,ilitate )n recu"erarea de a%,ala-e $i alte "roduse. Acest lucru
"resu"une de*voltarea recicl4rii %aselor "lastice "rin aco"erirea unor ele%ente ale costurilor
co%erciale tradi'ionale "rin %anufacturare $i distri,uire5 $i )n final de c4tre consu%ator "rin
"re'urile de "roduc'ie unor crescute.
Un alt o,stacol )n reali*area unui "roces eficient de reciclare este reciclarea diferitelor
ti"uri de "lastic5 ceea ce re"re*int4 o "ro,le%4 )n ceea ce "rive$te inco%"ati,ilitatea
"oli%erilor.
? solu'ie )n acest sens este introducerea a$a nu%i'ilor /co%"ati,ili*atori1 care crea*4
sta,ilitate "oli%eric4 )ntre le.4turile dintre structura diferit4 a %oleculelor %aselor "lastice.
Co%"ati,ili*atorii "ot face "osi,il4 "roducerea unui ti" de alia-e din "lastic de calitate
inferioar4. +9ist4 $a"te ti"uri de %ateriale "lastice diferite.
!eciclarea "lasticului este necesar4 deoarece desco%"unerea natural4 a acestuia )n
%ediul )ncon-ur4tor necesit4 "este #00 de ani. Prin reciclarea unei tone de "lastic se
7
econo%isesc )ntre (00 $i :00 k. de "etrol ,rut iar din 10 P+D-uri reciclate se "oate fa,rica un
tricou sau un %etru "atrat de covor.
Confor% unui studiu +uro"a a avut )n 200: o rat4 de reciclare a "lasticului de 2=>5
fiind de"4$it4 'inta sta,ilit4 de 225#>. Acest ra"ort a fost reali*at de "atru or.ani*a'ii
i%"ortante din do%eniu $i anu%e Plastics+uro"e5 +uPC5 +uP! $i ?r.ani*a'ia +uro"ean4 a
Asocia'iilor !eciclatorilor de Plastic @+P!?A.
Datele arat4 c4 )n 10 state euro"ene @Cer%ania5 +stonia5 Ce6ia5 Bel.ia5 Suedia5
Austria5 ?landa5 &orve.ia5 Slovenia $i +lve'iaA au reciclat "este 0> din "lasticul utili*at. 8n
sc6i%,5 Crecia5 ;ituania $i Malta au reali*at o rat4 de reciclare de 10>.
!a"ortul a eviden'iat a"ortul "o*itiv al unor ini'iative euro"ene de reciclare "recu% $i
introducerea sc6e%elor de sortare a de$eurilor %i9te din "lastic. Se "are c4 )n 200:5 )n +uro"a
a fost colectat a"ro9i%ativ #1> din "lasticul "ost-consu%5 restul a-un.7nd la .ro"ile de
.unoi.
Au fost reciclate #5 %ilioane de tone de de$euri din "lastic5 (5: %ilioane de tone fiind
destinate ca surs4 de ener.ie. 8n ciuda cre$terii cu > a ratei de reciclare5 cantitatea de de$euri
din "lastic a-uns4 la .ro"ile de .unoi a r4%as constant4.
Confor% statisticilor efectuate de Co%isia +uro"ean45 +uro"a este sufocat4 de P+D-
uri. 8n ciuda fa"tului c4 "lasticul este recicla,il5 )n fiecare *i se reciclea*4 doar un sfert din
cantitatea "rodus4 $i "us4 )n v7n*are.
Strate.ia %arilor co%"anii transna'ionale "roduc4toare de ,4uturi r4coritoare este de
a-$i %a9i%i*a valoarea ,randurilor "rin ado"tarea con'inutului de P+D reciclat )n a%,ala-ele
lor. !ecent a fost inau.urat4 $i )n !o%7nia5 la Caracal5 "ri%a ca"acitate de reciclare a
de$eurilor P+D $i "roduc'ie a .ranulelor "entru u* ali%entar.
Ini'iatorul este o fir%4 cu ca"ital inte.ral auto6ton5 unul din "ionierii P+D-ului
ali%entar din !o%7nia. De,utul co%"aniei a avut loc )n 1==35 "ri%a activitate fiind suflarea
"refor%elor P+D i%"ortate din +uro"a $i o,'inerea flacoanelor P+D.
Produc'ia de "refor%e a continuat )nce"7nd cu anul 20005 "entru ca a"oi5 du"4 o
sus'inut4 activitate de anali*4 $i docu%entare5 s4 ur%e*e deci*ia investi'iei )n 200: )n sin.ura
ca"acitate de reciclare ,ottle to ,ottle din !o%7nia. Proiectul a devenit o"era'ional )n cursul
lunii se"te%,rie 200=.
Investi'ia )n reciclarea P+D-ului a totali*at "este 2 %ilioane de euro $i a fost finan'at4
"re"onderent din credite ,ancare. Ca"acitatea de "roduc'ie este de 1.000 de tone de de$euri
P+D lunar5 ceea ce asi.ur4 co%"aniei ro%7ne$ti o cot4 de "ia'4 de 25(#> din totalul
ca"acit4'ilor de reciclare P+D food .rade din +uro"a.
8
Procesul de reciclare "resu"une dou4 eta"e distincte: eta"a de s"4lare5 %4cinare $i
transfor%are a de$eurilor P+D )n ful.i P+D5 reali*at4 "rintr-o instala'ie Sore%a ItalB5 $i eta"a
de .ranulare $i cristali*are a ful.ilor P+D $i transfor%are )n .ranule P+D reciclat @rP+DA5
reali*at4 "rin inter%ediul unei instala'ii co%"le9e +rea%a din Austria5 doi dintre cei %ai %ari
"roduc4tori %ondiali de te6nolo.ii )n reciclarea "lasticului.
Potrivit statisticilor na'ionale5 )n !o%7nia se consu%4 anual "este 1.000 de tone de
P+D ali%entar5 din care5 confor% ulti%elor esti%4ri5 rata de colectare a de$eurilor este de
2#>-23>. P7n4 la a"ari'ia investi'iei +so95 cea %ai %are "arte a acestor de$euri era reciclat4
$i transfor%at4 )n fi,re sintetice de Creentec6 SA Bu*4u5 o investi'ie taiEane*45 de "ionierat
)n reciclarea P+D-ului din !o%7nia5 alt4 "arte fiind transfor%at4 de o serie )ntrea.4 de %ici
antre"renori )n ful.i P+D destinat e9"ortului5 )n s"ecial de C6ina.
Co%"ania +co-!o% A%,ala-e a recu"erat $i valorificat )n anul 200= 2=> din
cantitatea total4 de a%,ala-e "us4 "e "ia'4 de clien'ii societ4'ii5 adic4 a"roa"e 20.000 tone de
de$euri de a%,ala-5 )n sc4dere cu 3> fa'4 de 200:5 din cau*a di%inu4rii activit4'ilor
econo%ice. ;a sf7r$itul anului 200=5 "ortofoliul de clien'i al +co-!o% A%,ala-e a-unsese la
1.2(0 de co%"anii5 )n cre$tere cu 2#> fa'4 de 200:.
1.3. Reciclarea plasticului n alte state
8n +uro"a5 "lasticul se )nt7lne$te cel %ai frecvent )n sectorul a%,ala-elor @a"roa"e
20>A5 )n sectorul de u* casnic @215>A $i )n cel al construc'iilor @1:>A.
Pentru ca "o"ula'ia s4 fie rece"tiv4 $i s4 fie %otivat4 s4 "artici"e la "rocesul de
reciclare a %aterialelor din "lastic5 tre,uie i%"le%entate anu%ite te6nici $i solu'ii care s4
facilite*e )n "ri%ul r7nd colectarea acestora.
De e9e%"lu5 )n Suedia5 )n %a.a*inele ali%entare e9ist4 a"arate s"eciale care
co%"actea*4 P+D-urile. 8n func'ie de nu%4rul de sticle introduse5 se eli,erea*4 un ,on iar la
cas4 cet4'enii )ncasea*4 su%a cores"un*4toare.
Astfel sunt %otiva'i cet4'enii s4 str7n.4 sticlele "entru colectare )n loc s4 le arunce5
deoarece "ri%esc ,ani )n sc6i%,. De ase%enea este "rote-at %ediul5 dar sunt conservate $i
resursele naturale $i ener.ie.
? astfel de %etod4 este utili*at4 $i )n Crecia sau )n Croa'ia.
8n Dane%arca5 la cu%"4rarea unui suc de la su"er%arket de e9e%"lu5 "e ,on este
trecut4 o .aran'ie "entru sticl45 iar la returnare5 clientul "ri%e$te ,anii "e sticl4 )na"oi. Sticla
"oate fi returnat4 )n %a-oritatea %a.a*inelor.
9
8n Statele Unite ale Americii sunt a%"lasate a"arate s"eciale de colectare a
a%,ala-elor din "lastic sau din sticl45 "entru fiecare astfel de de$eu cet4'enii "ri%esc un ,on
de 10 cen'i5 )n sc6i%,ul c4ruia se "ot face cu%"4r4turi sau se "ot "ri%i ,ani.
8n Germania ta9a "e P+D a avut un re*ultat foarte ,un5 duc7nd la %en'inerea
cur4'eniei. Caran'ia "entru a%,ala-ele din "lastic trecut4 "e ,on este de 052# +uro. Aceasta se
"l4te$te la cu%"4rarea "rodusului $i "oate fi recu"erat4 la returnarea a%,ala-elor. <iecare
cet4'ean .er%an colectea*4 s4"t4%7nal a"ro9i%ativ 15# k. de de$euri din "lastic.
8n anul 200:5 )n area !ritanie $colile au .4sit o nou4 %etod4 de a lu"ta cu "oluarea.
Sticlele de "lastic sunt transfor%ate )n fi,re5 din care vor fi confec'ionate unifor%e "entru
elevi.
A$a-nu%itele /unifor%e ver*i1 vor duce la econo%isirea si%'itoare a ener.iei. Pre'ul
unifor%elor este cu doar o lir4 sterlin4 %ai %ult dec7t cele o,i$nuite. Unifor%ele vor ar4ta la
fel ca orice 6aine confec'ionate din fi,re sintetice5 doar c4 fi,rele acestora sunt o,'inute doar
din sticle de cola5 fiind utili*ate doar sticle din "lstic trans"arent.
!eciclarea nu este sin.ura for%4 de valorificare a "lasticului. Acesta %ai "oate fi $i
recu"erat ener.etic.
8n +uro"a5 %ai %ult de -u%4tate din de$eurile de "lastic colectate sunt valorificate
ener.etic5 fiind folosite )n locul co%,usti,ililor conven'ionali. Asta5 datorit4 "uterii calorice
%ari5 co%"ara,ile cu cea a c4r,unilor su"eriori.
De "ild45 "olistirenul e9"andat are o %are "utere de )nc4l*ire5 c6iar %ai %are dec7t a
car,onului. +l su"ort4 s4 fie to"it )n instala'iile de recu"erare ener.etic45 f4r4 a eli,era no9e5
e%isii to9ice $i fu%.
!ecu"erarea ener.etic4 devine o solu'ie atunci c7nd reciclarea cost4 foarte %ult. 8n
"lus5 uneori5 reciclarea devine a"roa"e i%"osi,il45 dac4 de$eurile nu sunt colectate direct de la
surs45 a-un.7nd )n .unoiul %ena-er5 doar dac4 "rovin de la a%,ala-e foarte %urdare.
Ar.u%entele care "ledea*4 )n favoarea utili*4rii acestora ca )nlocuitor de co%,usti,il
conven'ional se refer4 la:
"uterea caloric4 %are5 co%"ara,il4 cu cea a c4r,unilor su"erioriF
costurile %ari de reciclare G atunci c7nd de$eurile de %ase "lastice nu sunt selectate
direct de la surs4 $i a-un. )n .unoiul %ena-er sau c7nd ele "rovin din a%,ala-ele
ali%entare cu un .rad %are de i%"urificareF
sunt de$euri ne,iode.rada,ileF "rin ur%are5 tre,uie eli%inate.
Cel %ai ,un e9e%"lu de reciclare a "lasticului "oate fi reciclarea P+D-urilor. Sticlele
P+D sunt utili*ate )n cantit4'i %ari )n %ulte state.
10
Strate.ia %arilor co%"anii transna'ionale "roduc4toare de ,4uturi r4coritoare este de
a-$i %a9i%i*a valoarea ,randurilor "rin ado"tarea con'inutului de P+D reciclat )n a%,ala-ele
lor.
8n !o%7nia5 "rocedeul cel %ai utili*at ast4*i este reciclarea %ecanic4 a de$eurilor de
%ase "lastice. Acesta se face f4r4 %odificarea structurii %aterialului @"oli%eruluiA5 $i const4
)n o"era'iile de e9trudare G .ranulare $i in-ec'ie. !eciclarea "rin "rocedee c6i%ice "resu"une
%odificarea structurii inti%e a %aterialului @desco%"unerea "oli%eruluiA $i o,'inerea %ateriei
"ri%e @%ono%erul de ,a*4 A.
Pentru de$eurile de %ase "lastice @P+5 PP5 P0C5 etc.A e9ist4 )n !o%7nia instala'ii de
reciclare care )nsu%ea*4 o ca"acitate de "este 22 de %ii de tone. Pentru de$eurile de a%,ala-e
din P+D e9ist4 instala'ii de reciclare cu o ca"acitate de circa 13 %ii de tone5 care sunt su"use
o"era'iilor de "relucrare "rin %4cinare $i s"4lare5 "entru a se o,'ine ful.i din P+D.
II.Eco-Rom Ambalaje
2.1. Pre"entarea or#ani"atiei
+co G !o% A%,ala-e este o or.ani*a'ie )nfiin'at4 la sf7r$itul anului 200 de %ai %ulte
co%"anii din industria ,unurilor de lar. consu% : Ar.us5 Ball Packa.in. +uro"e5 C6i"ita
!o%ania5 Coca-Cola HBC !o%7nia5 Heineken5 Mars !o%7nia5 Mun"last5 Pe"siCo5 !o%aIua
Crou" Borsec5 Detra Pak5 Unilever5 Ditan5 c4rora s-au al4turat )n anul 2011 Ber.en,ier5
DB%,ark $i Ursus5 ce are ca o,iect de activitate "reluarea de la "roduc4tori a o,li.a'iilor
le.ale de colectare $i valorificare a de$eurilor de a%,ala-.
In "erioada 200#-2003 +co-!o% A%,ala-e a initiat5 in "arteneriat cu autoritatile locale
si o"eratorii de salu,ritate5 "roiecte "ilot de colectare selectiva a deseurilor de a%,ala-e in 10
localitati din !o%ania "e esantioane de 10.000 de locuitori.
In anul 200( +co-!o% A%,ala-e a lansat Pro.ra%ul &ational de Colectare Selectiva a
deseurilor de a%,ala-e de la "o"ulatie. Din anul 200=, ca ur%are a investitiilor reali*ate de
+co-!o% A%,ala-e5 "este %ilioane de locuitori din ( de localitati din !o%ania au acces la
infrastructura destinata colectarii selective a deseurilor de a%,ala-e.
;a ora actuala, "este 2200 de co%"anii din !o%ania ,eneficia*a de "ac6etul de
servicii a o,iectivelor de valorificare si reciclare "entru a%,ala-ele introduse "e "iata
nationala. Din anul 20115 ca ur%are a investitiilor facute de catre +co-!o% A%,ala-e5 "este #
11
%ilioane de locuitori din 220 de localitati din !o%ania au acces la infrastructura destinata
colectarii selective a deseurilor de a%,ala-e.
8nfiin'area +co-!o% A%,ala-e a re"re*entat r4s"unsul "roduc4torilor la %odific4rile
le.islative .enerate de aderarea !o%7niei la Uniunea +uro"ean4. Potrivit aIuis-ului
co%unitar5 toate statele %e%,re au o,li.a'ia le.al4 de a colecta $i valorifica cel "u'in 30> din
cantit4'ile de a%,ala- "use "e "ia'4 de c4tre "roduc4tori $i i%"ortatori.
Dac4 )n vec6ile state %e%,re5 'inta %ini%al4 de valorificare a de$eurilor de a%,ala-
de 30> a fost atins4 la sf7r$itul anului 200:5 !o%7nia a ne.ociat o "erioad4 de tran*i'ie
.radual45 ti%" )n care 'inta anual4 de colectare cre$te e$alonat5 "7n4 a-un.e s4 se alinie*e cu
standardul euro"ean de 30>5 la ori*ontul anului 201.
+volutia in cifre:
2.2. Sistemul $Punctul %erde&
+co-!o% a%,ala-e este de'in4toarea licen'ei %4rcii /Punctul 0erde1 )n !o%7nia $i
liderul "ie'ei de "reluare de la a.en'ii econo%ici a o,li.a'iei de reciclare $i valorificare a
de$eurilor de a%,ala-e.
Punctul 0erde @)n .er%an4 der CrJne PunktA a a"4rut )n 1==#5 c)nd or.ani*a'ia
.er%an4 Duales SBste% Deutsc6land AC a decis transferarea dre"tului de folosire a %4rcii
sale )nre.istrate c4tre o or.ani*a'ie euro"ean45 Packa.in. !ecoverB ?r.anisation +uro"e
@P!? +uro"eA. !olul Punctului 0erde este cel al unei asocia'ii5 iar "rofitul o,'inut se
reinveste$te "entru de*voltarea infrastructurii.
12
Prin siste%ul KPunctul 0erdeK5 a.en'ii econo%ici "ot transfera5 "rin contract5
res"onsa,ilitatea de valorificare $i reciclare a de$eurilor de a%,ala-e c4tre or.ani*a'ia +co-
!o% A%,ala-e SA5 care5 la r7ndul s4u5 )nc6eie "arteneriate cu autorit4ti locale5 fir%e "rivate
sau %unici"ale de salu,ritate $i cu co%"anii care5 ulterior5 valorific4 sau reciclea*4 a%,ala-ele
colectate $i sortate.
Marca Punctul 0erde este o %arc4 de di%ensiune interna'ional45 "este 230 de %iliarde
de a%,ala-e fiind etic6etate cu aceste si%,ol.
/Punctul 0erdeK este un si%,ol care )i arat4 cu%"4r4torului c4 fir%a "roducatoare sau
i%"ortatoare a "roduselor res"ective este o co%"anie care s-a an.a-at ca a%,ala-ele
"roduselor sale5 colectate de la "o"ula'ie )n containere se"arate5 s4 fie reciclate sau
valorificate.
Se colectea*a selectiv reci"iente de "lastic "entru ,auturi @P+DA5 a%,ala-ele
"roduselor ali%entare5 cos%etice si deter.entilor5 caserole de "lastic $i "olistiren5 farfurii de
"lastic $i "un.i de "lastic5 s"4late )n "reala,il5 necolectandu-se selectiv a%,ala-e de "lastic
care au continut su,stante to9ice5 coro*ive sau ulei de %otor5 taca%uri de "lastic5 serin.i.
+co-!o% A%,ala-e a o"tat "entru i%"le%entarea )n !o%7nia a siste%ului de colectare
selectiv4 a de$eurilor5 consider7nd c4 acesta este r4s"unsul cel %ai "otrivit "entru realit4'ile
sociale $i econo%ice ale !o%7niei $i "er%ite )nde"linirea 'intelor euro"ene de valorificare a
de$eurilor de a%,ala- f4r4 a )%"ov4ra financiar consu%atorul. Astfel5 +co-!o% A%,ala-e a
decis s4 "un4 la dis"o*i'ia clien'ilor s4i %odelul de colectare /Der CrJne Punkt15 un siste%
or.ani*at de %ana.e%ent al activit4'ii de valorificare $i reciclare a de$eurilor de a%,ala- care
$i-a dovedit fia,ilitatea )n %ai ,ine de 0 de state din +uro"a $i A%erica de &ord.
2.3. Perspectivele desfasurarii actvitatii 'co(Rom Am)ala*e
+co-!o% A%,ala-e func'ionea*4 ca o interfa'4 )ntre "roduc4tori - care sunt clien'ii s4i
- societ4'ile de colectare a de$eurilor $i autorit4'ile centrale $i locale. Clien'ii +co-!o%
A%,ala-e ra"ortea*4 c4tre societate cantit4'ile totale de de$euri $i ti"ul acestora $i "l4tesc )n
func'ie de cantit4'i $i ti"olo.ia de$eurilor un anu%it tarif c4tre +co-!o% A%,ala-e.
Din acel %o%ent5 o,li.a'ia le.al4 de colectare a de$eurilor de a%,ala- revine +co-
!o% A%,ala-e. Aceasta5 la r7ndul s4u5 "l4te$te un anu%it tarif c4tre societ4'ile de salu,ritate
$i de colectare a de$eurilor care tri%it s"re reciclare cantit4'i de de$euri )n contul clien'ilor
+co-!o% A%,ala-e.
13
8n "lus5 societatea ra"ortea*4 "eriodic c4tre autorit4'i cantit4'ile de a%,ala-e introduse
"e "ia'45 cantit4'ile colectate $i cele tri%ise s"re reciclare. 8n anul 20025 societatea a )nce"ut
cu o ,a*4 ini'ial4 de :1 de clien'i5 )n "re*ent societ4'ile incluse )n siste%ul de .estionare a
de$eurilor al +co-!o% A%,ala-e sunt )n nu%4r de "este 2200.
Pentru a fi atins4 'inta na'ional4 de valorificare de 30> la ori*ontul anului 2015 va fi
nevoie ca "onderea cantit4'ilor de de$euri de a%,ala- colectate de la "o"ula'ie s4 creasc4
)n ur%4torii # ani de a"ro9i%ativ $ase ori fa'4 de nivelul actual5 'in7nd cont de fa"tul c4 la
"o"ula'ie se re.4sesc "este 30 de "rocente din cantit4'ile totale de a%,ala-e aflate "e "ia'45
restul fiind .enerat )n flu9ul industrial-co%ercial.
Pentru aceasta5 +co-!o% A%,ala-e a i%"le%entat siste%ul de colectare selectiv4 )n 22
de localit4'i din !o%7nia5 localit4'i av7nd o "o"ula'ie )nsu%at4 de "este 15: %ilioane de
locuitori. ?,iectivul "e ter%en %ediu al +co-!o% A%,ala-e este de a e9tinde acest siste% de
colectare selectiv4 a de$eurilor de a%,ala- la nivel na'ional.
+co-!o% A%,ala-e a recu"erat $i a valorificat 2=> din cantitatea total4 de a%,ala-e
"us4 "e "ia'4 de clien'ii societ4'ii5 adic4 a"roa"e 20.000 de tone de de$euri de a%,ala-5 din
totalul de 3#2.000 de tone de a%,ala-e "use )n circula'ie de ace$tia.
Datorit4 investi'iilor de la )nce"utul anului 20115 dar $i ca ur%are a cola,or4rii
co%"aniei cu "artenerii s4i5 nu%4rul localit4'ilor conectate la serviciile de colectare selectiv4
)n siste%ul +co-!o% A%,ala-e a crescut de la 22 la (05 )n ti%" ce nu%4rul de cet4'eni care
,eneficia*4 de acest serviciu a a-uns la :.:1=.3(5 co%"arativ cu 1.:00.000 )n 200:.
?,iectivele co%"aniei sta,ilite "entru anul 2011 au fost de"4$ite cu 2#>. Confor%
ra"oartelor de la sf7r$itul anului 20115 )n ca*ul a%,ala-elor din "lastic5 au fost recu"erate $i
reciclate 2=> din totalul scos "e "ia'45 fa'4 de li%ita %ini%4 de 20> i%"us4 de le.e.
Pentru anul 2015 +co-!o% A%,ala-e $i-a "ro"us ca o,iective strate.ice e9tinderea
"arteneriatului "u,lic-"rivat5 a serviciilor )n localit4'ile ur,ane cu "rec4dere $i cre$terea
eficien'ei ac'iunilor sale "rin %onitori*area atent4 a "erfor%an'ei fiec4rei localit4'i.
De ase%enea5 si-au "ros"us i%"le%entarea la nivel national a siste%ului inte.rat de
%ana.e%ent al deseurilor "entru toate ti"urile de a%,ala-e "rin de*voltarea sc6e%ei
industriale @colectarea deseurilor de a%,ala-e "rovenite de la a.entii econo%iciA si "rin
de*voltarea5 in coo"erare cu autoritatile locale si o"eratorii de salu,ritate5 a siste%ului de
colectare selectiva a deseurilor de a%,ala-e "rovenite de la "o"ulatie.
14
Concluzii
8n ciuda eforturilor de"use )n ulti%ii ani5 !o%7nia tre,uie s4 accelere*e "rocesul de
aco"erire cu servicii de colectare a deeurilor5 a colect4rii selective5 de sortare i recu"erare
astfel )nc7t s4 )nde"lineasc4 cerinele Uniunii +uro"ene5 dei %are "arte din o,li.aiile de
reciclare sunt )nde"linite.
<4r4 e9ce"ie5 toate o,iectivele "e care !o%7nia le are de )nde"linit )n ceea ce
"rivete %ana.e%entul deeurilor5 necesit4 o intensificare a activit4ilor )n acest do%eniu5 ce
i%"lic4 at7t creterea nu%4rului de a.eni econo%ici i a "ersonalului an.a-at5 c7t i o
diversificare a ofertei de "roduse i servicii )n do%eniu.
8n anii ur%4tori !o%7nia se va vedea nevoit4 ca5 "e de o "arte5 s4 .estione*e cantit4i
din ce )n ce %ai %ari de deeuri5 dar )n acelai ti%" va tre,ui s4 identifice soluii "entru
"revenirea .ener4rii de deeuri. +ste de ate"tat ca a%,ele nevoi %enionate s4 .enere*e
sc6i%,4ri funda%entale )n industria de .estionare a deeurilor i "e "iaa %uncii din acest
sector
A"ariia unor )ntre"rinderi sociale care s4 "reia res"onsa,ilit4ile le.ate de colectarea
i reciclarea deeurilor facilitea*4 de*voltarea sustena,il4 at7t a *onei5 c7t i a co%unit4ii i
re"re*int4 un avanta- "entru econo%ia naional4 i )n s"e45 "entru industria de "rofil.
Stiati ca L
!ecicland deseurile de "lastic5 econo%isi% ener.ie5 reduce% "oluarea5 se %icsorea*a
cantitatea de .unoi si conserva% resursele naturale5 care si asa sunt li%itate.
Pentru fa,ricarea unui k. de %aterial P+D se utili*ea*4 a"ro9i%ativ 2 k. de "etrol i
i%"ortante cantit4i de ener.ie. Produc'ia de "lastic utili*ea*4 :> din "roduc'ia de "etrol a
15
Clo,ului. Din 10 Pet-uri reciclate se "oate fa,rica un tricou sau un %etru "4trat de covor5 iar
din #0 de Pet-uri se "oate face un "ulover.
Desco%"unerea natural4 a "lasticului )n %ediul incon-urator necesit4 "este #00 de ani
din cau*a %aterialelor care )l alc4tuiesc.
!eciclarea "lasticului reduce .enerarea de C?2 de 2.# ori. ;a reciclarea unei tone de
"lastic se econo%isesc "7n4 la :00 tone de "etrol ,rut.
!ecicland o sticla de "lastic este econo%isita ener.ie suficienta "entru functionarea
unui ,ec de 30M ti%" de 3 ore.


Bibliograie
Hol,an &ina G Protecia mediului n Uniunea European Suceava 2010
Un.ureanu5 C. Gestionarea integrat a deeurilor municipale. Di%ioara: +ditura
Polite+nica 2,,-
6tt":NNEEE."rotectia-%ediului.roN
6tt":NNEEE..reen-re"ort.roNrevistaNra*,oiul-de-"lastic
6tt":NNEEE.eco%a.a*in.roN
6tt":NNEEE.ecolo.ic.rec.roN
EEE.reciclaredeseuri.or.N
EEE.ecoro%a%,ala-e.ro
16
17