ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Oligopolul. Piaa telefoniei mobile.

Trnclanu Alexandra Toader Ctlina Grupa 5
-20111
Cuprins
Introducere ....................................................................
...................................................... 3 Scurt istoric..........
................................................................................
................................. 4 Structura pietei ...........................
................................................................................
.......... 5 Gradul de concentrare al pietei ...................................
........................................................ 9 Comportamentul corpor
atiilor ........................................................................
................... 11 Intelegerile tacite......................................
........................................................................... 13 C
oncluzii .......................................................................
...................................................... 14 Bibliografie selectiva
................................................................................
........................... 15
2
Introducere Confluenta teoriilor din manualele de economie studiate conduc catre
o definitie simpla a pietei de oligopol si anume: oligopolul reprezinta structu
ra de piata cea mai raspandita in tarile dezvoltate din punct de vedere economic
in care oferta este asigurata de un numar relativ mic de firme (cativa vanzator
i), intre care nu exista diferente semnificative sub aspectul inzestrarii tehnic
e, fortei economice, nivelului costului mediu, gradului de internationalizare a
activitatii. Fiecare vanzator reprezinta o firma mare, cu o forta economica, teh
nologica si financiara ridicate, detine o pondere importanta in oferta totala si
are capacitatea de a influenta piata in mod direct (prin deciziile privind pret
ul, cantitatea, publicitatea, lansarea in modele noi, modul de comercializare et
c.), si indirect (prin reactiile pe care le are la actiunile concurentilor). In
sprijinul acestei teorii vin numeroase exemple intalnite pe diverse piete, in di
ferite culturi si in conditii economice diferite, dar care sustin aceleasi trasa
turi pentru acest tip de piata, cum ar fi: produsele petroliere, mobila, tehnica
electronica de calcul, autovehiculele, tigaretele, produsele alimentare cu un g
rad ridicat de prelucrare, audiovizualul, majoritatea materiilor prime neagricol
e, bunurile electrocasnice, incaltamintea, articolele de toaleta, de confort per
sonal, bauturile racoritoare, cimentul, produsele siderurgice, medicamentele, en
ergia electrica, detergentii, liniile aeriene, sistemul bancar, etc. Cateva cifr
e sunt relevante. Pe plan mondial, productia de autovehicule este asigurata de 1
50 de firme. Doua dintre ele, General Motors si Ford produc aproximativ 1/3 din
toate autovehiculele oferite pietei, iar 75 % din productia mondiala se asigura
doar de catre zece companii. Diferenta principala dintre oligopol si alti oferta
nti pe pietele imperfecte este ca oligopolul are un comportament strategic. In e
laborarea strategiilor si adoptarea deciziilor (mai ales in privinta pretului fi
ecare oligopol fiind un cautator de pret) oligopolul se confrunta cu o dilema fu
ndamentala: sa adopte un comportament de cooperare sau de confruntare cu celelal
te cateva firme din industrie. Daca firmele coopereaza, obtin avantaje mai mari
ca grup, comportandu-se ca un monopol; daca o firma dezerteaza din cooperare ea va
obtine mai multe avantaje pentru sine, iar daca celelalte vor face la fel, va f
i mai rau atat pentru grup, cat si pentru fiecare. Starea de echilibru care se r
ealizeaza prin luarea in calcul, de catre fiecare firma, doar a castigurilor pro
prii, fara a coopera cu ceilalti, este numita echilibru noncooperant.
3
Se mai numeste si echilibru Nash de la numele matematicianului John Nash care in
anii '50 a dezvoltat Teoria jocurilor a adoptarii rationale a deciziilor in situa
tiile cand mai multi participanti sunt in competitie, fiecare aproape egal ca fo
rta cu ceilalti, iar fiecare reactioneaza la reactiile celorlalti. Firma adopta
un comportament strategic si alege solutia optima tinand seama de ce pot face ce
ilalti. Mai este cunoscut si ca dilema prizonierului. Relatiile dintre firmele c
are actioneaza pe piata de oligopol nu pot fi incadrate intr-o schema rigida, pe
ntru ca nu exista o teorie generala a oligopolului, ci doar situatii particulare
si modele specifice. Ele pot fi incluse in doua modele extreme: relatii de conf
runtare deschisa (oligopolul noncooperant) si relatii de cooperare" limitata, din
interes. Un tip de piata de oligopol cu strategie cooperanta se bazeaza pe exis
tenta unor intelegeri, exprese sau tacite, dar confidentiale, asupra unor chesti
uni importante, dar limitate, prin care participantii isi asuma comportamente co
mune sau similare, comportamente (si intelegeri) aflate adeseori la limita legii
sau in conflict cu ea (dar pentru care cu greu se pot aduce dovezi). Exista num
eroase situatii tipice dintre care trei sunt relevante: oligopol coordonat, de t
ipul cartel sau trust; oligopolului asimetric sau mixt; intelegeri temporare si
partiale1. Pentru a evidentia caracteristicile pietei de oligopol, am ales sa pr
ezentam piata telefoniei mobile.
Scurt istoric
Pe aceasta piata, monopolul a fost detinut pana in 1997 de Telemobil, initial cu
noscuta sub numele de Telefonica Romania, care a lansat servicii NMT 450 in 1993
. Din 1996, doi operatori au obtinut licente GSM iar serviciile lansate de acest
ia in 1997 au inregistrat un mare succes comercial, care a eliminat temporar de
pe piata prezenta Telemobil.
Pe piata telefoniei mobile din Romania opereaza in prezent 4 mari companii, ment
ionand faptul ca Zapp a fost preluata de Cosmote Romania: Orange, Vodafone, Cosm
ote si RCS&RDS (din 2006, prin DigiMobil). Prima companie care a introdus sistem
ul GSM in Romania a fost Connex, in luna aprilie a anului 1997, fiind urmata la
doar o luna diferenta de operatorul de telefonie mobila Dialog. Daca asteptarile
acestora se situau undeva la valoarea de 50 000 de abonati, la sfarsitul anului
1997 cifrele arata o valoare de 10 ori mai mare, companiile inregistrand cate 5
00.000 de abonati fiecare. Acestora li se adauga din anul 2005 Cosmote Romania,
care patrunde pe piata romaneasca prin preluarea fostului Cosmorom si din anul 2
006 compania RCS&RDS.
1
R. Lipsey; K. A. Chrystal, Economia pozitiva, Editura Economica, p. 300-305
4
Structura pietei In continuare vom prezenta structura pietei telefoniei mobile d
in Romania tinand cont de urmatorii indicatori: cota de piata, gradul de concent
rare a pietei, bariere la intrare. Cota de piata (%) Furnizor Anul 2005 2006 200
7 2008 2009 Orange Vodafone Cosmote Zapp Digi
49,8 47,6 43,1 37,3 37,8
44 45,4 38,7 34,7 33,2
0,5 4,3 15,9 21,2 23,8
5,7 2,7 2,3 2,1 1,2
1 4 4,7 4
Tabel : prelucrare proprie din urmatoarele surse: www.orange.ro , www.marketwatc
h.ro, www.ancom.org.ro, www.zf.ro Telefonia mobila nu mai este de mult timp un l
ux, ci o o veritabila necesitate. Acest lucru este sustinut atat de cota de piat
a detinuta de fiecare furnizor, dar si de rata de penetrare a serviciilor de tel
efonie mobila. Daca ne orientam numai dupa ultima perioada (semestrul II din 200
8 pana in semestrul I 2010), observam in medie o usoara crestere a numarului de
utilizatori (identificati prin numarul de cartele SIM active).
Sursa: Raport ANRCTI- Piata de telecomunicatii electronice in semestrul I 2010
5
In opinia noastra, acest lucru este determinat si de faptul ca majoritatea celor
care utilizeaza telefonia mobila detin mai multe cartele SIM diferite din punct
de vedere a furnizorului de servicii, pentru ca de la fiecare poate obtine dive
rse beneficii care il avantajeaza.
Orange Orange Romania este cel mai mare operator de telefonie mobila din tara. P
ana in luna aprilie a anului 2002, Orange a operat sub brandul Dialog. Pornind d
e la zero, Orange a reusit sa atraga clienti prin produsele si serviciile sale d
e calitate, detinand pozitia de challenger pe piata pana in septembrie 2004, can
d a reusit sa devina leader, surclasand Vodafone. Daca in luna februarie 2006, O
range atingea pragul de 7 mil de clienti, in luna septembrie a anului 2009, comp
ania detine un portofoliu de 10,694 de clienti, in crestere cu 4,7% fata de anul
2008, avand o acoperire a populatiei de 96,6%. In ceea ce priveste veniturile s
ale, in momentul intrarii Cosmote pe piata, Orange inregistra un venit de 870 mi
l euro si un numar de 6,3 mil de clienti. Trendul ascendent al cifrei de afaceri
a fost sustinut si de o investitie de peste 1,4 mld de euro, atingand in anul 2
008 o cifra de afaceri de 1,31 mild euro, iar in primele 9 luni ale anului curen
t, o valoare de 800 mil euro, in scadere cu 18,1 % fata de aceeasi perioada a an
ului trecut, scadere datora efectelor crizei financiare. Fiind o companie cu pes
te 2700 de angajati, Orange a reusit sa isi mentina pozitia de leader pe piata r
omaneasca prin capacitatea de a se adapta si de a se dezvolta prin spiritul sau
inovator si de a oferi clientilor sai produsele si serviciile optime pentru sati
sfacerea nevoilor lor.
Vodafone Vodafone este cel de-al doilea mare operator de telefonie mobila ca num
ar de clienti din Romania, fiind totodata prima retea GSM lansata in Romania, in
luna aprilie 1997. Pana in luna noiembrie 2005, compania era cunoscuta sub nume
le de Connex, ulterior, suferind un proces de rebranding, in intentia de a fi in
tegrata in reteaua globala Vodafone. Daca pana in septembrie 2004, Vodafone s-a
bucurat de pozitia de leader, in prezent, compania este plasata 6
pe locul secund. La sfarsitul anului 2005, Vodafone inregistra o baza de 6 milio
ane de clienti, reusind sa ajunga in prezent la un numar de 9 535 248 clienti, r
eusind o capacitate de acoperire a populatiei de 98,6% si teritoriala de 82,92%.
Datorita capacitatii sale competitive si a gradului sau ridicat de tehnologizar
e si inovatie, Vodafone a fost prima care a lansat pe piata romaneasca serviciul
3G, bazat pe tehnologia UMTS (W-CDMA), avand o acoperire de peste 30% din terit
oriul Romaniei. De asemenea, in 2006, Vodafone a imbunatatit acest serviciu, lan
sand 3G Broadband (HSDPA-3,5G). In ceea ce priveste veniturile sale in anul 2006
, comparativ cu Cosmote Romania, Vodafone a inregistrat o valoare de 1,06 mld de
euro si o valoare a EBITDA de 502 mil de euro, valori ce au urmat un curs ascen
dent si in anul urmator, cand cifra de afaceri a companiei a atins 1184 mld euro
, iar EBITDA 558 mil euro, cu 11,2% mai mult fata de anul precedent. Cu un numar
de peste 3000 de angajati si cu investitii de 1,5 mld euro in ultimii 10 ani, V
odafone inregistreaza in prima jumatate a anului 2009, o cifra de afaceri de 486
mil euro, in scadere cu 20,9% fata de anul precedent si o EBITDA de 223 mil eur
o, diminuat cu 22,6% fata de 2008, principala cauza reprezentand-o deprecierea m
onedei nationale.
Cosmote COSMOTE Romania, membra a grupului COSMOTE, s-a lansat pe piata romaneas
ca in decembrie 2005 cu scopul de a face telefonia mobila accesibila tuturor rom
anilor. Inca de la inceputul activitatilor sale comerciale, COSMOTE Romania si-a
asumat un plan ambitios de extindere a retelei, precum si o strategie corespunz
atoare pentru a furniza servicii de telefonie mobila de calitate, accesibile tut
uror. Mai mult, COSMOTE a fost primul operator care a introdus o politica transp
arenta de tarifare a serviciilor de voce, fara inscrisuri mici, promovand tarifa
rea unica, fara diferentiere intre retele. In acelasi timp, COSMOTE a introdus p
e piata cele mai accesibile pachete de servicii pe segmentele cartele preplatite
si abonamente. Ca rezultat al strategiei sale, la sfarsitul lunii martie 2009,
COSMOTE a ajuns la peste 6,1 milioane de utilizatori si o cota de piata de 23%,
continuand sa fie cel mai dinamic operator de pe piata. In anul 2008 compania si
-a dublat veniturile, raportand o valoare EBITDA pozitiva, de 22,5 milioane euro
. Astfel, COSMOTE si-a indeplinit principalul
7
obiectiv financiar pentru anul 2008. In trimestrul 1 din 2009, compania a raport
at o crestere de 84% a veniturilor si o valoare EBITDA de 13 milioane euro. COSM
OTE Romania continua dezvoltarea retelei sale nationale de distributie, care, in
momentul de fata, este formata din peste 840 de magazine COSMOTE, Germanos, Int
ernity, Romtelecom si numerosi dealeri independenti. Ca urmare a investitiilor s
emnificative, COSMOTE Romania si-a extins in timp record acoperirea retelei, dub
land acoperirea la nivelul populatiei si tripland acoperirea teritoriului numai
in ultimul an. In prezent COSMOTE ofera acoperire pentru peste 98% din populatie
si 87,5% din teritoriu. Pentru a sustine cresterea rapida a companiei, COSMOTE
a devenit unul dintre cei mai dinamici angajatori de pe piata. In ultimii doi an
i, COSMOTE a creat peste 600 de locuri de munca, echipa fiind astazi formata din
peste 1.000 de angajati. Grupul COSMOTE, care are in prezent peste 20,7 de mili
oane de utilizatori la nivel regional, desfasoara operatiuni de succes in cinci
tari din Sud Estul Europei Grecia, Romania, Bulgaria, Albania si FYROM prin comp
aniile locale COSMOTE Grecia, COSMOTE Romania, GLOBUL, AMC si COSMOFON.
RCS & RDS Digi Mobil RCS & RDS este un operator de servicii de telecomunicatii d
in Romania, infiintat in anul 1994. Compania Romanian Cable Sistem (RCS) a cunos
cut o dezvoltare rapida pe piata din Romania, primii pasi concretizandu-se prin
achizitionarea mai multor retele de comunicatii din tara. Deja in anul 1996 se r
ealizeaza consolidarea Grupului RCS, iar acesta incepe sa se extinda tot mai mul
t prin achizitii. Compania RCS & RDS este prezenta inca din anul 1998 in Ungaria
si incepand cu anul 1999 in Slovacia oferind in acest moment servicii de televi
ziune prin cablu, Internet sitelefonie fixa. In prezent (martie 2008), RCS & RDS
are operatiuni in Ungaria, Slovacia, Serbia, Cehia,Croatia si in Moldova. Princ
ipalul actionar este Cable Communications Systems din Olanda, cu 94,15%, al caru
i actionar majoritar este omul de afaceri Zoltan Teszari.
8
Gradul de concentrare al pietei
Avand aceste date la dispozitie putem calcula un indicator semnificativ pentru a
demonstra insusirea de piata de oligopol a pietei telefoniei mobile, si anume g
radul de concentrare al pietei. Acesta se calculeaza pe baza indicelui Herfindah
l Hirschman (HHI) care reprezinta suma patratelor cotelor de piata detinute de f
urnizori (in functie de volumul total de trafic originat de utilizatorii finali)
. Daca HHI <1000, gradul de concentrare al pietei este mic; daca 1000<HHI<1800,
gradul de concentrare a pietei este moderat; daca HHI>1800, gradul de concentrar
e a pietei este mare; o valoare a HHI de 10000 este specifica situatiei de monop
ol.
5000 4000 3000 2000 1000 0 2005 2006 2007 2008 2009 Indicele HHI
Dupa cum se poate observa in toata aceasta perioada, gradul de concentrare al pi
etei este mare atunci cand ne referim la piata telefoniei mobile avand in vedere
furnizorii acestor servicii si volumul total de trafic, o situatie de altfel sp
ecifica oligopolului. Acest indicator este unul dintre cele mai puternice argume
nte atunci cand vorbim si despre politica de concurenta. Spre exemplu, HHI > 180
0 (deci un grad de concentrare mare a pietei) indica si bariere mari la intrare.
Conform Glosarului Comisiei Europene de termeni folositi in politica de concure
nta barierele de intrare sunt definiti ca acei factori care previn sau impiedica
companiile de a intra pe o anumita piata. Este de remarcat faptul ca cea mai nou
intrata companie pe piata telefoniei mobile (RCS&RDS prin Digi Mobil) nu reusest
e sa depaseasca o cota de piata de 5% din momentul penetrarii in acest domeniu s
i pana in prezent. Cauzele esentiale constau in faptul ca operatorii dominanti a
u avut suficient timp sa construiasca economii de scala si sa capitalizeze exper
ienta si cunoastere profunda a pietei locale. In ultima instanta toate acestea s
e traduc in avantaje absolute de costuri cu marketingul, distributia si vanzaril
e. Faptul ca au construit in acest timp imagini foarte puternice ale 9
brand-urilor lor in mintea consumatorilor nu sunt nici ele de neglijat in ecuati
a competitivitatii. Pentru ca RCS&RDS sa reuseasca o patrundere mai profunda pe
aceasta piata, trebuie sa aiba in vedere anumite aspecte esentiale cum ar fi : s
a inregistreze un avantaj competitiv pe termen lung asupra celorlati fie din pun
ct de vedere a costurilor, fie din unghiul diferentierii clare a ofertei, sa gas
easca o modalitate de a neutraliza partial sau total avantajele concurentiale al
e liderilor de piata sau sa sa gaseasca un instrumentar eficient de a limita efe
ctele contraofensivelor lansate de ceilalti competitori. Aceste trei optiuni str
ategice nu se exclud reciproc. Fiecare dintre aceste optiuni ar putea schimba re
gulile jocului in piata, ar putea eventual neutraliza avantajele liderilor din a
cest moment si nu in ultimul rand ar da posibilitatea noului venit de a impune p
ropriile avantaje concurentiale in privinta costurilor sau a diferentieri servic
iilor2. Prima optiune in discutie este adaptarea. Noul venit trebuie sa inoveze
modul in care sunt executate diferitele activitati din lantul valorii adaugate.
In cazul Digi Mobil, acest lucru s-ar putea traduce printr-un nivel mai sofistic
at al relatiilor cu clienti, un sistem de facturare mai transparent, o crestere
dramatica a cheltuielilor de marketing in comparatie cu cele ale concurentei, po
zitionarea radical diferita a serviciilor sale, un tip radical diferit de organi
zatie de vanzari, o retea de telefonie mobila considerabil mai ieftina sau un no
u canal de distributie. In orice caz adaptarea lantului valorii adaugate este un
proces care depinde masiv de creativitatea organizatiei si nu se poate realiza
printr-o noua rutina sau fara a recurge la surprinderea adversarului. A doua opt
iune strategica se refera la redefinirea orizontului concurential. Noul venit se
poate concentra exclusiv pe un anume segment al pietii (companii sau piata rezi
dentiala), un anume tip de servicii (voce sau date) sau un anume canal de distri
butie Ultima si cea mai riscanta optiune este un atac masiv asupra pietei rezult
at in urma investitiilor masive fara a insista asupra adaptarii la piata sau a r
edefinirii pietei. Aceasta strategie implica pur si simplu cumpararea cu orice p
ret de cota de piata, cresterea vitezei fluxului de numerar precum si afilierea
consumatorului pe termen scurt la brand datorita preturilor foarte mici si recla
ma omniprezenta. In acest scenariu, noul venit nu e preocupat sa faca altceva de
cat ce au facut la timpul lor operatorii deja existenti incercand sa-i depaseasc
a prin mobilizarea disproportionata de resurse intr-un efort investional imposib
il de contracarat. Avand in vedere rezervele de resurse ale Vodafone, Orange si
Cosmote, este insa putin credibil ca o asemenea strategie ar putea avea succes.
Pe de alta parte disponibilitatea de a investi masiv este un ingredient suplimen
tar cheie la o strategie bazata pe adaptare la piata
2
http://www.bucharestconsultinggroup.ro
10
si/sau redefinirea acesteia. In cazul Digi Mobil investitia masiva in marketing
si vanzari (promotii, distributie si preturi) precum si in infrastructura tehnol
ogica poate in cele din urma conduce la generarea propriului avantaj concurentia
l in contextul in care atat cei trei mari competitori aleg linistite crema piete
i.
Comportamentul corporatiilor Pornind de la definitia Echilibrului Nash (situatie
in care jucatorii, interactionand unii cu altii, aleg cea mai buna strategie av
and in vedere strategiile alese de ceilalti jucatori) vom prezenta in continuare
cateva exemple relevante.
Strategia Cosmote in lupta cu doi giganti Orange si Vodafone 22 Mai 2007 Cand am
intrat pe piata era si, de altfel, este si acum, o perioada dificila, din cauza
ca piata prezinta un grad ridicat de penetrare a telefoniei mobile. In prezent a
ceasta este de 85%, iar la momentul venirii noastre, acum un an si jumatate, era
de 72 %. In conditiile unui grad mare de pentrare a pietei si existentei unei c
oncurente a doi mega jucatori internationali mai puternici decat noi, strategia
noastra a fost diferentierea. Am facut acest lucru la inceput si-l facem si acum
. Ne diferentiem de concurenta nu doar din punctul de vedere al ofertei, dar si
prin felul in care comunicam. Am venit pe piata cu oferte agresive, accesibile,
relevante pentru consumatori si inovatoare, oferte care sa faca diferenta si pe
care consumatorii sa le aprecieze. Apoi, comunicarea abordata de noi are o strat
egie diferita. Competitorii nostri se concentreaza mai mult pe imagine si pe par
tea emotionala, comunicarea noastra din ultimele 15-16 luni este una rationala b
azata pe situatii din viata reala, cu oameni reali care duc o viata reala si se
confrunta cu probleme reale. (Sursa: www.businessmagazin.ro)
11
Cosmote a intrat destul de agresiv pe piata din Romania, in decembrie 2005, cand
la acea vreme, inca nu erau cunoscute ofertele cu mii de minute in retea. Cu of
erta de 2000 de minute in retea si 2000 de SMS-uri, piata telefoniei mobile a cu
noscut practic o noua etapa, etapa sutelor si/sau miilor de minute in reteaua pr
oprie. Oferta este una chiar profitabila pentru operatorii de telefonie mobile p
entru ca, daca ar fi sa ne raportam la costurile de interconectare in cadrul ret
elei, acestea sunt 0 deoarece sunt folosite antenele proprii. Castigul? Daca un
utilizator are abonament sau cartela prepaid in reteaua X si vrea sa sune in ret
eaua Y, atunci X va trebui sa plateasca lui Y o taxa de interconectare in valoar
e de 6 eurocenti. Ideea de a oferi atat de multe minute in retea vine de la prem
isa ca utilizatorul abonamentului sau a cartelei prepaid va consuma o buna parte
din aceste minute cu prietenii din retea, dar in mod sigur mai are cunostinte,
prieteni si in alte retele mobile. Reactie la RCS & RDS, Vodafone isi modifica of
erta 3G 30 iulie 2008 La scurt timp dupa ce RCS & RDS a anuntat ca va avea ofert
a de date pe mobil gata de lansarea comerciala pina la final de an, Vodafone Rom
ania a anuntat o noua oferta pe partea de date. Sigur, cunosc raspunsul oficial:
Vodafone lucra de mai mult timp la lansarea acestei oferte si nu avea cum sa st
ie ca tocmai azi va face si RCS & RDS un astfel de anunt. Totusi, eu cred ca e v
orba de prima tentativa de a contracara avansul RCS&RDS, deocamdata vizibil doar
pe voce, ca si Cosmote, dar care s-ar putea sa fie foarte agresiv pe partea de
date mobile, un segment vital pentru Vodafone si Orange. (Sursa: http://www.dand
ragomir.biz)
Recent, cei trei operatori de telefonie mobile au lansat noul IPhone4. Este adev
arat ca Orange a intrat primul pe piata cu abonamente care sa insoteasca minunat
ul Smartphone dar la scurt timp Vodafone si Cosmote l-au introdus in grila lor d
e promovari. Bineinteles, si acestia au conceput diverse planuri tarifare care s
a insoteasca smartphone-ul, cele doua oferte fiind apropiate si ca pret si ca pa
chet de optiuni (minute in retea, minute nationale, diverse optiuni pentru inter
net pe mobil etc). Tinand cont de asemanarile tot mai evidente dintre operatorii
de telefonie mobila, singura modalitate de diferentiere o reprezinta calitatea
serviciilor, timpul redus de raspuns la problemele utilizatorilor si interesul p
entru multumirea si satisfacerea nevoilor consumatorilor. 12
Intelegerile tacite
Intelegerile de acest tip reprezinta o abatere de la principiul liberei concurent
e, avand ca efect cresterea preturilor si reducerea posibilitatii de alegere a p
roduselor de catre consumatori.
Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei
Pana in mometul de fata exista doar suspiciuni in ceea ce priveste intelegerile
intre colosii telecomunicatiilor mobile si implicit a unui posibil abuz colectiv
de pozitie dominanta. In acest sens s-au deschis cateva anchete. Una dintre ele
, deschisa in 2007 vizeaza companiile Orange si Vodafone aceastea doua fiind sus
pectate de pozitie dominanta colectiva. Suspiciunile deriva din mai multi indici c
um ar fi: nivelul ridicat de concentrare a pietei, stabilitatea cotelor de piata
, nivelul ridicat al barierelor la intrare, similaritatile de comportament si om
ogenitatea ofertelor celor doi mari operatori, nivelurile semnificativ mai mari
de profitabilitate in raport cu competitorii lor de pe acelasi segment si chiar
cu subsidiarele din alte state ale acelorasi grupuri. Daca se va ajunge la concl
uzia vinovatiei acestora , ei ar putea fi amendati cu pana la 10% din cifra de a
faceri. (sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1001908-orange-vodafone-suspe
ctateoligopol.html) O alta ancheta a fost deschisa in 2009 si vizeaza posibile i
ntelegeri pe piata comercializarii produselor preplatite de telefonie mobila in
sensul unor practici anticoncurentiale prin stabilirea preturilor de revanzare s
i intelegeri intre agentii economici implicati pe intreg lantul de distributie a
l Orange Romania, Vodafone Romania si Cosmote. Poate intelegerea cea mai mediatiza
ta si de efect a fost intre Cosmote si Zapp. Inca din martie 2009 au fost purtat
e discutii despre preluarea companiei Telemobil de catre grupul elen OTE. Practi
c Zapp ramane o enitate distinct, dar pune la dispozitia Cosmote cele 2 retele p
e tehnologii diferite (3G si CDMA). Preluarea Zapp de catre Cosmote a fost reali
zata in iunie 2009. Scopul celor de la Cosmote a fost intrarea pe piata servicii
lor pentru companii, pe segmental de business, segment deja impartit intre Orang
e si Vodafone. 13
Cosmote a incercat inca din 2006 sa obtina o licenta pentru 3G, dar a pierdut in
fata operatorilor RCS&RDS si Telemobil. Considerata favorita pentru una dintre
cele doua licente, Cosmote a avut o oferta surprinzator de slaba la criteriul aco
perire geografica si a populatiei. Prin preluarea Zapp, Cosmote poate sa intre pe
segmentul cel mai dinamic al telecomunicatiilor, si anume internetul mobil. Uni
i specialisti in domeniul telecom sunt de parare ca daca nu se vor depune efortu
ri considerabile pentru a se reusi sa se treaca la o tehnologie alternativa, Cos
mote are putea sa dispara in 5-10 ani. Din fericire operatorul grec, acest lucru
a fost posibil. Noile abonamente de date cu care a intrat pe piata sunt destul
de competitive. Cel mai ieftin abonament de date este Connect Now+ in valoare de
8,32euro pe luna cu un trafic de 3GB la o viteza de pana la 7,2 Mbps. Orange ar
e in paleta de abonamente de date pachetele Colibri, cel mai ieftin fiind Colibr
i 7 in valoare de 7 euro pe luna fiind inclus un trafic de doar 0,5 GB. Vodafone
nu acorda decat 1 GB trafic inclus pentru cel mai ieftin abonament de date, si
anume, pentru Internet Nelimitat Standard.
Concluzii La mai bine de 10 ani de la aparitia industriei telefoniei mobile pe p
iata din Romania operatorii au ajuns sa fie colosii industriei IT&Comunicatii. C
u un profit cumulat de peste 1 miliard de dolari anual, o baza solida de clienti
si o prezenta media imposibil de evitat, operatorii de telefonie mobila par a f
i o forta mereu crescatoare in intreaga economie. Piata telefoniei mobile este u
n exemplu bun pentru structura de oligopol intrucat intruneste toate aspectele a
cestei tipologii: putini furnizori ai acestui serviciu, cote de piata mari, grad
de concentrare a pietei mare, bariere mari la intrare; am demonstrat pe parcurs
ul acestei lucrari prin cifre exacte si comportamente ale companiilor tocmai ace
ste caracteristici. Lasand la o parte aspectele negative pe care le gasim pe ace
asta piata (razboiul preturilor si al ofertelor, numarul mic de optiuni in alege
rea furnizorului, etc.,), putem identifica si aspecte extrem de importante si be
nefice pentru noi ca si societate in sensul ca, aparitia acestui domeniu si a ac
estor giganti a generat (cumulat) peste 15.200 de locuri de munca, are o pondere
de 2% din PIB, faciliteaza relatiile dintre oameni, comunicarea rapida fiind es
entiala in zilele noastre.
14
Bibliografie selectiva 1)R. Lipsey; K. A. Chrystal, Economia pozitiva, Editura E
conomica 2)http://www.ancom.org.ro 3)http://www.zf.ro/infografice/evolutia-cotel
or-de-piata-pentru-operatorii-de-telefoniemobila-din-romania-in-perioada-2007-20
09-7044317 4)http://www.zf.ro/business-hi-tech/cosmote-preia-zapp-pentru-cea-mai
-mare-miza-intelecom-3g-4610805/ 5)www.cosmote.ro 6)www.orange.ro 7)www.vodafone
.ro 8)www.wall-street.ro 9)http://www.dandragomir.biz/telefoane-mobile/reactie-l
a-rcs-rds-vodafone-isi-modificaoferta-3g.html 10)www.marketwatch.ro 11)http://ww
w.bucharestconsultinggroup.ro
15