12.

Bugetul de stat: noiuni generale

12.1. Conceptul de buget de stat si cel de buget al economiei naionale
Bugetul de stat este definit sub aspect juridic, in tarile cu economii de piaa, ca fiind un
act in care se nscriu veniturile si cheltuielile probabile ale statului, pe o perioada determinata de
timp, de obicei un an.
Sub aspect economic, bugetul de stat exprima relaiile economice in forma bneasca ce
iau natere in procesul repartiiei P.I.B.-ului in legtura cu ndeplinirea funciilor si sarcinilor
statului.
Rolul bugetului de stat, in economia de piaa, se manifesta, ndeosebi pe plan financiar
si economic.
Din punct de vedere financiar, bugetul de stat asigura mobilizarea si dirijarea resurselor
financiare necesare ndeplinirii funciilor si sarcinilor statului.
Din punct de vedere economic, rolul bugetului de stat s-a accentuat datorita contribuiei
sale sporite la realizarea obiectivelor politicii economice si sociale a guvernului in fiecare etapa.
Rolul economic al bugetului de stat se concretizeaz in ncercrile statului de a utiliza
impozitele, taxele, subveniile si alte cheltuieli publice ca prghii economice, ca instrumente de
influenare a conjuncturii economice.
In afara de bugetul de stat in forma sa clasica, in diverse tari se ntocmete si un buget al
economiei naionale. In timp ce bugetul de stat are ca obiectiv stabilirea veniturilor si a
cheltuielilor publice, "bugetul economiei naionale" sau "bugetul economic" reprezint un
document coninnd estimaii cu privire la evoluia ntregii activitatii economice in viitor.
Bugetul economic reflecta toate resursele societii (naiunii).
Bugetul economiei naionale este doar un instrument cu ajutorul guvernul se informeaz
asupra situaiei economico-financiare a tarii. Cu ajutorul economiei naionale, guvernul poate
identifica efectele directe si indirecte produse in economia prin aplicarea unor masuri care
vizeaz creterea economica. Astfel, de exemplu, guvernul poate afla rspunsul la o ntrebare de
tipul: "cit reprezint din punct de vedere valoric creterea sau scderea cu 1% a produciei,
consumului, investiiilor, exportului etc., intr-un anumit an?".
Singurul plan financiar cu caracter de lege este bugetul de stat.
Veniturile si cheltuielile publice nu sunt simpli indicatori ai bugetului de stat, ci
ndeplinesc rolul unor prghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltrii sau restrngerii unor
activitatii, a produciei si consumului anumitor produse, pentru influenarea anumitor categorii
sociale in realizarea aciunilor in care statul este direct interesat.
12. 2. Principii bugetare
Bugetul de stat este un act de previziune administrativa si, n acelai timp, un tablou
comparativ al veniturilor si cheltuielilor aferente perioade la care se refera. Astfel, bugetul
trebuie sa reflecte cit mai real posibil resursele ce pot fi mobilizate si destinaia acestora, sa
permit compararea la finele exerciiului bugetar a veniturilor ncasate si a cheltuielilor efectuate
si sa ofere posibilitatea analizrii veniturilor pe surse de proveniena si a cheltuielilor pe
destinaii. Aceste cerine sunt specifice principiilor bugetare clasice-universalitatea, unitatea,
anuitatea, echilibrul si specializarea bugetara-formulate nc din secolul al X1X-lea. Unele
dintre aceste principii si-au pierdut n buna msur semnificaia iniiala, iar altele au fost adaptate
cerinelor epocii contemporane. Modul de aplicare in practica a acestor principii bugetare difer
de la o tara la alta si de la o perioada la alta in cadrul aceluiai stat.

Universalitatea este principiul potrivit cruia veniturile si cheltuielile publice trebuie sa
fie nscrise in bugetul de stat in sumele lor globale sau totale.
Unitatea bugetara presupune ca veniturile si cheltuielile publice, exprimate in sumele
lor totale, sa fie nscrise intr-un singur document. Reunirea intr-un singur document a tuturor
veniturilor si cheltuielilor publice permite prezentarea clara a resurselor statului si a destinaiei
acestora, precum si cunoaterea exacta a resurselor de proveniena a veniturilor si a direciilor de
utilizare a acestora.
In practica, principiul dat nu este riguros respectat. Pe lng bugetul general sau ordinar
al statului, se ntocmesc si alte bugete, cum sunt bugetele autonome, bugetele extraordinare,
bugetele anexe si conturile speciale de trezorerie.
Bugetele autonome sunt elaborate de colectiviti locale si de ntreprinderile publice cu
personalitate juridica si cu larga autonomie funcionala.
Bugetele extraordinare sunt bugete distincte de cele ordinare, in care se nscriu
cheltuielile considerate excepionale, ocazionate de situaii deosebite, cum sunt: crizei
economice, calamiti naturale, masuri de intensificare a narmrilor, purtarea de rzboaie etc.
Bugetele anexe sunt bugete distincte de bugetul general sau ordinar al statului, dar care
se anexeaz la acesta si se voteaz separat de Parlament. In bugetele anexe se nscriu veniturile
si cheltuielile unor instituii publice si ale unor ntreprinderi industriale proprietate de stat care nu
au in mod obligatoriu personalitate juridica. De ex., in Frana se ntocmesc bugetele anexe Posta
si telecomunicaiile, Imprimeria naionala, Monede si medalii, Prestaiile social-agricole etc.
Conturile speciale de trezorerie evideniaz ncasri ce nu reprezint un venit propriu-
zis pentru bugetul de stat si plai care nu au caracter definitiv.
ncasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor in contul bugetului de stat se realizeaz in
multe tari prin intermediul sistemului trezoreriei. Tezaurul public nu are o personalitate juridica
distincta, ci numai o funcie contabila. Contabilitatea tezaurului public permite degrevarea
bugetului general de unele operaiuni cu caracter temporar, care trebuie sa se ncheie in mod
echilibrat si care sunt evideniate in conturi speciale de trezorerie.
In practica se utilizeaz mai multe categorii de conturi speciale de trezorerie: conturi cu
afectaie speciala, conturi de comer, conturi de reglementare cu guvernele altor tari, conturi de
operaii monetare, conturi de avans. Iat, pe scurt, coninutul si rolul unuia din conturi.
Conturile de operaii monetare nregistreaz pierderile sau beneficiile din operaiuni cu
Fondul Monetar Internaional, sprijinul financiar pe termen mijlociu acordat reciproc de tarile
membre ale Comunitii Economice Europene, eventuale beneficii realizate din emisiune
monetara.
Din punct de vedere istoric, anualitatea este considerata prima regula bugetara aplicata
in practica.
Anualitatea bugetului are doua semnificaii distincte: prima se refera la perioada de timp
pentru care se ntocmete si se aproba bugetul, iar cea de-a doua, la perioada de timp in care se
ncaseaz si se efectuiaz cheltuielile nscrise in autorizaia data Guvernului de ctre Parlament.
Independent de aceste abateri de la principiul anualitii, bugetul este elaborat si aprobat,
de regula, pentru o perioada de 12 luni. Anul bugetar poate sa coincid sau nu cu anul
calendaristic. In tari, cum sunt: Austria, Belgia, Danemarca anul bugetar coincide cu anul
calendaristic; in alte tari (Marea Britanie, Canada, Japonia si altele) anul bugetar ncepe la 1
aprilie si sfrete la 31 martie; in Italia, Suedia .a. anul bugetar se desfoar in intervalul
1iulie-30 iunie, iar in S.U.A. in perioada de 1 octombrie-30 septembrie.
Cerina de baza a echilibrului bugetar o constituie acoperirea integrala a cheltuielilor
din veniturile ordinare ale bugetului de stat.
Echilibrul bugetar, in accepiunea sa clasica, de egalitate intre nivelul veniturilor curente
si cel al cheltuielilor, a fost considerat mult timp "principiul de aur" al gestiunii bugetare.
In tarile dezvoltate din punct de vedere economic, ca urmare a creterii rapide a
cheltuielilor publice, bugetele se ntocmesc si se ncheie, tot mai frecvent, cu deficit.
Deficitul bugetar este, cel mai adesea, acoperit prin apelarea la venituri extraordinare,
care provin din mprumuturi de stat si emisiune de bani de hrtie. Acestea nu sunt dect soluii
temporare, deoarece prin plata anuitilor si a dobnzilor aferente mprumuturilor sunt afectate
veniturile perioadelor viitoare. ntre deficitele bugetare si mprumuturile de stat exista raporturi
de intercondiionare: apariia deficitelor face necesara contractarea de mprumuturi, iar acestea
din urma antreneaz noi cheltuieli publice, ceea ce contribuie la sporirea deficitului bugetar.
De asemenea, echilibrarea bugetului pe seama emisiunii de bani de hrtie are consecine
negative asupra economiilor naionale ce constau in creterea masei bneti in circulaie, fr
acoperirea corespunztoare cu bunuri si servicii. Aceasta conduce la reducerea puterii de
cumprare a banilor, precum si la creterea preturilor si tarifelor. Astfel de consecine ale
fenomenelor inflaioniste determina, n ultima instan, creterea cheltuielilor bugetare, ceea ce
provoac noi deficite.
Unii economiti propun renunarea la echilibrarea anuala a bugetelor si trecerea la
echilibrarea la intervale mai lungi a bugetelor, adic ntocmirea de bugete plurianuale, ciclic
echilibrate.
Specializarea bugetara reprezint principiul potrivit cruia veniturile bugetare trebuie sa
fie nscrise in buget si aprobate de ctre Parlament pe surse de proveniena, Iar creditele bugetare
pe categorii de cheltuieli.
In practica specializarea bugetara are la baza diverse criterii, care dau o imagine mai mult
sau mai puin clara asupra resurselor statului si mai ales asupra destinaiei acestora. Astfel
clasificaia bugetara, cel mai frecvent folosita este ntocmit dup criteriul administrativ sau
departamental, cadrul cruia veniturile si cheltuielile sunt grupate dup instituiile care le
ncaseaz sau le efectuiaz.
Exista si clasificaii bugetare, ntocmite dup criterii economice in care sunt precizate
distinct, pe categorii de venituri si cheltuieli operaiunile curente si operaiunile de capital.
Pe lng acestea, in practica, se folosete si clasificarea funcionala, n cadrul creia
cheltuielile sunt grupate in raport de funcie, sarcinile si obiectivele urmrite de stat.
13. Procesul bugetar

13. 1. Fazele procesului bugetar
Procesul bugetar cuprinde activitile privind:
- elaborarea proiectului de buget;
- aprobarea acestuia;
- execuia bugetului;
- ncheierea i aprobarea coninutului de execuie bugetar;
- controlul bugetar.
Aceste activiti se desfoar ntr-un cadru constituional (legal) i administrativ
instituional, care prezint particulariti de la ar la ar, determinate de evoluia istoric a
fiecreia.
Proiectul de buget este elaborat de puterea executiv. n majoritatea rilor, aceast
atribuie revine guvernului;
Dezbaterea i aprobarea proiectului de buget n Parlament presupun de regul:
- prezentarea de ctre eful executivului(sau de ctre ministrul finanelor) a proiectului de buget
n Parlament;
- analiza acestuia n comisiile parlamentare;
- concilierea amendamentelor (modificrilor) propuse la proiectul de buget;
- aprobarea proiectului de buget n Parlament;
- ratificarea bugetului aprobat de ctre preedintele rii.
n ultimele decenii, pe msur ce intervenia statului n economie a devenit mai
complex, se constat o reducere a posibilitilor reale pe care Parlamentul le are pentru
modificarea prevederilor proiectului de buget prezentat de Guvern. La baza acestei tendine se
afl caracterul tot mai complex al informaiei care necesit a fi interpretat n procesul de
fundamentare a propunerilor de buget, constrngerile de ordin monetar n finanarea deficitului
bugetar, interdependena dintre numrul mare de participani la procesul bugetar.
Execuia bugetului nsemn realizarea veniturilor prevzute i efectuarea cheltuielilor
aprobate, ceea ce presupune desfurarea unui ansamblu de activiti de ctre mii de participani
- agenii guvernamentale, aparat fiscal, instituii financiare etc.
Responsabilitatea pentru execuia bugetului revine Guvernului.
Prevederile de venituri din buget snt considerate sarcini minime, iar cheltuielile aprobate
snt limite maxime. Totodat, cheltuielile se pot efectua numai pe destinaiile aprobate.
Principala particularitate a execuiei bugetului este separarea activitilor de executare a
cheltuielilor de acelea de executare a veniturilor, fiecare dintre ele folosind instrumente i
proceduri diferite.
Contul de execuie bugetar reflect totalitatea operaiilor de executare a veniturilor i a
cheltuielilor i permite stabilirea rezultatului execuiei bugetului la finele anului bugetar -
deficitul sau excedentul bugetului.
ntocmirea contului de execuie bugetar prezint particulariti n funcie de opiunea
statului pentru durata execuiei bugetului - sistem de exerciiu sau sistem de gestiune.
n sistemul de exerciiu, contul de execuie bugetar pe un an anume cuprinde toate
operaiunile aferente bugetului respectiv, chiar dac efectuarea operaiunilor este ulterioar datei
care marcheaz ncheierea anului bugetar. Prin urmare, pentru o perioad de timp, funcioneaz
conturi duble: unul referitor la anul bugetar precedent, i altul privind anul n curs.
n sistemul de gestiune, operaiunile prevzute n bugetul unui anumit an, care au rmas
neefectuate pn la sfritul anului bugetar, se reflect n contul de ncheiere a bugetului pe anul
urmtor.
Acest sistem este mai simplu (exclude funcionarea a dou conturi ntr-o perioad limitat
de timp), dar analiza i controlul execuiei bugetului necesit urmrirea operaiunilor bugetare n
mai multe conturi succesive.
Contul de ncheiere a execuiei bugetare, ntocmit cu respectarea clasificaiei bugetare,
este prezentat de Guvern Parlamentului spre dezbatere i aprobare.
Execuia bugetului se realizeaz sub controlul unor organe mputernicite. n funcie de
natura acestor organe, controlul poate fi:
- politic;
- jurisdicional;
- administrativ.
Controlul bugetar poate fi:
- preventiv;
- concomitent;
- posterior.
Controlul preventiv este cea mai eficient form a controlului bugetar.

Sistemul bugetar n Republica Moldova
n conformitate cu Legea Bugetului, anul financiar ncepe la 1 ianuarie. Bugetul
anual se examineaz n trei lecturi, pn a fi adoptat de ctre Parlament (conform legii
pn la 5 decembrie). Legea privind Sistemul Bugetar a fost adoptat la 24 mai 1997.
Sistemul bugetar cuprinde Bugetul de Stat, Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat i
Fondurile Extrabugetare. Bugetul de Stat i Bugetele Locale formeaz Bugetul
Consolidat.
14.1. Definirea deficitului bugetar
n accepiunea specialitilor din cadrul instituiilor financiare mondiale, conceptul de deficit
bugetar este tratat din dou puncte de vedere: convenional i operaional.
De f i c i t u l b u g e t a r c a d e f i n i r e c o n v e n i o n a l msoar diferena ntre totalul
numerarului public cheltuit n care sunt incluse i cheltuielile privind dobnzile guvernamentale,
dar sunt excluse plile pentru amortizarea asupra datoriei publice i totalul numerarului ncasat
n care sunt incluse ncasri din impozite, taxe i ajutoare, dar sunt excluse mprumuturile n
curs.
Deci, deficitele bugetare convenionale reflect diferena care urmeaz s fie acoperit din
mprumuturile publice nete, n care sunt cuprinse i mprumuturile de la banca central.
Se poate afirma c definirea convenional a deficitului bugetar este independent de
structura datoriei publice interne restant i de gradul de monetizare a datoriei. Aceast definiie
nu poate fi luat n consideraie pe termen lung, deoarece att politica managerial a datoriei, ct
i operaiunile de pia deschis pot s afecteze mrimea deficitului.
Deoarece definirea convenional a deficitului prezint deficiene de ordin practic n ceea ce
privete aspectele semnificative ale impactului politicii guvernului n economie s-a pus problema
gsirii unor alternative care s rezolve unele probleme analitice ale deficitului ca de exemplu:
influena inflaiei, iar altele care s in seama de componentele finanrii.
De f i c i t u l o p e r a i o n a l este definit ca: deficit iniial + componentele reale ale plii
dobnzii datoriei. Dobnzile reale incluse n cheltuielile publice sunt egale cu partea din
dobnzile pltite pentru datoria restant corectate cu rata actual a inflaiei.
n contextul finanrii interne deficitul poate fi definit ca sum a mprumuturilor
guvernamentale de la sistemul bancar, din care s-au sczut lichiditile existente. Acest mod de
definire este n general acceptabil i indic influena guvernului n economie.
Conceptul cel mai cuprinztor de deficit este cel care conine toat finanarea, att cea
intern, ct i cea extern. Acest concept de deficit global ofer o evaluare a ct de mult din
mprumutul net este utilizat pentru cerinele de lichiditate ale guvernului i n ce proporie
veniturile, ajutoarele i mprumuturile rambursate au contribuit la realizarea obiectivelor sale i
n ce proporie au fost utilizate credite.
Se apreciaz c definirea deficitului bugetar este o problem de politic economic a
guvernului deoarece rile cu deficite mari, chiar i cele aflate n tranziie, au tendina de a
declara deficite mai mici i cu structuri orientate spre probleme de interes naional.