Noduri utilizate in alpinismul utilitar

Principalele noduri utilizate in alpinismul utilitar vor fi prezentate in continuare, in ordinea functiilor pe care le au in sistemele de lucru folosite.

1.2. Noduri de legare in coard a operatorilor si pentru ancorri
1.2. Nodul Opt simplu

Nodul Opt este cel mai folosit in toat lumea pentru legarea in coard si pentru ancorarea la un punct fix, ca in fig.1
Nodul Opt se face in trei faze, ca in fig.2

Fig.1 Fig.2


In fig.3 se prezint btrnul nod Coada vacii, care nu prea se mai foloseste, deoarece se strnge prea tare la solicitare.
Fig.3

Foarte utilizat este si nodul Opt simplu fcut prin urmrire, fig.4, cel mai sigur nod de legare direct a capului de coard la inelul centurii; singurul
dezavantaj este c la cdere cu socuri de peste 6 kN desfacerea lui se face cu cutitul.
Fig.4


2.Noduri pentru autoasigurare
2.1.Nodul cabestan

Nodul cabestan se foloseste de ctre alpinist pentru a-si executa o autoasigurare cu coarda de asigurare in situatia in care nu are lonj, fig.5.
Fig.5 Fig.6

Deasemenea este utilizat pentru ancorarea corzii de rapel dup o teav sau copac, dac este executat prin urmrire. Dezavantajul este c se strnge tare
dup utilizare.


3. Noduri pentru asigurare dinamic
3.1. Nodul semicabestan

Semicabestanul cel mai simplu nod pentru asigurarea dinamic a echipierului (cap de coard sau secund), cu conditia ca s folosim mnusi de protectie.
In german este numit Halbmastwurfsicherheit, de unde vine initiala H a tipului de carabinier utilizat pentru aceast metod de asigurare dinamic.
Este un nod simetric, frnnd in ambele sensuri, fig.7.
Fig.7

4. Noduri pentru legarea a dou corzi
4.1. Nodul pescarului

Legarea capetelor a dou corzi se poate executa cu nodul pescarului simplu, fig.8, dar mai bine dublu, fig.9.
Fig.8
Fig.9


4.2. Nodul Opt executat prin urmrire invers
Acest tip de nod este folosit foarte mult de speologi deoarece permite autoasigurarea operatorului care coboar in rapel si trebuie s treac peste nod.

PPentru realizarea acestui nod se execut la un capt o jumtate de nod opt; cu captul corzii celeilalte se urmreste coarda in sens invers, lsnd
captul mai lung. In final se face un nod Opt la capt pentru autoasigurare, fig. 10.

Fig.10

5. Noduri pentru ancoraje
5.1 Nodul spaniol
Pentru legarea corzii la un punct fix se pot folosi nodurile Opt si nodul cabestan, dar ambele au dezavantajul c se strng tare la solicitri mai mari.
Pentru ancorarea la dou puncte fixe se foloseste nodul spaniol, prezentat in fig.11.
Fig.11
5.2 Nodul Bulin
Pentru solicitri foarte puternice se foloseste nodul Bulin simplu, singurul nod care se desface dup tractionri ale corzii de peste o ton, fig.12. Se
foloseste la ridicarea sarcinilor, la remorcarea masinilor si alte asemenea solicitri, situatii in care se poate folosii si in dublu, fig. 13
Fig.12
Fig. 13

Pentruc se desface dac este tractionat de bucl, nodul Bulin a fost scos fr mil de la legarea in coard. Pentru a rezolva si acest impediment se
foloseste nodul Bulin dublu, la care captul corzii mai este petrecut inc odat, prin urmrire, prin inel, fig. 14
Fig. 14

6. Noduri de urcare pe coard
6.1. Nodul Prusik, fig.15

Nodul Prusik se face cu o bucl din cordelin, cu diametrul de 6 mm (model Carpati) cu o lungime de 25 30 cm. Cu dou asemenea noduri putem s ne
dm sufletul dup o urcare de 40 m, deoarece nodul se stringe binisor pe coard.

Fig.15

6.2. Nodul Obendorf, fig.16
Este mai usor de montat si urcat.

6.3.Nodul Bachmann, fig.17

Fig.16
Fig.17

7. Metoda ppus de stringere a corzii, fig.18
Fig.18