Uli\ele pietruite, pie\ele pline ]i minaretele sclipind [n

soare, toate erau foarte frumoase, [ns` pentru un b`iat s`rac

]i f`r` nici un ban nu se g`sea nici un loc primitor.
Muc cel mic p.6
}i o idee n`stru]nic` [i trecu prin minte: ]tia
cum s`-l pedepseasc` pe [mp`ratul cel r`u.
Culese smochine din ambii copaci ]i trudi din
greu pentru a [mpleti dou` co]uri de nuiele. Dup`
care se gr`bi s` ajung` [napoi [n regatul pe care
tocmai [l p`r`sise. V@ndu c@teva din smochinele
bune ]i astfel []i putu cump`ra haine noi, ca s` nu
fie recunoscut. Dup` care porni spre palat unde
v@ndu buc`tarului din smochinele cu bucluc.
V`z@nd frumuse\e de smochine proaspete pe
mas`, [mp`ratul se [nfrupt` din ele cu pl`cere.
{mp`r\i cu m@na sa c@te o smochin` fiec`rui
mesean, p`str@nd restul pentru sine.
Deodat` fiica [mp`ratului strig` uluit`:
- Vai tat`, ce ciudat ar`\i!
To\i privir` cu mirare c`tre [mp`rat: dou`
urechi imense de m`gar [i [mpodobeau capul ]i un
bot resping`tor crescuse [n locul nasului. Se uitar`
apoi curtenii unii la al\ii ]i v`zur` cu oroare cum
to\i cei de fa\` aveau capetele g`tite cu aceste
ciudate podoabe. Doar c` [mp`ratul le avea mai
mari, deoarece el m@ncase cele mai multe
smochine.
Muc cel mic p.43