Sunteți pe pagina 1din 4

PROF.

CRISTINA MUNTEAN
PLAN DE PREDARE I DE STUDIU
ROMANUL REALIST MODERN : ,,ENIGMA OTILIEI DE G. CLINESCU
Coordonate ale vie ii
i operei scriitorului
G. Clinescu (1899-1965) face parte din seria scritorilor de forma ie enciclopedic avnd o activitate
plurivalent, att n domeniul literaturii (proza: romanele: Cartea nun ii", ..Enigma Otiliei, ,,!ietul
"oanide", ,,#crinul negru"$ poezie : vol. n%oe&ii", ,,'auda lucrurilor" , teatru: n#un sau Calea netur(urat"),
ct *i n cel al pulicisticii (vol. nCronicile optimistului", ,,+l,sse"), eseisticii (n%rincipii de estetic",
,,#ensul clasicismului", ,,Est-tica (asmului"), istoriei i criticii literare ( n.iata lu /i0ai Eminescu", ,,Opera
lu /i0ai Eminescu", ,, .iata lu "on Creang , 1 "storia literaturii romne de la origini pn n pre&ent",
2storia literaturii romne. Compendiu , ..+niversul poe&tei" etc.) .
!pinii estetice:
ideea unui roman de atmosfer modern
,,ceea ce confer originalitate unui roman nu este metoda, ci realismul fundamental"
un roman tre(uie s fie, n mod firesc, analitic
cunoa*terea de ctre criticul 3 istoricul literar mcar a unei literatura strine
"rsturile prozei clinesciene:
plcerea regiei$
gustul pentru grandios$
imagina ia ra(elais4iana ( persona5ele privite n detalii e6ag-rate pn la grotesc)$
5ocul presupunerilor, al comentariilor psi0ologice.
#ncadrarea operei $n
conte%tul literaturii
rom&ne' $n curent'
conte%tul cultural-
istoric al vremii'
crea ia autorutui
Conte%tul cultural-istoric i al crea iei autorului:
%u(licat n 789:, la sfr*itul perioadei inter(elice cnd romanul se afirmase puternic ca specie literar$ este
al doilea dintre cele ; romane clinesciene : ,, Cartea nun ii-1933, ,,Enigma Otiliei-1938, ,,Bietul Ioanide
193, ,,!crinul negru -19"#$
(pecia
"ipul
)oman:
prin amploarea ac iunii, desf*urata pe mai multe planuri, cu un conflict comple6, la care particip numeroase
persona5e.................................................................................................................................
)oman realist:
repre&entarea verdic a realit ii contemporane scriitorului, a societ ii su( determinismul
social4economic (teme: (anul, mo*tenirea, &estrea, parvenirea etc.)$
ilu&ia vietii, verosimilitatea$
o(iectivitatea$
lipsa de ideali&are a realit ilor sociale, a vie ii de familie etc.$
o(serva ia social *i psi0ologic$
tipi&area *i persona5ele tpice$
comple6itatea persona5ului, surprinderea lui n transformare, individuali&area acestuia
prin fapte, lim(a5, rela iile cu alte persona5e etc.$
te0nica detaliului, notarea amnuntului semnificativ, descrierile minu ioase (mediul
am(iant, vestimenta ia, fi&ionomia) au conota ii n plan moral$
rolul e6po&i iunii (situarea e6act n timp *i spa iu), veridcitatea$
structura nc0is a romanului (simetria incipit4final$ final nc0is$ epilog)$
stilul so(ru, impersonal, o(iectiv$
atitudinea critic.
)oman alzacian:
prin motivul mo*tenirii *i al patemit ii (preluate din opera lui <. de !al&ac4 n/os =oriot" sau Eug-nie
=randet")
)oman social: romanul este o fresca a (urg0e&iei (ucure*tene de la nceputul sec.
al >>4lea, pre&entat n aspectele ei esen iale (via a de familie, rela iile interpersonale) su( determinare
socio4econ?mic.
)oman citadin: locul ac iunii este ora*ul !ucure*ti
)oman modern: prin :
am(iguitatea persona5elor (Costac%e &iurgiu'eanu nu e un avar de&umani&at cci
c0eltuie*te pentru propria sntate *i o iu(e*te sincer, paternal, pe Otilia$ (ascalo)ol o iu(este si el patern si
1
PROF. CRISTINA MUNTEAN
viril in acelasi timp$ *eli+ este am(itios, lucid, 0otrt s4*i fac o carier, dar capa(il s
iu(eascde&interesat$ !tnic este un arivist *i un demagog al ideii de paternitate, dar principial *i
sentimental)$
interesul pentru procesele psi0ice deviante (specific naturalismul): alienarea *i senilitatea
(#imion @ulea *i @iti)$
dispunerea persona5elor n planuri antitetice, prin reflectare inversat (inteligen a lui
A-li6 se opune im(ecilit ii lui @iti, iar feminitatea *i farmecul Otiliei e inversul ur eniei Burici),
relativi&area imaginii persona5ului Otilia (v&ut diferit de celelalte persoan5e4 reflectarea n mai multe
oglin&i, 4 a se vedea fi*a sinte&).
(urse de inspira ie 7. *utoio+ra,-a autorului:
moartea mtu*ii @inca *i cutarea fe(ril, de ctre rude, a (anilor *i a o(iectelor de pre n cas $
trsturile unc0iului !ica #imion (preluate de autor n portretul lui #tnic Ca iu)$
amintirile autorului legate de familia adoptiv$
e6isten a de licean ( internist)$
pasiunea pentru psi0iatrie *i c0iar elemente ale portretului fi&ic mprumutate lu A-li6$
e6isten a unei ver*oare ndeprtate pe nume Otilia, mai n vrst dect el.
D. )om.nele alzaciene: ,,/o* =oriot", ,,Eugenie =randet (teme preluate: paternitatea, familia, mo
*tenirea, e*ecul erotic3marital)
"itlul @itlul ini ial al romanulu fusese //0rin ii !tiliei1/ tocmai pentru a reliefa ideea (al&acian a
paternit ii, pentru c 4 a*a cum o(serva O'$ Cro%malniceanu -,,,iecare dintre persoan2e determin
cumva soarta or,anei !tilia/ ca nite //prin i1 (%ascalopol *i A-li6 au o atitudine ocrotitoare,
Costac0e inten ionea& s4i lase un cmin drept mo*tenire, #tnic *i Bglae au o atitudine sftuitoare 4
c0iar dac ntr4un registru negativ).
Butorul sc0im( din motive editoriale titlul n ,, Enigma Otiliei pentru a deplasa accentul asupra
fascian iei pe care o e6ercita Otilia asupra lui A-li6 *i %ascalopol. Ea rmne surprin&atoare prin
amestecul unui farmec 5uvenil cu o maturitate profund. ,,Enigma" ei se na*te mai ales n inima lui
A-li6 care nu poate gsi e6plica ii plau&(ile pentru comportamentul fetei, care rmne, pn n finalul
romanului o tul(uratoare ntruc0ipare a naturii contradictorii a sufletului feminin.
G.Clinescu mrturise*te : ,, 'oisem s numesc cartea 304rin5ii !tiliei,,dar editorului i s-a )rut
mai sonor titlul // 6ni+ma !tiliei77$Otilia, cei inteligen i 'or fi o-ser'at, nu e )ersona.ul )rinci)al$
*eli+ /i Otilia sunt acolo 0n calitate de 'ictime /i de termeni angelici de com)ara ie$ 1u Otilia are 'reo
enigm, ci *eli+ crede c le are$ (entru orice t2nr de 3# de ani, enigmatic 'a rm2ne 0n 'eci fata
care 0l res)inge, d2ndu-i, totu/i, do'e4i de afec iune$ 5)oi Otilia, fr interes material )ro)riu-4is,
arat afec iune )entru (ascalo)ol$ 5sta, )entru *eli+, este o enigm$
8nstan tele
comunicarii
narative (autor/
narator/
persona2e/ cititori9
marcile prezentei
naratorului)
Butorul, =. Calinescu, surprinde in romanul sau comple6itatea unor fenomene precum avaritia,
arivismul, invidia, ingrosand trasaturile persona5elor sale pana la grotesc. Faratorul adopta un ton
o(iectiv, dar de fapt se ascunde su( m*tile sale, persona5ele, ale caror caractere se de&valuie progresiv,
pornind de la dGtele e6terioare ale e6istentei lor si culminand cu cele de ordin interior. Faratorul
strneste curio&itatea cititorilor si sta(ileste o legatura cu acestia, cu care se identifica, prin folosirea
persoanei " plural in formulri de genul: ,,6imirea liceanului 'a )area nu se )oate mai indre)tatita,
daca 'om sti cine era$ !e numea *7li+ !ima$$$"
0erspectiva
narativa
(suiectiva'
oiectiva'
relativizata'detasata
' omn-scienta'
omniprezenta)
Fara iunea este nonfocali&at *i se reali&ea&a la persoana a "ll4a Faratorul este o(iectiv, detasat, un se
implica in faptele pre&entate, dar conditia impersoanlitatii este incalcata prin comentariile sale de estet. .
,,O-iecti'itatea insasi este una )arado+ala, caci nu mai desemnea4a a-senta din e'enimente a unui
narator im)artial sau a demiurgului -al4acian, ci amestecul )ermanent al unui comentator sa'ant si
e+)ert, care, in loc sa infatise4e lumea, o studia4a cu )ro-e de la-orator$ 81$ 9anolescu, ,,5rca lui
1oe":
Faratorul este omniscient, fapt ce4i ingaduie sa stie totul despre persoan5ele sale, sa emita aprecieri
asupra lor si sa introduc perceptia auctorial caracterologic n locul perspectivei persona5elor.
"ema'
prolematica'
motive
"ema cr ii este viata (urg0e&iei (ucurestene de al inceputul secolului al >>4lea,
pre&entata in aspectele ei esentiale, su( determinare social4 economica (averea), intr4o societate
degradat moral. "maginea societatii constituie fundalul pe care se proiectea&a formarea 3 maturi&area
unui tnr care, inainte de a4si face o cariera traieste e6perienta iu(irii si a relatiilor de familie.
0rolematica: roman al unei familii si istorie a unei mosteniri.
:otive: motivul mostenirii si al paterni ii (motive (al&aciene)
Constructia
discursului narativ
(unitate/ inln uire/
(uccesiunea secventelor narative este redata prin nlantuire (respectarea cronologiei faptelor),
completate prin insertia unor micronaratiuni in structura romanului.
)oamnul este unitar/ apare simetria incipit - ,inal ( "ncipitul si finalul redau imaginea stra&ii Bntim si
2
PROF. CRISTINA MUNTEAN
pauza descriptiva/
alternante etc.)
a casei lui =iurgiuveanu:
8ncipitul: ,,;inadins, intr-o duminic, o lua )e strada 5ntim$ (refacerile nu
!c%im-aser cu totul caracterul str4ii$ Casa lui mos Costac%e era le)roas, 0nnegrit$ (oarta era
tinuta cu un lant si curtea toata n)dit de scaieti$ 1u mai )rea s fie locuit$$$"
(tructura te%tutui'
compozitia (incipit/
,inal/ episoade'
secvente narative/
planuri...)
Compozitia:
Comanul cuprinde DH de capitole si e structurat pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul
persona5elor prin acumularea detaliilor.
;n prim plan urmareste eforturile mem(rilor clanului @ulea de a o(tine mostenirea
lui Costac0e =iurgiuveanu in defavoarea Otiliei, fiica vitrega a acestuia.
;n alt plan principal pre&inta destinul tanarului Aeli6 #ima, care pe parcursul
romanului e6perimentea&a viata de familie, iu(irea 3 esecul sentimental si succesul profesional.
0lanurile secundare: planul lui %ascalopol, al Buricai, al lui #tanica Catiu.
8ncipitul:
Comanul ncepe prin preci&area timpului si a spatiului desfasurarii actiunii, autorul folostnd te0nica
detaliului: ,, <ntr-o seara de la ince)utul lui iulie 19#9, cu )utin inainte de orele 4ece", Aeli6 #ima, un
tnr de vreo optspre&ece ani, a(solvent al 'iceului "nternat, soseste de la "asi pe strada Bntim din !ucuresti
pentru a4*i cuta unc0iul, pe Costac0e =iurgiuveanu, dup ce a rmas orfan de am(ii printi. 'a
!ucuresti, Aeli6 intentionea&a s urme&e Aacultatea de /edicina, pentru a deveni doctor cum fusese *i tatl
su. Iup ce face un portret detaliat tnrului Aeli6, naratorul ne descrie, n maniera (al&acian strada
Bntim, n detalii ce au rol caracteri&ator pentru locuitorii din aceasta &ona a capitalei (conditie sociala
modesta, cultura mediocr). Casa lui Costac0e =iurgiuveanu sugerea& &grcenia proprietarului prin peretii
grosolan tencuiti si prin starea de paragin n care se afl. @ot n incipit sunt pre&entate principalele
persona5e aflate n casa lui /o* Costac0e:JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ..
<inalul:
este nc0is prin re&olvarea conflictului si este urmat de un epilog. #imetria incipitului cu finalul se
reali&ea&a prin descrierea str&ii si a casei lui mo* Costac0e, din perspectiva lui Aeli6 4 strinul din familia
=iurgiuveanu 4 n momente diferite ale e6isten ei sale: adolescen a /i maturitatea.
(ecvente narative:
sosirea lui Aeli6 n casa unc0iului su$
uimirea cu care tnrul o(serva ciudateniile rudelor sale$
vi&ita pe care Aeli6 *i Otilia o fac n !rgan, la mo*ia lui %ascalopol$
eforturile lui #tnic de a4l determina pe #imion @ulea s4i dea &estrea Olimpiei$
cstoria acestuia cu Olimpia$
ncercrile lui mos Costac0e de a4i construi o casa Otiliei$
moartea (trnului *i furtul (anilor de ctre #tnic Ca iu$
plecarea secret a Otiliei cu %ascatopol etc
:oduri de e%punere =aratiunea e modul principal de e6punere.
>ialo+ul confera veridicitate si concentrare epica si are rol n caracteri&area
persoan5elor.
Descrierea spatiilor (strada, ar0itectura, decorul interior) si a vestimentatiei
persona5elor sustine impresia de univers autentic (mimesis), iar descrierea fi&ionomiei persona5elor au
conota ii n plan moral contri(uind la caracteri&area acestora.
Constructia
suiectulu)
(momentele
suiectului
Expoi i!"ea:
Bc iunea roamnului ncepe cu venirea tnrului Aeli6, orfan, a(solvent al 'iceului "nternat din "a*i, la
!ucure*ti, n casa unc0iului *i tutorelui su legal, pentru a urma Aacultatea de /edicin. Caracteristicile
ar0itectonice ale str&ii *i casei lui mo* Costac0e sunt surprinse de ,,oc0iul unui estet, din perspectiva
naratorului speciali&at, desi o(servatia este atri(uit persona5ului4martor 3 intrus, Aeli6 #imaJJJJJ..
8ntri+aJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ.
>es,urarea ac iunii JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ.
0unctul culminant JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ..
>eznodm&ntul JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ

)elatii temporale si
spatiale
0erspectiva temporal e cronologic, (a&at pe relatarea evenimentelor n ordinea derulrii lor. Bctiunea
romanului se desfasoara in perioada iulie 78H8 4 martie 7877 si este urnmata de epilogul pre&umptiv, plasat la
un deceniu si 5umatate distanta.
(patiul actiunii este, n cea mai mare parte orasul !ucuresti (casele de pe strada Bntim unde locuiesc
fam. =iugiuveanu si @ulea)$ o secven are loc n !rgan, unde se afl mo*ia lui %ascalopol).
3
PROF. CRISTINA MUNTEAN
Caracterizarea
persona2elor (tipuri
de persona2e/
trsturi ,izice'
morale/ modalit i
de caracterizare/
rela ii $ntre
persona2e/ $ncadrare
$n tip'individualitate)
Costac0e =iurgiuveanu..
%ascalopol
Aeli6 #ima
Otilia /rculescu
Bglae @ulea
Burica
#imion
@iti
#tnic Ca iu
Con,lictul Con,lictul e%terior : se (a&ea& pe relatiile dintre cele doua familii nrudite: =iurgiuveanu (Costac0e,
Otilia K intru*ii Aeli6 *i %ascalopol) *i @ulea (Bglae, #imion, Olimpia, Burica, @iti K #tnic Ca iu). Ln roman
apar doua conflicte e6terioare legate de avere :
Bglae 4 Otiliei
#tanica 4 mos Costac0e *i
un con,lict erotic:
Aeli6 4 %ascalopol (rivalitatea pentru Otilia)
?ima2ul prozei
narative'
modalitat- ale
nararii' arta
narativa' stil
(direct/ indirect'
indirect lier...)'
,ormula estetic9
<ormula estetic: modern ( a se vedea tipul: roman modern)
Lm(inarea elementelor realiste si moderne cu cele clasice (simetria romanului, persona5ele4
caractere constituite pe o dominant psi0ic) /i romantice (procedeul antrte&ei dintre
persona5e: Aeli64@ti, Otilia4Burica, Costac0e4%ascalopol$ descrierea naturii4!rganul$
moti'ul ,,orfanului4Aeli6, Otilia)
?ima2ul uni,ormizat : reali&at prin acelea*i mi5loace lingvistce:
<raza ampl. ##########################.
%referinta in descriere pentru +rupul nominal si epitetul neolo+ic
,,
fa a .u'enil,
n
tietura elinic a nasului", ,)ustietatea scitica",
n
as)ect -i4ar" etc.)
*ccentele comice se m(in cu cele +rotesti si tra+ice :
efortul urias fcut de mos Costac0e de a strange (ani si inutilitatea acestuia cnd (anii
sunt furati, cu nerusinare, de #tnic$
moartea prematur a (trnului$
destrmarea ilu&iilor sentimentale ale lui Aeli6$
evolutia deceptionanta a Otiliei$
m(trnirea solitar a mo*ierului 'eonida %ascalopol)
(ursa comicului e efortul mereu anulat al micii (urg0e&ii (Bglae vrea s4*i vad copiii ase&a i
*i nu *i4i a*a&$ Olimpia se vrea so ie *i mam *i este
,,lsat li(er de so $ Burica face inutil plcinte *i tururi erotice pe Calea .ictoriei, cci
rmne fat (trn), disproportia dintre efortul enorm *i o(iectivul precar.
8ronia disimulata, dar permanent.
0arodierea.
)eceptarea
critic a operei.
0ompiliu Constantinescu= ,, Enigma ei 8a Otiliei: este 0ns/i feminitatea ei, mereu
)roas)t, de un magnetism care deformea4 /i )e a'arul Costac%e /i )e cei mai rigi4i
du/mani ai ei"
=icolae :anolescu : ,, (rin Enigma Otiliei, romanul clasic se )ri'e/te 0n oglind2, lu2nd
)arc act de sine /i de re eta de fa-ricare$
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
4

S-ar putea să vă placă și