Masurile de protectie sociala ale familiilor nevoiase din Romania contemporana isi ating

scopul in privinta reducerii saraciei si promovarii incluziunii sociale?

Protectia sociala
Intr-un stat democratic, protecia sociala reprezint un element fundamental al politicilor
statale, deoarece prin punerea n aplicare se realizeaz prevenirea, diminuarea sau nlturarea
consecinelor unor evenimente considerate ca "riscuri sociale" asupra nivelului de trai al
populaiei.
Protecia social a familiilor srace se realizeaz prin asigurarea unui venit minim, dar i prin alte
mijloace, cum ar fi de exemplu alocaiile familiale destinate familiilor cu copii. De protecie
social mai beneficiaz ns i persoanele n vrst, dar i alte categorii de persoane, n special
tinerii care ajung n pragul srciei datorit creterii ratei omajului

Msuri de protecie social selective ce intesc familiile nevoiase:
- Alocaii complementare pentru familiile nevoiae cu copii i alocaiile de susinere pentru
familiile monoparentale cu venituri reduse (OUG 103/2003);
- Ajutorul social acordat n baza legii venitului minim garantat (Legea 416/2001
modificat prin Legea 115/2006)
- Ajutorul pentru nclzirea locuinei
- Ajutoarele financiare i ajutoarele de urgen
- Cantinele sociale (finanate local, administrate de ctre primrii Legea 67/1995)
- Legea privind prevenirea i combaterea marginalizrii sociale (Legea 116/2001)
- Ajutorul pentru rechizite colare. Alocaii pentru familii nevoiae cu copii
- Alocaia complementar pentru familiile cu copii
- Alocaia de susinere pentru familia monoparental
- Concediile medicale pltite
- Compensarea medicamentelor
- Pensiile de dizabilitate
- Veniturile pentru nsoitori
- Integrarea economic a persoanelor cu handicap
- Pensiile la limit de vrst i anticipate
- Pensiile de urma
- Ajutoarele pentru nmormntare
- Veniturile pentru concediu pre i postnatal
- Ajutoarele de omaj i calificare
- Ajutoarele pentru chirie i cheltuielile generate de excluziunea social
- Precum cele pentru reabilitarea consumatorilor de droguri sa alcool


Dependen de prestaii sociale?
Poziia social a persoanelor srace este adeseori prezentat drept una de dependen de
ajutorul primit din partea statului, a organizaiilor caritabile i a comunitii. Dincolo de nelesul
imediat, anume faptul c situaia lor depinde de aceste transferuri, n discursul public se vorbete
uneori de abuz de prestaii sociale: persoanele care primesc aceste transferuri pot adopta o
atitudine de pasivitate, delsare, abuznd de bunul public fr s contribuie la crearea acestuia.
Aceast abordare culpabilizeaz (blameaz) persoanele srace pentru perpetuarea situaiei
lor de srcie i a statutului de asistat social.
Romania are unul dintre cele mai putin performante sisteme de protectie sociala, in sensul ca
multi dintre cei care primesc ajutoare de la stat nu ar trebui sa le primeasca, iar cei care au nevoie
cu adevarat de bani, primesc sume prea mici. Sa ne gandim doar cat de mult a scazut ponderea
iesirilor in pensie pe motiv de invaliditate in momentul in care statul a inceput sa controleze mai
bine sistemul.
Romania este una dintre putinele tari in care, intre 2002 si 2007 (perioada de maxima
crestere economica), ponderea ajutoarelor sociale in PIB a crescut. In mod normal, daca
economia creste sustinut, numarul celor care au nevoie de ajutor social scade, nu creste.

Concluzie
Masurile de protectie sociala ale familiilor nevoiase din Romania contemporana nu isi ating
scopul in privinta reducerii saraciei



Daca in anul 1995, cheltuielile guvernului cu protectia sociala au insumat 3 miliarde euro,
respectiv 10,5% din PIB, in anul 2012, acestea au ajuns la 18,9 miliarde euro, sau echivalentul a
14,1% din PIB, potrivit datelor Eurostat.