Alegeri fericite

Mareste imaginea.
Evanghelia Duminicii a 2-a dupa Rusalii (a Sfintilor Romani): "In vremea aceea, pe cand
Iisus umla pe langa !area "alileii, a va#ut pe doi frati: pe Simon ce se numeste $etru si pe
%ndrei, fratele lui, care aruncau mrea&a in mare, caci erau pescari' si le-a #is: (eniti dupa
!ine si va voi face pescari de oameni) Iar ei, indata lasand mre&ele, au mers dupa El) Si, de
acolo mergand mai departe, a va#ut pe alti doi frati: pe Iaco al lui *evedeu si pe Ioan,
fratele lui, in coraie cu *evedeu, tatal lor, dregandu-si mre&ele, si i-a chemat) Iar ei, indata
lasand coraia si pe tatal lor, au mers dupa El) Si a straatut Iisus toata "alileea, invatand in
sinagogile lor si propovaduind Evanghelia Imparatiei si tamaduind toata oala si toata
neputinta in popor") !atei +, ,--2.
In viata nu intotdeauna facem ceea ce ne place, insa vom incerca intotdeaunna sa ne prefacem
in fata celorlalti ca suntem multumiti! Spunand si celorlalti ca ne simtim impliniti prin viata
avuta, incercam de fapt sa ne facem curaj pentru a continua in alegerea facuta. Nu stiu care a
fost motivul pentru care fiecare din noi a ales o meserie din care sa traiasca, sau unde vrea sa
locuiasca, ori starea civila; insa stiu ca cel care face totul din dragoste este cu adevarat
implinit!
Cu multi ani in urma, am avut onoarea sa cunosc un tanar pe atunci- director la o institutie de
stat, si la un moment dat l-am intrebat cum de ajuns atat de tanar director... raspunsul mi-a
placut! "#ac ceea ce-mi place si iubesc! Iar re$ultatele n-au intar$iat sa apara%& 'e atunci si
pana asta$i dau acelasi sfat tuturor celor pe care-i intalnesc! "#aceti ceea ce iubiti! Ceea ce va
place cel mai mult%& (ma refer din punct de vedere al meseriei%!).
'aca ma simt implinit si iubesc ceea ce fac nu as vrea s-o spun eu, ci sa vorbeasca faptele
mele. 'in putina rugaciune, dintr-o minte imprastiata, incerc sa-l regasesc pe acest "Siluan&
ce vrea sa scrie despre cele traite, despre framantarile lui. #ara indoiala nu pot sc*imba nimic
in vremurile traite, dar pot sa dau o marturile despre cum si pentru ce traiesc.
'aca 'uminica trecuta prin pericopa evang*elica ni se vorbea despre urmarea lui +ristos, in
aceasta 'uminica au$im ,vang*elia c*emarii primilor -postoli. -ceeasi c*emare, mai multe
raspunsuri% incepand de la oameni simpli, cu inimile curate, caci "daca +ristos ar fi lucrat in
felul oamenilor, n-ar fi ales drept apostoli doispre$ece pescari, ci si-ar fi ales doispre$ece regi&
spunea Sf. Nicolae .elimirovici. /are de ce a ales oameni simpli
#aptul ca cei c*emati -0etru si -ndrei, Iacov si Ioan ai lui 1evedeu- lasa mrejele si ii urmea$a
fara cartire, cred ca in primul rand ne descopera ca simplitatea credintei este mult mai
lucratoare decat cunoasterea teologica la care vrem sa ajungem! 'aca vreunul dintre cei
c*emati asta$i era "invatat& cu diplome, fara indoiala la c*emarea Mantuitorului ar fi raspuns
cu o intrebare retorica, daca nu cumva cerea argumente pentru a face acest gest de-al urma pe
,l.
Si atunci, ma intreb! daca credinta nu o poti masura, cum poti sa-ti dai seama daca
cunostintele acumulate te ajuta in relatia cu 'umne$eu... Cred ca este la fel de simplu! dupa
felul in care raspun$i si tu -S2-1I la orice c*emare a 3ui! #iresc ar fi sa facem acelasi lucru
ca si Sfintii -postoli, caci daca incepem sa ne etalam "vi$iunea& asupra ceea ce inseamna sa fi
crestin prin citate ce ne consolidea$a parerile, atunci suntem asemenea eruditului care nu se
intelege nici pe el insusi, nici pe ceilalti nu-i poate face sa-l inteleaga.
In traditia japone$a e4ista un proveb! "'aca cineva iti arata 3una, nu te uita la degetul celui ce
ti-o arata!%&. 'e doua mii de ani nu au incetat unii oameni Sfintii -postoli la inceput, apoi
Sfintii 0arinti- sa ne indrume catre +ristos, dar noi de cele mai multe ori ne uitam numai la ei
ca oameni (ar fi fost mult mai folositor sufleteste daca vedeam dragostea cu care au slujit
3ui%) cu slabiciuni, cu greseli omenesti. -cest lucru a luat mare amploare in $ilele noastre,
cand suntem indemnati sa vedem nu "degetul& lor, ci "necuratia& lor. Nu-i intamplator, ci
distrugator! 0entru ca du*urile viclene nu vor sa vedem pe Mantuitorul si lucrarea Sa in lume,
ci sa ne acoperim nepasarea cu atentia indreptata catre lucruri smintitoare. Si culmea ca
'umne$eu nu se uita la pacatul pe care l-ai facut, ci la pocainta cu care iti ridici privirea catre
,l!!!
Iar ceea ce caracteri$ea$a vremurile de asta$i este dependenta! #ie am reali$at, fie nu, asta$i
mai mult ca niciodata cuvantul "dependent& este sinonim cu comportamentul $ilnic al
fiecaruia dintre noi. Suntem dependenti de telefoane, de masina, de serviciu, de prieteni, de
distractii, de televi$or, de internet, de aproape tot ceea ce ne inconjoara% Iar aceasta
dependenta ca stare de subordonare ne slabeste puterea de a fi liberi, ne supune printr-un
atasament total ce de multe ori devine stare patologica de orice altceva in afara de 'umne$eu!
'aca omul isi pierde darul de a fi liber, atunci pierde puterea de a se elibera de firea inclinata
spre pacat.
'umne$eu a iubit omul si i-a daruit libertatea! /mul nu 3-a iubit cu adevarat pe 'umne$eu si
s-a inrobit iubirii de sine. Iubirea de sine ne impiedica sa vedem cu adevarat ceea ce este
bineplacut 'omnului! dreptul de a fi liber si stapan al vietii tale. "'umne$eu a iubit pasarile si
a creat copacii, omul a iubit si el pasarile si a creat custile pentru ele%& (5ac6ue 'eval). Cu
atat mai mult pentru om, a creat o lume intreaga! Iar el s-a ascuns si s-a conditionat de o
frun$a de smoc*in!!!
0oate ca pentru acesti -postoli care au devenit pescari de oameni langa +ristos, pescuitul era
singura lor sursa de venit si modul in care-si puteau intretine familia. Nu 3-au intrebat ce va fi
dupa ce vom urma 2ie 'oamne... Nici nu 3-au rugat sa aiba giija de famiile lor, ci au urmat
in si prin credinta 3ui, iar toate celelalte s-au adaugat lor. C*emarea a fost si este inceputul
mantuirii, raspunsul nostru afirmativ este in acelasi timp atat urmarea lui +ristos, cat si
strigatul tainic al sufletului ce vrea sa fie liber de grijile, indoielile si placerile acestei lumi.
In +ristos omul trebuie sa se simta liber. 'aca nu se simte liber, atunci ceva nu este in regula
cu credinta lui. Credinta poate fi simpla si curata, dar poate fi si "profunda&; insa prin acest
"profund& nu ma pot referi la adancimea trairii, ci la greutatea cunostintelor pe care vrem sa le
avem despre 'umne$eu si 7iserica, care fara sa vrem ne impovarea$a atat de mult ca ne
ingropam efectiv credinta. Ca e4emplu voi spune ca omul de la tara intotdeauna se roaga mult
mai profund si sincer prin simplitatea lui, decat cel ce a studiat citind mult si bine, dar acum
nu se roaga, ci tine "prelegeri& despre ceea ce ar vrea sa fie. Credeti-ma si eu tanjesc dupa
aceasta simplitate pe care am pierdut-o%
Cand mintea cunoaste spunem ca avem cunostinte, cand inima cunoaste spunem ca iubim,
cand sufletul cunoaste ce spunem...
Arhim. Siluan Visan