ARSENIE BOCA

MEDITATII
18 fragmente

1. Copii ajung n bratele lui Dumnezeu, fiindc ei sunt cel mai aproape de El. Modul lor de a fi, e cel mai iubit de Dumnezeu.
nteleptii l nteleg pe Dumnezeu, ca pe o necesitate n explicarea lumii. Copii l au, ca pe un tat de pe cellalt trm. at de ce
copii sunt n !de"r, pe cnd nteleptii pe dinafara lui. #!rsenie $oca, Meditatii, manuscris dactilografiat, pag. %&'
2. Cstoria are multe moti"e s fie tain. Cnd familia nu "a mai fi ntemeiat pe tain, oamenii "or fi o turm de fiare
destrblate. #pag. (('
3. Deosebirea, marea deosebire ntre noi si isus, e c isus n)a"ea "in, pe cnd noi toti a"em "in. *i iarsi, cea mai mare
deosebire+ Cel ne"ino"at, isus a primit crucea, n)a ocolit)o, nu s)a aprat de ea, n)a stricat ne"ino"tia *a, n)a amenintat
stpnirea omeneasc ce), rstignea, ci s)a purtat blnd, ca Mielul lui Dumnezeu cu cei ce), rstigneau, si), -uleau dup ce ,)au
rstignit.
.oi, dimpotri", cutm pe toate crrile, cum s scpm de cruce , cum s ne strigm ne"ino"tia, cum s ne ascundem pcatele
si s strigm n gura mare, cruce grea a"em de dus.
.e numim crestini, dar ducem crucea trs si am fi buni bucurosi s scpm de ea. .oi facem de rusine Crucea lui /ristos, dar si
Crucea lui /ristos ne face pe noi de rusine. Cci s fim drepti + nou nc nu ne)a ndesat nimeni cununa de spini pe cap, nc nu
ne)a btut nimeni piroane n mini si n picioare, si nc nu si)a btut nimeni joc de noi, cum si)a btut de isus. Dar, c-iar acestea
toate de le)am ptimi, trebuie s rbdm pentru mntuirea noastr, asa cum le)a rbdat /ristos, tot pentru a noastr mntuire. .u
este o alt cale de mntuire, de ispsire a pcatelor, dect calea Crucii. Dac ar fi fost alta, Dumnezeu ne)ar fi artat)o pe aceea.
#pag. 01'
4. n crestinism omul e ridicat pn la cinstea de colaborator al lui Dumnezeu, iar aceast colaborare e destinul. 2alantii ) talentele,
sunt nzestrrile acestei colaborri ale lui Dumnezeu cu omul.
,ucrnd n sensul nzestrrilor, lucrezi n sensul destinului. 3mul e nelinistit, ct "reme nu stie ce "rea Dumnezeu cu el, ce "rea
Dumnezeu de la el.
4iata nu e un scop n sine5 numai un mijloc5 e numai cadrul unui destin sau e n cadrul unui destin. Multi se tem de cu"ntul destin,
ca nu cum"a s nsemneze predestin, prin urmare s se trezeasc ntr)o doctrin fr libertatea "ointei, deci fr conceptul specific
al responsabilittii ultime.
Cum s nu rspunzi de ce si)a dat Dumnezeu6 *i cum s nu rspunzi, dac n)ai fcut ce ti s)a dat s faci6 #pag. 71'
5. $lndetea si smerenia inimii, pe care ni le mbie isus odi-n, nu le a"em odi-n dect prin isus. Cu alte cu"inte, persoana lui
isus si rsfrnge blndetea si smerenia *a prin noi si asa se face liniste, altfel nu se face. Dar ce s ntelegem c toat odi-na lui
isus, care n)a"ea loc unde s)si plece capul, si pe care nu l)a "zut nimeni rznd, dar plngnd adesea, cum glsuieste traditia,
toat odi-na lui isus nu)i dect o cruce a iubirii si sfsiere de mil, o zguduire a sufletului de mila surorilor lui ,azr, o sudoare de
snge ce picur ca apa si nc o zguduire n suflet, cnd a"ea uda s), "nd.
*i totusi isus a"ea o od!n"#$ odi-na misiunii *ale n lume, care se mplinise si se "a mplini deplin, orict "or scrsni mpotri"
portile iadului. Dar s lum model un om dintre noi, Sf%nt&' Ioan (&r" de A&r$ care mrturiseste c+ mai multe sunt furturile
care zbucium sufletul preotului, dect talazurile care bntuie marea.
,inistea, odi-na, nu ti)o d dect dorul de a mbrtisa destinul *u, e una cu noi5 iar noi nu suntem singuri. Deci nu poti fi blnd si
smerit cu inima, pn nu iesi din tine si te muti n isus. n tine esti trufas si tulburat, n isus esti blnd si smerit si odi-nit cu
sufletul. Deci isus e odi-na noastr, de aceea El se mbie mereu tuturor necjitilor si "amesilor lumii, s le fie dulam, s le fie
inim, s le fie ideal n "iat. #pag.8(, 80'
). 9n locuit de Dumnezeu e strmutat n alte e"idente ale existentei. :rezenta lui pro"oac lumea si)o antreneaz ntr)un conflict
de limit. ,umea nu mai are ce)i face, dect s omoare mrturisitorii, amgindu)se, c prin aceasta a scpat de realitatea ce)i
contrazicea si)i mustra linistea. #pag. 8;'
*. n toat lumea nu gsesti un lucru mai usor de fcut dect pcatele si iarsi nimic nu pricepe omul mai greu ca+ Ce-i acela
pcatul?, cnd petrece n el. De aceea pctuim cu usurint, dar ne pocim anevoie! lt privint care te mpiedic de la
spovedit e c !udec preotii, esti nemultumit de preot, iar de care ai fi multumit, ti-e fric. "a unul nu te las pcatele lui, la
altul nu te las s mer#i pcatele tale. #pag. <=7'
8. *unteti nemultumiti de preoti, dar care ce ati fcut pentru preoti, ca s fiti mai multumiti6 Cerut)ati de la Dumnezeu un copil
mcar pe care s)l nc-inati slujirii lui Dumnezeu6 Credeti c "ina o poart numai ei, preotii 6 *i sunt fii "ostri. Cum i)ati nscut,
asa)i a"eti. Ce le bgati de "in6 2ot poporul e rspunztor c nu are slujitori mai str"ezii spre Dumnezeu. :oporul si are n toate
pri"intele po"tuitorii pe care i merit> .u mai stati cu gnduri ucigase mpotri"a copiilor, c nu stiti n calea crui dar de la
Dumnezeu te)ai gsit mpotri", si ai s dai seam, ci nasteti copii cu gndul s fie slujitorii lui Dumnezeu ntre oameni. #pag. <=8'
+. .u stiu pe lume o biruint mai mare, ca aceea de a te lepda de tine si a ajunge liber+ e trirea liberttii spiritului. !de"rul
" face liberi. Deci, ntelegem c fr aceast "am a fpturii noastre "ec-i, stteam n minciun, ncoltiti de iluzii si stri"iti sub
rotile necesittii fr iesire. De aici ne scoate isus. Cnd se ntmpl aceasta6 Cnd l cunoastem pe isus ca inim a inimii noastre,
ca suflet al sufletului nostru. l putem cunoaste numai n iubirea si bucuria pe care o simtim cnd renuntm la eul nostru si ne
aflm fat ctre fat cu Dnsul.
.oi nu fgduim s), urmm pe isus n marea cltorie interioar a ntoarcerii la 2atl, si prin simpla noastr -otrre :ro"identa
di"in realizeaz treptat aceast dorint a noastr. !sa dm de primul examen de admitere, examenul crucii. :n aici noi eram o
sum de dorinte si aranjamente pmntesti, care ntunecau c-ipul lui Dumnezeu din "iata noastr. Deci Crucea e la acest loc al
-otrrii, linia naintea dorintelor noastre omenesti, peste care coboar Dumnezeu o dung de)a curmezisul. :ro"identa, urmrind
interesul nostru "esnic, trimite peste socotelile noastre corecturi di"ine. 2oat aceast corectur o simtim ca o experient de cruce,
trebuie s treac putin "reme de reculegere ca s pricepem c asa cum s-a ntmplat a fost cel mai bine, iar nu cum am fi "rut
noi n ngustimea noastr. *uferinta aceasta care ne simplific treptat "iata, care pune conditia crucii n fat, e simbolul nesfrsitei
posibilitti de des"rsire. #pag. <%<, <%%'
1,. n"idiosul nu primeste doctor pentru boala lui si nu poate gsi leac tmduitor al suferintei, desi *fnta *criptur e plin de ele.
El asteapt usurarea bolii numai ntr)un singur fel+ s "ad prbusit pe unul din cei in"idiati. Captul urii lui e s "ad pe cel
in"idiat, din fericit, nefericit, din norocos, nenorocit. :e unii oameni cu totul potri"nici, binefacerile i mblnzesc. :e in"idios ns,
binefacerile mai mult l nriesc, cu ct in"idiosul are parte de mai mari faceri de bine, cu att mai tare fierbe de ciud, mai mult se
supr si se mnie. Multumind pentru darurile primite si mai mult se ctrneste de purtarea binefctorului. Ce fiar nu ntrece
in"idiosul prin rutatea nra"ului lui6 Ce slbticie nu depseste el prin cruzimea lui6 Cinii, crora li se arunc o coaj se
domesticesc. ,eii crora li se poart de grij, se mblnzesc. n"idiosii ns, mai mult se irit cnd li se arat ngrijire si atentie.
?nile in"idiei sunt adnci si ascunse si ele nu sufer "indecare, ca unele ce s)au nc-is n durerea lor oarb, n ascunzisurile
propriei sale suferinti. Cel in"idiat poate s scape si s ocoleasc pe in"idios, dar in"idiosul nu poate scpa de sine nsusi. 2u,
in"idiosule, dusmanul tu e cu tine, "rjmasul ti)e continuu n inim, primejdia e nc-is n adncul tu + esti legat cu un lant
nendurat, esti prizonierul in"idiei si nici o mngiere nu)ti "ine n ajutor. ! prigoni pe un binecu"ntat de Dumnezeu si a ur pe
cel fericit, iat o nenorocire fr leac. #pag. <%8, <(='
11. Durerea nu e obiect sntos de meditatie. De durere trebuie s scapi, s o depsesti, s fi deasupra ei. Dar trebuie s "in cine"a
s te scoat din cercul tu c-inuitor de ngust. Cci durerea ta te ia n "rtejul ei si te nc-ide dinspre toat lumea si dinspre orice
lume. E parc o prelungire a iadului dup tine. Cu ct orizontul tu e mai ngust si mai ngust de durerea ta, cu att nelinistea e mai
mare ) si poate s fie mai mare ca la toat lumea. #pag. <18'
12. ! fcut isus minuni si oamenii cred c, cele mai mari sunt cele care pri"esc sntatea trupului. Dar marea minune a n"ierii din
morti, e ceea ce mrturisim cnd zicem+ stept nvierea mortilor si viata veacului ce va s vie. !bia atunci "a scpa firea
omului de slbnogie. :n atunci are putinta de a scpa de pcate. *i aceasta e mai mare minune dect a tmdui un stomac, o
mn uscat, sau repararea unui oc-i. *unt lucruri grele si acestea , dar n)au nimic religios n ele, le fac si medicii.
3mul cere lui Dumnezeu, cere minuni. n definiti", ce cere omul6 Cere sfintenia pe care a pierdut)o. !cesta)i singurul lucru pe
care)l cere si Dumnezeu din partea omului. ar sfintenia "ietii o pot a"ea si oamenii cu trup neputincios. De aceea, nou, preotilor
ne)a dat isus numai jumtate din darul *u, rmnnd ca cealalt jumtate, nsusi s o ndeplineasc, cnd "a nceta des"rsit
slbnogia omului @la n"iere@. Dar a doua nu se dobndeste fr prima. #pag. %<0, %<1'
13. *ufletul ce cuget la mrturisire, ca de o frn se mpiedic de la pcate. ar cine n)ar frna, le "a face fr grij, fiind n
ntuneric. Cnd lipseste mai marele nostru, s a"em mcar c-ipul lui n minte si despre tot ce am sti c s)ar scrbi, de ar fi de fat,
s nu facem, fie cuget, fie "orb, fie lucru, fie -ran, fie somn si orice alta de la acestea s ne ntoarcem. !tunci cunoastem cu
ade"rat, cum e ascultarea noastr. .umai copii fr minte se bucur de lipsa dasclului lor. Ceilalti ns, o socot o pagub.
Cel ce)si "deste :storului su serpii ispitelor, credinta ade"rat do"edeste5 iar cine)i ascunde, pe drumul pierzrii se afl.
Cine "a ajunge la cuget curat, ascult des"rsit pe :rintele su, acela nu se "a teme de moarte, ci ca pe un somn spre o alt "iat
i "a fi.
Cel ce uneori ascult pe printele su, si alteori nu, se aseamn unui bolna" de oc-i, ce pune pe ei odat ierburi tmduitoare,
altdat "ar nestins. Cci zice+ unul zidim si altul stricnd, ce au folosit? fr numai osteneal n zadar!
* nu ne speriem "znd c si dup mrturisire nu se d rzboi, c mai bine este a ne lupta cu ntinciunea, dect cu trufia. #pag.
%<1, %<&'
14. 3mul se roag de Dumnezeu s)l scape de necazuri, iar Dumnezeu se roag de om s)si sc-imbe purtrile. *ocotiti si "oi, care
de cine s asculte nti6
* nu dati "ina pe Dumnezeu, c El ne usc pmntul de sub picioare si "laga din oase. * nu)i faceti nedreptatea aceasta>
2oate necazurile, noi ni le)am pricinuit, cu pcatele noastre si ele sunt urmri si plata ndesat pentru pcate, pn "om ntelege la
mblteal, ne iau de nas, ca s ne sturm odat de ele. #pag. %<7'
15. Dac "eti a"ea si rbdare n necazuri, s stiti c "eti a"ea si Du-ul *fnt. Dar dac "eti a"ea si puterea de a multumi n
necazuri, atunci strluceste Du-ul *fnt n "oi. #pag. %(&'
1). Eu nu " dau canoane ca ceilalti preoti, mtnii, rugciuni, post, ci ndemn s " sc-imbati purtrile si s)i multumiti lui
Dumnezeu de crucea pe care ")a dat)o, cci *fnta $iseric si *fnta mprtsanie le stiti, dar faptul acesta l)am gsit de cu"iint
s "i)l spun mai mult.
4reau s " sc-imb lacrimile "oastre n bucurie, multumind lui Dumnezeu de toate durerile si sc-imbndu)" purtrile, " "e)ti
bucura. 3 "eti face6 #pag. %0%'
1*. Multi ati mrturisit pcatele "oastre si totusi cugetul " mai mustr. 3are de ce6 De aceea, ori c n)ati primit leacul dup
mrimea ranei, ori c l)ati primit, dar nu l)ati fcut. *i " mai mustr cugetul c-iar si dup ce ati mplinit toat -o.ana# si dup
ce "eti fi ispsit pcatele acelea, pentru c mai sunt pcate nemrturisite si pn ce nu le "ei mrturisi toate si nu "ei ispsi de bun
"oie toate, nu "ei a"ea pace cu prsul tu. Cci cugetul nostru, cnd ne mustr, s stiti c e glasul lui Dumnezeu n noi. Dac noi
am fi cum trebuie, glasul acesta al lui Dumnezeu ne)ar n"ta tainele lui Dumnezeu si ne)ar rpi n rai nc de pe pmnt, dar nu
poate de multimea si greutatea pcatelor noastre. De aceea ea ne tot mustr, c doar, doar ne "a apuca lucrul ispsirii, lucrul
curtirii. #pag. %7%, %7('
18. Cu pcatele nemrturisite are Dumnezeu alt socoteal5 tot socoteal milosti", ns pe noi ne ustur. *tiind Dumnezeu
ntngia noastr nu ne "a lsa prsiti n ntunericul necunostintei, ci ne trimite necazuri sau pocanie fr "oie+ dureri, pagube,
"rajbe, tulburri, copii slabi si orice alt suferint.
spsirea de ne"oi e de obicei mai aspr ca ispsirea de bun "oie, pentru c si pcatele nemrturisite sunt mai grele dect cele
mrturisite. Cu toate acestea, tu n nestiint, te porti mpotri"a rnduielii lui Dumnezeu n ceea ce ti trimite Dumnezeu spre
ispsire, s strici si s ntorci spre mai mare osnd, cci toate le poate Dumnezeu fr tine, dar s te mntuiasc din lumea aceasta
nu poate fr tine. .ici tu nu te mntuiesti fr mna lui Dumnezeu si nici Dumnezeu nu te ridic, dac tu nu)i ntinzi mna. Destul
ti este, c te cerceteaz mereu si att de mult te roag> #pag. %7(, %70'