214 Dinamica mQtoarelor -,tUardere interna

metrice din relatia (7.32) fiind 27t, pe-

rioada," 6 a momentului Mt va fi perioada
fortei F (6=47t la motoarele n patru timpi
si6=27t la motoarele n dQi_~ timpi).
La motoarele policilindrice, cilindrii se fac
identici, pentru simplificarea construCtiei.
Prin constructia si prin reglajul motorului se
asigura dezvoltarea unor momente motoare
identice de catre toti cilindrii. Decalnd uni-
form funCtionarea cilindrilor n interiorul
unei perioade 6, se realizeaza uniformizarea
momentului motor rezultant.
Pentru un motor cu i cilindri, decalajul
functional dintre doi cilindri care functio-
v .
f
. {}

.
1
neaza consecutIv va I T' n acest tnter~a ,
Fig. ~.15.Momentulmotor rezultant. un cilindru realiz~aza o anumita portiune a
curbei momentului motor. ntruct cilindrii
functioneaza uniform decalat, fiecare cilindru realizeaza concomitent oa.1ta
pOrtiune a curbei. Ansamblul celor i cilindri va realiza n intervalul ~ to""ate
portiunile componente ale curbei momentului motor dezvoltat de un cilindru
(fig. 7.15). Perioada momentului motor rezultant va fi deci 6r= ~ . Prin deca-
larea uniforma a funCtionarii cilindrilor, frecventa momentului motor rezultant
se mareste de i ori.
Momentul motor rezultant mediu este precizat de relatia:
med 1 f6r
M d
Mtr =O;:Jo tr' cp. (7.34)
Marirea numarului de cilindri atrage reducerea amplitudinii variatiei momen-
tului motor rezultant Mir n jurul valorii medii Mf:!ed (fig. 7.16).
M,t
,
/f limpi'
i'" II
Oii =1800
C/lindlt/I 4
. , CIlindrul 'l
:: CiiindrulJ
- Cilindrul (]
!I'
Mir
78QO 3500
1d/inuro
It-cl1ifldr/
Fig. 7.16. Influenta numarului, de cilindri
asupra variatiei momentUlui motor rezul-
tant.
l'
_6cilindri
"il
II IIIilliii
7.34)
.."
]
j
t
'"
'"
,Fortele din me<:anismul~motor 215
~
I
Realizarea unor momente motoare egale la toti cilindrii si decalarea uniforma
a functionarii lor, de care depinde uniformizare a momentului motor rezultant,
impune respectarea urmatoarelor conditii: '
-~ rapoarte de compresiune egale la toti cilindrii;
~ compozitie identica a amestecului (rvrAS),cantitati egale de combustibil
injectat (MAC) la toti cilindrii;
--:;. avans egal la producerea scnteii electrice (MAS) sau la ~nceperea injeqiei
(MKC);
~ un decalaj corespunzator al coturilor arborelui cotit.
Momentele motoare Mir siMg;edau fost obtinUte lund n considerare numai
actiunea fortelor de presiune si de inertie. Momentele efective it1~tantaneu Mei
si mediu,Me, disponibile la extremitatea arborelui, rezulta prin ~nmultirea mo-
mentelor Mir si, respectiv, Mr;ed cu randamentul mecanic al motorului1)m:
Mei=;:1)mMir; Me=1)m Mr;ed. (7.35)
r
t
7.2.5.
Forta rezu Itanta pe fusuI maneton
I
t
Fusul maneton al arborelui cotit este ncarcat de forta 8, transmisa de biela,
si de forta de inertie dezvoltata de partea din biela cu miscare de rotatie (con-
siderata concentrata la fusul maneton) Filir.~Dacase noteaza cu R::an forta care
actioneaza asupra fusului maneton, se poate scrie:
-+ -+- -+ -+ -+ -+
Rman=B+Fibr=Z+T + Fib't. (7.36)
Directia fortei Rman este continuu variabila, ~n functie de v~riatia marimii si
a sensului componentelor 2 si T; s:lireqjile fortelor 2 si T s~nt pe de alta parte
fixe n raport cu arborele, rotindu-se ~mpreuna cu acesta. Forta Fibr are!TIarimea
constanta Fibr=mlirT(j)2si aCtioneaza ~ntotdeauna n planul cotuluiarborelui.
Determinarea fortei Rman se efectueaza comod prin sumarea grafica a vecto-
rilor fortelor ccomponente2, T si Filir.in ac.est scop se"traseaza un sistem de
axe Z-Tcu originea ~n Oi si se reprezinta, la
scara aleasa a fortelor, componentele 21 si Ti ,,4
corespunzatoare unghiului ~ 1 de rotatie a arbo- 2
relui cotit; la reprezentarea lor se tine seama de
conventia de semne admisa anterior: forta 2
este pozitiva daca tinde sa comprime bratul
arborelui, iar T, daca este ndreptata n sensul
de rotatie a arborelui (fig. 7.17). Vrful vecto-
rului rezultant al celor doua compQpente
-+-+-+ . .
(B= Z+ T) este notat.cu Ai, Procedndu-se ana-
log cu componentele Z si T corespunzatoare
unghiurilor ~2' Cfl3. . ., luate la intervale egale,
se determina s punctele A2, A3, care mar-
cheaza vrfurile vectorilor B. Calculul se efec-
tU~aza pe }ntreagaperioada .de' variatiev a for- Fig. 7.17. Calculul grafic al for-
teI B, dupa care se unesc pnntr-o curba punc-,. tei rezultantepe fusul maneton.
:J
A,
t
~
4
1
1
ce
I
1
J
I
+T
~.z
1
/
;/
216
Dinamica mQtoarelor cu ardere interna
"
R
/i7lln
A =fi/Jr
I
I
I
..j
I
I
I
I
I
I
I
I
I
---L-...
7200 'f/
' l
90 180 n270nJ8 I.t.fjO5M 5JO
a b
Fig~7.18. Diagramelepolara si carteziana ale fortei pe fusul maneton.
tele Al, A2, ...i curba obtinuta reprezinta, la scara aleasa a fOrtelor, dia-
grama polara a fortei B n raport cu polul al':'. FOrtele B trebuie
sa fie nsumate cu forta Fibr, care are marimea constarita, direCtia
componentei Z si sensul negativ l fortei Z. Daca se masoara pe direc-
tia axei Z de la polul 0[, n sens pozitiv, un segment reprezentnd la scar3
marimea fortei Fibn se obtine polul 2; n raport cu polul 2, diagrama polara
obtinuta determina forta Rman. Orientarea corecta a diagramei polare n raport
cu fusul maneton al arborelui cotit este asigurata de legatUra rigida care exista
ntre direCtiile axelor Z, T si a fortei Fibrcu cotul arborelui ':-':-.n figura 7.18, a
se arata diagrama poIara a fortelor pe maneton, calculata la intervale de 30,
la un motor rapid. Transpunerea diagramei polare n coordonate cahe-
ziene Rman=f(q din figura 7.18, b permite determinarea ncarcarii medii a
fusului maneton:
med 1
,
e
R = - R dw.
mOJl e. o man '
1.3. Echilibrarea motoarelor cu ardere interna
Un motor se considera echilibrat daca, la un regim stabilizat de funCtionare,
reaCtiunile n reazeme snt constante ca marime si sens.
La un motor cu ardere interna, fortele care aCtioneaza n mecanismul motor
se transmit partilor fixe ale motorului sub forma de forte si momente varia-
* Pentru precizarea alurii corecte a diagramei polare, n special
q:>=360...400, snt necesare cheva puncte suplimenrare,
,'* Aceste directii ramn n permanenta n faza cu cotUl arborelui.
A
!il intervalul
-,-
"-
I
'i
(
{
.
\
~.
J
I
'l.
,L
!
Echilibrarea motoarelor cu ardere interna
I!
11
J'
1
1
217
bile: fortele Fi si Fir, momentul Mr, iar la motoarele policilindrice momentele
care apar datorita actiunii fOrtelor n mai multe plane. Aceste forte si mo-
mente variabile actioneaza n reazemele motorului ca factori excitatori, provo-
dnd osci1atii ntretinute ale fundatiei sau sasiului pe care se fixeaza motoru1.
Sub aqiunea acestor forte si momente apar solicitari dinamice ale pieselor de
fixare, solicitari suplimentare si intensificarea uzurii unor organe ale motorului,
dereglari.
Echilibrarea motorului p.resupune anularea rezultantelor fortelor si a momen-
telor variabile transmise motorului.
Echilibrarea rezultantelor fOrtelat de inertie .5i a momenttelor pe care le
produc poate fi realizata principial prin doua metode: prin folosirea dispozi-
tivelor de echilibrare, care sa creeZe efecte e.gale si de sens contrar celor create
de mecanismul motor, sau printr-o astfel de dispunere a coturilor arborelui la
motoarele policilindrice, care s,a asigure anularea reciproca a fortelor de inertie
si a momentelor lor pe ansamblul motorului. Prima metoda, care permite teo-
retic echilibrarea completa a fortelor de inertie si a momentelor lor, este folo-
sita numai pentru o echilibrare partiala, datorita complicatiilor constructive pe
care le comporta. Alegerea schemei constructive optime a arborelui n raport
cu numarul si dispozitia cilindrilor permite, n general, echilibrarea partiala a
fortelor de inertie si a momentelor lor.
Momentul de rasturnare Mr, egal si de sens contrar momentului motor rezul-
tant, nu poate fi echilibrat, deoarece nu exista posibilitatea de a crea un mo~
ment egal si de sens contrar. Variatiile sale se atenueaza mult la motoarele
policilindrice, prin decalarea uniforn,a a functionarii cilindrilor n cursul unei
perioade si prin marirea numarului de cilindri. -
In concluzie, motoarele cu ardere interna ramn ntotdeauna partial neechi-
librate.
j
~
J
.
11
I
7.3.1.
Echilibrarea fortelor de inertie
7.3.1.1. Interpretarea fortei de inertie a pieselor cu miscare
de translatie la un cilindru
I
.
Expresia exacta a fortei de inertie a pieselor cu miscare de translatie la motorul
axat este, tinnd seama de relatia (7.10):
Fii=-mi jp=-mi r 6)2 (cos cp+22 a2 cos 2cp-42 a4 cos 4cp+ . . .). (7.37)
Forta de inertie a pieselor' ni miscare de translatie la mecanismul axat, dez-
voltata sub forma de serie Fourier, cuprinde astfel armonica 1 si toate armoni-
cile pare.
Un termen oarecare al seriei (armonica de rang p) va avea expresia:
f;p==Fmi r(t}2p2 ap cos Ptp=1ni Cp (p(iJ)2cos (PCP+tVp), (7.38)
n care Cp=r ap este o constanta a carei valoare depinde de rangul p al armo-
nicii si de particularitatile geometrice ale mecanismului; marimea constantei Cp
I
J
I
I
I
t
~
'"
218 "Dinamica motoarelor cu ardere .interna
~fJJ
M
M
Fig. 7.19. fnterpretareaarmonicii de
rangul p a fortei de inertie a pieselor
cu miscare de translatie.
'\: / 1.
fTltCp(pw/ !
Jx
"
a.
b
nregistreaza o scadere rapida la cresterea rangului p al armonicii (v. para-
~raful 7.1.1.), :ezultnd scaderea ,c~r:spunza~oare aamplitudinii a~~?nicii.
IjIpeste faza, avmd valoarea a sau '1tj lrtdunctle de rangul p al armomeu.
Armonica de rang p poate fi interpretata ca proiectia pe axa cilindrului a
unui vector rotitor Vp de marime constanta. n figura 7.19, a se prezinta meca-
nismul n pozitia P.M.l. Vectorul roti tor Vi" de marime constanta, egala cu
mtCp (pCi))2, face n acest moment unghiul '1t+ h cu originea. Vectorul are
viteza unghiulara p Ci) si acelasi sens de rotatie cu al arborelui cotit. Dupa tim-
pul 't', cotul arborelui a parcurs unghiul Ci)'t'=cp,iar vectorul, unghiul p Ci)'t'=jxp
(de p ori unghiul facut de cotul arborelui cu originea), astfel nct proiectia
acestuia pe axa ax este egala cu armonica /ii' (fig. 7.19, b).
7,3.1.2. Echilibrajul fortelor de inertie la motorul monocilindric
Echilibrajul fortei de inertie a pieselor cu miscare de translatie. Inte'rpretarea
data armonicii de ordinul p a fortei de inertie a pieselor cu miscare de trails-
latie sugereaza ideea echilibrarii printr-un mecanism cu doua mase, care se
rotesc n sens contrar cu viteza unghiulara p Ci) (fig. 7.20). Daca cele doua mase,
avnd fiecare marimea mtCp/2 ?
g
si centrul de greutate la raza ?
g
- , snt
Q Q
antrenate la turatia PCi),vor genera forte de inertie egale cu +.mt Cp (pCi) )2.
Plasnd cele doua mase simetric fata de axa ax, astfel ca sa faca unghiu-
rile + ~p, respectiv - ~p cu originea, atunci cnd cotul arborelui se gaseste
n origine (P.M.l.), componentele dupa axa ax ale fortelor de inertie echili-
breaza continuu proiectia pe axa Ox a vectorului rotitor. Componentele dupa
axa Oy ale celor doua "forte de inertie se echilibreaza reciproc.
1
J
f
s
-,
.
.
~
l<J
--...
mfrw<
1
1 '
"2 mi Cp{piIJ)'
1
2mtCp(pl<Jj2
.
I
J
.
I
I
t
a
pfl)(~\Pfl)
,"\/f~
"'ICp{PUJ/ Ix
t
!
t
-
fi
I
~
<:t
~
1 mtVJ2
2
.II
~ mtrw~
x
L'
-"
Fig. 7.20': Echilibrarea cu doua contra-
greutati a ;armonicii de rang p.
Fig. .7.21. t:chilibrarea cu doua
contragreutati .a armonicii 1 la
motorul mOl1ocilindric.
.~
~
,.
1
I
1
1
(
I
'"
mf rfJ)2
II
a
II
.

I
I
~
~
"1
J
I
.1t 1 I
2 .
I77C!l ?GcgGJ !
,-x
J
I
l
I
I
Fig. 7.22. Schema mecanismu-
lui de echilibrare cu contra-
greutati a armonicii 1 a for-
~.tei de; inertie a pieselor cu
miscare de translatie, la mo-
torul monocilindric.
Fig. 7.23. Echilibrarea partiala
cu o contragreutate a armonicii 1
a. fortei de inertie a pieselor cu
miscare de translatie, la motorul
- . monocilindric.
J
II
~
I
1
..
220 Dinamica motoarelor cu ardere interna
Pentru echilibrarea armonicii r, masele trebuie sa se roteasca n sens contrar
cu viteza cu. Observnd ca armonica r, a accelera tiei pistonului are expresia
(7.10): jPi = r cu2cos tp, se obtine:
hi =-mtip! =-m/ rCUcos cp=m/rcu2 cos (cp+7t).
Prin identificare cu expresia generala (7.38), n care se nlocuieste p = 1:
hl=m/C1cu2 cos (CP+ljii), se obtine Ijil=7t.
Prin urmare, veaorul care interpreteaza armonica 1 a fortei de inertie a pie-
selor n miscare de translatie face unghiul 7t+ h = 2 7t cu cotul arborelui, atunci
cnd acesta se gaseste n pozitia P.M.!. Avnd si viteza unghiulara egala cu a
arborelui cotit, rezulta ca vectorul este plasat n planul cotului arborelui si se
roteste o data cu acesta. Cele doua mase de echilibrare trebuie sa se gaseasca
suprapuse pe axa Ox, n sens opus cotului, n pozitia P.M.!. a acestuia; ntr-o
pozitie oarecare cpa arborelui, cele doua maSe fac cu axa Ox unghiurile +cp.
respectiv -cp (fig. 7.21), Mecanismul de echilibrare a armonicii nti este
realizat constructiv ca n figura 7.22.
Plasnd o contragreutate de masa mcg n prelungirea bratelor cotului la
raza PGcg,se poate realiza numai o echilibrare partiala a armonicii 1. Aceasta
contragreutate dezvolta forta de inertie mcg PGCgCU2, a carei componenta dupa
axa Ox echilibreaza armonica hi (fig. 7.23). Conditia de echilibraj este:
mcgpGcgcu2cos tp=mt rcu2cos tp. (7.39)
Cealalta componenta a fOrtei de inertie dezvoltate de contragreutate,
meg PGcgcu2sin cp, ramne neechilibrata, Prin montarea acestei contragreutati se
realizeaza deci numai transformarea trepidatiilor dupa axa cilindru lui, produse
de armonica r, n trepidatii dupa o axa perpendiculara (orizontala).
Echilibrajul fortei de inertie a pieselor cu miscare de rotatie. Daca se admite
constructia simetrica a corului arbore1ui, forta de inertie dezvoltata prin rotatia
cotului este plasata pe axa sa de simetrie. Pentru echilibrare se plaseaza cte o
oontragreutate de masa mcg n prelungirea bratelor. Conditia de echilibrare
este (ftg. 7.24):
1
2. 7jmCg PGcg CU2=1J1.r PGCU2,
Stabilirea masei mcg si a razei optime PGcgde plasare a contragreutatii se face
prin lncercari, astfel ca sa se realizeze conditia de echilibraj.
7.3.1.3. Echilibrajul fortelor de inertie
la motoarele policilindrice n linie
La motoarele policilindrice, rezultanta hp a almonicilor de ordinul p ale
tuturor cilindrilor fiind egala cu suma proiectiilor pe axa Ox ale vectorilor
rotitori corespunzatori tuturor cilindrilor, este egala si cu proieCtia rezultantei
acestor vectori. Daca aceasta rezultanta se anuleaza, armonicile de ordinul p
I
I
I
t
1
J
I
J
1
I
I
1
Echilibrarea m<>toarelor cu ardere interna
221
"ale fortelor de inertie ale pieselor cu miscare de
translatie pe ansamblul motorului snt echilibrate.
Fortele de inertie ale pieselor cu miscare de ro-
tatie snt reprezentate prin vectorii de marime con-
stanta, care se rotesc mpreuna cu piesele care le
genereaza. Daca rezultanta vectorilor se anuleaza,
fortele snt echilibrate. Studiul echilibrajului se
reduce astfel la studiul rezultantei unor vectori
rotitori, ca si n cazul fOrtelor de inertie ale pie-
selor cu miscare de translatie.
Motoare n patru timpi. La motoarele policilin-
drice, mecanismele motoare au o construCtie iden-
tica, ntruct si cilindrii pe care i deservesc snt
identici (v. paragr. 7.2.4.). Prin urmare, fOrtele de
inertie generate de mecanismele motoare snt iden-
ti ce ca am>plitudine. Vectorii rotitori a caror pro-
iectie interpreteaza o armonica a fortei de inertie
din miscarea de translatie pentru toti cilindrii mo-
torului sau vectorii care interpreteaza fOrtele de-
inertie din miscarea de rotatie pentru toti cilindrii
motorului snt egali ca marime.
Pentru uniformizarea miscarii, cilindrii functioneaza uniform decalati. La
motoarele cu cilindrii dispusi ntr-un singur plan (motoare n linie), coturile
arborelui cotit snt decalate n acest scop; unghiurile dintre coturile ,1doi cilin-
dri care functioneaza succesiv snt egale cu decalajul dintre functionarea cilin-
drilor:
mrflGU}
.
I
I
I
J
I
1
J
1 '1
zmcg9r:,cgU)
1
Zmcgf!Gcgu}
Fig. 7.24. Echilibrarea cu
contragremati a fortei de
inertie a pieselor cu miscare
de rotatie la motOrul mono-
ciJindric.
~
6 41t'
-=-,
i i
De exemplu, la un motor cu opt cilindri, coturile arborelui snt decalate
cu 90 (fig. 7.25). Folosind interpretarea vectoriala data armonicii de ran-
: I
II
Privit din ratei
~
~L r'"
2,7
Fig. 7.25. Schema decalajului coturilor
arborelui unui motor n patru timpi, n
linie, cu Opt cilindri.
J
I