JOCURI LATINE VERSUS JOCURI ACTUALE SPORTIVE

Fenomenul sportiv s-a transmis peste timp odata u memoria ivili!atiilor

apuse are au in"luentat ireversi#il ursul istoriei si mersul omenirii$
Romanii isi petreeau o #una parte a timpului li#er u %ouri de a#ilitate si
&a!ard 'si mai putin deat (reii' u e)eritii sportive$ Tinerii se intalneau pe
Campul lui *arte unde isi e)ersau te&niile de lupta'arunarea sulitei si a
disului sau onduerea arelor de lupta' asa um prei!ea!a Stra#on in
lurarea sa +eo(ra"ia , V -'./
Cel mai raspandit sport era inotul 0 un roman are nu stia sa inoate era o
raritate$
Jourile u min(ea , apro)imativ &and#all-ul din !iua de a!i/ 1 importate din
+reia- erau pratiate de opii'dar si de adulti$
P2rintele &and#alului modern este onsiderat a "i pro"esorul (erman de
eduaie "i!i2 Carl ,sau Karl/ Schelenz' are a introdus re(uli i are a
"olosit un teren de aeeai m2rime u el de "ot#al$ Pe atuni o e&ip2 avea
33 %u2tori$Asta!i sunt ampionate mondiale masuline si "eminine de
&and#al$
Asemenea opiilor si oamenii maturi sareau oarda'%uau %ouri u pietriele
sau nui $ Foarte popular era un %o asemanator sa&ului$
Cele mai importante oa!ii de divertisment le (aseau romanii la %ourile
pu#lie0 repre!entatii teatrale' urse de are'nauma&ii, #atalii navale
simulate / 'vanatoarea de animale sal#atie in iruri si lupte de (aldiatori$
Arunarea disului
Istoricii ne precizeaza ca,,baietii se jucau cu sulita si discul",
in formatie de cate doua grupuri.,,In timp ce discul se rotea
azvarlit dintr-o parte in alta, fecare ceata incerca sa
nimereasca cu sulita discul in zbor". Daca la inceput
aruncarea discului era folosita ca un exercitii pentru
vanatoare, prin care oameni i i ncercau sa- si formeze
un oci ager si o preci zi e a aruncarii, cu timpul
aceasta s-a transformati in intrecere si astfel a devenit
exercitiu fzic si mai apoi proba atletica. Discul avea atunci
o forma lenticulara, confectionat din lemn, piatra sau bronz,
cu o gr eut at e i nt r e ! s i ", # $g s i un di amet r u
de !%- &" cm. 'a prima editie a (ocurilor )limpice
*oderne, +,-", americanul .obert /aret, a aruncat
&,, +# m cu un di sc de +, ,!& $g, di ntr- un c a r e u
i n a l t a t c u l a t u r a d e ! m d u p a mo d e l u l
a n t i c . 0u o c a z i a (ocurilor )limpice din +,%" sustinute
la 'ondra, s-a defnitivat forma si dimensiunile discului si
instalatiilor. Discul folosit astazi in competitiile sportive
cantareste ! $g, iar cercul are un diametru de !,#% m .
1runcarea sulitei
Sulia este arm2 al#2 de ata' "ormat2 dintr-o pr2%in2 de lemn lun(2 de ira
3$45 - 6 metri' terminat2 u un v7r" de "ier asuit de di"erite "orme
,piramidal' oni' 8n "orm2 de "run!2 et$/'$ Sulia roman2 ,denumit2 hasta/
avea orp de lemn ,hastille/' v7r" de "ier ,cuspis/ "oli"orm sau rom#oidal u
8nm2nusare tu#ular2 u o lun(ime de apro)imativ 65 m' uneori lustruit i
uneori 8m#r2at 8n "oi metalie preioase pro#a#il pentru parad2 i 2l7i de
"ier' oni$ Lun(imea total2 a%un(ea la apro)imativ 3'4 m$
Asta!i este o disiplina are "ae parte di atletism si a devenit pro#a
olimpia in anul 395.$ In competi2iile contemporane
dimensiunea, forma, greutatea, centru de greutatea al
suli2iei 3i modul de aruncare al acesteia sunt stabilite de
c4tre 5edera2ia Interna2ional4 de 1tletism. 1stfel, 6n
competi2iile masculine, sulia are 6ntre !," 3i !,7 metri 6n
lungime 3i c8nt4re3te -%% de grame 9aproape dublu dec8t 6n
anticitate:, 6n vreme ce la concursurile feminine are 6ntre
!,! 3i !,& metri lungime, c8nt4rind doar "%% de grame
Cursa carelor de lupt ,(rea20 ;:;<=>?:>;@< A harmatodromia' latin2
ludi circenses/ a "ost unul dintre ele mai populare sporturi din +reia
anti2' Imperiul Roman i Imperiul Bi!antin$ Cursele arelor de lupt2 se
dovedeau adesea periuloase at7t pentru ondu2tor 7t i pentru ai' aestea
8n&eindu-se "revent u r2ni (rave sau &iar moartea partiipanilor' dar
(ener7nd un puterni entu!iasm printre spetatori$
Cn Roma Anti2' 8ntreerile arelor de lupt2 aveau lo la Cirus *a)imus'
situat 8n valea dintre dealurile Palatin i Aventin' are putea (2!dui 8ntre
345$555 i 3.5$555 de spetatori
$
Cn "orma roman2 a urselor de are' e&ipele repre!entau di"erite (rupuri sau
susin2tori "inaniari i uneori onurau aer# pentru a #ene"iia de
serviiile ondu2torilor u o 8ndem7nare deose#it2$ Aeste e&ipe au aptat
apoi un puterni spri%in din partea spetatorilor' eea e a dus la tul#ur2ri
oa!ionale 8ntre mem#rii diverselor "aiuni$
Conurenii erau pro"esioniti iar pariurile erau o prati2 lar( r2sp7ndit2
printre spetatori$ E)istau are de lupt2 u patru ai ,quadriga/ i u doi ai
,biga/' dar ele u patru ai erau mai importante$ Cn rare a!uri' da2 un
ondu2tor dorea s2 impresione!e prin a#ilit2ile sale' putea utili!a p7n2 la
35 ai' dar "olosirea unui num2r mai mare nu era delo prati$ Spetatorii
%uau un rol important 8n sta#ilirea ierar&iei "inaleD e)ist2 dove!i 2 ei
arunau pe iruit' 8naintea adversarilor "avoriilor lor' amulete de E#lestemE
8mp2nate u uie
F
$
Gainele i e&ipamentul ondu2torilor erau olorate dup2 un anumit od 8n
onordan2 u "aiunea de are aparineau' eea e permitea asistenei s2
8i identi"ie mai uor i s2 le monitori!e!e pro(resul$ Potrivit lui Tertulian'
iniial erau doar dou2 "aiuni' Al#2 i Roie' dediate iernii respetiv verii$
Cn perioada de ma)im2 de!voltare e)istau patru "aiuni0 Rosie' Al#2' Verde
i Al#astr2$ Fieare e&ip2 putea avea p7n2 la trei are 8n urs2' iar mem#rii
aeleiai e&ipe ola#orau adesea 8mpotriva elorlalte e&ipe$ Condu2torii
puteau s&im#a e&ipele destul de asem2n2tor u trans"erul sportivilor
pro"esioniti din perioada ontemporan2$
Cel mai "aimos dintre toi a "ost +aius Appuleius Hioles ,35I-3IJ/ are a
7ti(at 3$IJ6 din I$64K de urse iar de .J3 de ori a terminat pe loul doi$
C7nd Hioles s-a retras la v7rsta de I6 de ani' dup2 o arier2 de 6I de ani'
7ti(urile sale "inaniare se ridiau la un total de -4$.J-$365 sester i'
e&ivalentul a 34 miliarde de dolari' "27ndu-l pe Hioles el mai #ine pl2tit
sportiv din istorie$ <i aii deveneau ele#rit2i dar' de asemenea' i sperana
lor de via2 era s2!ut2$ Romanii au inut o eviden2 detaliat2 a numelor'
pedi(riului i res2torilor ailor "aimoi.Sportul a sczut n importan
dup declinul i cderea Romei din lumea apusean, supravieuind
pentru o perioad n Imperiul Bizantin.
Jourile +ladiatorilor ,*unera/
Au "ost' "ara indoiala' deliiul multimii in am"iteatre si un mi%lo politio-
soial de a-ti atra(e multimea$Pentru persoanele din epoa noastra' este
di"iil de inteles e ar "i putut motiva pe romani sa ia parte la un spetaol
rud unde #ar#atii lupta intre ei pe viata si pe moarte$
Insa soietatea romana nu a "ost in mod inerent una sadia$ Luptele de
(ladiatori au "ost sim#olie la ineput' apoi s-au transormat intr-un spetaol
are multumea setea multimii$
Intrarea in Roma la %ouri a "ost mereu li#era$ Era dreptul oriarui etatean
li#er de a vedea %ourile' niideum un lu)$
Asa um "anii de "ot#al nu mer( doar pentru a vedea 66 de #ar#ati e loves
o min(e u piiorul' ' nii romanii nu stateau si priveau la (ladiatori um
sunt uisi$ Este (reu de inteles asta!i' dar a e)istat o dimensiune di"erita
asupra aestor %ouri in o&ii romanilor$
La s"arsitul erei repu#liane 'luptele de (ladiatori au pierdut in mare parte
sensul lor a un rit de semni"iatie spirituala$A "ost inevita#il a eva are a
"ost atat de popular ar deveni un mi%lo de propa(anda politia$ Ast"el'
politiienii mai mult si mai putin #o(ati au (a!duit %ouri u (ladiatori
pentru a se "ae populari$
Jourile erau LadoulM imparatului pentru popor$ ,Au(ustus adue in arene
peste J64 de pere&i de luptatori$ Traian a avut nu mai putin de 35$555 de
pere&i in %ourile sale are au avut lo' pentru a sar#atori vitoria sa asupra
dailor$ In aea perioada numele (ladiator devenise sinonim u el de da$/
C&iar daa se des"asoara in Roma sau in provinii' %ourile nu se mai tin in
instea memoriei deedatilor' i in onoarea imparatului$
Jourile si erinta lor pentru o antitate mare de (ladiatori a adus u sine
e)istenta unei noi pro"esii' lanista$
Lanista era un om apartinand lasei de mi%lo are a "aut #ani prin
umpararea de slavi sanatosi de se) masulin' "ormandu-i si antrenandu-i
a sa "ie (ladiatori si apoi ii vinde sau ii in&iria!a pentru %ouri$ Ast"el
lanista devine urand unul dintre ei mai populari oameni din Repu#lia
+ladiatorii au "ost intotdeauna im#raati sa semene u #ar#arii$ Fie a intr-
adevar au "ost #ar#ari sau nu' luptatorii purtau armuri si arme intentionat
e)otie si iudate Aeasta trans"orma lupta dandu-i un sentiment national 1
lupta Imperiului u #ar#arii$ E)istand mai multe tipuri de (ladiatori si
speiali!ari in arme' "ieare (ladiator are un oponent are devine u timpul
le(endar in o&ii multimii$
Tipuri de gladiator : andebate,dimachaerus,ecvestru,essedarius,
mrmillo,retianus,samnite ,provocator,tracic,bestiarus. !iecare
dintre acesti gladitori aveau un anumit stil de lupta,"olosind anumite
arme speci"ice.
Pro"esorii de la o soala de (ladiatori se numeau dotores' de o#iei' "osti
(ladiatori $ Pentru "ieare tip de (ladiator a e)istat un mediD seutorum
medi' medi t&raium' et Hesi in iuda "ormei lor "i!ie' a prieperii lor
si a instruirii u di"erite arme ' (ladiatorii erau soldati mediori$ Au "ost
oa!ii in are (ladiatori au "ost rerutati pentru a lupta in armata re(ulata$
Har ei nu se potrives pentru situatii reale' pentru disiplina' LdansulM lor era
menit arenelor si nu ampului de lupta$Un a! deose#it si are ontra!ie
spusele a "ost Spartaus$
Se "olosea in arena si LArmorum pro#ationM 1 veri"iarea armelor de atre
editorul' LpresedinteleM de %ouri pentru a dovedi multimii a sunt reale$ Iar
pu#liul a inerat sa respete su#tilitatile te&nie' a#ilitatile de pro"esionisti
pre(atiti atuni and intrau la lupte$
Viata si moartea o deidea pu#liul$ Ei au "aut aest luru prin "luturarea
#atistelor pentru a trai sau u de(etele Lin %osM ,verso pollie/ pentru moarte$
Cel mai temuta lupta pentru orie (ladiator tre#uie era numita Lmissione sine
*uneraM 1 lupta pe viata si pe moarte$ Imparatul Au(ustus le-a inter!is$
O alta lasa de (ladiatori #ineunosuta "ara asti de protetie erau "emeile$
Au "ost intr-adevar (ladiatori de se) "eminin' desi ele par doar a "i "ost
"olosite in sopul de a adau(a in ontinuare o variatie in %ourile din arena$$
La "el a in ursele de ai alamatiile multimii erau impartite$ Cea mai mare
parte a simpatiilor au "ost impartite pentru ele doua "atiuni Lsuturi mariM ,
luptatorii de"ensive / si Lsuturi miiM,luptatori a(ili'o"ensivi' are dansau in
%urul adversarului'autandu-i puntul sla# /$
LAve' Imperator' morituri te salutantM era "ormula prin are (ladiatorii il
salutau pe imparat$
Bataliile navale #naumachiae$
Poate a "orma ea mai spetauloasa de lupta a "ost nauma&ia' lupta pe
mare$ Aest luru ar implia inundatii in arena$
Primul om are des&ide ast"el de %ouri marete pare sa "i "ost Iulius Ce!ar'
are a mers atat de departe inat sa ai#a un la arti"iial reat in sopul de a
avea doua "lote are sa lupte reipro intr-o #atalie navala$ Pentru aeasta nu
mai putin de 35$555 vaslasi si 3555 de marinari au "aut parte din spetaol'
are a "ost o reinviere a luptei intre "ortele e(iptene si "eniiene$
Batalia de la Salamina ,I.5 i$Gr$/ intre "lotele ateniene si persana s-au
dovedit "oarte populare si' prin urmare' a "ost rereat de mai multe ori in
primul seol inainte de Gristos$
Cea mai mare nauma&ia are a avut lo vreodata in 46 i$Gr in ele#rarea
unui proiet de onstrutie mare ,un tunel pentru a transporta apa din Laul
Fuine la raul Liris are a luat 33 ani pentru a "i onstruit/$ 39555 luptatori s-
au intalnit u doua "lote pe Laul Fuine$