Sunteți pe pagina 1din 38

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV DEPARTAMENTUL DE PREGĂTIRE A PERSONALULUI DIDACTIC FACULTATEA

CAIET DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

STUDENT

Facultatea

Anul Grupa An universitar/semestru

CUPRINS

I. EXTRAS DIN REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCłIONARE A PRACTICII PEDAGOGICE

II. FIŞA DE EVIDENłĂ A PRACTICII PEDAGOGICE

III. PROGRAMA DISCIPLINEI/LOR LA CARE SE FACE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

IV. PROIECTAREA ANUALĂ (PE UNITĂłI DE ÎNVĂłARE) A DISCIPLINEI DE SPECIALITATE

V. PROIECTAREA UNEI UNITĂłI DE ÎNVĂłARE

VI. PROIECTAREA UNEI LECTII

VII. SFATURI PENTRU OBSERVATORI

VIII. REPERE PENTRU STRUCTURA LECTIILOR

IX. FIŞE DE OBSERVATIE/ASISTENłE LA ORE

X. FISA PSIHOPEDAGOGICA

XI. PROIECTE DE ACTIVITĂłI DIDACTICE (DE LECłIE) LA LECłIILE DE PROBĂ ŞI FINALE SUSłINUTE

XII. PROIECTUL DE ACTIVITATE DIDACTICĂ LA ORA DE DIRIGENłIE (CONSILIERE ŞI ORIENTARE)

XIII. FISA DE AUTOEVALUARE

XIV. DOCUMENTE DE EVIDENłĂ/PROIECTARE/EVALUARE A ALTOR ACTIVITĂłI DIN ŞCOALĂ ( activităŃi metodice, sesiuni de comunicări a

elevilor, manifestări culturale, sportive, de orientare şcolară şi profesională etc.)

XV. FEEDBACK PENTRU MENTORUL MEU

XVI. EVALUAREA LECTIILOR SUSTINUTE DE STUDENT

XVII. RAPORT FINAL DE EVALUARE A PRACTICII PEDAGOGICE (realizat de profesorul mentor din şcoală şi profesorul metodician din universitate).

XVIII. BIBLIOGRAFIE

PRACTICA PEDAGOGICĂ extras din Regulament – Cadru de organizare şi funcŃionare a Departamentului pentru Pregătirea personalului Didactic – proiect

Art. 10. – (1) Practica pedagogică a studenŃilor se organizează pe grupe şi subgrupe în unităŃi de învăŃământ preuniversitar, preşcolar, primar, gimnazial, liceal, vocaŃional şi, după caz, de învăŃământ special. Practica pedagogică se organizează în unităŃi pilot, stabilite de comun acord cu inspectoratele şcolare, dintre unităŃile de învăŃământ care pot oferi modele autentice de exercitare a profesiunii didactice sub aspectele pedagogic, ştiinŃific, didactic şi deontologic.

(2) Practica pedagogică a studenŃilor cuprinde următoarele tipuri de activităŃi:

a) activităŃi de observare şi de familiarizare cu desfăşurarea procesului instructiv-educativ din unităŃile de învăŃământ;

b) activităŃi de cunoaştere şi caracterizare psihopedagogică a elevilor;

c) activităŃi de planificare şi proiectare a procesului de predare şi învăŃare;

d) activităŃi didactice efective, constând în proiectarea, evaluarea şi realizarea lecŃiilor ( a unităŃilor de învăŃare), finalizate prin susŃinerea unei lecŃii de probă;

e) activităŃi de cunoaştere a problemelor specifice ale managementului instituŃiilor de învăŃământ.

(3) Practica pedagogică a studenŃilor este asigurată de cadre didactice din învăŃământul preuniversitar care au statutul de mentori de practică pedagogică. Statutul de mentor de practică pedagogică se acordă de către DPPD în colaborare cu Inspectoratul Şcolar.

(4) Coordonarea practicii pedagogice pe specializări este asigurată de un cadru didactic universitar, având cel puŃin funcŃia didactică de lector. Acesta întocmeşte tematica practicii, controlează activitatea desfăşurată de studenŃi, evaluează prestaŃia studenŃilor şi acordă notele la colocviul de practică. ActivităŃile de practică pedagogică sunt cuprinse în posturi didactice potrivit prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

(5) StudenŃii au obligaŃia de a respecta normele de conduită morală impuse de deontologia profesiunii didactice, precum şi normele de conduită specifice impuse de instituŃia de învăŃământ în care se efectuează practica. Abaterile se sancŃionează cu pierderea calităŃii de practicant şi, prin consecinŃă, a calităŃii de student a DPPD.

FIŞĂ DE EVIDENłĂ A PRACTICII PEDAGOGICE Nume: ……………………………………

Prenume: ………………………………….

An: ………………………………………

Nr. Nr. Semnătura Data de Unitatea şcolară Clasa LecŃia Profesor curent profesorului ore 1. 2.
Nr.
Nr.
Semnătura
Data
de
Unitatea şcolară
Clasa
LecŃia
Profesor
curent
profesorului
ore
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.

PROGRAMA DISCIPLINEI …………………………………………….

PROIECTAREA ACTIVITĂłII DIDACTICE

Produsele proiectării didactice pot fi delimitate după cele două niveluri ale sistemului educaŃional:

la nivel macro:

planurile de învăŃământ;

programele pe discipline;

manualele şcolare;

ghidurile metodologice

la nivel micro:

proiectarea activităŃii anuale sau calendaristice;

proiectarea unităŃilor de învăŃare;

proiectarea lecŃiilor specifice fiecărei unităŃi de învăŃare.

PROIECTAREA PE UNITĂłI DE ÎNVĂłARE

Una dintre problemele nerezolvate ale reformei curriculare din Ńara noastră era cea referitoare la elementul generator al produselor proiectării la nivel micro (cele realizate de cadrul didactic). Paradigma (modelul de gândire) ce a stat la baza soluŃionării acestei probleme Ńine de concepŃia curriculară care cere ca proiectarea să pornească de la obiectivele sugerate/conŃinute de programă, care exprimă capacităŃile şi subcapacităŃile ce trebuie formate educatului şi standardele de performanŃă – minimale – medii – maximale, după caz, unde trebuie să se ajungă. Centrarea pe obiective presupunea

şi schimbarea dispozitivului proiectiv, de orientare spre orizontul priorităŃilor didactice ale diferitelor secvenŃe instrucŃionale. Începând din anul 2002 s-a găsit soluŃia acestei probleme, unitatea de învăŃare

fiind considerată elementul generator al planificării calendaristice. ( Ghidul metodologic

Unitatea de învăŃare constituie o entitate supraordonată lecŃiei, cuprinzând un sistem de lecŃii structurate după un sistem de referinŃă corelativ, cel al obiectivelor cadru şi al obiectivelor de referinŃă.

2002 ).

Caracteristicile proiectării pe unităŃi de învăŃare :

este o modalitate de structurare, pe concepŃie curriculară, a programei disciplinei; este un cadru complementar de realizare a proiectării, neînlocuind proiectul de lecŃie, dar care dă o nouă viziune şi deschidere acestuia, lecŃia nemaifiind o verigă a unui conŃinut segmentat, ci o secvenŃă, o componentă operaŃională a unităŃii de învăŃare; fiecare unitate de învăŃare se parcurge într-un număr variabil de ore, care îmbracă forma lecŃiilor, ce alcătuiesc sistemul/familia de lecŃii specifice unităŃii de învăŃare; acest tip de proiectare presupune o viziune integrativă, unitară asupra conŃinuturilor, care urmează să se edifice plenar în şi prin actul de predare – învăŃare – evaluare; reprezintă o matrice procedurală ce îngăduie într-o măsură mai mare, integrarea şi corelarea unor ipostaze didactice moderne (Metode, forme de organizare, resurse, mijloace (Cucoş, C., 2002,

p.325);

constituie o incitare pentru profesor, implicându-l creativ în raportarea la elementele curriculare (2002, p.325) Rolul cadrului didactic în proiectarea pe unităŃi de învăŃare Faptul că programele şcolare centrate pe obiective nu mai asociază univoc conŃinuturilor o alocare temporală şi o anumită succesiune, prescrise fără drept de apel, face să crească rolul cadrului didactic în proiectarea şi organizarea demersului didactic ( M.E.C.T., 2003, p.71). Responsabilitatea sa faŃă de abilităŃile create elevilor şi nu faŃă de parcurgerea obligatorie într-o anumită ordine a unui anumit conŃinut sporeşte în mod categoric. În aceste condiŃii, este necesar ca dascălul să aibă o imagine de ansamblu bine conturată asupra întregului curriculum alocat unui an de studiu. Pornind de la acesta, identificarea unor teme majore pe care le va structura în unităŃi de învăŃare, prin parcurgerea cărora se acoperă structural şi funcŃional, pe

configuraŃii, capacităŃile şi subcapacităŃile consemnate de programă, oferă o astfel de imagine într-o manieră mult clară decât enumerarea unei succesiuni de lecŃii. În fine, această concepŃie conferă o anumită independenŃă cadrului didactic faŃă de un conŃinut sau altul, existent într-un manual sau altul, având posibilitatea să selecteze, iar dacă este necesar, să aducă conŃinuturi noi, acestea rămânând ceea ce sunt, mijloace de educaŃie, responsabilitatea dascălului Ńinând nu în primul rând de ce conŃinut s-a parcurs şi în ce ordine, ci dacă a construit în educat capacităŃile şi subcapacităŃile cerute de programă la nivelul de standarde curriculare, de asemenea consemnate de programe. Aceste argumente şi considerente au stat la baza opŃiunii pentru organizarea procesului de învăŃământ în unităŃi de învăŃare. Ce este o unitate de învăŃare şi ce caracteristici are ea? conceptul de unitate de învăŃare are rolul să stimuleze abordarea tematică a conŃinuturilor învăŃării prin reconstrucŃia lor din diverse perspective (conceptuală, metodologică, ipotetică); o unitate de învăŃare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă; o unitate de învăŃare este unitară din punct de vedere tematic; are un număr de obiective de referinŃă din programă, din care se deduc obiectivele concrete şi se operaŃionalizează; se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp; având în vedere obiectivele vizate şi complexitatea structurală, unitatea de învăŃare se parcurge într- un număr de ore, care îmbracă principala formă de organizare a activităŃii didactice (nu exclusiv), care este lecŃia; lecŃiile/activităŃile corespunzătoare numărului de ore alocat unităŃii de învăŃare formează sistemul de lecŃii al acesteia; unitatea de învăŃare se finalizează prin evaluare

2.1. PROIECTAREA ANUALĂ SAU CALENDARISTICĂ

Conform noului curriculum, planificarea/proiectarea calendaristică/semestrială este un document administrativ, care asociază într-un mod personalizat elemente ale programei (obiective-

cadru, obiective de referinŃă şi conŃinuturi, cu alocarea de timp considerată optimă de către cadrul didactic, pe parcursul unui an şcolar (din disponibilităŃile de timp alocate prin numărul de ore săptămânal cu care este prevăzută disciplina în planul de învăŃământ). Etapele de parcurs în realizarea planificării calendaristice/semestriale:

a) realizarea asocierilor între obiectivele de referinŃă şi conŃinuturi în unităŃi de învăŃare;

b) stabilirea succesiunii de parcurgere a unităŃilor de învăŃare;

c) alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăŃare în concordanŃă cu obiectivele

de referinŃă/competenŃele vizate şi conŃinuturile delimitate

Şcoala ------------------- Disciplina ………………. Aria curriculară ……… …

Cadru didactic ……………… Clasa …………………… Disciplină cu nr. ore pe săptămână An şcolar ……………….

Unitatea

de

   

Nr.

ore

Săptă-

Obser-

învăŃare

Obiective de referinŃă/ competenŃe specifice

ConŃinuturi

alocate

mâna

vaŃii

Precizări de completare:

- “unităŃile de învăŃare” se indică prin titulri (teme) stabilite de cadrul didactic;

- în rubrica “obiective de referinŃă” se trec numerele acestora din programa disciplinei;

- “conŃinuturile” selectate sunt cele extrase din lista de conŃinuturi ale programei;

- “numărul de ore alocate” este stabilit de cadrul didactic în funcŃie de obiectivele vizate, conŃinuturile de parcurs şi specificul clasei cu care se lucrează, în limitele numărului de ore alocate prin planul de învăŃământ;

- rubrica “observaŃii” consemnează, de-a lungul anului, modificări determinate de aplicarea efectivă a programei în scopul îmbunătăŃirii demersului didactic.

PROIECTAREA SECVENłIALĂ, PE UNITĂłI DE ÎNVĂłARE

Proiectarea unităŃii de învăŃare X

Şcoala ------------------- Disciplina ………………. Unitatea de învăŃare …………

Cadru didactic ……………… Clasa …………………… Număr ore alocate ………… An şcolar ……………….

ConŃinu-

Obiective de

Obiective

 

Strategii

Evaluare

Obser-

turi

referinŃă/

operaŃionalizate

ActivităŃi

de

didactice

vaŃii

(detalie-

competenŃe

învăŃare

re)

specifice

Precizări cu privire la completare:

- în rubrica “conŃinuturi” apar detalieri de conŃinut necesare în explicitarea anumitor parcursuri şi în cuplarea lor la baza de cunoaştere a elevilor ( 2, p.329); - în rubrica “obiective de referinŃă” se trec numerele obiectivelor de referinŃă din planificarea anuală/programa şcolară;

- în rubrica “obiective operaŃionale” se trec cele deduse şi operaŃionalizate din fiecare obiectiv de

referinŃă;

- la rubrica “activităŃi de învăŃare” pot fi trecute cele din programa disciplinei, completate, modificate sau chiar înlocuite cu altele, pe care cadrul didactic le consideră cele mai indicate pentru atingerea obiectivelor propuse;

- în rubrica “ resurse”, conform detalierii, se vor trece cele procedurale (metode, procedee didactice), materiale (mijloace de învăŃământ) şi de timp;

- în rubrica “evaluare” se menŃionează instrumentele aplicate la clasă;

- în rubrica “observaŃii” se vor consemna eventualele modificări determinate de nevoi de optimizare. Finalul fiecărei unităŃi de învăŃare presupune evaluarea sumativă, pentru a măsura şi aprecia ce s-a realizat în raport de ceea ce s-a propus.

PROIECT DE LECłIE

Date de identificare:

Data

Clasa

Şcoala

Cadrul didactic/studentul ConstrucŃia:

Disciplina de învăŃământ

Tema

Tipul lecŃiei

Obiective operaŃionale

Strategii didactice

Bibliografie

Tabel de specificare a corespondenŃelor

Eşalonarea în Obiective Activitatea Strategia didactică timp a operaŃio- cadrului elevilor Resurse Forma
Eşalonarea în
Obiective
Activitatea
Strategia didactică
timp a
operaŃio-
cadrului
elevilor
Resurse
Forma
Evalu
Indici
situaŃiilor de
nale
didactic
de org
are
de
proce
mate
tempo
învăŃare
perfor
du
riale
rale
manŃă
rale
Moment
organizatoric
Verificarea
temei de casă
şi a pregătirii
elevilor
Captarea
atenŃiei
AnunŃarea
temei şi a
obiectivelor
Prezentarea
situaŃiei de
învăŃare.
Dirijarea
învăŃării
Asigurarea
feedback-ului
Realizarea
performanŃei
RetenŃie/tema
de casă

SFATURI PRACTICE PENTRU OBSERVATORI

ReflectaŃi asupra importanŃei profesiei.

ÎncercaŃi să vă reamintiŃi sau să revedeŃi partea teoretică la care face referire fişa de observare.

RespectaŃi munca altora.

EmiteŃi judecăŃi asupra activităŃii şi mai puŃin asupra personei cadrului didactic.

Nu fiŃi foarte aspri în a judeca activitatea celuilat.

GăsiŃi cât mai multe alternative pentru comportamentele observate.

„SubliniaŃi” aspectele pozitive ale lecŃiei/activităŃii.

GăsiŃi în activitatea asistată elemente pe care le-aŃi putea aplica în activitatea dumneavoastră viitoare.

ÎnregistraŃi obiectiv mai degrabă decât să emiteŃi judecăŃi asupra a ceea ce observaŃi.

ÎnŃelegeŃi observarea prin prisma contextului educaŃional.

ObservaŃi „în cunoştinŃă de cauză”, adică citiŃi fişa şi materialele adiacente.

TranspuneŃi-vă în situaŃia cadrului didactic şi încercaŃi să-i înŃelegeŃi comportamentul.

ConştientizaŃi factorii perturbatori interni şi externi ai evaluării.

ArgumentaŃi enunŃurile proprii cu fapte concrete observate.

Fiecare cadru didactic este în felul lui un model de la care puteŃi învăŃa.

ReflectaŃi la ceea ce va constitui propriul dumneavoastră stil de predare.

PăstraŃi-vă simŃul umorului.

Nu folosiŃi ironia distructivă.

ApropiaŃi-vă cu grijă, cu dragoste dar şi cu respect faŃă de elevi.

FolosiŃi perioada de practică pedagogică pentru a acumula cât mai multe abilităŃi.

REPERE PENTRU STRUCTURAREA LECTIILOR MODUL DE UTILIZARE A MIJLOACELOR DE ÎNVĂłĂMÂNT Numele observatorului: ………………………………… Data şi durata observaŃiei: ……………………………… Profesorul / studentul observat:

Subiectul lecŃiei:

Obiectivul observaŃiei – examinarea modului de utilizare a mijloacelor de învăŃământ în lecŃia de Obiectivul lecŃiei / secvenŃei observate

InstrucŃiuni pentru observator: încercaŃi să răspundeŃi cât mai obiectiv la întrebările formulate. Acolo unde nu se indică răspunsurile din care se aleg cele corecte, răspundeŃi liber (itemii 2. şi 12.). InterpretaŃi datele corect, grupându-le în “pozitive, favorizante” pentru atingerea obiectivului propus şi “negative, blocante”.

 

Itemi

Răspuns

 

1.

Mijloacele (MdÎ) folosite corespund obiectivului lecŃiei?

Da

Nu

2.

Cum contribuie mijloacele de învăŃământ utilizate la atingerea obiectivelor?

 

3.

MdÎ sunt folosite pentru a transmite/dobândi cunoştinŃe?

Da

Nu

4.

MdÎ sunt folosite pentru a forma deprinderi:

Da

Nu

- intelectuale

Da

Nu

- practice?

5.

MdÎ sunt adecvate vârstei elevilor?

Da

Nu

6.

Introducerea MdÎ economiseşte timp didactic?

Da

Nu

7.

Folosirea acestor mijloace favorizează învăŃarea prin cooperare?

Da

Nu

8.

Folosirea acestor mijloace favorizează conflictul cogntiv?

Da

Nu

9.

Care sunt formele în care profesorul organizează activitatea:

   

frontal;

Da

Nu

pe grupe mici;

Da

Nu

individual.

Da

Nu

10.

MdÎ sunt folosite pentru:

   

- predare-învăŃare;

Da

Nu

- evaluare.

Da

Nu

11.

Au apărut incidente neplăcute în folosirea mijl. did. de învatamant?

Da

Nu

12.

EnumeraŃi metodele de predare cu care au fost folosite mijl. did. de înv.?

 

2.

3.

……………………………………………………………………………………………………….

Etc.

12

COMENTARII PERSONALE

COMPORTAMENT MANAGERIAL

În timpul activităŃilor de pre-predare, observaŃi comportamentul managerial al unui coleg, folosind următoarea listă de control.

Numele observatorului: …………………………. Data şi durata observaŃiei ……………………

Profesorul – student observat …………………… Subiectul lecŃiei ……………………………

Obiectivul observaŃiei: Examinarea comportamentelor manageriale autoritariste

InstrucŃiuni pentru observator: Înainte de a efectua observaŃie, citiŃi enunŃurile în italic (ele corespund comportamentului autoritarist) şi bifaŃi variantele observate din listă. După terminarea activităŃii de observare, clasificaŃi comportamentele în autoritariste şi ne autoritariste şi număraŃi enunŃurile pentru fiecare categorie.

1.

Elevii înŃeleg aşteptările profesorului şi faptele corespunzătoare acestora.

2.

Elevii prezintă rezultatele muncii şi studierea comportamentelor.

3.

Elevii înŃeleg regulile şcolii / ale clasei şi aderă la ele.

4.

Elevii îşi prezintă sentimentele şi meritele personale.

5.

elevii se simt liberi pentru a se exprima pe ei înşişi fată de profesor sau fată de alte persoane.

6.

Elevii aplică precis procedurile stabilite.

7.

Elevii arată respect pentru persoane şi proprietate.

8.

Elevii comunică deschis şi onest.

9.

Elevii stabilesc relaŃii interpersonale pozitive.

10.

Elevii se simt răspunzători pentru propriile comportamente.

11.

Elevii, demonstrează, prin comportamentele lor coeziunea grupului.

12.

Elevii înŃeleg şi acceptă consecinŃele propriilor lor fapte.

13.

Elevii simt că negociază corect, just.

14.

Elevii demonstrează cooperare şi îşi împărtăşesc opiniile.

15.

Elevii stabilesc, norme productive de grup.

16.

Elevii se reîntorc repede la lucru după o întrerupere.

17.

Elevii urmează direcŃiile impuse.

18.

Elevii sunt pregătiŃi pentru sarcinile propuse.

19.

Elevii funcŃionează la un nivel constant în toate sarcinile.

20.

Elevii participă activ la sarcinile de învăŃare.

21.

Elevii demonstrează sentimente pozitive faŃă de ceea ce se întâmplă în clasă.

22.

Elevii manifestă abilităŃi de adaptare la schimbarea situaŃiei.

23.

Elevii demonstrează autodisciplină şi autocontrol.

24.

Elevii se simt confortabil şi protejaŃi.

25.

Elevii demonstrează iniŃiativă şi creativitate.

26.

Elevii se ajută între ei cu diverse materiale, resurse.

27.

Elevii trec de la o sarcină la alta în mod ordonat.

28.

Elevii acceptă şi acceptă autoritatea.

29.

Elevii se acceptă şi se încurajează unii pe alŃii.

30.

Elevii răsplătesc atenŃia profesorului sau a altor persoane.

31.

Elevii sunt sensibili faŃă de rugăminŃile şi nevoile materiale ale altora.

32.

Elevilor le place să primească persoane noi în grup.

TIPURI DE ÎNTREBĂRI

ObservaŃi tehnicile de verificare orală sau scrisă, utilizate de studenŃii care predau colegilor, folosind următoarea fişă:

Numele observatorului: …………………………. Data şi durata observaŃiei ……………………

Profesorul / studentul observat: …………………. Subiectul lecŃiei ……………………………

Obiectul observaŃiei: Examinarea nivelului întrebărilor folosite în verificare

InstrucŃiuni pentru observator: MarcaŃi printr-o bară, în caseta adecvată, întrebările adresate de profesorul – studentul observat. La final, stabiliŃi frecvenŃa pentru fiecare tip de întrebări şi procentajul acestora. RealizaŃi o ierarhie a tipurilor de întrebări şi comentaŃi datele obŃinute.

Tipuri de întrebări

FrecvenŃă

Exemple

Procente

1. Reproducere

     

2. Reformulare

     

3. Interpretare

     

4. AplicaŃii

     

5. Analiză

     

6. Sinteză

     

7. Evaluare

     

Total

     

Ierarhie

     

Comentarii personale ……………………………………………………………………………….

FISĂ DE EVALUARE A LECłIEI

FolosiŃi fişa de mai jos pentru a observa activitatea de predare realizată cu tehnica unul-la grup-

mic. Clasa: …………………. Şcoala: ………………………… Disciplina …………………………

Tema: ………………………………………………………………………………………………

Obiective: ………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………… ……

………………………………………………………………………………………………

PROFESOR

PROFESOR   Natura solicitărilor educatorului  
 

Natura solicitărilor educatorului

 

Organizare

Impunere

Stimularea

Personalizare

Conexiunea

activităŃii

inversă

%

%

%

%

%

 

ActivităŃi cognitive solicitate de profesor

 

Memorare

ÎnŃelegere

Analiză, sinteză,

Aplicare

Opinii personale

comparaŃii

/ evaluare

Total

       

Alte observaŃii:

…………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… Calificativ: ……………………………………….

Fişă de evaluare a lecŃiei observate

Grupa

   

Scala de evaluare

 

activităŃilor

 

Indicatori

Insuficient

Satisfăcător

Bine

F. Bine

urmărite

 
 

1.

Elaborarea

       

proiectului şi pregătirea condiŃiilor necesare desfăşurării lecŃiilor

-

documentarea

ştiinŃifică şi

metodică

-

definirea

       

I. Proiectarea şi organizarea lecŃiilor

obiectivelor

-

corelaŃia dintre

       

obiective şi celelalte componente ale actului didactic

 

organizarea clasei, aspectul estetic, igienic

-

       

-

asigurarea

       

mijloacelor de

învăŃământ

-

organizarea

       

colectivului

II. desfăşurarea lecŃiei

2. ValenŃe educative

       

3. ConŃinutul

       
 

ştiinŃific

4.

CorelaŃii intra şi

       

inter disciplinar

5.

Caracter practic

       

aplicativ

6.

Alegerea şi

       

folosirea metodelor

de predare învăŃare

7.

Îmbinarea

       

diferitelor forme de

activitate

8.

Integrarea

       

mijloacelor de

învăŃământ

9.

Crearea

       

motivaŃiei; activizarea elevilor

         
 

10. Formarea

       
 

deprinderilor de

activitate

independentă

11.

Strategii de

diferenŃiere şi

individualizare

12.

Strategii de

accentuare a

caracterului

formativ

13.

Densitatea

lecŃiei

14.

Evaluarea

permanent

formativă

 

15.

Organizarea,

îndrumarea,

conducerea,

controlarea

activităŃii de

învăŃare

16.

Creativitatea în

III.

conceperea şi conducerea lecŃiei

Comportamentul

propunătorului

17.

PerseverenŃa în

realizarea

obiectivelor

18.

Conduita în

relaŃiile cu elevii

19.

capacitatea

stăpânirii de sine şi prezenŃa de spirit

 

20.

Autoanaliza şi

IV.

Autoevaluarea

autoaprecierea

obiectivă

Recomandări: ……………………………………………………………………………………… ……… ……………

…………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………

Nota acordată ………………………………. ………………………………

Semnătura evaluatorului ………………………………………… ………………………………………….

UTILIZAREA TIMPULUI DIDACTIC

Numele observatorului: …………………………. Data şi durata observaŃiei ……………………

Profesorul – student observat: …………………… Subiectul lecŃiei ……………………………

Obiectivele lecŃiei:

Obiectivul observaŃiei: Examinarea comportamentelor de management al timpului

InstrucŃiuni pentru observator: ÎnregistraŃi evenimentele lecŃiei folosind modelul R. Gagne, şi măsuraŃi timpul utilizat la fiecare. ApreciaŃi modul de distribuire al timpului în corelaŃiei cu obiectivele urmărite şi apreciaŃi adecvarea lor, folosind o scală cu trei trepte.

Evenimentele

Timpul

Timpul

Aprecierea modului de adecvare la obiectivele urmărite

 

lecŃiei

propus

consumat

ObservaŃii

1.

       

2.

       

3.

       

4.

       

5.

       

6.

       

7.

       

8.

       

Aprecierea globală şi argumentarea ei

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………

INTERACłIUNI PROFESOR-ELEV ÎN TIMPUL LECłIEI

UtilizaŃi fişa de mai jos pentru a observa activitatea de predare în grup mic a unui coleg

Numele observatorului: …………………………. Data şi ora observaŃiei ……………….………

Durata observaŃiei ………………………………. Profesor / student observat …………………

Elemente observate: InteracŃiuni profesor elev

Subiectul lecŃiei: …………………………………. Clasa: ………………………………………

Obiectivul observaŃiei: înregistrarea interacŃiunilor directe sau indirecte ale profesorului cu elevii şi

modul în care elevii intervin în timpul lecŃiei

InstrucŃiuni pentru cel care observă: pentru fiecare categorie de interacŃiuni se înregistrează frecvenŃa apariŃiei, acesteia se însumează la finalul perioadei şi apoi se calculează procentele, şi după compararea lor de decide care este tipul de influenŃă predominant.

 

Tipuri de interacŃiuni

FrecvenŃe

%

A.

InfluenŃă indirectă

   

Acceptă sentimentele pozitive sau negative ale

   

elevilor, le clarifică

Laudă sau încurajează

   

Acceptă / foloseşte ideile elevilor

   

Pune întrebări

   

B.

InfluenŃă directă

   

łine prelegeri

   

Dă indicaŃii, ordine

   

Critică sau se justifică

   

C.

IntervenŃii ale elevilor

   

Răspund la solicitările profesorului

   

Intervin din proprie iniŃiativă

   

D.

Linişte sau derută

   
 

Total

   

Cel mai frecvent tip de interacŃiune folosit

   

Comentarii ………………………………………………………………………………………….

DIFICULTĂłI ÎN UTILIZAREA MIJLOACELOR TEHNICE

Consemn

EvaluaŃi procesul de predare-învăŃare, subliniind dificultăŃile întâmpinate în utilizarea mijloacelor

tehnice de instruire selectate. În acest scop utilizaŃi criteriile de mai jos, realizând aprecieri pe o scală

cu cinci trepte.

Numele observatorului: ………………………………. Data şi ora observaŃiei: …………………

Durata observaŃiei: …………………………. Profesor / student observat: ……………………….

Elemente observate: DificultăŃile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire

Subiectul lecŃiei: …………………………… Clasa: ……………………………………………

Obiectivul observaŃiei: Înregistrarea dificultăŃile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de

instruire şi modul în care aceasta influenŃează lecŃia şi relaŃia profesor – elev

InstrucŃiuni pentru observator: Pentru fiecare criteriu înregistraŃi aprecierea dumneavoastră şi apoi transformaŃi-o în notă. În rubrica comentarii personale, argumentaŃi alegerea treptei de apreciere.

Criterii

 

Scală de apreciere

 

Unitatea de conŃinut – metodologia didactică – metodologia de utilizare a mijloacelor de învăŃământ

F. slab

Slab

Mediu

Bine

F. bine

Gradul de familiarizare a studentului profesor cu mijloacele folosite

         

Distribuirea atenŃiei profesorului

         

Dozarea comentariilor şi adecvarea lor

         

Antrenarea elevilor în învăŃare

         

Gradul de valorificare a timpului didactic

         

Adecvarea mijloacelor de învăŃământ folosite cu alte componente ale curriculum-ului (programă, manual, metode de predare - evaluare)

         

Comentarii personale:

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………

Recomandări pentru colegul dumneavoastră: …………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

FIŞĂ DE OBSERVAłIE A ACTIVITĂłII DIDACTICE

1. Unitatea de învăŃământ

Clasa

şi materiale Numele şi prenumele cadrului didactic la care se asistă

ora

data

Evaluarea resurselor umane (clasa)

Specialitatea

Vechimea în învăŃământ

Gradul didactic

Vechimea în unitatea de învăŃământ

2. Disciplina

Subiectul activităŃii didactice/lecŃiei Unitatea de învăŃare din care face parte Tipul activităŃii didactice/lecŃiei

3. ObservaŃii privind desfăşurarea activităŃii didactice

 

Desafăşurarea activităŃii

 

Evenimentele lecŃiei

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

ObservaŃii

1.

Organizarea

     

activităŃii/clasei de elevi

2.

Captarea atenŃiei

3. Verificarea şi actuali- zarea achiziŃiilor anterioare

4.

AnunŃarea obiectivelor şi

a temei abordate

 

5.

Prezentarea materialului

stimul

 

6.

Asigurarea

dirijării

învăŃării

7.Fixarea

şi

aplicarea

cunoştinŃelor/obŃinerea

performanŃei

 

8.

Evaluarea

performan-

Ńelor

9.

Transfer/tema de casă

ANALIZĂ – SINTEZĂ A ACTIVITĂłII ASISTATE

PARAMETRI ANALIZAłI ŞI EVALUAłI SCALA 1 2 3 4 5 1. Aprecieri asupra strategiei generale
PARAMETRI ANALIZAłI ŞI EVALUAłI
SCALA
1
2
3
4
5
1.
Aprecieri asupra strategiei generale a lecŃiei/activităŃii
Tipul de strategie
Calitatea obiectivelor educaŃionale ale lecŃiei/activităŃii
Compatibilitatea conŃinutului activităŃii, timpului, metodelor de
predare-învăŃare
şi a celor de evaluare cu obiectivele stabilite
2.
Conduita de organizare, dirijare şi control a activităŃii
Succesiunea logică a secvenŃelor didactice
Abilitatea în conducerea activităŃii de învăŃare prin alegerea
strategiilor, formelor
de organizare
3. Conduita explicativă şi de comunicare
Accesibilitatea limbajului de specialitate
Fundamentarea explicaŃiei
Expresivitatea şi relieful comunicării
Limbajul nonverbal
4. Conduita de solicitare şi orientare
Repartizarea solicitărilor (frecvenŃă, organizare)
Cantitatea şi diversitatea informaŃiei
Compatibilitatea metodelor cu obiectivele vizate
5. Conduita evaluativă a profesorului
Notează şi apreciază elevii
ConcordanŃa modului de evaluare cu specificul predării-învăŃării
Prezentarea argumentaŃiei în evaluare
6. Managementul clasei
Ritmul de prezentare
Încadrarea în timp
Monitorizarea elevilor
Rezolvarea situaŃiilor neprevăzute
7. Climatul psihosocial al clasei
Prezentarea generală a profesorului
Atitudinea faşă de elevi
MenŃinerea tonusului afectiv-emoŃional
8. Aprecieri sintetice asupra activităŃii
Încadrarea în scenariul activităŃii didactice
Expresivitatea şi relieful activităŃii
Calitatea stilului didactic
Randamentul şi eficienŃa activităŃii/gradul de realizare a
obiectivelor
Impresia generală

Student,

FIŞĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

I. DATE DE IDENTIFICARE Numele şi prenumele elevului Unitatea şcolară Data şi locul naşterii Domiciliul elevului

Clasa Domiciliul mpărinŃilor

II. DATE ASUPRA MEDIULUI FAMILIAL

1. Familia – tabel sintetic:

Numele şi prenumele

Anul naşterii

Pregătirea

Profesiunea/şcoala/ locul de muncă

Starea

şcolară/profesională

sănătăŃii

Tata:

       

Mama:

       

FraŃi şi

surori (în

       

ordinea naşterii, cu includerea şi a elevului în cauză

2. Tipul de familie:

cu includerea şi a elevului în cauză 2. Tipul de familie: - normală tata (mama) decedat

- normală

tata (mama) decedatşi a elevului în cauză 2. Tipul de familie: - normală părinŃi despărŃiŃi - concubinaj părinŃi

părinŃi despărŃiŃicauză 2. Tipul de familie: - normală tata (mama) decedat - concubinaj părinŃi vitregi (unul sau

- concubinaj- normală tata (mama) decedat părinŃi despărŃiŃi părinŃi vitregi (unul sau amândoi) alte situaŃii (care

părinŃi vitregi (unul sau amândoi)tata (mama) decedat părinŃi despărŃiŃi - concubinaj alte situaŃii (care anume) - - - - 3.

alte situaŃii (care anume)- concubinaj părinŃi vitregi (unul sau amândoi) - - - - 3. Atmosfera şi climatul educativ

-

-

-

-

3. Atmosfera şi climatul educativ din familie:

4. CondiŃii de muncă în familie a elevului:

III. DATE MEDICALE DESPRE ELEV

1. Antecedente ereditare

2. Antecedente personale:

3. MenŃiuni medicale pentru procesul de învăŃământ:

4. Concluziile examenului medical de bilanŃ efectuat la sfârşitul clasei a IV/VIII/XII-a (cu indicaŃii medicale în vederea orientării şcolare/profesionale a elevului):

IV REZULTATELE ACTIVITĂłII ELEVULUI

1. SituaŃia şcolară

Clasa

Calificativul/

Calificativul/media

la

Rangul

 

Disciplinele cu rezultatele

   

Media anuală

purtare

cele

mai

bune

cele

mai

slabe

ObservaŃii

(calificativ/media)

(calificativ/media)

2. Participarea la cercuri pe materii, concursuri şcolare, olimpiade şi consemnarea rezultatelor obŃinute

Clasa Cercul/concursul/olimpiada Rezultatul ObservaŃii
Clasa
Cercul/concursul/olimpiada
Rezultatul
ObservaŃii

3. Preocupări şi manifestări în timpul liber:

lectură: în ce domeniu

rezolvă probleme de:

lucrează pe calculator (ce şi cât pe săptămână):

alte preocupări: arte plastice, literatură, muzică, sport

V. CONDUITA LA LECłII ŞI ÎN COLECTIVUL ŞCOLAR 1. Conduita la lecŃii

a) Interesul, participarea la lecŃii:

intervine cu completări, participă activ, îşi aduce contribuŃia la activitatea didConduita la lecŃii a) Interesul, participarea la lecŃii: manifestă interes inegal, fluctuant; - se lasă greu

manifestă interes inegal, fluctuant;activ, îşi aduce contribuŃia la activitatea did - se lasă greu antrenat, participă numai când este

- se lasă greu antrenat, participă numai când este solictat;la activitatea did manifestă interes inegal, fluctuant; obişnuit inactiv; alte situaŃii (care anume) - - -

obişnuit inactiv;lasă greu antrenat, participă numai când este solictat; alte situaŃii (care anume) - - - -

alte situaŃii (care anume)participă numai când este solictat; obişnuit inactiv; - - - - b) Atitudinea elevului faŃă de

-

-

-

-

b) Atitudinea elevului faŃă de munca şcolară şi succesul la învăŃătură:

 

CARACTERISTICI

Scală de apreciere

 
 

1

2

3

4

5

Gradul de interes geenral manifestat pentru activitatea de învăŃare şcolară

         

Gradul de interes general manifestat pentru alte forme de activitate (extraşcolare)

         

Gradul de interes cu care participă la lecŃii

         

DorinŃa de a răspunde, de a se implica activ în desfăşurarea lecŃiei

         

Modul cum îşi pregăteşte temele de acasă (sistematic/organizat/de calitate)

         

Atitudinea elevului faŃă de aprecierile şi notele şcolare obŃinute

         

b)

Stilul de muncă al elevului:

 

CARACTERISTICI

Scală de apreciere

 
 

1

2

3

4

5

Caracterul ordonat şi sistematic sau neglijent şi inegal al activităŃii şcolare a elevului

         

Gradul de independenŃă în activitate

         

Spiritul de iniŃiativă în munca depusă

         

Capacitatea de autodeterminare în activitate (lucrează predominant stimulat de motivaŃie intreinsecă sau extrinsecă)

         

SârguinŃa, hărnicia de care dă dovadă în activitatea şcolară

         

c)

Disciplina la lecŃii:

se încadrează în cerinŃele lecŃiei, este receptiv la observaŃii şi îndrumări;c) Disciplina la lecŃii: disciplinat numai în condiŃii de supraveghere directă sau la constrângeri; indiciplinat,

disciplinat numai în condiŃii de supraveghere directă sau la constrângeri;lecŃiei, este receptiv la observaŃii şi îndrumări; indiciplinat, turbulent, chiar atrage şi pe alŃii în alt

indiciplinat, turbulent, chiar atrage şi pe alŃii în alt gen de activităŃi;în condiŃii de supraveghere directă sau la constrângeri; fuge de la ore, are atitudini de bravare;

fuge de la ore, are atitudini de bravare;chiar atrage şi pe alŃii în alt gen de activităŃi; alte situaŃii (care anume) - -

alte situaŃii (care anume)de activităŃi; fuge de la ore, are atitudini de bravare; - - - - - d.

-

-

-

-

-

d. Conduita generală a elevului, nota la purtare:

cu abateri disciplinare mai grave;- - - - - d. Conduita generală a elevului, nota la purtare: cu abateri disciplinare

cu abateri disciplinare minore, dar mai frecvente;nota la purtare: cu abateri disciplinare mai grave; conduită corectă, cuviincioasă; este un exemplu de

conduită corectă, cuviincioasă;grave; cu abateri disciplinare minore, dar mai frecvente; este un exemplu de conduită; - - -

este un exemplu de conduită;dar mai frecvente; conduită corectă, cuviincioasă; - - - - 2. Activitatea şi conduita elevului în

-

-

-

-

2. Activitatea şi conduita elevului în colectivul clasei

a) Participare la viaŃa colectivului:

autoritar, un bun organizator, animator la colectivului;în colectivul clasei a) Participare la viaŃa colectivului: se încadrează în colectiv, este bun executant, dar

se încadrează în colectiv, este bun executant, dar fără iniŃiativă;autoritar, un bun organizator, animator la colectivului; face strictul necesar dar fără iniŃiativă; se sustrage

face strictul necesar dar fără iniŃiativă;în colectiv, este bun executant, dar fără iniŃiativă; se sustrage de la munca socială, lucrează mai

se sustrage de la munca socială, lucrează mai mult din obligaŃie;iniŃiativă; face strictul necesar dar fără iniŃiativă; mai mult retras, izolat, nu se interesează de problemele

mai mult retras, izolat, nu se interesează de problemele colectivului;de la munca socială, lucrează mai mult din obligaŃie; - - - - - b) Cum

-

-

-

-

-

b) Cum este apreciat de colegi:

bun coleg, sensibil la greutăŃile şi problemele celorlalŃi;colectivului; - - - - - b) Cum este apreciat de colegi: preŃuit mai mult pentru

preŃuit mai mult pentru rezultatele la învăŃătură;coleg, sensibil la greutăŃile şi problemele celorlalŃi; apreciat pentru poziŃia din colectivul clasei; preŃuit

apreciat pentru poziŃia din colectivul clasei;preŃuit mai mult pentru rezultatele la învăŃătură; preŃuit pentru performanŃe extraşcolare alte situaŃii

preŃuit pentru performanŃe extraşcolareapreciat pentru poziŃia din colectivul clasei; alte situaŃii (care anume) - - - - - VI.

alte situaŃii (care anume)clasei; preŃuit pentru performanŃe extraşcolare - - - - - VI. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE 1.

-

-

-

-

-

VI. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE 1. ParticularităŃile proceselor intelectuale ale elevului:

PROCESRE/CARACTERISTICI

Scală de apreciere

1

2

3

4

5

Nivelul de dezvoltare al spiritului de observaŃie

         

Nivelul de dezvoltare al gândirii şi a calităŃilor acesteia:

         

puterea de judecată

capacitatea de analiză şi sinteză a informaŃiilor

capacitatea de înŃelegere a informaŃiilor noi

capacitatea de esenŃializare

capacitatea de tranfer

flexibilitatea gândirii

rapiditatea gândirii

independenŃa gândirii

capacitatea de gândire critică

ParticularităŃile memoriei şi al operaŃiilor acesteia:

         

memorarea logică

volumul memoriei

supleŃea sau mobilitatea memoriei

rapiditatea întipăririi cunoştinŃelor

trăinicia păstrării

fidelitatea reactualizării

promptitudinea reactualizării

ParticularităŃile imaginaŃiei şi nivelul creativităŃii: • nivel de dezvoltare a imaginaŃiei reproductive •
ParticularităŃile imaginaŃiei şi nivelul creativităŃii:
• nivel de dezvoltare a imaginaŃiei reproductive
• nivel de dezvoltare a imaginaŃiei creatoare
• nivel de dezvoltare a creativităŃii generale

2. Interesele şi aptitudinile elevului

Interesele şi aptitudinile elevului

Scală de apreciere

1

2

3

4

5

Nivelul de dezvoltare a inteligenŃei genarale

         

Nivelul de dezvoltare a aptitudinilor şcolare:

         

la disciplinele din aria curriculară Limbă şi comunicare

la disciplinele din aria curriculară Matematică şi ştiinŃe

la disciplinele din aria curriculară Arte

la disciplinele din aria curriculară Tehnologii

la disciplinele din aria curriculară Om şi societate

la disciplinele din aria curriculară EducaŃie fizică şi sport

Nivelul de consolidare a categoriile de interese pentru: memorarea logică

         

literatură

ştiinŃă

artă

tehnică

sport

Preocupări manifestate pentru anumite activităŃi extraşcolare:

         

3. Date privind trăsăturile de temperament ale elevului:

Trăsături temperamentale

Scală de apreciere

1

2

3

4

5

Indicatori privind forŃa/slăbiciunea proceselor nervoase:

         

reactivitate crescută

cantitate mare de energie investită în activitate

puterea de a lucra încordat

puterea de a cuprinde sarcini complexe

posibilitatea de a finaliza activităŃile începute

capacitate de muncă îndelungată în condiŃii de suprasolicitare şi stres

refacere rapidă a forŃelor intelectuale după oboseală

capacitate de concentrare îndelungată a atenŃiei

rezistenŃa la stimuli perturbatori

Indicatori privind echilibrul/nonechilibrul proceselor nervoase:

         

capacitatea de lucru constantă în cadrul aceleaşi activităŃi

echilibru/stăpânire de sine în diverse situaŃii de activitate

ritmuri egale în activităŃile de durată

Indicatori privind mobilitate/lentoarea proceselor nervoase:

         

ddinamismul activităŃii mintale este crescut

tempou rapid în activităŃile desfăşurate

uşurinŃă de trecere de la o activitate la alta

capacitatea de a găsi soluŃii noi în situaŃii schimbătoare

uşurinŃa formării şi transformării deprinderilor în obişnuinŃe

decizie rapidă

adaptabilitate crescută la situaŃii noi

angajare uşoară în activitate nevoie de variaŃie în decor Ńi în activitate

4. Date privind trăsăturile de caracter ale elvului:

a) nivelul de dezvoltare al conştiinŃei elevului:

concepŃia generală despre lume şi viaŃă:

convingerile elevului:

traducerea în viaŃă a convigerilor proprii:

b) atitudinile caracteriale ale elvului:

Categorii de atitudini

Tipuri de atitudini

Pozitive

Negative

Atitudini

faŃă

de

ceilalŃi

altruism

egoism

oameni:

siceritate

lipsă de siceritate

deschidere socială

închidere socială

spirit de colaborare

lipsa spiritului de colaborare

politeŃe

impoliteŃe

principialitate

lipsă de principialitate

Atitudini faŃă de muncă:

 

resposabilitate

lipsă de responsabilitate

 

hărnicie

lenevie

perseverenŃă

lipsă de perseverenŃă

punctualitate

nepunctual

exigenŃă

lipsă de xigenŃă

Atitudini faŃă de sine:

 

încredre în sine

neîncredere în sine

 

sentiment de superioritate

sentiment de inferioritate

modestie

lipsă de modestie

autoexigenă

lipsă de autoexigenŃă

spirit autocritic

lipsă de spirit autocritic

autoironie

lipsă de autoironie

 

egoism

 

infumurare

 

orgoliu

Trăsături

generale

de

   

caracter:

trăsături

 

tenacitate

lipsă de tenacitate

 

voluntare

de

perseverenŃă

lipsă de perseverenŃă

caracter

independenŃă

dependenŃă

 

spirit de iniŃiativă

lipsă de iniŃiativă

fermitate

lipsă de fermitate

putere de voinŃă

lipsă de putere de voinŃă

hotărâre

nehotărâre

curaj

lipsă de curaj

trăsături

afective

bunătate

lipsă de bunătate

 

de caracter:

 

milă

lipsă de milă

 

caritate

lipsă de caritate

altruism

egoism

dărnicie

lipsă de dărnicie

entuziasm

pesimism

trăsături

morale

principialitate

negativism

 

de caracter:

 

cinste

necinste

 

modestie

îngâmfare

sinceritate

lipsă de sinceritate

conştiinŃa datoriei

lipsa conştiinŃei datoriei

onestitate

lipsă de onestitate

 

minciună

încăpăŃânare

susceptibilitate

egocentrism

VII. CONCLUZII PSIHOPEDAGOGICE

a) trăsăturile dominante de personalitate ale elevului:

b) posibilităŃi de compensare ale însuşirilor negative:

c) posibilităŃi de dezvoltare şi valorificare a trăsăturilor pozitive:

d)măsuri educative ce trebuie întreprinse:

d) măsuri de orientare şcolară şi profesională a elevului:

e) Cine a completat fişa:

Clasa

Numele şi prenumele

Calitatea

Şcoala

An şcolar

Student,

PROIECTE DE LECTII DE PROBA

PROIECTE DE LECTII FINALE

PROIECT DE LECTIE DE CONSILIERE SI ORIENTARE

FISA DE AUTOEVALUARE A ACTIVITATII DIDACTICE

FIŞĂ DE ASISTENłĂ – ACTIVITĂłI EXTRACURRICULARE

Data

InstituŃia organizatoare Responsabil de activitate Parteneri Tipul activităŃii (excursie, vizită, cerc pe discipline, cenaclu literar, sesiune de comunicări ştiinŃifice a elevilor, activitate în bibliotecă, întâlnire cu specialişti, „ziua porŃilor deschise”, vizionare spectacole, organizare spectacole (ziua şcolii, „8 Martie”, Sărbătorile Crăciunului, carnavalul elevilor etc.)

Obiective

Nivel de vîrstă

Resurse umane

Resurse materiale

Rezultate/produse

ModalităŃi de evaluare

Planul de desfăşurare a activităŃii

ObservaŃii psihopedagogice

Aprecieri finale

Numele şi prenumele studentului

Cadru didactic mentor

FEEDBACK PENTRU MENTORUL MEU

Acest chestionar dă studentului posibilitatea de a reflecta asupra perioadei de practică pedagogică şi de a face o evaluare a sprijinului pe care l-a primit din partea mentorului său. De asemenea, el oferă mentorului un feedback concret asupra muncii de cooperare cu studentul.

Te rog să încercuieşti opinia ta pe o scală de la 1 la 5 , unde 5 este nota cea mai mare Numele şi prenumele studentului practicant:

Numele şi prenumele mentorului:

Mentorul meu

   

1.

Mi-a dat suficiente informaŃii depre elevi şi despre şcoală înainte de a

1

2

3

4

5

începe practica pedagogică

   

2. A încercat să mă ajute în relaŃia mea cu clasa

   

3. A fost întotdeauna abordabil când am abut nevoie de ajutor

   

4. Mi-a oferit ajutor la proiectarea lecŃiilor atunci când am avut nevoie

 

5. Ma- ajutat să găsesc materiale didactice adecvate pentru a le folosi la

 

clasă, atunci când am avut nevoie

 

6. Mi-a oferit în mod regulat feedback la sfârşitul orei

   

7. A discutat cu mine lecŃiile în mod constructiv

   

8. În evaluarea lecŃiilor mele a fost onest şi consecvent

   

9. M-a ajutat

să identific ariile în

care am

probleme în

predare

 

(managementul clasei, încadrarea în timp etc.)

 

10. Mi-a oferit sugestii practice despre modul în care pot depăşi aceste probleme astfel încât să-mi îmbunătăŃesc predarea

 

11.

M-a ajutat să-mi dezvolt abilităŃile de evaluare şi încrederea în

 

autoevaluarea propriei mele activităŃi

 

12.

Mi-a acordat un grad de libertate rezonabil să conduc ora aşa cum

 

doresc

 

13.

Ce

notă (

pe

o

scală de la 1-5) crezi

că meriŃi pentru practica

 

pedagogică

 

14. Cât de potrivită a fost şcoala pentru practica pedagogică?

   

15. Alte comentarii:

   

EVALUAREA LECłIILOR STUDENTULUI PRACTICANT

Acest formular completat va fi inclus în portofoliul studentului şi al mentorului

Numele studentului practicant

LecŃia 1: Clasa

An de studiu

Data

Obiective:

Anul de studiu

LecŃia 2: Clasa

An de studiu

Data

Obiective:

LecŃia 3: Clasa

An de studiu

Specializarea

Data

Obiective:

LecŃia 4: Clasa

An de studiu

 

Şcoala

Data

Obiective:

 

LecŃia 5: Clasa

An de studiu

Mentor

Data

Obiective:

LecŃia 6: Clasa

An de studiu

Data

Obiective:

NIVELURI DE PERFORMANłĂ

ÎNDRUMĂRI PENTRU EVALUARE

a.

Vi se cere să indicaŃi nivelul de performanŃă pentru fiecare

10

Foarte bine

componentă şi să scrieŃi nota în căsuŃa corespunzătoare b. Vi se cere să scrieŃi nivelul de performanŃă doar pentru componentele corespunzătoare lecŃiei

9

Bine

8

Destul de bine

7

Satisfăcător

Pe baza lecŃiei observate faceŃi comentarii la sfârşit pentru pregătirea feedback-ului

c.

4

Nesatisfăcător

CalităŃi personale şi profesionale

LecŃia 1

LecŃia 2

LecŃia 3

LecŃia 4

LecŃia 5

LecŃia 6

Conduita pedagogică

           

Calitatea comunicării

           

CompetenŃa ştiinŃifică

           

CompetenŃa psiho-relaŃională

           

Pregătirea pentru lecŃie

LecŃia 1

LecŃia 2

LecŃia 3

LecŃia 4

LecŃia 5

LecŃia 6

Claritatea obiectivelor şi stimularea interesului pentru lecŃie

           

Echilibrul/varietatea şi timpul acordat activităŃilor

           

Pregătirea materialului adecvat

           

Anticiparea dificultăŃilor

           

Cunoaşterea sistemului educaŃional şi a locului lecŃiei în programă

           

Desfăşurarea lecŃiei

LecŃia 1

LecŃia 2

LecŃia 3

LecŃia 4

LecŃia 5

LecŃia 6

Managementul clasei

           

Tehnici de prezentare

           

Tehnici pentru întrebări –răspunsuri

           

Tehnici de exersare şi fixare

           

Ritmul şi încadrarea în timp

           

Trecerea de la o etapă la alta

           

Valorificarea materialului şi folosirea materialului auxiliar

           

Stimularea folosirii limbii şi corectarea greşelilor

           

Dinamica clasei

           

Feedback-ul în lecŃie

           

Capacitatea de adaptare/improvizare

           

Tema de casă

           

Creativitate/ingeniozitate

           

Realizarea obiectivelor

           

ReflecŃie şi conştientizare

LecŃia 1

LecŃia 2

LecŃia 3

LecŃia 4

LecŃia 5

LecŃia 6

Capacitatea de autoevaluare, evaluare a colegiilor şi reacŃia la feedback

           

Capacitatea de a întocmi planuri, disponibilitatea la experimente, asumarea de riscuri pentru dezvoltarea profesională

           

Capacitatea de a lucra în echipă /independent

           

Completarea documentelor şcolare

           

Nota acordată

Nota acordată
Nota acordată
Nota acordată
Nota acordată
Nota acordată
Nota acordată

Portofoliu

Portofoliu
Portofoliu
Portofoliu
Portofoliu
Portofoliu
Portofoliu

Notă finală pentru PP

Notă finală pentru PP
Notă finală pentru PP
Notă finală pentru PP
Notă finală pentru PP
Notă finală pentru PP
Notă finală pentru PP

Data:

Semnătura mentorului:

RAPORT FINAL ASUPRA PERIOADEI DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Universitatea

Student:

Facultatea

Specializarea

Anul:

Mentor:

Şcoala

Nota:

Următorul raport va prezenta competenŃele studentului după efectuarea practicii şi va sugera potenŃialul său ca viitor profesor.

Semnatura mentorului

Data

Semnătura coordonatorului de practică din Universitate

Data

SemnificaŃia notelor:

10 – o foarte bună prestaŃie didactică

9

– o bună prestaŃie

8

– o prestaŃie destul de bună

7

- o prestaŃie satisfăcătoare

4

– o prestaŃie nesatisfăcătoare

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

*** CURRICULUM NAłIONAL, MEN – CNC, Bucureşti, 1998

*** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor pentru învăŃământul preuniversitar, CNC, Bucureşti, 2003

Banea, H. (1998), Metodica predării matematicii, Paralela 45, Piteşti

Budău, G., Voinea, M., Damian. (2006), Didactica specialităŃii în industria lemnului, Editura UniversităŃii „Transilvania” din Braşov

Cristea, S., (2000), DicŃionar de pedagogie, Grup editorial Litera-Litera InternaŃional, Chişinău-Bucureşti.

Gagné, R.M., Briggs, L. J., (1977), Principii de design al instruirii, EDP, Bucureşti.

Gliga, L.(coord.), (2002), Standarde profesionale pentru profesia didactică, Bucureşti.

PanŃuru, S. (2006), Proiectarea didactică, în Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării, Universitatea „Transilvania” din Braşov

PanŃuru, S., Niculescu, R., Voinea, M., Honcz, C. (2006) Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului. Asdpecte de management al curriculum-ului, Universitatea „Transilvania” din Braşov