Traditii si obiceiuri in localitatea Roata de Jos

Elementele fundamentale ale vietii oamenilor din comuna Roata de Jos isi gasesc
corespondentul in creatia folclorica , in obiceiurile si traditiile pastrate din mosi/ stramosi.
Obiceiurile de nunta
Casatoria si intemeierea unui camin propriu a fost si ramane un moment crucial in
viata fiecarui tanar.Ceremonia si pregatirile cuprind etape si verigi obligatorii indelungate si
complexe care implica nu numai familiile mirelui si miresei, ci si rudele acestora. Biserica,
organele de stat .In trecut, nunta la Roata dura,de regula, trei zile, de sambata pana luni seara.
Aceasta cuprinde mai multe momente printre care
Petitul
!anarul candidat la insuratoare impreuna cu parintii si cateva rude apropiate, mergeau
la aprintii fetei sa o ceara pentru casatorie. "rintre altele, aduceau o sticla de rac#iu, sau o
plosca de lemn sculptat, legata cu o funda rosie, pe care o puneau pe $os. %aca fata ridica
vasul si turna in pa#are, era semn ca accepta si ca discutiile pot sa inceapa cu privire la zestre
si la nunta. %aca plosca sau sticla ramanea $os, era semn ca nu se accepta candidatura.
%aca partile se puneau de acord urma , urma logodna , ceea ce semnifica intelegerea
prealabila a tinerilor de a se casatori. In aceasta perioada se ,, punea nunta,, , adica se stabileau
datele concrete ale acesteia si, totodata, mergeau la "rimarie ca ,, sa treaca nevasta pe numele
lui,, , prin cununia civila. %aca lucrurile decurgeau normal, la petit se #otara data nuntii, se
alegeau nasii si se tocmeau lautarii, caci ,, nunta fara lautari nu s/a pomenit,, . Cu cateva zile
inainte de nunta, acestia colindau ulitele satului, vestind evenimentul si invitand satenii. &unii
si nuntasii veneau cu trasuri si carute, trase de cai frumos impodobiti.
'omentele principale ale nuntii erau fedelesul cu barbieritul ginerelui, udatul miresei,
gatitul bradului, nuneasca, legatul miresei, $ucatul lumanarilor, garaganele .
Obiceiurile din duminica nuntii
Gatitul miresei
%uminica dimineata, nasa impreuna cu tineri si tinere, cu bradul
si roc#ia de mireasa, coronita si voalul traditional insotiti de
lautari merge la mireasa. &asa, impreuna cu suratele imbraca si
gatesc mireasa in timp ce taraful canta un cantec incarcat de
sentimentul ruperii al instrainarii de casa parinteasca.
Udatul miresei

'ireasa si doi flacai, cu un borcan legat cu funda rosie si un manunc#i de busuioc,
ornat cu arnici rosu si beteala, insotiti de fete si baieti, in compania lautarilor, merg la o
fantana dintr/o raspantie. (n flacau scoate apa, iar al doilea umple borcanul si impreuna cu
mireasa merg in raspantie, fac semnul crucii, se roaga , flacaii tin de funda borcanului, iar
mireasa il varsa cu piciorul. Ritualul se repeta de trei ori. Cu apa ramasa si cu manunc#iul de
busuioc, mireasa si flacaii stropesc asistenta, formata din tineri dornici sa se casatoreasca.
)etele iau busuioc, sa la aduca noroc in casatorie. *e face o #ora mare si se cinstesc
participantii cu rac#iu si vin.
Gatitul bradului
%upa ce se intorc de la udat, fete si flacai, in acordurile muzicii de nunta, orneaza bradul cu
cordele, cu mere, covrigi, flori din #artie creponata si un stergar de borangic cu motive florale.
Nuneasca
Inainte de a merge la biserica, pentru ceremonia religioasa, se face o #ora mare in care
se prind mirii, nasii , socrii mari, pocanzeii si ,, oamenii nasului,, . In panere, soacra mica
randuieste daruri stergare din borangic, marame, camasi de noapte, cusute cu flori. Apoi,
alaiul nuptial se indreapta spre biserica pentru cununia religioasa. "e parcursul
slu$beireligioase, ginerele sau mireasa incearca sa se calce pe picior, sau sa faca cu piciorul
drept un pas in fata, semn al suprematiei in casatorie.
*eara de duminica este rezervata petrecerii , numita ,, masa mare,, . petrecerea se
prelungeste pana in zori, cand urmeaza ,, $ucatul lumanarilor,, si darul.
Legatul miresei
%upa ce mesenii isi dau darul, care nu constituie o constrangere, ci un gest de
solidaritate cu tanara familie, nasa, impreuna cu ,, suratele,, , vin cu oglinda, desfac voalul si
coronita miresei, si o leaga cu un batic,in timp ce lautarii interpreteaza ,, cantecul miresei,, .
Coronita si voalul se pun unei tinere care doreste sa fie cat mai curand mireasa.
Aceasta este o nunta clasica, traditionala din mediul rural . %in pacate, astazi se
facmai rar asemenea ceremonii nuptiale care sa respecte toate componentele traditiei. Cauzele
sunt multiple starea economica precara, emanciparea, aparitia unor facilitati moderne,
mentalitati si tendinte de tip occidental.
Obiceiuri si traditii legate de nastere
&asterea unui copil constituie un eveniment fericit in fiecare familie, care implineste
rostul casatoriei si al societatii umane.
Inainte nasterea era asistata de ,, moasa comunala,, , o femeie mai in varsta, fara
pregatire special. In ziua intai dupa nastere, moasa mergea la
biserica, cu o sticla cu apa, pentru a fi sfintita. *e stropeau
casa, femeia care a nascut, toti membrii familiei si se punea
in baia copilului, in primele trei zile.
In a treia seara de la nastere se faceau ursitorile care
decideau cumva fi viata copilului. *e zice ca ar fi trei ursitori
si numai cea mai mica decide destinul . +a ,- de zile mama
si copilul, insotiti de moasa, merg la biserica pentru molifta, semnificand momentul in care
'aica %omnului l.a dus pe 'antuitor la templu. Botezul este considerat poarta prin care
copilul intra in sanul bisericii si se face la cateva saptamani de la naastere. +a varsta de un an
si $umatate, sau la trei ani, baietilor li se lua ,,motul,, , ocazie cu care nasul, pe langa unele
sume de bani ii daruia finului o oaie , un vitel sau un purcel.

Ritualurile mortii
!recerea in nefiinta a celor dragi constituie un prile$ de durere si intristare. Aceste
trairi sunt exteriorizate mai ales in lumea satelor prin $ale si bocet. Exista traditia ca mortul sa
fiebocit numai ziua, pentru ca noaptea sa fie lasat sa se odi#neasca. +a casa mortului se pune
doliu. o basma neagra pe care se scriu datele de identitate ale acestuia, o cana cu apa si un
caier de lana, conform credintei populare ca sufletul colinda sase saptamani si ca trebuie sa
bea apa si sa se odi#neasca peceva moale.
In primele sase saptamani de la deces, pe langa randuiala bisericeasca, se dau
,,diminetile,, . se imparte mancare la vecini si se ,, cara apele,, .,, apele mici inseamn ca se
duc zilnic trei galeti de apa la trei case, iar apele mari de doua ori pe saptamana la trei case.
%upa pomana de sase saptamani, se ,,dezleaga apele,, fata care a carat apele impreuna cu un
baiat/ martorul/ , insotit de o femeie merg la garla. Intr.o coa$a de dovleac se pun faina si trei
lumanari aprinse . *e tamaie mancarea ce se imparte martorului, care este intrebat daca
marturiseste ca fata a carat apele. 'artorul confirma si pluta este lansata la apa . *e numara
crestaturile de pe rabo$ si se arunca ,0 de cani de apa de mal 1 cate zile a carat apele, dupa
care rabo$ul se rupe si se arunca in apa.
"entru cei care au murit fara lumanare 1adica fara lumina si neimpartasiti in 2inerea
'are 1 *aptamana 'are 1 se aprinde seara, la denie, o lumanare din ceara de albine, la *fanta
'asa si se duce la biserica un cocos alb pentru preot.
(nele traditii si obiceiuri au disparut ca urmare a dezvoltarii civilizatiei si culturii
populatiei . *i in comuna noastra, ca de altfel in aproape tot mediul rural s.au produs
transformari de fond in ceea ce priveste traditiile legate de nunta, de nastere, ritualurile legate
de moarte. Asta nu inseamna ca traditiile si practicile populare sunt uitate ci mai bine spus
sunt adaptate noilor cerinte ale societatii actuale.