Cresterea arboretelor

Arborele-element care face deosebirea dintre ecosistemul forestier si celelalte ecosisteme este
arboreal.este cel mai important component al ecosistemului forestier adica al padurii.Din ecosistemul forestier
poate lipsi orice component cu exceptia arborelui.Arborele reprez cca 80% in totalul componentelor padurii,este cel
mai prezent atat in partea sublaterala a terenului prin tulpini si coroane cat si prin partea subterana prin
radacina.Prin functiile pe care le are in ecosistemul forestier arboreal reprezinta elemental de stabilitate al
acestuia.Functiile acestuia sunt acelea ca se poate regenera are rol ecoprotector si rol ecoproductiv ,are capacitatea
de a acumula biomasa,urmare a procesului de asimilatie clorofiliana pe baza apei si a sarurilor minerale pe care le
extrage din sol.Prin fotosinteza acumuleaza cresterea in inaltime prin celulele meristematice si cresterea in diametru
prin celulele cambiale.Prin procesul de bioacumulare arboreal nu saraceste ecosistemul forestier pt ca prin frunze
prin seminte prin ramurile care se usuca si cad arboreal insusi contribuie la refacerea potentialului productive al
ecosistemului forestier.olul ecoproductiv al arborelui rezida in faptul ca bioacumularile inseamna in final masa
lemnoasa!rolul ecoprotector rezida din faptul ca arborii crescand modifica microclimatul in cadrul ecosistemului
,in interiorul acestuia parametrii climatici modificandu-se essential"temp isi dimin extremele,creste
umiditatea,scade viteza aerului.
Fitocenoza forestiera ,desi se caracterizeaza printr-o mare diversitate si #eterogenitate fitocenoza
forestiera poate fi structurata in partile sale componente in urmat fel.$n mod natural este alcatuita din % eta&e.'ta&ul
cel mai imp este eta&ul arborilor $ se mai spune si arboret.Al doilea eta& este eta&ul arbustilor sau sub arboretul.Al
treilea eta& este eta&ul semintisului in pad de codru sau eta&ul lastarisului in padurile de crang
Arboretul.intelegem prin arboret totalitatea arborilor dintro padure sau totalitatea arborilor de acelasi
fel caracterizat printr-o omogenitate a insusirilor lor care se refera la specie varsta diametru inaltime.'ste alcatuit
din totalitatea arborilor padurii detinand intre (0-((% din biomasa producatorilor,toate celelalte componente ale
ecosist forestier sunt influentate direct de arboret. )aracteristicile cele mai importante ale arboretului sunt*
+riginea arboretului*-arb naturale ,virgine -arb artificiale cultivate-arb mixte s-a intervenit artificial
Provenienta unde deosebim*-arborete din samanta obt prin semanaturi directe sau puieti-arb din lastari sau dra&oni
se mai obtin si din butasi.
-arsta*-arb de aceeasi varsta"ec#iene-de varsta diferite"pluriene
)ompozitia arboretului,intalnim arboreta pure dintro sg specie si amestecate din mai multe specii.poate fi un
amestec intim cand arborii sunt diseminati in mod uniform,daca nu este intim el poate fi grupat amestecat,in categ
arb amestecate el poate sa dureze pe intreaga viata a arb.
.ubarboretul-'ste alcatuit din totalitatea arbustilor din padure are un rol imp in ecos/stem influentand
direct dezv arboretului.fctiile imp sunt*impiedica inierbarea solului padurii favorizand instalare arboretului.$ntrand
in concurenta cu arborii in primele lor stadii de dezv contribuie la accelerarea ritmului de crestere al acestora pt ca
sa favorizeze accentuarea proceselor collective la care participa arboretul-indreptarea tulpinilor-cresterea in
inaltime-accentuarea elaga&ului natural..ubarboretul poate inf0 si negartiv dezv arboretului mai ales in procesul de
regenerare al acestuia mai ales daca e f des deoarece poate inlatura arborii aflati in stadium incipient..ubarboretul
poate lipsi intr-o anumita per din ecos forest aceasta de intampla cand arboretul a&unge la maturitate,cand
dimensiunile sale duc la lipsirea subarb de lumina.
.emintisul in prima parte a existentei sale se identifica ca si factor biologic prin rol cu patura erbacee pt ca ulterior
ssa se identifice ca rol cu arboretul insusi 'ste format dintr-un nr foarte mare de exemplare in cadrul padurii
regenerate natural care parcurg un neintrerupt process de selectie,de calitatea semintisului depend calitatea
arboretului.
Factorii climatici
1umina factor climatic cu imp fundamentala pt plante in general pt pad in special.procesul de
acumulare a biomasei lemnoase are loc in urma asimilatiei clorofiliene care se poate produce numai in prezenta
luminii,apa si sarurile minerale a&unse prin vasele lemnoase la frunze in prezenta luminii si a co2 sunt transf in
biomasa lemn.lumina infl arborii prin intensitate prin lungimea de unda prin timpul de iluminare sursa unica de
lumina fiind soarele.in rap cu fact lumina speciile s-au adaptat definind un anumit tip de temperament*-t de lumina
pt cele care se dezvin lumina plina"ste& plop3-temp de umbra "fag3 se dezv normal in conditii de umbra cu timpi de
iluminare mai mici in absenta luminii plantele nu pot fotosintetiza adica nu se pot #rani.
)aldura ,factor vital pt padure sursa fiind tot soarele.procesele biologice ale arborilor se declanseaza
numai la temp positive iar acestea au loc numai dupa acumularea unui nr de zile cu temp pozitiv.inmuguritul
infloritul fructificrea sunt in functie de temperamental speciei si au loc dupa acumularea caldurii.4emperatura
ridicata provoaca pre&udicii arborilor precum arderea florilor frunzelor dar la fel se intampla si cu temp &oase care
provoaca degerarea puietilor a semintei.in rap cu fact caldura speciile se impart in 5 categ*6sensibile"brad,ste&ar
fag3-mi&loc sensib"paltin pin3-rezistente"mesteacan salcam3
7miditatea sursa principala de umiditate pt paduri o reprez precip acestora li se adauga apa din panza
freatica.c#iar daca solul este bogat in saruri minerale substante organice acestea nu pot a&unge in corpul arborilor
decat prin intermediul apei.elementul de legatura intre sol si arbori este apa.este un factor vital.in comp arborilor
poate detine o pondere de 80-(0%un #a padure cont 200-%00mii l apa.
$n f de temperamental speciei intalnim*-specii iubitoare de apa"plop3specii cu pretentii moderate "molid fag3-alte
specii s-au adoptat unor cond cu umidit redusa"ste& pufos,brumariu3
Aerul-influenteaza viata padurii atat prin compoz cat si prin viteza de deplas.princip elemente din
compoz aerului pt arbori sunt o2 necesar respire co2 necesar fotosintezei.Pt a produce un m2 de masa lemnoasa un
arbore are nevoie sa extraga co2-ul din 6,8 mil m5 aer.$n afara de compoz aerului de f mare imp e viteza de
deplasare a aerului.pana la anum viteze influenteaza pozitiv viata pad pt ca primeste mereu aer impiedicand
epuizarea o2 si co2.peste anumite viteze miscarea aerului devine un factor de instabilitate pt padure provocand
doborari de vant.arboretele pure de foioase rezista la viteze mai mari iar cele mai rezistente sunt arb amestecate.
Factori orografici de relief-influenteaza raspandirea padurilor la nivel microstationar asa cum clima
influenteaza raspandirea padurilor la nivel macrostational intre caracteristicile reliefului care
influenteaza*altitudinea-in functie de altitudine care odata cu cresterea opreste volumul precipitatiilor si va0loarea
temperaturii fiecare specie s-a adaptat si ocupa un areal intr-o anumita zona. Datorita modificarilor cauzate de
altitudine unele specii de arborii s-au adaptat la campie la temperature mari si precipitatii scazute, altele la munte la
precipitatii mari si mici.
Factori edofici-solul cu toate insusirile sale. Fara sol arborii nu pot exista.$n sol se fixeaza prin
intermediul radacinilor si din el isi extrag apa si sarurile minerale. 4oate trasaturile solului influenteaza viata
arborilor
Profunzimea solurilor* cu cat un sol este mai profound este mai fertile,maui bun pentru a suporta
rezistenta arborilor..olurile superficiale bogate in sc#elet nu favorizeaza existenta arborilor limitand numarul
speciilor.
4extura o influenteaza indirect conditionand gradul de aerisire permeabilitatea,umiditatea si
consistenta solurilor.Pentru arbori cele mai bune sunt solurile cu textura mi&locie luto-nisipoasa. .olurile foarte
usoare nu sunt fertile, apa scurgandu-se foarte repede..olurile grele nu ofera conditii bune,putand fi utilizate un
numar mic de specii.)ea mai favorabila forma de structura e structura glomerulara.
4roficitatea , cu cat solul are o troficitate mai mare,deci un continut de substante minerale accesibile
mai mult e mai favorabila crestera si dezvoltarea padurii. $n raport cu troficitatea solurilor speciile au exigente
grupandu-se in 5 categorii*exigente,moderat exigente si putin exigente.
7n sol e cu atat mai bun pentru padure cu cat are un continut mai mare de #umus.
egimul aero-#idrotermic- sub aspectul acestui regim , solurile cele mai favorabile sunt acelea in care
temperature are temperatura cu valori medii.
eactia solului- solurile cu reactie acida sau bazica sunt accesibile unui numar mic de specii,cele mai
favorabile sunt acelea cu reactie neutral slab acide sau slab bazice. $nfluenta reactiei solului se face prin litiera.
egenerarea padurii pe cale naturala"vegetative3- pe cale vegetative padurea se poate regenera prin
lastari sau prin dra&oni. $ntelegem prin lastari indivizi formati prin sectionarea tulpinii de deasupra solului,in felul
acesta pe perimetul sectiunii se formeaza muguri adventivi din care cresc lastari. Facultatea de a lastarii o au numai
speciile din randul foioaselor si rasinoaselor,deoarece lastarul se formeaza dprin sectionarea unei tulpini de
arbore,acesta se dezvolta parcurgand toate stadiile de dezvoltare fiind #ranite de o radacina naturala , prin urmare in
prima tinerete lastarii au o crestere foarte viguroasa depasind cu mult exemplarele formate prin germinarea
semintelor. Desi ritmul de crestere al lastarilor este mult mai mare in tinerete,dupa o anumita varsta acesta
incetineste. 'xemplarele din lastari a&ung la maturitate mult mai devreme si au o viata mai scurta sub aspectul
calitativ,lemnul lastarilor are calitati te#nologice inferioare arborilor din codru.
egenerarea prin samanta- cea mai raspandita modalitate de regenerare pe cale naturala a padurii
cultivate. )irca %8% din paduri sunt regenerate pe cale naturala. Pentru realizarea acestui tip de regenerare este
necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii* sa existe o generatie de arbori mature capabili sa fructifice abundant.
.emintele arborilor sa a&unga pe sol unde sa intalneasca conditii favorabile germinarii.Plantele rezultate in urma
germinarii semintelor sa poata beneficia si ele de conditii normale pentru a se putea dezvolta.
)resterea si dezvoltarea arboretelor , in dezvoltarea arboretelor se parcurg 5 etape*tinerete, maturitate
si batranete.
Etapa tineretii incepe dupa germinarea seminte si rasarirea plantei si se termina cu prima
fructificatie.'tapa tineretii este compusa din urmatoarele stadii*
- stadiul de samantis , incepe cu germinarea semintei si dureaza opana cand se realizeaza stadiul de
masiv . $n aceasta etapa in arboretele de codru exemplarele din samanta sunt in numar foarte mare si isi duc viata in
mod solitar.
- stadiul de desis , incepe din momentul starii de masiv.Procesul de crestere in acest stadium se
accentueaza astfel incat la inc#eierea stadiului exemplarul poate atinge 2- 2,8 m.
- stadiul de nivelis- incepe de la inaltimea de 2- 2.8 m si se inc#eie cand cea mai mare parte a
exemplarelor ating un diametru mediu de 8 cm.$n acest stadium se accentueaza pericolul de eliminare a speciilor
valoroase ,tulpinile exemplarelor incep sa se indrepte, incep sa se manifeste pregnant calitatea indivizilor
Pra&inisul incepe de la un diametru d epeste 8 cm si dureaza pana cand diametrul mediu atinge 60
cm..e activeaza cresterea in inaltime , diferentierea arborilor si indreptarea puternica a tulpinilor.
Paris , in cadrul acestui stadiu, diametrul mediu se dezvolta in intervalul 66 , 20 cm,cresterea in
inaltime medie sa fie intr-un ritm maxim.Arborii cand incep sa creasca si $ ndiametru si ating cea mai mare
productie de litiera la #ectar.
Etapa maturitatii incepe cu prima fructificatie si cuprinde urmatoarele stadii*codrisor- in cadrul
acestui stadium arborii isi incetinesc cresterea in inatime si isi activeaza puternic diametrul care a&unge la finalul
stadiului la valoarea de 58 cm. +data cu cresterea in diametru se activeaza si cresterea in volum. )odrul mi&lociu in
care diametrul mediu creste de la 59 la 80 cm ,fructificatiile sunt din ce in ce mai abundente ,arborii continua sa se
rareasca .$n acest stadiu se inregistreaza cele mai abuindente fructificatii .Asadar regenerarea arboretului este un
process biologic productive de importanta capitala,se declanseaza un stadium de codru matur astfel incat sa fie
valorificata samanta provenind din ultimele fructificatii abundente.
Stadiul batranetii* cuprinde un singur stadium, cel de codru batran, si incepe o data cu intrarea in de
clin a arborilor.$n aceasta etapa arborii nu mai fructifica abundent producand samanta de slaba calitate.Procesul de
regenerare nu se declanseaza in stadiul de codru batran .
Zonele de vegetatie din Romania , in omania sunt trei zone d evegtatie * alpine ,forestiera si
stepica.
Zona alpina se situeaza deasupra altitudinilor de 6800 m unde conditiile de vegetatie sunt cele mai
aspre .$n aceasta zona temp medie anuala este de % grade c si cu vanturi foarte puternice,speciile forestiere nu pot
rezista.$n afara speciilor ierboase se mai $ ntalnesc arbusti din randul &nepenilor si carora 0li se mai alatura
exemplare din zona pitica .1a limita cu zona forestiera se intalnesc pa&istile alpine formate din exempl de obicei de
molid cu forma data de actiunea puternica a vantului.
Zona forestiera- se intalnesc mai multe subzone in care speciile ma&oritare se stabilesc ca urmare a
ineractiunii dintre exigentele acestor specii si conditiile ecologice date.1a limita cu zona alpine se situeaza in
omania subzona molidului cuprinsa intre 6980 si 6800 de m altitudine4emp medie anuala este de 8 grade c ,iar
volumul mediu de precipitatii este de 6200 mm pe an..ub zona molidului se afla sub zona amestecurilor de
rasinoase cu fag..ub zona cerului si a garnitelor se intinde catre zone ale campiei . 1a limita dintre zoba forestiera
si zona stepei se intinde silvostepa.)ele mai importante specii din silvostepa sunt ste&arul pufos si cel
brumariu..ilvostepa incon&oara ca un brau la partea inferioara ca un brau cu cateva exceptii*in banat silvostepa nu
exista,zona forestiera coborand pana in dunare,iar in dobrogeas intalnim cerul si garnita iar pe centrul dobrogei
ste&arul pufos si brumariu.$n zona stepei nu st conditii favorabile dezvoltarii speciei forestiere,totusi in stepa din
nordul moldovei putem intalni arboreta de cer si gorun.