Patria acestei specii este America, regiunea care se intinde din Pensilvania

centrala, muntii Appalahieni spre sud pana in nordul Georgiei, iar la vest
cuprinde Indiana sud-vestica si Arcansas. Cea mai buna dezvoltare o atinge in
Virginia apuseana si in Kentuck,pe soluri luto-nisipoase si nisipo-lutoase
pro!unde, cu calcar, unde unii arbori ating inaltimea de "# m si diametrul
pana la $ m. In mod obisnuit arborii nu depasesc %#-%& m inaltime si
diametrul de circa $ m.
'alcamul are un temperament de lumina bine pronuntat, !ace parte din
categoria speciilor pretentioase !ata de caldura si !oarte sensibile la ingheturi.
Vegetand pe soluri nisipoase sarace le amelioreaza, in acest caz insa se
dezvolta mai slab. 'alcamul este una din speciile care e(trag din sol o
cantitate apreciabila de saruri minerale, chiar daca solul este !oarte sarac.
)ste rezistent la seceta, nu suporta solurile ude. In luncile in care apele de
inundatii stagneaza timp indelungat, var!urile salcamului incep sa se usuce si
arborele piere. Aceasta specie nu suporta solurile care contin saruri de sodiu.
In experientele vegetative ale lui Schefer-Safronovaia, cand solul era prea
umed (pana la 80% umiditate), salcamul avea cresteri intarziate, frunzele se
ingalbeneau si cadeau mai devreme !miditatea optima s-a dovedit a " #0%
din capacitatea solului pentru apa In vestitul parc din $scania %ova, in"intat
in mi&locul stepei intelenite din regiunea 'nepropetrovs(, speciile lemnoase
se mentin prin udarea lor arti"ciala )and in anul *+,* s-a ntrerupt udarea
arti"ciala, au pierit numeroase specii de arbori insa salcamul a suportat bine
schimbarea brusca a regimului hidrologic
In *craina, cea mai activa crestere a salcamului se poate constata pe
cernoziomul acoperit cu un strat de nisip, pe cernoziomul nisipos si pe
cernoziomul degradat. Pe toate aceste soluri, productivitatea arboretelor de
salcam depaseste pe aceea a crangurilor repede crescatoare de ste+ar din
clasa I de productie.
,tabel $-
Comparand cresterea salcamului din *ngaria cu cresterea pinului din
regiunea Kuib./ev, se vede ca pinul din clasa I de productie, la varsta de %#
de ani, are un volum de % ori mai mic, la varsta de "# de ani un volum de $,0
ori mai mic, iar la varsta de 0# de ani un volum cu numai 12 mai mic decat
volumul salcamului din *ngaria.
3e aici se poate trage concluzia ca salcamul crescut pe soluri bune isi
mani!esta puternic calitatile sale numai in cazul cand ciclul de productie este
redus spre e(emplu "# de ani. In conditiile !oarte rele de vegetatie, cum sunt
cele care caracterizeaza clasa a IV-a de productie, productivitatea salcamului
din *ngaria se micsoreaza mult si se apropie de productia pineturilor din
*.4.'.'., crescute pe soluri mlastinoase.
-tabel %-
Pentru a !orta salcamul sa dea cresteri cat mai mari, silvicultorii recepteaza
puietii in anul al doilea dupa e!ectuarea semanaturii, adica reteaza puietii de
la colet, iar din e(emplarele de lastari care apar lasa numai unul singur, cel
mai bun pentru dezvoltarea viitoare.
5bservatiile !acute in *craina arata ca dupa aceea lastarul atinge adesea "
m inaltime chiar din primul an.
'istemul radicelar bogat rami6cat al salcamului se intinde deseori pana la
$# m in adancime si pana la circa %0 m in lungime, contribuind la
imbunatatirea structurii solului. In pepinierele din sudul *.4.'.'., puietii de
salcam in varsta de $ an dezvolta uneori o radacina de %,0 m lungime. Ca
toate speciile din !amilia leguminoase, salcamul asimileaza azotul liber in
atmos!era cu a+utorul bacteriilor radicicole.
Insusirea salcamului de a imbunatatii proprietatile 6zice si chimice ale
solului a !ost de mult apreciata in practica.In *ngaria salcamul se cultiva timp
de mai multi ani pe solurile epuizate prin cultura vitei de vie, iar dupa
imbogatirea solului se replanteaza vita.
'alcamul are insusirea importanta de a da dra+oni viabili, mai ales in cazul
cand radacinile au !ost vatamate mecanic. 3in acest punct de vedere, numai
plopul tremurator se poate asemana intr-o oarecare masura cu salcamul.
Aceasta insusire, impreuna cu repeziciunea cresterii, au !acut ca salcamul sa
6e !olosit pe scara larga in practica lucrarilor de ameliorare, a lucrarilor de
6(are a rapilor, de combatere a eroziunii solurilor, de combatere a
alunecarilor de teren, etc. Ast!el, in Caucazul nordic, de-a lungul caii !erate
Armavir-7uapse, salcamul a !ost cultivat in regiunea paduroasa, in vederea
preintampinarii alunecarilor de teren, acolo unde nu e(istau specii care sa-l
poata concura in ceea ce priveste repeziciunea 6(arii solului.
7otusi, daca in apropierea salcamului e(ista campuri agricole, gradini, sau
daca o portiune de teren ocupata cu salcam este ulterior destinata altei
!olosinte, insusirea acestei specii de a dra+ona puternic devine de data
aceasta in nea+uns. Iata de ce, in cazul crearii perdelelor !orestiere pentru
protectia campului, este indicat ca salcamul sa nu 6e introdus in randurile
marginale, ci numai in cele de la mi+loc.
'alcamul prezinta o serie de !ormare, care se deosebesc intre ele prin
particularitatile lor ecologice. Pionierul impaduririlor din stepa - V.). Gra8 - a
observat inca de acum $## de ani, in Velikii Anadol, ca unele e(emplare de
salcam su!era de ingheturi, in timp ce altele, situate alaturi, nu sunt sensibile.
In patria salcamului se deosebesc doua !orme9 !orma obisnuita si !orma
catarg.
'alcamul catarg are trunchiuri zvelte si inalte, cu coronament relatic ingust,
cu crapaturi !oarte adanci in ritidom : produce un lemn tare. In a!ara de
rezistenta mare a lemnului, in a!ara de cilindricitatea trunhiurilor si de lipsa
de noduri, ceea ce mareste calitatile tehnice, lemnul este !oarte trainic:
stalpii !asonati din salcamul catarg se gasesc inca in buna stare si dupa $##
de ani de intrebuintare. 3uramentul este de culoare galbena - inchis.
'alcamul obisnuit produce trunchiuri mai putin cilindrice, mai strambe, cu
coronamente alcatuite din craci groase si cu un unghi mare de insertie, care
amintesc coronamentul ulmului. 3uramentul este de culoare galben -
deschis. 7rainicia lemnului este de %-" ori mai mica decat aceea a salcamului
catarg.
Cele de mai sus arunca o lumina si asupra numeroaselor contradictii in
aprecierea calitatilor salcamului. In timp ce in unele cazuri salcamul produce
trunchiuri zvelte ;pe nisipurile din Ale/kov< si este bine apreciat, intr-o serie
de alte cazuri trunchiurile lui strambe au dus pe unii specialisti la concluzia ca
introducerea aceste specii in *.4.'.'. nu prezinta niciun avanta+.
In a!ara de deosebirile in ce priveste tehnica conducerii arboretelor, de
consistenta lor di!erita si de conditiile variate ale mediului, cauza acestor
aprecieri di!erite asupra calitatilor speciei poate sa rezide in !aptul ca in unele
cazuri s-a cultivat salcamul obisnuit si in altele salcamul catarg.
'alcamul a !ost prima specie importata din America de =ord. In anul $>#$ a
!ost dus in ?ranta de 4obin, directorul gradinii botanice din Paris, in cinstea
caruia specia a capatat denumirea sa latineasca. 'alcamul adus de 4obin
vegeteaza si astazi, 6ind pastrat ca un monument istoric.
In a!ara de ?ranta, salcamul este raspandit in *.4.'.'., )lvetia, Italia,
Germania, Austria, *ngaria, Cehoslovacia, 4omania, 7arile din Asia @ica,
Aaponia, America de 'ud, A!rica, Australia, intr-un cuvant aproape pe intreg
globul pamantesc. 'alcamul a a+uns atat de raspandit in )uropa 5ccidentala-
este adevarat insa ca se cultiva numai pe supra!ete mici-incat chiar
silvicultorii americani obtin in prezent deseori samnata de salcam din
)uropa.
In *ngaria salcamul are o importanta economica deosebita. Acestei specii i
se acorda de mult in *ngaria o atentie mai mare chiar decat ma+oritatii
speciilor locale, asa incat dupa cum pretinde pro!. Vadasz, salcamul poate 6
denumit arbore unguresc.
Bemnul de salcam este !oarte tare si trainic la contactul cu pamantul.
Acesta se !oloseste pentru stalpi de telecomunicatie, pentru traverse de cale
!erata, pentru cuie de lemn utilizate la constructia navelor de lemn.
Cresterea rapida a salcamului in tinerete a !acut ca intr-o serie de tari
aceasta specie sa 6e cultivata pentru araci de vie si de hamei. In *craina,
potrivit datelor Institutului de ameliorari agro-silvice si de silvicultura,aracii de
vie con!ectionati din salcam dureaza de "-& ori mai mult decat cei de ste+ar.
7rebuie sa subliniem de asemenea calitatile mari ale salcamului ca specie
meli!era: este de dorit sa se mareasca numarul gospodariilor agricole in
apropiere plantatiilor de salcam.