9.

MATERIALE PENTRU FINISAJE

9.1. Materialele de vopsitorie

9.2. Tapete
9.3. Adezivi

Pentru finisaje sunt utilizate diferite materiale, în funcţie de tipul lucrării (vopsiri şi
zugrăveli, tapetări, îmbinări prin lipire).

9.1. Materialele de vopsitorie

Sunt materialele folosite pentru protecţia construcţiilor şi a elementelor de

construcţie, contra acţiunilor agresive chimice sau biologice ale mediului înconjurător, în
scopuri decorative, ignifuge de întreţinere si de îmbunătăţire a condiţiilor tehnico-sanitare
în încăperi etc.
După felul cum substanţele solide se dizolvă sau nu în substanţele lichide,
materialele de vopsitorie pot fi:
a) - grunduri:
- sunt dispersii de pigmen ți și materiale de umplutură în lacuri sau uleiuri.
- sunt produse de acoperire cu proprietă ți anticorozive folosite ca prim strat în
sistemele de vopsire, cu rol de asigurare a aderen ței dintre suprafa ța de vopsit și
următorul strat de vopsire.
- pot fi: grunduri metal-lemn; grund anticoroziv pe bază de rășini alchidice; grund
anticoroziv pe bază de rășini alchido-melaminice; grund anticoroziv pe bază de rășini
alchido-acrilice; grund epoxidic bicomponent; grund clorcauciuc.
b) - lacuri:
- sunt solu ții de deriva ți celulozici, rășini naturale sau sintetice în dizolvan ți
organici cu sau fără adaos de uleiuri vegetale.
- peliculele se formează prin evaporarea solventului și sunt mate, semilucioase,
lucioase și incolore.
c) - emailuri:
- sunt lacuri în care s-au introdus pigmen ți metalici organici sau anorganici.
- se folosesc ca strat intermediar sau final pentru protejarea și decorarea
suprafe țelor, prin aplicarea peliculei pe suprafe țe de natură diferită (metal, lemn, beton,
zidărie).
- se caracterizează prin rezisten ță la coroziune, stabilitate la lumină și uscare
rapidă.
d) - vopsele:
- sunt produse de acoperire utilizate ca strat intermediar sau final în sistemele de
vopsire.
- formează pelicule protectoare și decorative lucioase, aderente și foarte rezistente
în timp.
- după natura lor, vopselele pot fi pe bază de apă, de ulei și de polimeri.
Pentru vopsire sunt utilizate materiale formate din substanţe solide (pigmenţi şi
materiale ajutătoare) și substan țe lichide (substanţă peliculogenă-liant ca ulei, solven ți,
apă, etc.), care se aplică de regulă în mai multe straturi, pe diferite materiale şi prin mai
multe metode.
În compoziţia materialelor pentru vopsitorii intră următoarele materii prime:
1
 - lianţi
- pigmenţi
- materiale ajutătoare
Lianţii sunt substanţe solubile în solvenţi (răşini naturale, răşini sintetice, bitum), sau
solubile în substanţe lichide (uleiuri vegetale şi sintetice), care formează pelicule la
suprafaţa materialului vopsit. Lianţii pentru zugrăveli sunt:
- organici (clei de oase, clei de piele, caseina, amidon).
- anorganici (var, ciment, sticlă solubilă).
Pigmenţii sunt substanţe minerale colorate pulverulente, insolubile în liant, apă şi în
solvenţi, care sunt utilizate pentru colorarea materialul de zugrăvit sau vopsit. Pot fi:
- naturali (oxid de fier, oxid de crom, oxid de mangan, cretă, calcar).
- artificiali (alb de zinc, miniu de plimb, ultramarin, praf de aluminiu).
Pentru prepararea materialelor de vopsit sunt utilizate ca materiale ajutătoare:
- solvenţi (acetonă, alcooli, benzen, white-spirt), sunt lichide volatile utilizate singure
sau în amestec pentru solubilizarea substanţelor peliculogene solide; prin evaporare
micșorează timpul de uscare al peliculei.
- diluanţi (benzină, white-spirt, amestec acetonă-alcool), au rolul de micşorare a
vâscozităţii compoziţiei pentru aplicare mai uşoară.
- sicativi (sărurile unor metale grele cum sunt plumbul, manganul şi cobaltul;
cantitatea folosită fiind de 50…70 g/kg la vopseaua de culoare deschisă şi 100 g/kg la
vopseaua de culoare închisă), au rol de accelerare a procesului de uscare a peliculei.
- lacuri, sunt soluţii de substanţe peliculogene în solvenţi volatili, cu sau fără adaos
de plastifianţi, care se aplică pe metal, lemn, beton formând pelicule rezistente la agenţii
chimici; cele mai utilizate sunt lacurile: pe bază de răşini naturale (soluţii de şelac sau
colofoniu aplicate pe lemn, metal sau beton), pe bază de derivaţi celulozici (soluţii de
nitraţi sau acetaţi de celuloză în alcool sau acetonă, cu sau fără adaos de plastifianţi, care
sunt folosite pentru lemn, metal, pânză sau cauciuc), pe bază de polimeri (lacuri de
bachelită pentru metal şi lemn; lacuri de alchidal pentru pereţi gletuiţi cu ipsos, tâmplărie
din lemn sau metal), epoxidice, poliuretanice (pentru luciu şi rezistenţă la uzură a
pardoselilor din PVC, protecţia şi finisarea lemnului şi mozaicului din beton).
- emailuri, sunt suspensii de pigmenţi în diferite lacuri care formează pelicule
colorate şi opace; principalele tipuri sunt: negru (obţinut din ulei de in şi negru de fum, se
aplică pe metale sau lemne supuse intemperiilor); pe bază de alchidal (pentru vopsirea
tâmplăriei); nitroemail (inflamabil, uscare rapidă şi aderenţă slabă la metale).
Vopselele sunt suspensii de pigmenţi în lichid, cu adaos sau nu de materiale de
umplutură, care după uscare formează pelicule opace, mate sau semilucioase. În funcţie
de natura substanţei peliculogene şi modul de întărire vopselele pot fi:
- de apă: sunt soluţii coloidale, emulsii apoase sau suspensii în apa de pigmenţi
stabili la alcalii şi materialele de umplutură; dacă sunt pe bază de apă-var şi apă-clei sunt
utilizate în mediile cu umiditate redusă, iar cele pe bază de ciment se folosesc la finisarea
faţadelor şi vopsirea interioară a încăperilor cu umiditate ridicată.
- cu praf de alumniu: formează pelicule rezistente la coroziune şi au putere mare de
reflectare.
- pe bază de ulei sicativ: pentru utilizare este necesară diluarea cu ulei sicativ de in,
până se obţine consistenţa dorită.
- pe bază de polimeri: sunt suspensii sau emulsii apoase de polimeri (poliacetat de
vinil, policlorură de vinil), în amestec cu pigmenţi şi materiale de umplutură; pelicula este
rezistentă la uzură şi insolubilă în apă, aderă bine la cărămidă, beton şi tencuială (glet de
ipsos); suportă spălările cu apă, săpun şi chiar benzină.

2
 - pe bază de silicaţi: sunt sub formă uscată (pentru utilizare se va dilua cu sticlă
solubilă potasică) şi de pastă (la utilizare se va dilua cu apă); sunt utilizate ca vopsea
ignifugă pentru lemn, tencuieli de var sau var-ciment şi pe beton.
- pe bază de cazeină: se amestecă înainte de utilizare cu apă caldă şi formează
pelicule semimate către lucioase, care sunt rezistente la apă şi au aderenţă ridicată la
suprafeţele care conţin var, ipsos sau lemn.
Înainte de vopsirea propriu-zisă, are loc pregătirea suprafeţei respective utilizând
substanţe abrazive de tipul grundurilor, cu scopul asigurării aderenţei dintre suprafaţa de
vopsit şi vopseaua aplicată. În construcţii sunt utilizate grunduri pe bază de: ulei sicativ,
miniu de plumb, miniu de fier, negru de fum, oxid de zinc, nitrat de celuloză şi alchidal.

9.2. Tapete

Tapetele sunt confec ționate din hârtie, ț esături textile, mătase, folii din mase
plastice simple sau pe suport textil, cu fa ța netedă sau în relief, cu sau fără desene,
mono- sau multicolor.
În ansamblul lucrărilor de finisaj, tapetele au roluri de protec ție, estetic și igienic.
Tapetele se aplică frecvent pe pere ți, pe tencuieli gletuite cu ipsos sau fin drișcuite,
pe pere ți de beton cu suprafa ța netedă și plană și pe pere ți din rigips.
Nu aunt indicate pentru încăperile cu temperatură ridicată sau atmosferă umedă
(baie, spălătorie, bucătărie, laboratoare etc.).
Tapetele utilizate pot fi lavabile şi semilavabile.
Tapetele lavabile, au forma unor suluri de diferite dimensiuni, se întreţin foarte uşor
prin ştergere cu burete umezit.
Tapetele semilavabile se obţin prin aplicarea unui strat de poliacetat de vinil (aracet),
pe un suport de hârtie şi se întreţin prin ştergere cu un burete umezit.

9.3. Adezivi

Adezivii utilizaţi în construcţii, sunt materiale de natură organică sau anorganică care
sunt folosite operaţii de lipiri, fixări şi îmbinări de piese din lemn, metal sau polimeri.
Cei mai utilizaţi sunt adezivii pe bază de:
- gelatină (cleiurile din piele sau din oase).
- cazeină (obţinuţi din cazeină şi hidroxid de sodiu sau de calciu).
- polimeri (pulberi, paste sau soluţii de răşini sintetice în solvenţi volatili; sunt utilizate
răşini fenolformaldehidice, ureoformaldehidice, epoxidice, de policlorură de vinil,
poliacetat de vinil, cauciuc natural sau sintetic).
- bitum (bitum topit).
Pentru etanşarea îmbinărilor pieselor asamblate, a rosturilor sau la finisarea unor
suprafeţe în vederea vopsirii, se aplică chiturile, prin procedeele la cald sau la rece,
manual sau prin pulverizare. Cele mai utilizate sortimente în construcţii sunt:
- chit pentru tâmplărie (amestec de ulei de in, făină de lemn şi cretă sau ghips).
- chit de geamuri (ulei vegetal sicativ amestecat cu praf de cretă pentru lemn sau cu
miniu de plumb/fier pentru metale).
- chit pe bază de silicaţi de sodiu, se utilizează sub forma unui amestec de silicat de
sodiu cu un adaos diferit, în funcţie de scopul utilizării, astfel: miniu de plumb pentru
rezistenţă la ulei; cazeină (rezistenţă la alcool); făină de nisip şi făină de granit (antiacid);
ciment sau amestec de calcar, oxid de magneziu sau pulbere de zinc (pentru abrazive).
- chit pe bază de bitum, are aderenţă bună la beton şi sticlă, fiind utilizate la:
colmatarea rosturilor de dilatare în construcţii; chituirea luminatoarelor; etanşarea
racordărilor de terase şi acoperişuri-coşuri de fum.
3
 - chit pe bază de polimeri, se utilizează pentru etanşarea rosturilor în construcţii sau
chituirea suprafeţelor care trebuiesc vopsite; cele mai folosite sunt: chiturile de
fenolformaldehidă (rezistenţă la acizi, solvenţi şi grăsimi), chiturile epoxidice, chiturile
poliesterice (aderente la materiale poroase).