Sunteți pe pagina 1din 2

DESPRE ALEXANDRU IOAN CUZA

Nascut la 20 martie 1820, la Barlad, Alexandru Ioan Cuza si-a petrecut o parte
din copilarie pe mosi tatalui sau, la Barbosi. A crescut astfel aproape de tarani si
printre ei. oate ca si aceasta explica, in parte, dra!ostea sa pentru oamenii
satelor. "rimis la Iasi, ii a#u cole!i de in#atatura, printre altii, pe $asile
Alecsandri si %i&ail 'o!alniceanu, care, ii #or de#eni, mai tarziu, in epoca
(nirii si a infaptuirii statului national roman, sfetnici apropiati si colaboratori
directi. %atei %ilo, #iitorul mare actor, i-a fost, de asemenea, cole!.
In #ara lui 18)*, prin au!ust, tanarul Alexandru Cuza pleaca la aris sa-si
completeze in#atatura. Impreuna cu el plecau si alti fii de boieri, cam de aceeasi
#arsta, printrre care #arul sau Nicolae +ocan si $asile Alecsandri.Alexandru
Ioan Cuza isi trecu in decembrie 18), examenul de bacalaureat in litere. Ca si
$asile Alecsandri, #ru apoi sa in#ete medicina, inscriindu-se la facultatea
respecti#a, dar parasi repede !andul acesta, -neputand suferi disectiile- si trecu
la drept.
.pre sfarsitul lui 18)/ se inapoie in tara cu titlul de membru al .ocietatii
economistilor din aris, fara a-si termina studiile 0uridice. Inca din septembrie
18)1 de#enise cadet ca si 'o!alniceanu si altii, pre!atindu-se pentru cariera de
ofiter. +ar in februarie 18*0, la numai cate#a luni dupa sosirea in tara, isi dadu
demisia din armata, intrand curand in ma!istratura. 2ra un om curtenitor si
prietenos, dornic de petreceri si de !lume, amuzand pe cei din 0ur cu snoa#ele si
con#ersatia sa.
Infatisarea-i era placuta3 statura mi0locie, par castaniu bo!at, oc&ii albastri,
stralucitori si inteli!enti. Atra!ator si plin de farmec, se bucura peste tot de o
buna primire.4a una din obisnuitele petreceri boieresti ce se tineau lant iarna in
-dulcele tar! al Iesilor-, Cuza cunoscu pe aceea care a#ea sa-i de#ina curand
sotie3 2lena 5osetti. 2ra mai tanara cu cinci ani decat el, fiica a postelnicului
Iordac&e 5osetti si a Catincai, nascuta .turdza, boieri cu mosie la .olesti, in
tinutul $asluiului, unde 2lena isi petrecuse anii copilariei.
Casatoria a a#ut loc la .olesti, in ultima zi din luna aprilie a anului 18**. 2ste
interesant de retinut ca A.I.Cuza a refuzat sa primeasca robii dati 2lenei pe foaia
de zestre.Intinsele le!aturi de rudenie ale parintilor 2lenei cu famili din
protipentada %oldo#ei nu puteau sa-i fie decat de folos tanarului Cuza. Inca
inainte de casatorie era membru la 0udecatoria tinutului Co#urlui, unde apoi #a fi
presedinte. Impreuna cu sotia, se instala in casele parintilor sai de la 6alati. +esi
casnicia lor n-a fost una dintre cele mai izbutite, Cuza nedo#edindu-se a fi un sot
prea statornic, intre ei s-au pastrat totusi intotdeauna relatii respectuoase.
Abia iesita in lume, aflandu-se inca sub autoritatea aproape tiranica a unei mame
cu se#ere principii peda!o!ice, 2lena ocolea petrecerile, neinsotindu-l decat
arareori pe Alecu. Apri!a soacra se amesteca necontenit in casnicia lor,
rascolindu-le #iata. Cuza cauta dese prile0uri pentru a e#ada la Iasi, unde se aflau
atatia dintre prietenii sai, iar 2lena ramanea de obicei sin!ura, traind aproape
izolata.Inc&ipuirea poporului, atat de bo!ata, a creat lui Cuza numeroase
le!ende, atribuindu-i, in afara calitatilor sale reale, insusiri pe masura dorintelor
maselor populare. Aceste mase flamande de dreptate, de omenie, de demnitate
nationala, atata amar de #reme inabusite #oiau intruc&ipate in el #ite0ia,
bunatatea, spiritul nepartinitor.
C&iar daca a a#ut unele slabiciuni si scaderi omenesti, desi!ur mult si rau#oitor
exa!erate de cercurile ostile politicii sale, Alexandru Ioan Cuza a ramas in
istoria noastra ca una dintre cele mai luminoase fi!uri. Cu prile0ul centenarului
nasterii sale, in 1/20, Ior!a spunea ca daca ar dori cine#a -sa cuprinda intr-o
formula marea personalitate a lui $oda Cuza, ar trebui sa spuna ca el a fost un
om #rednic de le!enda sa si ca in 0urul sau s-a creat o le!enda #rednica de
dansul-. .ub domnia lui, pentru intaia oara, taranii au capatat pamant. entru
aceasta, si pentru multe alte fapte pro!resiste ale sale, Cuza a fost preamarit de
masele populare, iar fi!ura lui a intrat in creatia folclorica, alaturi de a lui .tefan
cel %are si "udor $ladimirescu.
Inca in #iata fiind, se creasera despre el numeroase le!ende, mai toate a#and un
talc, exprimand o dorinta a poporului care-l dorea drept si bun cu cei mici, aspru
si necrutator fata de impilatori, adica fata de boieri, de ne!ustori si calu!ari. 2ra
transpunerea moderna a #ec&ilor le!ende si basme populare, in care binele
in#in!e intotdeauna raul.7ara a fi sustinuta de #reo or!anizatie politica, caci
dupa cum am #azut partidele se unisera pentru a-l alun!a, le!enda lui Cuza
crescu in amploare si se mentinu apoi multa #reme.