Sunteți pe pagina 1din 19

Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului

Universitatea de Nord Baia Mare, Facultatea de Litere, specializare:


sistenta sociala, anul !"

Lucrare se#inar
Co#unicarea i i#portana acesteia $n consilierea de
%rup
Coordonator : &ealizator:
sist" univ" drd" Calauz driana Bianca 'op

Baia Mare ()**
*
Cuprins
!ntroducere ++++++++++++++++++++"""""""""""""""(
Evoluia i istoria co#unicrii+++++++++++++++++++",
Co#unicarea - .or# .unda#ental a interaciunii interpersonale"""""""""""/
For#ele co#unicrii""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""0
Ele#entele de 1az ale procesului de co#unicare""""""""""""""**
Metode i te2nici .olosite $n consilierea de %rup"""""""""""""""""""""""""""""""""""""*(
Concluzii"""""""""""""""""""""""" """""""""""""" """""""""""""" """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*3
(
Introducere
Cuv4ntul de ori%ine latin 5co#unicare6 $nsea#na a5 .ace co#un6" 7icionarul e8plicativ
al li#1ii ro#4ne o.er ur#atoarea de.iniie: a co#unica, a .ace cunoscut9 a da de tire9 a
in.or#a9 a $n.iina, a spune" (Dicionarul explicativ al limbii romne, Academia Romna, 1984, p.20!.
Co#unic# pentru a ne trans#ite ideiile, senti#entele , e#otiile, parerile, pentru a
in.luena, pentru a ne corela $ntre noi rezultatele #uncii, pentru a ne socializa"
:n sens %eneral, prin co#unicare se $nele%e procesul interactiv de trans#itere i
recepionare a #esa;elor, proces care i#plic un e#itor, un #esa;, un canal de
co#unicare, un receptor i un rspuns"
Feno#enul co#unicrii este o trstur central culturii $ntruc4t prin procesele de
co#unicare se trans#it valorile, atitudinile i percepiile sociale de la o %eneraie la alta"
'rivit istoric i .uncional, acest proces constituie $nsi c2intesena u#anizrii, a .or#rii
i dezvoltrii psi2olo%ice a indivizilor, a #ani.estrii culturale i spirituale a oa#enilor"
Se poate spune ast.el c procesele de co#unicare se con.und cu istoria i evoluia
o#ului $nsui" (re"erat #$mportana comunic%rii &n proce'ul educaional( )orc*idan +uminita!
,
Evolutia si istoria
comunicarii
#,omunicarea &n'eamn% talentul de a &nele-e c% nu 'untem la "el.(
<ctavian 'aler
7in punct de vedere cronolo%ic, co#unicarea este pri#ul instru#ent spiritual al o#ului
$n procesul socializarii sale"
:nceputurile studiului procesului co#unicarii dateaza $nca dinaintea erei noastre" cest
studiu a .ost i#pulsionat de conte8tul social al =reciei ntice $n care .unctiona principiul
ca .iecare sa-si .ie propriul avocat9 acest lucru nu .acea altceva dec4t sa contri1uie la
dezvoltarea co#unicarii $ntre oa#eni deoarece cel care reusea sa se i#puna prin #odul
de a vor1i, de a co#unica $n %eneral, devenea lider politic si .acea parte din conducerea
societatii"
>
:n secolul ? i"e"n, Cora8 din Siracuza introduce pri#ele ele#ente de teoria co#unicarii $n
cartea 5rta retoricii6 aparuta $n aceea perioada" Studiul co#unicarii este introdus in
viata acade#ica %reaca alaturi de .ilozo.ie, de catre 'laton si studentii sai, printre care si
ristotel" :n anul *)) $"e"n" .iloso.ii ro#ani, printre care si Cicero, ela1oreaza pri#ul
#odel al siste#ului de co#unicare" 7upa anul *3)), pro1le#ele co#unicarii reapar $n
centrul vietii sociale9 aceasta pe de o parte, datorita di#inuarii rolului 1isericii, ca sursa
unica de putere politica, iar pe de alta parte, datorita aparitiei statelor nationale, a
re%i#urilor de#ocratice si a universitatilor" Toate acestea contri1uie la cresterea li1ertatii
de e8pri#are, la dezvoltarea literaturii si sporirea nu#arului de pu1licatii"
!n ceea ce priveste &o#4nia, p4na $n *0@0 nu au e8istat preocupari le%ate $n #od e8pres
de co#unicare, ca o disciplina acade#ica de sine statatoare" u e8istat $nsa o #ulti#e de
articole sau studii pu1licate $n diverse reviste, $n special de sociolo%ie sau psi2olo%ie,
precu# si de #ana%e#ent, care se ocupau de pro1le#e le%ate de co#porta#entul sau
stilul #ana%erului sau de procesul decizional, $n care se .acea re.erire si la
co#porta#entul de co#unicare"
Co#unicarea apare $ntr-o situatie data, $ntr-un anu#e conte8t, care se deose1este de altul"
ceasta $nsea#na ca ele#entele constitutive ale procesului de co#unicare, participantii,
di.era in .unctie de situatii"Conte8tul $n care apare co#unicarea poate .i: interpersonal, $n
%rupuri #ici, or%anizational, pu1lic, de #asa, intercultural, .a#ilial, $n do#eniul sanatatii
sau politic" Natura co#unicarii se sc2i#1a si este in.luentata de conte8t" (.imona $ovanut
/,omunicarea( 0ditura 1aldpre'' 2001, pp. 23!
/
Comunicarea forma a
interactiunii
interpersonale
Co#unicarea interpersonala este cea #ai i#portant .or# de co#unicare si cel #ai des
.olosita" <a#enii nu pot evita acest tip de co#unicare9 e8istenta lor sociala depinde de
a1ilitatea cu care pot an%a;a discutii cu altii" ?iata de .a#ilie, relatiile cu prietenii,
activitatea pro.esionala, toate depind de aceasta calitate"Co#unicarea interpersonala se
re.era la co#unicarea .ata $n .ata" cest tip de co#unicare este i#portant pentru a te
$ntele%e pe tine si pentru a construi relatiile tale cu ceilalti" 'entru a realiza acest lucru
tre1uie dezvoltatacapacitatea de autoanaliza, autocunoastere, autoe8punere c4t si
cunoasterea 1arierelor si .actorilor pertur1atori care $n%reuneaza procesul co#unicarii"
Freud considera ca a te autocunoaste, a .i co#plet onest cu tine $nsuti constituie un e.ort
u#an deose1it deoarece aceasta onestitate cu sine recla#a cautare, descoperirea si
acceptarea de in.or#atie despre sine si o dorinta de autoper.ectionare" ($bidem!
&elaia interpersonal este un proces #ediat de co#unicare" Co#unicarea este principala
.or# de #ani.estare a interaciunii psi2osociale, deoarece toate e.ectele interpersonale
3
Aperceptive, si#patetice sau .uncionaleB sunt ve2iculate prin co#unicare" Ele#entul
esenial al #esa;ului este atra%erea ateniei receptorului asupra unui lucru oarecare, #ai
precis, asupra o1iectului de re.erin i asupra caracteristicilor lui"
'rincipala proprietate .or#al a #esa;ului este caracterul si#1olic" Condiia o1li%atorie a
succesului aciunii de codi.icareCdecodi.icare este corespondena direct a celor
dou siste#e desi#1oluri"
Nu toate interaciunile interpersonale se 1azeaz pe trans#iterea unui #esa; codat i
trans#is anu#e ctre receptor Aco#unicare intenionalB9 e8ist, deci ,i co#unicare
nonintenional" Sunt cazuri $n care recepionarea #esa;ului se .ace doar prin perceperea
celuilalt Acaz $n care ave# co#unicare non-ver1al i non-intenionalB" cest .el de
co#unicare nu i#plic $n #od necesar producerea unui co#porta#ent de rspuns,i nici
utilizarea pre#editat a si#1olurilor"
'recizia cu care sunt pri#ite #esa;ele co#unicate indirect AnonintenionalB se
datoreaz unui proces de $nvare social" :n interiorul %rupului se
.or#eaz anu#ite nor#e co%nitive, su1 in.luena crora indivizii $nva c anu#ite
eveni#ente sunt indici ai anu#itor stri de lucruri" Se nate o5se#antic6co#un, care
const $n ansa#1lul se#ni.icaiilor ase#ntoare pe care e#itorul i receptorul le
atri1uie di.eritelor si#1oluri Acuvinte, %esturi etc"B" Codul co#un per#ite ca #esa;ul s
.ie trans#isC receptat cu o anu#it certitudine c este trans#isCreceptat cu e8actitate"
Trans.erul de se#ni.icaie $ntre doi indivizi depinde de %radul de ase#nare dintre
D
structurile co%nitive ale acestora" Cu c4t ase#narea este #ai #are, cu at4t trans.erul
dese#ni.icaie va .i #ai rapid, #ai co#pleti #ai e8act"
'si2analistii sustin ca pri#a le%e a vietii nu este autoconservarea 1iolo%ica ci conservarea
i#a%inii de sineE, aceasta .iind o nevoie de 1aza strict u#ana" !#a%inea, parerea de sine,
provenind din or%anizarea e8perientelor, perceptiilor, valorilor si o1iectivelor noastre tine
de 5realitatea6 noastra si ne deter#ina co#porta#entul" tunci c4nd co#unica#, ne
adresa# i#a%inii pe care noi o ave# despre interlocutor, iar acesta va co#unica cu noi
con.or# versiunii sale despre noi i despre el $nsusi"
<rice persoan are cel puin cinci i#a%ini, .iecare interin.luent4ndu-se i sc2i#14ndu-se
$n per#anenta, $n ur#a procesului de co#unicare" r#onia dintre aceste versiuni .ace
co#unicarea sa .ie si#pl, direct i nedistorsionat" ceast ar#onie se poate realiza
prin 5testarea6 i#a%inii de sine AautocunoastereB sau prin desc2iderea spre altii,
autoe8punerea, 5re.lectarea noastra $n altii6" 6Sunte# .iinte sociale, iar personalitatea
noastra rezulta din asociere i nu din izolare6" A.imona $ovanut /,omunicarea( 0ditura
1aldpre'' 2001, p. 9!
Fereastra lui Fo2ariG ne atra%e atenia asupra e8istentei $n spaiul personal a patru zone
di.erite, $n continu sc2i#1are, $n care stoca# in.or#aia despre noi A5sine6 ) si despre
cei din ;ur A5alii6B" naliza interaciunii dintre cele doua surse de in.or#aie: 5sine6 i
6alii6 i a proceselor co#porta#entale i#plicate"
@
5rena6 este zona din spaiul interpersonal $n care in.or#aia este cunoscuta at4t de sine
c4t si de alii , zona $n care relaiile interpersonale pot sa $n.loreasc" Cu c4t aceasta zona
este #ai lar%a, cu at4t co#unicarea este #ai e.icace "Un 1un co#unicator va tinde sa
lr%easc aceasta zona prin procesul de autoe8punere si .eed1acH"
Iona 5oar1a6 contine in.or#atie necunoscuta de sine dar cunoscuta de altii" Ea include
at4t co#porta#entele si atitudinile proprii de care noi nu ne da# sea#a, c4t si atitudinile
si senti#entele altora le%ate de noi pe care noi nu le cunoaste#, dar altii le cunosc"
ceasta zona de date constituie un 2andicap $n co#unicare deoarece nu pute# sa
$ntele%e# co#porta#entele, deciziile si potentialul altora daca nu ave# in.or#atiile
privind ori%inea acestora" Lipsa acestor in.or#atii va $n2i1a e.icacitatea relaiei
interpersonale"
5Fatada6 este o zona cunoscuta de sine dar necunoscuta de alii9 cuprinde in.or#aii
despre sine pe care le considera# posi1il pre;udicia1ile relatiei" Tans.erarea de in.or#aie
din aceasta zona $n zona $n care are loc co#unicarea desc2isa se .ace prin autodezvaluire,
autoe8punere" v4nd in.or#aii despre noi, interlocutorul va putea $ntele%e #ult #ai
precis ceea ce spune# sau .ace#, si $n %eneral relaia de co#unicare este #ai e.icienta i
are anse de dezvoltare"
Iona 5necunoscuta6 de sine si de altii din spatiul interpersonal se presupune ca e8ista in
su1constient, si, uneori, atitudini a.late $n aceasta zona ne in.luenteaza co#porta#entul
de co#unicare, .ara sa ne da# sea#a" Ele se #ani.esta #ai ales $n situatii critice c4nd nu
ne #ai recunoaste# $n propriile reactii, cuvinte, ideii: 5 nu sunt eu acela care a .ost $n
0
stare sa spuna asa ceva6" Iona 5 necunoscuta6 contine date psi2o-dina#ice, potentiale si
talente ascunse, in.or#atii inconstiente si 1aza de date a creativitatii"
Formele comunicrii
Clasi.icarea .eno#enelor de co#unicare se poate .ace dup #ai #ulte criterii:
i" dup criteriul nu#rului persoanelor i#plicate:
a - co#unicare $n #as Atrans#iterea #esa;elor la #ai #ulte persoane
deodatB9
1 - co#unicare interpersonal Atrans#iterea #esa;elor de la o persoan la
alta, $n cadrul unei relaii pri#areB9
c - co#unicarea intrapersonal Adeli1erarea interioarB"
ii" dup criteriul instru#entului cu care se codi.ic in.or#aiai se trans#ite #esa;ul:
a- co#unicarea ver1al9
1- co#unicarea non-ver1al"
a" Co#unicarea ver1al Asau 5lin%vistic6B se realizeaz prin inter#ediul li#1ilor
naturale, care constituie cel #ai co#ple8 li#1a;, deoarece ele $ndeplinesc toate .unciile
posi1ile ale acestuia: co%nitiv, co#unicativ, reprezentativ, e8presiv, persuasiv,
re%latorie, ludici dialectic" in punct de vedere psi2o-social, li#1a;ul ver1al
reprezint o activitate instituionalizat, are co#port:
- .or#e sta1ile i recunoscute
*)
- ocazii corespunztoare
- distri1uia rolurilor $n co#unicare
- situaii te#atice
1" Co#unicarea non-ver1al Asau 5pre-lin%visticB .olosete ca instru#ente aparena
.izic, #i#ica sau %estul, care nuaneaz #esa;ul, a;ut e#itorul s se e8pri#e:
- aparena .izic A$#1rc#inte, aspect .izic etc"B trans#ite #esa;e adevrate sau
$neltoare
cu privire la statutul e#itorului9
- estul indic natura psi2o.iziolo%ic, sociali cultural a persoaneiJe#itor, .iind o cale
de cunoatere a inteniilor acesteia9
- #i#ica e8pliciteaz inteniai nuaneaz #esa;ul ver1al Aatunci c4nd nu-l $nlocuiete cu
altulB"
Cele trei instru#ente co#unic #esa;ele pe calea percepiei interpersonale" Co#unicarea
devine percepie, iar percepia devine co#unicare" ceast .or# de co#unicare depinde
.oarte#ult de ceea ce psi2olo%ii nu#esc 5relaii perceptive6" A+ect. 4niv. Dr. Dumitru 5ortun,
cur' /6'i*olo-ia comunicarii(!
c" Co#unicarea paraver1al Asau 5paralin%visticB, $n care #esa;ul nu se trans#ite prin
inter#ediul cuvintelor, dar nici nu s-ar putea trans#ite $n a1sena vor1irii" 5Su1siste#ul
paraver1al6 este .or#at din ur#toarele ele#ente:
- intonaia9
- volu#ul vocii9
- intensitatea vocii9
**
- rit#ul vor1irii9
- tonalitatea9
- .olosirea pauzelor9
Elementele de baza ale procesului de comunicare
Ele#entele de 1aza ale procesului de co#unicare sunt trans#itatorul sau sursa Apersoana
care initiaza co#unicarea, trans#ite #esa;ulB si receptorul sau destinatia Apersoana care
pri#este #esa;ulB"
!ntre cele doua puncte ale co#unicarii se a.la #esa;ul Ain.or#atiaB care se codi.ica $ntr-
un se#nal" :ntre trans#itator si receptor se realizeaza ast.el sc2i#1 de in.or#atii,
respectiv co#unicari sau #esa;e" Mesa;ele se pot trans#ite prin inter#ediul li#1a;ului
?E&BL Acu a;utorul cuvintelorB, al li#1a;elor NE?E&BLE Acu a;utorul li#1a;ului
corpului, al spatiului, al ti#pului, al lucrurilorB si al li#1a;ului '&?E&BL, care este
o .or#a vocala de li#1a; never1al Ade e8e#plu tonalitatea si in.le8iunile vocii, rit#ul de
vor1ire, #odul de accentuare al cuvintelor, pauzele dintre cuvinte, ticurile ver1ale, etcB"
< co#unicare Ain.or#atie sau #esa;B tre1uie sa .ie ast.el trans#isa $nc4t receptorul sa o
$ntelea%a, sa o poata receptiona, $nre%istra si accepta"
Caci: 5Ceva e8pri#at AspusB nu $nsea#na neaparat de;a ceva auzit" uzit nu $nsea#na
neaparat de;a ceva $nteles" !nteles nu $nsea#na neaparat de;a ceva cu care sa .i de acord"
.i de acord nu $nsea#na de;a ceva ce se va aplica" plicat nu $nsea#na nici pe departe
#entinut"6 7e ase#enea e8ista nu#eroase di.erente $ntre 5a spune6 si 5a co#unica6 sau
$ntre 5a auzi6 si 5 a asculta6" 5 spune6 este un proces $ntr-un sin%ur sens, iar 5a
*(
co#unica6 presupune trans.er de in.or#atie $n a#1ele sensuri" Canalul reprezinta
#i;locul .izic de trans#itere a #esa;ului, nu#it si 5dru#ul6 ipotetic sau 5calea6 ur#ata
de #esa;" A.imona $ovanut /,omunicarea( 0ditura 1aldpre'' 2001, p. 7!
Metode si tehnici
folosite n consilierea
de grup
Speci.icul %rupului de consiliere const $n .aptul c interaciunea dintre participani este
.olosit $n scopul de a .acilita sc2i#1area co#porta#ental" (A'i't. univ. drd. 8lorian .%l%9eanu
cur' #:etode ;i <e*nici &n a'i'ten% 'ocial%(!
Consilierea de %rup presupune sta1ilirea unei relaii $ntre consilier i un %rup ai cror
#e#1rii au o pro1le# co#un" 7in punctul de vedere al psi2olo%iei sociale consilierea
de %rup se realizeaz $n cadrul unui aa nu#it 5%rup restr4ns6" (Bianca Mrgineanu, articol
Consilierea de grup, http://nutolera.com/!"!/!#/metode$si$tehnici$%olosite$in$consilierea$de$grup/!
=rupul restr4ns are ur#toarele caracteristici :
- Este alctuit din cel puin / persoane9
- #e#1rii %rupului se adun e.ectiv $n acelai ti#p i $n acelai loc9
- #e#1rii au #otive pentru a .i i a r#4ne $#preun Aceea ce nu $nsea#n c toi au
acelai #otiv de a .i $n %rupB9
- participanii $#prtesc eveni#ente, e8periene co#une9
- #e#1rii au posi1ilitatea s se perceap, s co#unice, s interacioneze, s se
in.lueneze reciproc"
*,
:n asistena social se .or#eaz nu#eroase tipuri de %rupuri, $n .uncie de scopul ur#rit:
%rupuri de suport i de autoa;utorare Ade e8" sociaia lcoolicilor noni#i, sociaia
nti-S!7B, %rupuri terapeutice, de socializare, recreative, educaionale, pentru
rezolvarea de pro1le#e etc" ctivitatea de %rup are nu#eroase .uncii: $n cadrul %rupului
participanii $nva s-i e8pri#e ver1al i nonver1al pro1le#ele, contientizeaz c i
alii au %reuti ase#ntoare cu ale lor, $i .or#eaz deprinderi de a co#unica cu cei din
;ur, deprinderi de a acorda spri;in, a;utor altora etc"
'articipanii la edinele de %rup vor .i selectai de consilier $n .uncie de di.erite criterii"
Cel #ai i#portant criteriu este toc#ai pro1le#a co#un a participanilor Acutarea unui
loc de #unc, violena do#estic, a1andonul colar etc"B, dar pot .i luate $n considerare i
alte criterii: se8ul, v4rsta etc" =rupurile pot .i $nc2ise, desc2ise sau se#i-desc2ise" Un
%rup este $nc2is dac la toate edinele particip aceleai persoane" =rupul este desc2is
dac $n ti#p unii participani prsesc %rupul i vin noi participani, $n aa .el $nc4t la
$nc2eierea activitii nici unul dintre cei care au participat la pri#ele edine nu #ai .ace
parte din %rup" :n practic cel #ai .recvent se .or#eaz %rupuri se#i-desc2ise $n care
e8ist participani constani, care iau parte la aproape toate edinele, i pe l4n% ei e8ist
i persoane care vin doar la c4teva edine"
'ri#a parte a unei edine este consacrat 5$nclzirii6, adic unei discuii cu caracter
introductiv" :n continuare se precizeaz te#a edinei, o1iectivele ur#rite, i se
des.oar edina propriu-zis" Modul $n care se des.oar activitatea $n %rup,
*>
interveniile consilierului, te2nicile utilizate depind de concepiile teoretice ale
consilierului"
Unii terapeui a1ordeaz pro1le#ele din punctul de vedere al psi2analizei" :n aceste
cazuri re%ula de 1az a activitii este: 5ici se poate vor1i despre orice6" Terapeutul va
interpreta din punct de vedere psi2analitic eveni#entele din cadrul %rupului" st.el el va
analiza relaiile a.ective care se sta1ilesc $ntre #e#1rii %rupului ca .iind e8presii ale unor
identi.icri i ale trans.erului" (=ianu, 197, p. 12!
ctivitatea de %rup este cu at4t #ai e.icient, cu c4t se produc #ai #ulte identi.icri i
trans.eruri" :n acest caz #e#1rii %rupului se e8pri# #ai spontan, $i e8teriorizeaz #ai
intens strile a.ective i se produce cat2arsisul a.ectiv"
Consilierul este responsa1il de alctuirea unui %rup 1ene.ic tuturor9 el tre1uie s creeze, si
s #enin un cli#at productiv, s asi%ure condiiile pentru dezvoltarea personal, s
identi.ice si s selecteze #etodele adecvate scopului %rupului si nevoilor #e#1rilor si,
$ns toate acestea nu ar .i posi1ile .r procesul de co#unicare"
ceasta reprezint o parte i#portant $n consilierea de %rup deoarece asi%ur .or#area
unui #ediu si%ur de socializare, ast.el identi.ic# ur#toarele #etode i te2nici .olosite
$n consilierea de %rup:
*/
Structurarea se re.er la de.inirea scopurilor si co#unicarea lor, sta1ilirea li#itelor
discuiilor $n vederea realizrii o1iectivelor propuse" Consilierul or%anizeaz #unca $n
%rup ast.el $nc4t #e#1rii percep scopurile si evalueaz c4sti%urile $n .iecare etap"
Universalizarea presupune a-l $nva pe cel care e8pri# o preocupare c nu este sin%ur"
:n cazul consilierii pentru #unc, o activitate a consilierului poate .i de a %rupa
persoanele care au aptitudini pentru aceleasi tipuri de pro.esii"
&ealizarea de le%turi const $n evidenierea si#ilaritilor si di.erenelorr $n %4ndirea
participanilor" tunci c4nd consilierul realizeaz le%turi $ntre idei si co#porta#ente
si#ilare $ntre #e#1rii %rupului, intervine si universalizarea ca #ecanis# de %rup"
!nteraciunea Kaici si acu#6 ur#reste di#inuarea discuiilor despre trecut" =rupul
ur#reste rezolvarea pro1le#elor prezente, lu4nd din trecut nu#ai ele#entele care pot
.acilita acest de#ers"
Feed-1acH-ul pozitiv const $n evidenierea aspectelor pozitive ale unei situaii, $n
sti#ularea atitudinii de $ncura;are $ntre participanii din %rupul de consiliere" :n cazul
persoanelor cu 2andicap care doresc $ncadrarea $ntr-un loc de #unc, s-a o1servat
e8istena unor co#ple8e de in.erioritate re.eritoare la 2andicapul lor, co#ple8e care
constituie una din principalele piedici $n %sirea unui loc de #unc" Consilierul $#preun
cu psi2olo%ul sta1ilesc #etodele de $ncura;are a participanilor si #etodele de %enerare $n
%rupa unui co#porta#ent de $ntra;utorare si susinere"
*3
For#ularea de interpretri ipotetice are scopul de a deter#ina preocuparea participanilor
ctre cauzele, scopurile sau rezultatul unui co#porta#ent" (Bianca Mrgineanu, articol Metode
si tehnici %olosite &n consilierea de grup, http>??nutolera.com?2010?07?metode2'i2te*nici2"olo'ite2in2con'ilierea2de2
-rup?'
Concluzii
rta de a co#unica nu este un proces natural ori o a1ilitate cu care ne nate#" Noi
$nv# s co#unic#" 7e aceea tre1uie s studie# ce $nv# ca s pute# .olosi
cunotinele noastre #ai e.icient" <rice co#unicare i#plic creaie i sc2i#1 de
$nelesuri"
ceste $nelesuri sunt reprezentate prin 5se#ne6 i 5coduri6" Se pare c oa#enii au o
adevrat nevoie s 5citeasc6 $ntelesul tuturor aciunilor u#ane" <1servarea i
$ntele%erea acestui proces poate s ne .ac s .i# #ai constieni re.eritor la ce se $nt4#pla
c4nd co#unic#"
:n concluzie 5oa#enii traiesc $n co#unitate $n virtutea lucrurilor pe care le au $n co#un,
iar co#unicarea este #odalitatea prin care ei a;un% sa dein $n co#un aceste lucruri"
Co#unicarea e un #od de a e8ist al co#unitii"6 @o*n DeAeB
*D
Anexa
1. =er'iuni ale ima-inii de 'ine>
04, ,0+ ,AR0 ,R0D 04 ,A .4C<
(ver'iunea mea de'pre mine!
04, ,0+ ,AR0 ,R0D ,A <4 ,R0D$ ,A .4C<
(ver'iunea mea de'pre ver'iunea ta de'pre mine!
04, ,0+ 60 ,AR0 C$,$ 04 C$,$ <4 C42+ .<$:
(ver'iunea a'cun'a!
04, ,0+ ,AR0 <4 ,R0D$ ,A .4C<
(ver'iunea ta de'pre mine!
04, ,0+ ,AR0 <4 ,R0D$ ,A 04 ,R0D ,A .4C<
(ver'iunea ta de'pre ver'iunea mea de'pre mine!.
2.

*@
Bibliografie
*" Dicionarul explicativ al limbii romne, cade#ia &o#4n, !nstitutul de Lin%vistic,
Bucureti, *0@>
(" /,omunicarea( Si#ona !ovanu, Editura Laldpress ())* ACurs de specializare pentru
lucrMtori sociali $n #ediul ruralB
," &e.erat #$mportana comunic%rii &n proce'ul educaional( Norc2idan Lu#inita
>" Curs /6'i*olo-ia comunicarii(, Lect" Univ" 7r" 7u#itru Bortun
/" Curs #:etode ;i <e*nici &n a'i'ten% 'ocial%(, sist" univ" drd" Florian Sl;eanu
3" rticol 5Consilierea de %rup6, Bianca Mr%ineanu, internet:
2ttp:CCnutolera"co#C()*)C)DC#etode-si-te2nici-.olosite-in-consilierea-de-%rup
D" !nternet: 2ttp:CCOOO"e-re.erate"roCre.erateCCo#unicareaPinPcadrulP%rupului())/-),-
*@"2t#l
*0