Wattmetre si contoare numerice

pentru monofazat
Schema de principiu a unui wattmetru
numeric monofazat
PLL
SH
CAN


SH
CAN


P
AFIARE
I
U
N1= prop. P
N2= prop. W

Se observ c baza de timp (ceasul) microprocesorului
este sincronizat pe frecvena reelei cu ajutorul unui
circuit PLL, sincronizare utilizat i la comanda celor
dou circuite de baz : eantionare (SH) i conversie
analog numeric (CAN).
Calculul puterii P si a energiei W este efectuat de
ctre microprocesor (P) dup relaia iar ecuaia de
funcionare a wattmetrului respectiv contorului este de
forma:
N1 = m1 x P,
unde : N1 numrul afiat; m1 - sensibilitatea
wattmetrului.
N2 = m2 x P,
unde : N2 numrul afiat; m2 sensibilitatea
contorului.
Schema tehnologic a wattmetrului/contorului numeric este prezentat n
figura de mai jos, unde CCT/AI (convertor curent tensiune/amplificator) i
DT/AU (devizor de tensiune/amplificator) sunt condiionoare de semnal, iar
celelalte notaii au semnificaia de mai nainte.
CCT
AI
CAN

S
H
DT
AU
S
H
CAN

MUX




P




COMAND
V
A
KW
KVAR
Cos
KWh
KVARh


TASTE
Afiaj LCD
Sincronizare
Erori specifice:
Erorile la calculul lui U, I , P, W, W
a
provin aici, din faptul c
acestea sunt calculate pe baza semnalelor recompuse din
eantioane numerizate. Aceste erori pot fi aduse la un nivel
suficient de redus dac rata de eantionare la blocurile S/H
este suficient de ridicat (minim 100 200
eantioane/perioada T a lui U i I) i dac rezoluia CAN este
suficient de bun (de ex. 12 bii).
Cu aceste precauii, erorile de prelucrare numeric
(eantionare, conversie) pot fi aduse sub 0,05% la msurarea
lui U i I i sub 0,1% la msurarea lui P, W, W
a

Un exemplu de astfel de instrument este wattmetrul numeric
monofazat de tip CA 8210 la firmei Chauvin Arnoux (Frana)
care permite msurarea urmtoarelor mrimi: U, I, P, S, Q,
cos , f. Ca performane, enumerm: Un = 600V; In = 1000 A
(prin clete ampermetric), f = 30 1000 Hz i o precizie de
0,8% la msurarea lui U i I i de 0,5% la msurarea lui f.
Masurarea impedantelor

Aparatele construite pentru masurarea directa a impedantei sunt
asemanatoare cu ohmetrele, determinarea facndu-se pe baza
relatiei Z = U/I, mentinnd constant curentul si masurnd tensiunea.
Daca se mentine constanta tensiunea si se masoara curentul,
marimea proportionala cu aceasta este admitanta.
Pentru scopuri practice aparatele se realizeaza pentru masurari de
condensatoare (capacimetre) sau de bobine (inductantmetre) si ca
impedantmetre (se masoara modulul si faza sau componentele
impedantei dupa axe rectangulare).
Capacimetrul consta dintr-un generator G de frecventa joasa
(50120 Hz), care furnizeaza o tensiune in forma de dinti de
fierastrau, aplicata prin condensatorul Cx la intrarea unui
amplificator operational in montaj derivator. La iesirea circuitului se
obtine o tensiune u
0
dreptunghiulara de amplitudine proportionala cu
Cx si cu suma pantelor de crestere m
1
si descrestere m
2
a tensiunii
liniar variabile:
u
0
= (m
1
+m
2
)C
x
= kC
x

Schema permite masurari de condensatoare in conexiune dipolara
sau tripolara, in domeniul 0,01 pF200pF, cu precizii de 0,11 %.

Masurarea impedantelor
Inductantmetrul realizeaza masurarea inductivitatii Lx prin intermediul
tensiunii U
L
de la bornele sale. R are valoare mare (pentru a obtine curent
constant in circuit):


Scara aparatului este liniara, domeniile se schimba prin modificarea
frecventei si a rezistentei R, in gama 10 m H100 H.
Precizia este de ordinul 0,53 %.
Masurarea impedantelor
Masurarea impedantelor prin metode de punte in c.a.
Puntile de c.a. se pot obtine:
- din schema puntii Wheatstone, prin inlocuirea rezistentelor din brate cu
impedante, alimentate de la o sursa de c. a.;
- folosind in doua laturi impedante, celelalte fiind formate din sectiunile unor
infasurari de transformatoare sau divizoare de tensiune inductive (punti cu
transformatoare);
- punti speciale de c.a.

Ca destinatie pot servi masurarii parametrilor de circuit:
- R,L,C,M;
- Z, j ;
- R,X.
Exista punti de:
- capacitati;
- inductivitati;
- impedante,
- care pot lucra in regim:
- echilibrat;
- neechilibrat.
Masurarea impedantelor
Puntea simpla de c.a.
Conditia de echilibru este:


Conditia de echilibru conduce la doua relatii in marimi reale,
scriind impedantele sub una din formele:

Masurarea impedantelor
Cele doua grupuri de relatii sunt echivalente.
Conditia de echilibru este data de doua ecuatii, deci se
pot determina doua necunoscute - rezistenta si reactanta
impedantei necunoscute Z
X
.
Conditia de echilibru se poate realiza prin reglarea a
doua sau mai multe din celelalte sase marimi ce intervin
in ecuatii, toate trebuind sa fie cunoscute.
Puntile care se pot echilibra se numesc convergente,
rapiditatea convergentei fiind o calitate care nu se
regaseste la toate puntile. Puntile cu convergenta
maxima sunt cele la care componentele masurate Rx si
Xx se echilibreaza independent si sunt preferate in
masuratorile curente, numarul reglajelor fiind minim.
De asemenea sunt preferate schemele la care conditiile
de echilibru nu depind de frecventa tensiunii de
alternative de alimentare a puntii.
Masurarea impedantelor
Punti folosite la masurarea condensatoarelor
1. Puntea Sauty serie
Asigura masurarea de condensatoare cu pierderi mici, prin compararea
condensatorului de valoare necunoscuta Cx cu unul de referinta C
0

(

+ + = +
0
0 0 1 4
1
) ( )
1
(
C j
r R R R
C j
R
x
x
e e
de unde:
Masurarea impedantelor
2. Puntea Schering (serie)
Permite masurari de condensatoare cu pierderi la tensiuni inalte - 10 kV - sau
joase si frecventa inalta;
Se compara Cx necunoscuta cu C
0,
etalon. :
0
1
4
4
4
4
1
)
1
1
)(
1
(
C j
R
C j
R
C j
R
C j
R
x
x
e
e
e
e
=
+
+
De unde:
Masurarea impedantelor
Punti folosite la masurarea inductantelor
1. Puntea Maxwell-Wien
Permite masurari de bobine cu factor de calitate mic sau mijlociu; de unde


3 1
0
0
0
0
)
1
1
)( ( R R
C j
R
C j
R
L j R
x x
=
+
+
e
e
e
de unde
Masurarea impedantelor
2. Puntea Owen (serie)
Se foloseste la masurari de precizie a unor bobine cu factor de calitate mare,
prin compararea lui L
x
cu C
4

)
1
( )
1
)( (
0
0 1
4
C j
R R
C j
L j R
x x
e e
e + = +
de unde
Masurarea impedantelor
Punti pentru masurarea inductivitatilor mutuale
Cea mai simpla metoda de masurare a inductivitatii mutuale dintre
doua bobine cuplate magnetic consta in folosirea unei punti
obisnuite de inductivitati cu care se masoara inductivitatea totala a
celor doua bobine montate in serie, o data aditional si a doua oara
diferential.




Puntea Carey-Foster pentru determinarea inductivitatii
mutuale
are o latura cuplata permitnd determinarea inductivitatii mutuale
Mx, precum si a inductivitatii uneia din bobine, folosind ca elemente
de comparatie o capacitate etalon C
1
. La echilibru:
Masurarea impedantelor
Eliminnd pe I
2
, apoi anulnd factorul lui I
1
si
separnd partile reale si imaginare, rezulta
conditiile de echilibru:
Prima relatie serveste la determinarea inductivitatii mutuale Mx, cunoscnd
C
1
, R
2
, R
4
. A doua serveste la verificarea rezultatului obtinut, cnd se
cunoaste L
1
, sau la determinarea lui L
1
in functie de R
2
, R
4
, M
x
.
Echilibrarea puntii se realizeaza mentinnd initial constante pe C
1
si R
4
,
variind pe R
1
si r pna la anularea deviatiei la indicatorul de nul.
Masurarea impedantelor
Masurarea impedantelor prin metode industriale
1. Metoda ampermetru - voltmetru - wattmetru.
Se foloseste montajul aval pentru a masura direct tensiunea aplicata
impedantei necunoscute.




Facnd urmatoarele notatii:
P
W
, U, I - indicatiile aparatelor;
R
WU
, R
V
, R
e
- respectiv rezistentele circuitului de tensiune al
wattmetrului, a voltmetrului si cea echivalenta a acestora:
Masurarea impedantelor
Se determina formulele exacte (cnd R
e
<R
x
sau apropiate) sau cele aproximative
(cnd R
e
<<R
x
) pentru componentele impedantei Z
x

Masurarea impedantelor
2. Metoda celor trei tensiuni.
Consta in masurarea tensiunilor U
1
, U
2
si U
3
ca in figura alaturata, in care r
este o rezistenta nereactiva, cu un voltmetru electronic - pentru a elimina
erorile datorate efectului de suntare al voltmetrului







Metodele industriale permit masurarea parametrilor Z, R, X in conditiile de
lucru ale obiectelor examinate, si anume:
- cnd nu se pot folosi metode mai exacte (de punte) pentru ca ar modifica
regimul de functionare al impedantei;
- in cazurile in care elementele de circuit (consumatori de energie electrica)
nu pot fi scoase din instalatie sau trebuie controlate in timpul functionarii
lor.
Masurarea impedantelor
3. Metoda comparatiei
Schema utilizata este cea dinfig de mai jos









Raportul este egal cu .

Se poate lucra:

- cu R=cst., citind V
z
la V
R
constant;
- cu R variabil, reglat astfel ca V
z
= V
R
; in acest caz, .
MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
I. Traductoare pentru deplasri liniare mici
Acestea sunt destinate conversiei intermediare
a unor mrimi, a cror variaii se traduc (prin
sisteme mecanice) n deplasri liniare mici.
Aceste traductoare acoper un domeniu de
msurare de ordinul (10
-2
10
+2
) mm, i au
elemente sensibile de tip parametric:
Inductive;
Capacitive;
Rezistive.

MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
1. MASURAREA MRIMILOR GEOMETRICE CU SENZORI INDUCTIVI
1.1 Elemente sensibile inductive cu miez mobil
Din punct de vedere constructiv, elementele sensibile ale acestor
traductoare sunt de dou tipuri:
a) cu modificarea inductanelor proprii sau mutuale (prin deplasarea
unui miez mobil) cu miez mobil
b) cu modificarea ntrefierului cu intrefier variabil
n figura de mai jos (a) este prezentat forma constructiv (varianta de
baz) a unui element sensibil cu modificarea inductivitii proprii n
raport cu deplasarea x a miezului feromagnetic M n interiorul
cascasei unei bobine B.

MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
Deplasarea lui M provoac modificarea inductanei proprii L a
bobinei B. Caracteristica static este pronunat neliniar (b), datorit
cmpului magnetic neomogen creat n bobin.
De asemenea, apar fore parazite de atracie dintre miez i bobin.
Aceste dezavantaje se elimin prin utilizarea a dou bobine (B1 i
B2) legate diferenial ca in fig de mai jos (a) care asigur o
caracteristic mult mai liniar (b), iar sensibilitatea traductorului
crete. n poziia de referin (x = 0), miezul feromagnetic este
echidistant fa de capetele interioare ale bobinelor B1 i B2.
MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
Pentru determinarea tensiunii de dezechilibru (Ud) n funcie de valoarea
deplasrii x, se utilizeaz schema echilavent a punii (b), unde notaiile au
urmtoarele semnificaii:
Z
l
-

impedana liniei de alimentare a punii.
R
P
- rezistenele pe laturile pasive ale punii (cunoscute);
Z
12
este impedana de cuplaj ntre bobinele B
1
i B
2
.






Tensiunea de dezechilibru a punii se poate exprima conform prin relaia:

) L j R R ( Z 2 L ) x ( L )] x ( L j R R [
) x ( L R j 2
U
P
2
1
2 2 2 2
P
P
d
2
' e + + + e + A e + e + +
A e
=

MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
n care:
R=R
1
=R
2
reprezint rezistenele ohmice ale bobinelor B
1
i B
2
.
L
12
- inductivitatea mutual de cuplaj corespunztoare bobinelor B1 i B2.



R - rezistena ohmic a bobinelor L
1
, L
2
,(R= R
1
=R
2
)
L
12
- inductivitatea mutual de cuplaj.
Prin urmare tensiunea de dezechilibru (U
d
) este o mrime complex
caracterizat prin faz i modul, faza indicnd sensul de deplasare al
miezului mobil, iar modulul indic mrimea absolut a deplasrii.
Dac U
d
se aplic unui redresor sensibil la faz, se obine forma redresat a
tensiunii de dezechilibru (U
dr
) a crei variaie este dat n figura de pe slide-
ul urmator. Domeniul maxim (uzual) de msurare a deplasrii liniare pentru
acest tip de traductor este 100 mm.
n funcie de caracteristicile magnetice ale miezului feromagnetic mobil,
frecvena tensiunii de alimentare (U
a
) se alege n domeniul: [ sute Hz 5
KHz ].
2
) x ( L - ) x ( L
) x ( L ;
2
) x ( L ) x ( L
) x ( L
2 1 2 1
= A
+
=
; L L L
1
2
= '
MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE








O variant mbuntit a elementului sensibil inductiv o reprezint elementul
sensibil de tip - transformator diferenial liniar variabil (TDLV) format dintr-o
bobin primar i dou bobine secundare situate simetric fa de cea
primar i plasate ntr-o carcas cilindric comun. n interiorul carcasei
bobinelor se deplaseaz un miez feromagnetic mobil - pe distana x, care
asigur nchiderea fluxului magnetic, figura (a) de pe slide-ul urmator.
Bobinele secundare sunt legate diferenial, (Fig. b) astfel nct tensiunea la
ieire este dat de diferena dintre tensiunile electromotoare induse n cele
dou nfurri secundare. Din teorema a-II-a a lui Kirchhoff rezult:

. U U U : sau ; 0 U U U
2 1 e e 2 1
= =
MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
Traductoarele cu elemente sensibile de tip TDLV folosesc ca adaptor un
redresor sensibil la faz, eventual precedat de un amplificator de curent
alternativ. Semnalul de ieire din redresorul sensibil la faz se aplic unui
amplificator de curent continuu cu impedan de ieire mic, prevzut i cu
un circuit de filtrare (trece-jos) pentru eliminarea armonicelor parazite.





Figura de mai jos prezint adaptorul unui element sensibil de tip TDLV.
MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
Performanele acestui tip de traductor sunt:
- lipsa frecrilor la deplasarea miezului i ca
urmare, robustee i fiabilitate ridicat;
- rezoluie i reproductibilitate foarte bune;
- insensibilitate la deplasri radiale ale miezului ;
- posibilitatea proteciei bobinei de medii corozive
cu temperaturi i presiuni ridicate ;
- asigurarea separrii galvanice (ntre intrare i
ieire);
- posibilitatea optimizrii factorului de calitate al
bobinelor care formeaz elementul sensibil.
MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
1.2 Elemente sensibile inductive cu ntrefier variabil
Schita constructiv simpl a unui element sensibil cu ntrefier variabil este
prezentat n figurade mai jos.
Armtura mobil se deplaseaz cu x n raport cu un miez feromagnetic.
Corpul, a crui deplasare se msoar, va fi solidar deci cu armtura mobil.
Pe miezul feromagnetic (realizat din tole) se afl plasat o bobin
alimentat cu o tensiune alternativ, Ua. Modificnd ntrefierul , prin
deplasarea x (a armturii mobile) se va modifica reluctana circuitului
magnetic i implicit inductana L (a bobinei), conform relaiei:

=

=
n
1 k
k k
k
2
S
N
L

MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
unde:
- N este numrul de spire al bobinei;
- l
k
este lungimea circuitelor magnetice (aer fier) ;
- S
k
sunt suprafaele de nchidere a fluxurilor magnetice ;
- sunt permeabilitile magnetice (ale circuitelor de nchidere a
fluxurilor).
Tinand cont de constructia elementului sensibil se obine:




unde: este ntrefierul iniial (cnd x=0); x - deplasarea (creterea sau
descreterea) fa de ntrefierul iniial.
Din relaia de mai sus se observ c inductivitatea L variaz neliniar
(hiperbolic) cu deplasarea x.

k

) x ( K
K
S
) x ( 2
S
L
N
L
0 2
1
a a
0
Fe Fe
F
2
o +
=

o
+

=
0
o
MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
Pentru ameliorarea liniaritii i pentru creterea sensibilitii se utilizeaz
montajul diferenial din figura de mai jos (a) pentru care se observ, n
figura (b), variaiile inductivitilor L1 i L2, ct i variaia diferenei
inductivitilor (L1-L2) n raport cu ntrefierurile o1 i o2, care, la rndul lor,
depind de valoarea deplasrii x.









Considernd i , din se obine tensiunea de
dezechilbru a punii:
n care:
U
d
- este tensiunea de dezechilibru ;
U
a
- valoarea efectiv a tensiunii de alimentare (constant);
e - pulsaia (constant) a tensiunii ;
x
0 1
o = o
x
0 2
+ o = o
. L K sau U ; L K ) L L ( R U K U
2 d 1 2 1 a P d
A = A e = e ~
MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
Se observ deci dependena liniar ntre tensiunea de dezechilibru a punii i
AL, si ca urmare variaia liniar ntre Ud i deplasarea x:
;

unde: K= K
2
AL, iar AL=KAx;

ntruct variaia n modul a impedanei este:


se impune R ct mai mic pentru ca variaia relativ de inductan s determine
o variaie aproximativ egal de impedan.
Observaii:
a) Condiiile de liniaritate i sensibilitate nu pot fi satisfcute simultan i ca
urmare se adopt o soluie de compromis. Astfel, pentru L / L =(0,10,3),
se recomand variaie a ntrefierului astfel nct:
.
b) Pentru creterea sensibilitii E.S. trebuie ca factorul de calitate Q, (al
bobinelor) s fie ct mai bun (mare).

x K U
d
=
2 2 2
) L L ( R Z Z e A + + = A +
) 4 , 0 ... 3 , 0 (
max
=
o
o A
;
{Z} Re
} Z Im{
Q =
MASURAREA MRIMILOR
GEOMETRICE
Elementele sensibile cu modificarea ntrefierului (cu intrefier variabil) se pot
construi i ele n variantele de tip transformator. Astfel, n figura de mai jos
(a) este prezentat montajul pentru varianta simpl, iar n figura (b) este
prezentat varianta pentru montajul diferenial.








Pentru varianta simpl (a), tensiunea de ieire, din secundar, va fi de forma:


unde reprezint factorul de cuplaj, variabil neliniar cu deplasarea x.

p
1
2
s
U
N
N
) ( k U o =
) ( k o