Cuprins 1. INTRODUCERE ................................................................................................................ 2 2. CARACTERISTICILE IMM-urilor ................................................................................... 4 3. SOCIETATEA COMERCIALA EUROPEANA (EUROPA EA)SE ............................. 7 4. IMPORTANTA DIMENSIUNII SI SCOPUL AFACERII IN IMM ................................. 8 5. OPORTUNITATILE IMM-urilor si OBIECTIVE ........................................................... 14 6. ARGUMENTE PENTRU IMM-uri .................................................................................. 15 6.1 Dezavantaje ............................................................................................................... 15 6.2 Caractere care influenteaza configuratia, structura si dimensiunea IMM: ................ 17 7. ADMINISTRAREA IMM-urilor ...................................................................................... 18
Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 2
1. INTRODUCERE Existenta oricarei civilizatii s-a bazat intotdeauna pe asigurarea bunurilor si serviciilor realizate prin activitati infaptuite individual sau in colectiv care au asigurat, in functie de stadiul dezvoltarii si la nivelul potentialului lor, cele necesare. In perioada moderna dar mai ales cea contemporana, bunurile si serviciile se asigura in mod determinat prin unitati economice bine organizate si structurate. Aceste unitati economice bine organizate au o mare diversitate de bunuri si servicii pe care le realizeaza si, cel putin teoretic, reusesc sa realizeze din ce in ce mai bine trebuintele individuale si sociale. Activitatea economica se realizeaza astazi si asigura existenta si progresul societatii in unitati specializate, bazate pe diviziunea muncii: industrii, servicii. Daca inainte familiile reprezentau celula de baza a activitatii, in conditii moderne s-a realizat o diviziune a muncii cu merite deosebite. In cadrul acestei diviziuni celulele economice sunt denumite unitati economice care sunt specializate intr-o masura mai mica sau mai mare si care, pentru a-si asigura activitatea. Problema activitatilor economice legate de obiectul constructii formeaza obiectul disciplinei. In conditiile actuale, obiectul bunurilor sau serviciilor din domeniul constructiilor il constituie unitatile economice denumite intreprinderi sau firme. Aceste unitati economice se caracterizeaza in primul rand prin faptul ca produc pentru a vinde caracter comercial, produc bunuri sau/si servicii, sunt autonome. Unitatile economice existente intr-o tara, desi sunt de o mare diversitate, au drept caracteristici esentiale: caracter comercial, produc bunuri sau/si servicii, sunt autonome. Pentru numarul de salariati exista urmatoarele grupari: 1-9, 10-49, 50-250. Se mai iau in calcul: volumul de vanzari, volumul profitului. Clasificarea IMM-urilor: Firme Intreprinderi Intreprindere Nr. personal Cifra afaceri anuala () Total active Grad autonomie Micro 1-9 < 2 mil < 2 mil - Mica 10-49 < 10 mil < 10 mil - Mijlocie 50-249 < 50 mil < 43 mil - FMM < 50 mil < 43 mil Mare 250 50 mil 43 mil
Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 3
Dupa cercetari si experienta, putem trage concluzia ca, in general, firmele care detin cel putin ca limite 75 % grad de autonomie, pot lua decizii in mod autonom, chiar daca au adversari. Apropiindu-se de 100%, gradul de autonomie creste. Sub 75% creste influenta celor care detin parti de capital si se influenteaza calitatea deciziilor. Numarul de lucratori in toate aceste firme mici si mijlocii a oscilat din 2003 cam intre 18-35 persoane. In constructii se asigura o productie din valoarea bruta intre 5-6%. Ponderea salariatilor este mai mare decat in alte tari (catre 10-12%). In cadrul acestei categorii se vorbeste distinct de intreprinderi artizonale si de intreprinderi cooperatiste. Firmele cu 1-9 lucratori asigura intre 18-23% variabile din valoarea adaugata (neta = salarii si profit). Bruta = profit + salarii + amortizare Firmele cu: 10-49 lucratori 18-23% 50-249 lucratori 15-21% Aceste firme au dezvoltat si importante relatii cu exteriorul. Foarte multe firme au relatii stabile in exterior, care se ridica diferite de la tara la tara (9-30%) din totalul disponibil. Si in Romania si UE, IMM-urile din grupul micro formeaza majoritatea. Pe masura cresterii UE s-a constatat o evolutie a numarului de salariati. Pe masura ce au trecut anii numarul salariatilor a avut o tendinta de scadere, chiar daca a crescut numarul salariatilor din IMM-uri. O mare parte dintre firmele existente pe piata la momentul actual sunt cooperative, avand in cuprinsul lor toata gama: consum, comert, investitii. a. Cooperative de consumator: intreprinderea apartine consumatorilor (cooperatori) b. Cooperative de producator c. Cooperative ale salariatilor (unirea salariatilor intreprindere) d. Societati cooperative de interes colectiv in alte tari La recensamantul din 2005, in tara noastra se inregistra un numar de 800.000 cooperative. Sector bancar foarte multe in Franta (40 %), Germania (15 %), Finlanda (25 %). Intreprinderi artizonale multe: se bazeaza pe munca. Exista firme cu produse destinate activitatii de constructii: lemn, caramida, var, ciment (pe cont propriu, nu filial vreunei firme mari). Motivatia acestor firme: asigurarea propriului loc de munca si asigurarea venitului, dobandirea unei pozitii economico-sociale, dobandirea unui statut. Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 4
Obiectivul principal dobandirea unei experiente specifice care ii confirma seriozitatea, gestionarea propriei averi. Afirmarea si atragerea clientele + profit modest anumite pretentii IMM-urile pe baza cercetarii (inclusiv in constructii) considera ca principala constrangere este puterea de cumparare scazuta a clientilor interesati de produsele lor. -crestere economica lenta -ideea ca cu cat intreprinderea este mai mica cu atat constrangerea data de volumul mijloacelor pe care le utilizeaza este mai mare: Germania (37 %), Romania (70 %). Alte constrangeri: insuficienta fortei de munca cu grad inalt de calificare; acces foarte greu la finantare bancara; oscilatiile evolutiei din economie se simt mai puternic, sub forma venitului nu a volumului de lucrari; Insuficienta fortei de munca cu calificare inalta este mai importanta pentru intreprinderile mijlocii, iar finantarea este mai dificila pentru microintreprinderi. Toate sunt afectate de implementarea de noi tehnici si tehnologii, de implementarea unei noi conduceri, de calitatea managementului. 2. CARACTERISTICILE IMM-urilor a. Numarul actiunilor in sectorul primar al economiei capital mare in exploatare carbune, petrol. b. IMM-urile contribuie in mod esential la procesul de dezvoltare pentru companiile care au creat/creeaza locuri de munca; exista tari in care majoritatea locurilor de munca sunt in IMM-uri, asa ca IMM-urile genereaza o mare parte din PIB (chiar 95 %). c. Adaptare mare la cerintele si schimbarile pietei. Se considera ca avantajul este dat de rapiditatea procesului decizional. Sunt importante la veniturile bugetului de stat (impozite si taxe). d. Foarte multe valorifica segmente de piata mai putin profitabile pentru intreprinderile mari. e. Sunt puternic ancorate in economiile locale (bazate pe resursele locale si valorificarea lor). f. Se bazeaza pe munca intensiva, forta de munca fiind un factor de productie determinant (mecanizarea este foarte raar) in raport cu intreprinderile mari. Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 5
g. Volumul de munca creste si este de mai buna calitate cand intreprinzatorul este in firma sau insoteste lucratorii. h. Reprezinta un sector de activitate spre care refuleaza o mare parte din forta de munca neangajata. i. Aceste intreprinderi reprezinta un fel de mediu din care mai devreme sau mai tarziu se formeaza intreprinderile mari/ foarte mari (asociere sau cumparare). j. Prin ele, atat sub forma constituirilor si activitatilor pe care le depun, au un impact pozitiv si sunt o modalitate de exploatare a economiilor populatiei. k. Cel putin partial ofera posibilitatea pentru implinirea profesionala si sociala a unei parti importante din populatia muncitoare. l. Se remarca si ca formarea si functia IMM-urilor pot constitui o sursa prin care se realizeaza nu numai constituirea, ci si desfiintarea de locuri de munca. Dezavantaje ale IMM-urilor: au productivitate scazuta, mai mica decat firmele mari; aproape toate aceste firme au o dependenta foarte mare de o singura persoana (intreprinzator). IMM-urile sunt importante si pentru firmele mari si foarte mari, deoarece pot fi clientii acestora pentru multe produse si, in acelasi timp, pot furniza firmelor mari si foarte mari o parte din resursele de care au nevoie (munca mai calificata, produse). Multi cercetatori considera un avantaj al IMM-urilor si faptul ca pot aparea si in zone cu populatie mai redusa si mai saraca, asigurand activitati si bunuri la care intreprinderile mari si foarte mari nu s-ar putea angaja datorita rentabilitatii scazute. Principala problema a IMM-urilor este accesul la sursele de finantare (capitaluri proprii, participare la capital, imprumuturi bancare, leasing, fonduri nerambursabile, subventii). Accesul la credite este ingreunat de faptul ca obtinerea unui credit implica realizarea unui nivel minim de autofinantare, la care se adauga faptul ca au o mare instabilitate si nu prezinta siguranta pentru restituirea creditelor. Solutia este limitarea accesului la finantare si desfasurarea de catre stat a unor programe de finantare. Accesul la finantare prezinta 2 aspecte majore: neincrederea justificata a potentialilor creditori in posibilitatile firmelor mici si mijlocii; Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 6
potentialii creditori au reticente intrucat aceste IMM-uri nu au garantii corespunzatoare, uneori sunt dificil de a fi urmariti de creditori, o mare lipsa de cunostinte managerial, experienta limitata sau deloc in zona afacerilor, nu stiu sa-si sustina prezentarea atunci cand se pune problema unei cereri de finantare. Peste 50 % IMM-urile din Romania isi asigura in totalitate (cea mai mare parte) ca mod principal de existenta. Exista pentru aceste intreprinderi surse de asistenta financiara nerambursabila (alocari bugetare + granturi UE sau organizatii internationale). Constatarea si sustinerea dosarelor pentru accesul la aceste modalitati este grea (nepregatire + lipsa experienta + lipsa organismelor de ghidare si ajutor). Pe masura trecerii timpului circulatia libera a bunurilor, serviciilor, capitalului si fortei de munca in UE a permis o anumita promovare a economiei din tarile mai putin dezvoltate si mai putin profitabile (Grecia, Italia, Spania, Portugalia) prin intermediul realizarilor din activitatea IMM-urilor. Integrarea IMM-urilor in contextual economiei europene ramane cea mai mare problema a lor. Baza unei reusite in acest sens ramane folosirea eficienta si in intregime a sprijinului pe care il acorda organizatiile acreditate in acest sens astfel incat sa gaseasca solutii proprii legate de instrumentele valutare si financiare , fuziuni si achizitii. Cifra de afaceri = volumul vanzarilor IMM > 50 % din cifra de afaceri IMM-urile sufera in Romania de insuficienta inovarilor in afaceri. O alta problema este cea a dobanzilor de 2-3 ori mai mari decat in UE, ceea ce duce la manipulari. Investitiile in Romania sunt mult mai mici, iar disponibilitatile de creditare ale unitatilor bancare sunt mai mici, de unde rezulta ca IMM-urile trebuie sa foloseasca toata gama de modalitati de sprijin pe care le pot acorda (resurse valutare si financiare, fuziuni pentru firme mai mari, plus achizitii 57% x cifra de afaceri e IMM). Cereri in domeniul serviciilor-cele mai numeroase Schimbare pozitiva: cresterea rapida a constructiilor prin extinderea oraselor si localitatilor, cresterea infrastructurii si alte actiuni cresterea rapida a IMM-urilor in acest domeniu. Foarte putine IMM-uri in agricultura, evolutie lenta, contributie de 4-5%. Se observa o tendinta de speciallizare pe zone ale tarii (Bucuresti, Ilfov servicii in constructii, S+SE agricol, centru+V+NVindustrial) In conditiile actualei crize a aparut disparitia IMM-urilor, mica si lenta. Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 7
Exista cauze si situatii in care IMM-urile sunt dominate de marile intreprinderi. 3. SOCIETATEA COMERCIALA EUROPEANA (EUROPA EA)SE In relatia dintre firmele din UE apar probleme exista o cale de a le asigura o existenta si o miscare proprie chiar in limitele UE. Afectate de legislatiile fiecarei tarifirmele se misca greu. 2 viteze: una europeana (mai noua) si una national-europeana Aparitia acestui model de firma s-a conturat pe baza unui set antecedent (dificultati de miscare a capitalului, de alcatuire). S-a pus problema unei reglementari uniceapropierea legislatiilor intre tari, reguli comune. Nu mai avem de-a face cu o firma. Acest tip de societate=SE=firma supranationala (reglementata la nivel european, acceptata de toate tarile). Supranationalizarea este si de natura economica. Este interesul tuturor firmelor sa beneficieze de avantajele oferite de unificarea legislatiei. Aceasta firma este considerata si multinationala. Statutul SE s-a conturat pe regulamentul 2157/2001 si directive 2001/86 care trebuie transpusa in toate tarile UE sii spatial economic European(Norvegia, Islanda, Liechtenstein) Firma cu unitate economica in diferite tario SE si poate functiona dincolo de reglementarile nationale. Regulamentul SE=o reforma a dreptuluisocietatilor comerciale in spatial European si ofera pentru firmele cu activitate transnationala posibilitatea de a se organica mai usor la o scara europeana. In aprobarea documentelor acestor firmemai favorabil atat patronilor cat si salariatilor. Tarile au reticente cu privire la aceasta firmagenereaza blocaje. SE poate ocoli protectii oferite de state. Exista problema unei temeri pentru regimul fiscal (au tendinta de constituire in functie de favorabilitatea regimului fiscal). Constituirea unui regim fiscal european a presupus riscuri. Este foarte utila marilor grupuri financiare, mai putin favorabila IMM-urilor. Mai putin utila pentru firmele care actioneaza intr-o singura tara. Nu cuprinde prevederi pentru fiscalitate. Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 8
Deciziile dreptului national si comun sunt aplicabile acelor aspecte care nu sunt acoperite de directive. Firma isi poate muta sediul social dintr-un stat in altul fara a-si lichida sediul in alt stat (exceptie Franta). Poate aparea prin transformarea unei societati anonime (cel putin 2 ani filiala in alt stat). Orice proiect se realizeaza prin implicarea salariatilor. In toate cazurile, reprezentatii salariatior trebuie informati cu privire la perspectivele firmei, la fuziunile la care ia parte, reducerea activitatilor, inchiderea filialei. Trebuie sa avem in vedere o firma europenizata: dimensiune minima in sus. Poate fi proprietate straina. Identitate europeana sau nationala. Proiectul SE este si criticat, dar pe ansamblu este apreciat pozitiv. Aplicarea proiectului2 propuneri majore in UE: Modificarea directivei asupra fuziunilor Instalarea unui proiect fiscal SE s-ar putea concentra in Irlanda, Luxemburg, Belgia, Austria, Elvetia (impozite mici), Germania si Frantadezavantaj impozite mari. 4. IMPORTANTA DIMENSIUNII SI SCOPUL AFACERII IN IMM Dimensiunea unei afaceri de tip IMM = relativ redusa, dar aceasta se datoreaza specificului de activitate care face ca o afacere mica sa fie mai eficienta decat una mare. Al doilea aspect: mai mici sunt firmele noi, dar pe parcurs pot creste. Micile intreprinderi se intalnesc pe pietele locale in special, au necesitati reduse de capital si tehnologii simple. Astfel de unitati economice depinde de una sau cateva personae, iar o asemenea firma poate fi afectata de faptul ca o persoana nu poate avea toata gama de calificari manageriale necesare coordonarii ciclului de activitate. Patron cu abilitati comerciale, realizeaza greu relatii bune cu angajatii si se descurca greu in obligatii financiare. Sistemul de control in micile intreprinderi este direct si personal, uneori proprietarii intra in conflict cu angajatii (exagerare, comportament, sacaiala). Daca la firma prin natura activitatii este solicitat mai mult patronal in mod zilnic, el va avea mai putin timp pentru a gandi si pune la punct viitorul afacerii si din acest motiv reactioneaza cu intarziere la Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 9
schimbari si anticipeaza greu schimbarile ce trebuiesc facute. Modificarile din emdiul concurential si fluctuatiile economice afecteaza IMMurile. Avantaje si dezavantaje in functie de forma juridica de organizare a. Firme personale usurinta constituirii si dezvoltarii lor Avantaje: rapiditate, suplete in elaborarea deciziilor, (decide o singura persoana) Dezavantaje: Proprietarul are responsabilitati nelimitate (totale); Averea lui (firma) exista si functioneaza in conditiile unor reglementari juridice care trebuiesc respectate. b. Firme in parteneriat Avantaje: - usurinta in organizare (fct de numarul partenerilor) - realizeaza beneficii prin specializare - procesul de productie poate fi bine supravegheat - partenerii au raspundere nelimitata si solidara(responsabilitate) Dezavantaje: - decizia are caracter complex si poate induce frustrari, nemultumiri si intelegeri dificile. - iesirea din afacere a unora dintre parteneri provoaca dificultati sau restructurarea afacerii si poate chiar incetarea activitatii. Studiile facute pentru tarile dezvoltate arata ca intreprinzatorii multor firme de acest gen castiga mai putin decat daca s-ar angaja ca salariati (firme mari, institutii). Aceasta situatie se explica astfel: Lipsa calificarii care i-ar permite ocuparea unui post de salariat; Dorinta de independent personala; Orgoliul sau dorinta de prestigiu in comunitate; Dorinta de a oferi familiei o sursa permanenta de venituri prin munca proprie pe care o poate controla; Pentru anumite domenii (agricultura) acestor motivatii li se mai adauga inca 2 si anume: ocupatiunea traditionala a familiei si posibilitatea de angajare a fortei de munca disponibile in familie. Problema profitului Este o dorinta permanenta, in agricultura se bazeaza pe ocupatiuni traditionale si numarul IMM-urilor este mai mic. Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 10
Managerii IMM-urilor trebuie sa-si cunoasca optiunile. Trebuie sa cunoasca obiectivele si sensul dezvlotarii. La modul teoretic si practic se porneste de la existenta profitului. Realizarea unui anumit nivel al profitului = scopul principal al afacerii (valabila si la o firma prin asociere). In desfasurarea activitatilor IMM, cei care conduc activitatile trebuie sa aiba ca preocupare buna functionare, delimitarea precisa si anuntarea obiectivelor, identificarea atuurilor pentru bune rezultate. Trebuie stabilit un cod de comportament al angajatilor. Sa identifice fiecare care sunt atuurile proprii (ajutor, corectitudine). Scopul principal al oricarei intreprinderi il reprezinta profitul, desi nu se manifesta cu aceeasi intensitate. Alte scopuri: realizarea de produse pe piete comerciale diferite sa-si faca cunoscute valorile cele mai importante ale comportarii si conduitei in activitate sa se afirme prin ceea ce are firma mai bun Participarea la afaceri a IMM-urilor implica in esenta sa fie bine centrata si explicita. Sa faca cunoscuta intr-o forma sau alta partenerului ca firma in cauza are niste optiuni de dezvoltare din care nu este exclus profitul dar il considera conditionat de un bun comportament un munca si afaceri; Explicatiile si comportamentul trebuie sa puna in evidenta ca insusi patronul IMM-ului concepe profitul ca un rezultat al unui comportament adecvat in activitate. Abilitate si corectitudine in desfasurarea activitatii; Sa cultive un comportament atractiv din partea tuturor membrilor. Cea mai grea problema pentru orice IMM = finantarea afacerii. Motivul: Au greu acces la pietele financiare organizate pentru ca nu ofera siguranta si garantii in raport cu efectele pe care le include propria activitate. Data fiind infragilitatea lor, ele obtin greu finantari bancare pe termen lung si foarte lung. Bancile considera riscanta o investitie in firmele de acest gen, dar se declara disponibile de a acorda credite cerute pe termen scurt si foarte scurt, cu dobanzi corespunzatoare si garantii.
Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 11
Principalele preocupari financiare pentru aceste firme: a) Consolidari posibile de finantare interna si foarte buna gestionare a fondului de rulment, a.i. sa-si pastreze solvabilitatea adica posibilitatea de a plati cand trebuie, cat trebuie; b) Realizarea unor costuri scazute in raport cu alte firme si perioade si a unei rotatii mai rapide a capitalului pentru a putea sa-si perpetueze activitatea; Alte probleme: asigurarea unei bune programari a activitatilor; sa aiba clara succesiunea activitatilor si costurilor acestora (= planificare). Planificarea ajuta la: anticiparea riscurilor ca marime si timp obligarea sa se pregateasca pentru a face fata riscurilor respecteive sa caute solutii permite intreprinderii sa aprecieze mai adecvat situatia prezenta indentificarea obiectivelor in mod succesiv si sa-si gaseasca(sa induca) o strategie realizabila pe termen mediu si lung sit. pune firma in conditiile necesitatii de a analiza riscurile pe perioada de actiune si de a incerca sa le contracareze Problema: ciclul de viata al IMM-urilor in constructii (toti vor sa ramana permanenti). Datele statistice arata ca 37% din afacerile din intreprinderile mici isi inceteaza activitatea in primele 6 luni, iar 46% cam 1,5 ani. Pe baza acestor date a fost elaborata o teorie a ciclului de viata a unui IMM-urilor. Stadiile acestui ciclu de viata sunt: a) al formarii (experimentarii) = perioada in care se afirma b) al cresterii c) al maturitatii d) declinul Aceste stadii de viata a IMM-urilor au o fundamentare pe probleme financiare: necesarul de capital, finantarea, evolutia ratei profitului, solvabilitatea patrimoniala (= capacitatea de a-si acoperi cheltuielile): a. Stadiul Formarii si Experimentarii Pentru orice firma noua intrarea pe piata=experienta=fundamentul pentru mentinerea si cresterea viitoare. Aceasta concluzie are 2 aspecte: Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 12
aceasta s-ar datora potentialului propriu pe care si-l creeaza firma aceasta s-ar putea baza pe faptul ca ramura de activitate in care s-a implantat firma este in crestere (i-ar permite sa se mentina si sa se afirme) In acest stadiu exista urmatoarele elemente caracteristice: vanzarile si profitul cresc lent se urmareste introducerea de noi produse pentru a mari gama incasarilor patrunderea pe noi piete sau pe o piata mai larga. Acest aspect este dificil de realizat pentru ca necesita timp, iar firmele din aceasta categorie au o capacitate limitata in timp (nu pot sustine o perioada indelungata cresterea pietii). In plus proprietarul firmei, pentru a se gandi la cresterea afacerii, trebuie sa: cunoasca foarte bine produsele si piata din domeniu. sa caute si sa gaseasca metode pentru un management mai eficient sa recurga permanent la analiza financiara Pentru IMM-uri: concluzie: cel mai important element de urmarit este fluxul de lichiditati nete (incasari). b. Stadiul Cresterii = stadiul exploatarii (folosirea bazei create dupa prima etapa) Caracteristici: vanzarile cresc relativ repede si profitabilitatea; piata se extinde; in acest stadiu trebuie controlate si supravegheate strict miscarea resurselor banesti si analiza fluxului de intrari banesti. Scopul este un echilibru, nu in sens de egalitate. In aceasta etapa devine importanta obtinere de resurse banesti din alte surse din afara activitatii, pentru a face fata angajamentelor asumate. Probleme supravegherii permanente a intrarilor si iesirilor banesti devinde fundamentala. De aceste miscari ale fluxurilor de intrari si iesiri tine in mod direct sansa firmei de valorificare a oportunitatilor; firmele pot apela la credit bancar, dar folosirea creditului bancar implica si costuri si riscuri mai mari. Orice dificultate in gestionarea si folosirea resurselor din credit afecteaza serios IMM-urile. Concluzii: chiar daca firma are un potential de crestere ridicat, ea este expusa unei presiuni mai mari in problemele financiare Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 13
succesul unei afaceri in aceasta faza face sa apara pe piata noi concurenti iar firma va trebui sa dea dovada de competivitatea pentru a ramane pe piata pentru ca in mod normal in aceasta faza profiturile sunt mai mari, foarte multe firme pot ajunge sa aiba un exces de capacitate de productie c. Stadiul Maturitatii se caracterizeaza prin: stabilizarea dimensiunii afacerii satisface deplin cererea pt produsele vechi (cerute pana atunci) tendinta de a evolua constant vanzarile, costurile si profiturile potentialul de crestere al firmei este scazut nevoia de suplimentare a capitalului se diminueaza pentru ca firma isi realizeaza la timp lucrarile, obtine la timp incasarile si isi pot indeplini obligatiile asumate cu resursele proprii firmele au posibilitati mici de a inova, de a gasi noi tehnologii, iar costul noilor tehnologii creste foarte mult si ar influenta in mod evident pretul produselor In aceasta faza se atinge un nivel in care volumul vanzarilor incepe sa scada. Randamentul sau se diminueaza, iar pentru a se mentine firma trebuie sa investeasca si sa recurga in aceasta situatie la credite bancare (=costuri ridicate). Pe aceasta baza se observa ca lichiditatea si solvabilitatea firmei se diminueaza. Iesirea din aceasta stare implica o reconsiderare a obiectivelor de productie, de marketing si a celor financiare (=schimbari cu efecte favorabile), care daca nu sunt bine concepute si suficient de eficiente pot la intrarea firmei in declin si faliment. d. Declinul Firmei concurenta sporita cererea de activitati pe care le realizeaza firma nu mai creste sau scade si firma isi atrage mai putine resurse efectul cel mai defavorabil (falimentul) Studiul unei firme de profil releva ca falimentul micilor afaceri este determinat astfel: de incompetente manageriala (44%) lipsa de experienta manageriala (17 %) experienta insuficienta in finante si marketing (15%) experienta insuficienta in tehnologie (15%) neglijenta (1%) frauda (0.6 %) dezastre naturale (0.6 %) Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 14
alte cauze (6 %) Principala cauza a declinului = incompententa manageriala. Nu pot anticipa fenomenele negative si pentru ca nu se pot anticipa satisfacator nici cat de nefavorabile sunt evenimentele pietei. 5. OPORTUNITATILE IMM-urilor si OBIECTIVE Pentru a reusi, un IMM trebuie sa cunoasca bine si sa actioneze corespunzator de-a lungul intregului sau ciclu de viata. Este foarte important ca managerul sa incerce toate oportunitatile pe piata. Identificarea posibilitatii de a realiza avantaje comparative fata de ceilalti competitori cu privire la: actualizarea produselor si serviciilor asigurarea unei calitati de exceptie practicarea unor preturi rezonabile conditii avantajoase de vanzare (=credit comercial, prime pentru vanzarea produselor, reduceri pentru cei ce fac plata imediat, servicii la domeniul beneficiarului) In situatii dificile managerul firmei trebuie sa identifice adevaratele oportunitati + evitarea falselor ocazii. In acest sens firmele interesate sa reuseasca trebuie sa cunoasca (sa descopere): daca oportunitatea intrevazuta poate afecta obiectivul firmei daca oportunitatea poate fi luata in serios pentru strategia firmei daca oportunitatea impinge firma pe un nou domeniu de activitate daca oportunitatea este compatibila cu resursele financiare ale firmei Cea mai importanta restrictie a IMM-urilor = limita capitalului disponibil (in constructii aceasta problema e foarte raspandita si evidenta). Asemenea oportunitati implica sume mari si uneori termene lungi de recuperare a investitiei). Realizarea si lansarea lor devine dificila datorita costurilor mari. Depasirea decaderii se face prin informatie si apoi prin strategia de folosire a acesteia. Formarea unei strategii de viitor = o operatie care este numita programare strategica si implica intelegerea modului cum trebuie actionat si a continutului pe care trebuie sa-l aiba obiectivele strategice.
Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 15
6. ARGUMENTE PENTRU IMM-uri IMM-urile care produc un singur produs sau o gama limitata asemanatoare, realizeaza o specializare cu consecinte directe asupra nivelului tehnic, asupra cresterii productiei si asupra costurilor (scadere). Toate IMM-urile necesita investitii initiale reduse. Gradul de reducere difera in functie de specific. Cea mai mare parte a acestor tipuri de intreprinderi nu necesita conditii deosebite de amplasare, de aceea multe se fac prin mici amenajari la obiective deja existente. Au posibilitati si folosesc forta de munca devenita disponibila. In general nu au o calificare foarte ridicata si sunt foarte accesibile tinerilor. Multe pot folosi utilaje si instalatii disponibilizate de marile firme. Pot sa isi asigure aprovizionarea de la o diversitate de mari intreprinderi pentru piese componenete. Pot prelua de la marile intreprinderi anumite activitati sau productia anumitor accesorii. Uneori contracteaza service-uri pt marile intreprinderi. Acest gen de intreprinderi au capacitatea de a amelioara performantele fortei de munca angajate prin orientarea concreta pe activitatile necesare la producerea unor bunuri. Toate aceste firme au o evidenta contabila simplificata. Au o mare independenta pentru ca nu sunt nevoiti sa faca presiuni. Pot sa negocieze, nu primesc dispozitii ierarhice superioare, nu isi fac probleme ca vor fi trecuti in somaj sau ca vor fi concediati. Pentru ca la baza IMM-urilor sta proprietatea privata a unei singure persoane este posibila orientarea profitului spre dezvoltarea afacerii fara nici un fel de restrictie. Asigura secretul unei operatiuni care nu trebuie popularizata. 6.1 Dezavantaje riscul nereusitei (faliment) = foarte puternic (aprox. 3 din 5 firme nu reusesc sa reziste mai mult de 3-4 ani in activitate. Firmele consolidate, care rezista mai mult, sunt influentate puternic de criza, aceasta datorandu-se, in principal, faptului ca dispun de resurse financiare restranse; foarte multe firme mici reprezinta singura sursa din care se sustin proprietarii si familiile lor (subzistenta); aceste firme au capacitate scazuta de obtinere a capitalului (nu pot prezenta garantii + principala lor sursa: imprumut ca persoana nu ca firma); aceste firme ofera un camp foarte larg in care intreprinzatorii isi pot manifesta creativitatea. Trasaturile celui care initiaza o afacere IMM si limitele sunt Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 16
determinante pt mentinerea si dezvoltarea firmei. Teoretic si practic isi poti utiliza intregul potential (dar nu au creativitate necesara); deschiderea si punerea pe picioare a unei afaceri IMM nu reprezinta garantia ca intreprinderea va reusi pentru ca s-a dovedit ca intreprinderile care asigura un venit adecvat sunt foarte putine (dar si venitul obtinut de aceste intreprinderi nu are o regularitate necesara care sa ofere siguranta); calitatea vietii IMM pana la stabilizarea afacerii lor este foarte fluctuanta, mai ales sub aspectul timpului de munca, pentru ca uneori lucreaza 60-70 ore/sapt, cat si sub aspectul veniturilor. Efortul intreprinderilor este foarte mare, mai ales in perioada de inceput a afacerii; antreprenorii au raspunderea completa pt ceea ce fac (ei trebuie sa ia decizii, iar deciziile lor se refera la domenii unde au o competenta restransa/deloc); vulnerabilitate: capital redus si in functie de obiectivul de activitate (dificultati tehnice); protectia sociala pentru lucrari din asemenea intreprinderi este mica. In foarte multe cazuri exista o contradictie intre calitatea de proprietar si managementul firmei; dispunerea de un capital mic si o serie de dificultati provin din faptul ca foarte multe reglemetari nu fac nici o diferenta intre firmele mari si mici. Avand un caracter complex mai restrans, aceste firme sunt mai adaptabile la schimbare cererii si la diferenta intre diferitele segmente de cumparatori. Si ele au pierderi in conditii de criza, dar pierderile sunt mai mici (proportional cu dimensiunea lor). IMM-urile sunt considerate ca avand avantaje in sensul unui grad mare de adaptabilitate la cerintele pietei: preturi de transfer ceea ce au de facut nu presupune calificare inalta informatia este directa dirijate si adaptate la un nr mic de persoane Comunicarea in cadrul personalului este mai operativa si consultarea de catre ei a patronului este mult mai realizabila. Costurile tranzactionale ale acestor firme sunt mai restranse. Vulnerabilitatea la crize este mai mare si au capacitate economica financiara si de negociere mai scazuta. Aceste firme formeaza un sistem organic adoptativ (adopta schimbari in functie de situatie, de conditiile mediului ambiant si altor situatii care apar). Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 17
6.2 Caractere care influenteaza configuratia, structura si dimensiunea IMM: specializarea modului in care ea participa la diviziunea sociala a muncii standardizarea procedurilor formalizate ale unitatii respective configuratia firmei respective traditionalismul (daca acesta exista) In randul IMM-urilor s-au conturat 4 tipuri: 1. Intreprinderile dependente (ex: brutarii fara productie proprie de paine). Aceasta dependenta scade in mod deosebit sub incidenta subcontractarii. Exista IMM-uri care concureaza cu firme mari pe anumite produse care asigura folosirea intensiva a capitalului si muncii; 2. IMM-uri permanente (isi desfasoara activitatea unor piete nise) - cantitati relativ mici; 3. IMM-uri care dezvolta produse si servicii noi, tehnologii noi. Acestea, in functie de situatie, ar putea deveni vulnerabile fata de intreprinderi mari cand actioneaza pe piete mari. Aceste aspecte pun in discutie problema liberei initiative, flexibilitatii productiei si unitatilor tehnologice (flexibilitatea in utilizarea resurselor dispune definirea scopurilor solutiilor adoptate, relatii care se dezvolta). In legatura cu acestea, pentru IMM-uri se pune problema: adaptabilitatii la mediul cu schimbari permanente interactivitatea (relatiile intre IMM si cerintele pietei) (Pornind de la nomenclatorul de produse si situatii in raport cu nevoile existente in piata + disponibilitatea si resursele firmelor pentru a putea face fata noilor situatii + dimensiunea relativ redusa pe care o au grupurile de IMM) In general, in UE si diferite tari exista norma proprie sau specificatii pentru delimitarea categoriilor de IMM. La modul general, o IMM prezinta urmatoarele trasaturi: conditia de independenta; capitalul este furnizat si constituie proprietate obtinuta de una sau un nr restrans de persoane reunite pe baze contractuale legale; aria operatiunilor economice pt IMM este in primul rand locala/zonala desi piata bunului respective exista la nivelul intregii tari. Implicatiile care provin din dimensiunea restransa a IMM: cantitate relativ redusa de bunuri si servicii care limiteaza cota de piata a fiecarei firme Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 18
imposibilitatea de a realiza economie de scara cu efete in reducerea costurilor si marirea marjei de profit 7. ADMINISTRAREA IMM-urilor Orice problema si orice IMM reprezinta o oportunitate, o ocazie, care trebuie exploatata. Pentru aceasta este necesara administrarea IMM-urilor. In functiunea lor IMM- urile se confrunta cu obstacole care de regula niciodata nu sunt unice, nu pot fi inlaturate si uneori nici influentate pentru ca sunt generate de mediul extern IMM-urilor. In mare masura problema este asumarea cu solutii date problemei aparute si care ar trebui sa fie optime. Date find dificultatile IMM-urilor, solutiile potentiale se clasifica in functie de gradul in care aceste pot rezolva problema si influenta intreprinderii. Orice solutie are dificultati de implementare si, ca urmare, orice solutie implementata va avea si elemente de dificultate pentru determinarea efectelor sale. Pentru IMM-uri resursele patronului care este si manager sunt si ele ridicate, motiv pentru care nu pot exploata toate oportunitatile existente. Prin situatia lor, IMM-urile nu au cum sa faca decat sa apeleze la un consultant specializat. Imposibilitatea de a rezolva astfel de probleme conduce IMM-urile spre esec (cedarea afacerii). Esecul unei afaceri este identificat ca fiind anumite forme de faliment. Altii considera ca esecul poate proveni din fuziunea cu alte IMM-uri, iar altii chiar cu achizitia. Esecul consta in incetarea afacerii si procedurile legale pentru incetare. Incetarea activitatii unui IMM din orice motiv este denumita si definita in foarte multe feluri. De cele mai multe ori incetarea activitatii unui IMM este generata de esec (nu se aduc veniturile asteptate de detinatorii IMM-urilor). Incetarea poate fi: definitiva sau temporala (proprietarul decide). Acestea se pot manifesta temporar (mascat sau nu), se pot manifesta in conditii foarte complexe sau simple. In general se considera ca esecul pentru un IMM are o tripla semnificatie: economico-juridica (incetarea definitiva a activitatii firmei, potrivit procedurilor legale si finalizate prin radierea firmei din Registrul Comertului) sociala (firma realizeaza o incetare temporara declarata esec temporar) psihologica (atunci cand activitatea firmei inceteaza temporar nedeclarata oficial) Problemele cu care se confrunta IMM-urile se pot grupa in: probleme care se datoreaza neanticiparii dificultatilor care pot sa apara dupa pornirea intreprinderii Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 19
probleme care apar ca urmare a unor evenimente/conjuncturi neasteptate si care, in cele din urma, impun o anumita reactie pt inreprinzator. Se spune ca o IMM are succes atunci cand: aduce un venit care ii permite patronului sa traiasca la un standard profitabil dispune de lichiditati De regula, in primii ani nu se indeplinesc aceste criterii in intregime, si in aceste situatii se spune ca afacerea este inca la incubator. Intr-o asemenea perioada, cei implicati invata rapid ce si cum functioneaza o asemenea unitate, isi adapteaza planul initial, dar de regula patronii si care ii ajuta nu pot anticipa cele mai multe din dificultati. Se considera ca supravietuirea noilor firme depinde in esenta de masura in care exista un anumit mediu de resurse, care in cantitati si tipurile lor sa poata fi dobandite de intreprindere. La randul lor, tipurile si cantitatile de resurse care in final sunt dobandite, trebuie sa fie influentate pt a merge in aceasta directie. Cele mai dificile probleme apar in primii ani si se reflecta la: 1. lipsa de capital 2. lipsa lichiditatilor si portofoliilor determinate de: dificultati care puteau fi prevazute (generate de insuficienta pregatirii din perioada stadiului premergator debutului) dificultati care nu puteau fi prevazute dificultati care decurg din ineficienta sistemului de calcul ale afacerii dificultati din lipsa unei strategii de supravietuire Dificultatile previzibile reflecta analiza insuficienta pe care o face managerul intreprinderii in fiecare stadiu al afacerii (mai ales la inceput). Cheia acestui tip de dificultati poate fi unul dintre urmatoarele aspecte: Ideea (oferta sau produs de servicii) nu corespunde nevoilor potentiale ale clientilor reactia clientilor este diferita de ce a anticipat firma numarul clientilor este insuficient oferta IMM este aceeasi cu a altor firme concurente (cu renume mai bun) firma are deficiente din punct de vedere al calitatii si al respectarii termenelor de livrare produsul/serviciul intra greu pe piata clientii considera ca pretul este mare resursele prevazute au fost subestimate Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 20
firma nu poate asigura necesarul de resurse estimate furnizorul nu a fost bine evaluat fondul de rulment din care se finanteaza este insuficient volumul rebuturilor este excesiv firma nu mentine calitatea produsului la nivel constant gradul de utilizare al produsului a fost supraestimat alte cauze care tin de finante Esecul deplin, temporar sau temporar mascat are o semnificatie complexa. Pentru esecul definitiv, semnificatia juridoco-economica = incetarea pentru totdeauna a activitatii firmei, si radierea din Registrul Comertului. Se considera ca intreprinderea de succes aduce venit, este profitabila si dispune de lichiditati. Foarte multe intreprinderi mici si mijlocii nu indeplinesc aceste criterii. Dificultati neprevazute: recesiunea economica schimbarea la termene destul de scurte a persoanei de conducere si cu functii importante clientii sau furnizorii importanti, modificari de legislatie, schimbari semnificative in nevoile clientilor, starea sanatatii patronului modul cum gestioneaza lichiditatile, controlul asupra utilizarii resurselor pentru eficienta, problema rebuturilor si a calitatii in serviciile realizate gasirea unei chei de prognozare a cifrei de afaceri, a profiturilor si a produselor asigurarea unor rezerve suficiente pt a acoperi datorii financiare evaluarea reactiei clientilor si a firmei gasirea si folosirea consultantei Strategia de supravietuire: planificare in special a urmatoarelor aspecte: sa evite dependenta de un anumit client/furnizor sa gaseasca o modalitate de a-si gestiona datoriile, sa gaseasca parteneri compensarea lipsei de experienta cautarea de noi resurse in permanenta gasirea unui mod care sa-i permita monitorizarea unui mod de afaceri depasirea reticentelor de a discuta problemele pe care le au cu consilierii lor Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 21
Pentru supravietuirea unei IMM, parerea patronului conteaza foarte putin sau deloc, cel mai important fiind modul cum apreciaza clientii, furnizorii, angajatii. IMM-urile esueaza nu neaparat pentru ca in toate cazurile nu au profit, ci pentru ca si-au terminat lichiditatile (ce au facut cu banii?). Probleme de lichiditati: apar datorita proastei urmariri a debitelor stocuri excesive (produs mult astept cumparatori) timpul dintre productie si vanzare cat mai scurt retrageri excesive de capital pentru alte destinatii proasta urmarire a creditorilor eliminarea excesului de imobilizari probleme bancare (intarzieri etc.) Profitul tine de cifra de afaceri (volumul vanzarilor), de pret, de raportul dintre cheltuieli si profit, de raportul dintre cheltuieli si profit pe categorii de servicii, cheltuieli cu forta de munca, cheltuieli cu materialele, cheltuieli generale. Daca profitul este o problema importanta, trebuie sa se aiba in vedere cat este de mare, ce componente are, "cum sa fac sa mearga bine toate" plus controlul cheltuielilor de toate felurile. Constrangerile/cauzele care limiteaza procesele de formare a IMM: climatul economic nesigur pentru intreprindere, dat de venituri scazute; puterea redusa de cumparare; existenta blocajelor financiare; inflatie ridicata; acces greu la piata creditului datorita dobanzilor mari si garantiilor mari pe care le cer bancile; impozitare prea aspra pentru resursele intreprinzatorilor mici si mijlocii; lipsa de informare asupra mediului economic; lipsa de aptitudini manageriale ale celor ce conduc afacerea. Toate aceste cauze se impart in: cauze generale imprevizibile cauze specifice previzibile
Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 22
1. Cauze generale previzibile: inflatia rata dobanzii accesul la finantare reglementarile guvernamentale Intreprinzatorul trebuie sa reactioneze la fiecare din aceste cauze. 2. Cauze specifice intreprinderii: lipsa evidenta de experienta incompetenta managementului intarzierea platilor spatiul inadecvat (pozitie si marime si posibilitatea de exploatare) expansiune neplanificata atitudinea gresita a managerului poate sa atraga dificultati problema financiara cea mai inportanta este la inceput: suficient capital pentru incepre si sustinere o perioada succesul creeaza uneori probleme foarte mari de dezvoltare Aproximativ 50% din intreprinderi esueaza in primii 5 ani de functionare. In SUA si Canada 80%. Foarte multi neglijeaza sau incalca legislatiile in vigoare. Cauzele esecului pot fi urmatoarele: evaluare gresita a pietei idee buna, realist generatoare de profit, dar efectul aplicarii ei poate fi negativ neglijarea legislatiei in vigoare: toate componentele unei constructii in UE trebuie sa fie agreate si confirmate de reglementarile in vigoare. Aparitia unei noi reglementari, trebuie sa respecte confirmarea, iar pentru aceasta este recomandata o duratata de 3-6 luni, uneori chiar mai mult. Foarte multe firme au esuat in realizarea de produse noi similare subestimarea necesitatilor financiare, apare din necesitatea de inovare: firma se adreseaza bancilor iar acestea refuza sa finanteze din motive foarte variate (trebuie sa treaca mult timp pana se restituie creditul, este nesigura din punct de vedere stiintific) imposibilitatea de a recupera o crestere a preturilor (costuri variabile) poate duce la faliment pentru ca nu se pot spori costurile produselor sale pozitionare gresita conteaza amplasamentul, distanta, dificultatea de a ajunge in afara unor cai usoare de acces. Cei care deschid o afacere in aceste conditii spera ca prin comportament si Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 23
materiale sa convinga clientul sa vina la ei. Foarte multi dintre potentialii cumparatori iau materialele din alta parte , chiar intreprinderi necunoscute. influenta deosebita: continuitatea activitatii intreprinsa creata in raport cu activitatea desfasurata anterior. Anchete din Anglia scot la iveala ca 3/4 din reusite se explica prin continuarea activitatii intreprinse. Cu alte cuvinte activitatea creata initial se realizeaza pe un timp foarte indelungat. Lansarea afacerii intr-un domeniu complet nou in care nu exista relatii anterioare si nici relatii curente. Alegerea unui sistem diferit de cel anterior sau derivat din cel anterior este influnetata foarte mult de continuitatea dintre activitati. Cand este vorba de lansarea unei afaceri intr-un domeniu complet nou nu exista relatii care pot asigura desfasurarea negocierilor si de aceea riscul unui esec creste. Intreprinzatorul isi doreste un proiect de dezvoltare. Rar sau foarte putini intreprinzatori sunt preocupati de marimea pe care trebuie trebuie sa o atinga intreprinderea lor pentru a-si putea permanentiza activitatile. Se cunosc cazuri cand mici intreprinderi preluate de proprietari noi si-au permanentizat afacerea si si-au marit cifra de afaceri ca rezultat al ambitiei, al pregatirii si al folosirii lor eficiente. Alte cauze: grija exagerata fata de capitalul propriu lipsa de inteligenta dificultati de orientare si cazul unei activitati inovatoare. Exista intreprinderi care stagneaza si esueaza pentru ca nu au vrut sau s-au temut prea tare sa caute in exterior capitalul necesar. Afacerea intrata in dificultate, este greu de redresat (greu de atras un investitor). greseli in alegerea oamenilor. Intreprinzatorii sunt inconjurati de oameni cunoscuti sau nu. Isi gasesc asociati cu care impartasesc aceleasi ambitii intrucat sunt mai putine surse de conflict (nu se elimina de tot). Doua sugestii legate de acest lucru: trebuie studiate cu exigenta motivatiile si personalitatile partenerilor pentru a vedea daca sunt compatibili sa se intocmeasca un contract sub semnatura privata prin care sa se specifice raspunderea fiecaruia dovada de naivitate: asemenea situatii sunt mult mai frecvente decat crede majoritatea oamenilor. Explicatia este urmatoarea: creatorii sunt idealisti, cred in afacerea lor si spera foarte mult, iar economia de piata este o adevarata jungla. In conditii de Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 24
naivitate, creatorul debutant are tendinta de a aprecia gresit, de fapt de a intrepreta in sensul gandit de el favorabil intereselor clientilor sai. Pentru a negocia cu succes in aceasta situatie trebuie evaluate raporturile de forta care se formeaza si care de cele mai multe ori sunt asimetrice. Angajamentele verbale sunt inselatoare = cauza foarte multor falimente. La scurt timp dupa asemenea intelegere scrisa/nescrisa, cel care a promis comenzi mari se afla in situatia de a ceda intreprindera sa unei alte firme si astfel investitorul devine perdant. Concluzia in acest caz, in relatiile economice umane: trebuie sa se renunte la ideea existentei unui comportament ideal sunt multi autori care au studiat situatia firmelor din propriile tari si aproape in toate cazurile, afacerile mici si mijlocii sunt cele mai vulnerabile la faliment Drept dovada se citeaza pe diferiti ani, in tari ca Anglia, SUA, Germania, ca din numarul total al afacerilor mici si mijlocii devin falimentare intre 50% si 2/3. Explicatia este aceea ca firmele mari detin un mare arsenal de arme strategice cu care fac fata provocarilor , intre care volumul productiei si al resurselor este mult mai mare si important. Intreprinderile mari depinde foarte rar un singur contract asa cum depind foarte multe IMM, si tot ele au mari posibilitati de rationalizare si contracarare a concurentei. Firmele mari au posibilitatea de a-si schimba managerii cu cei de top. Afacerile mici aproape fara exceptie sunt conduse de proprietari si sunt foarte putin capabile sa preia idei noi pentru a solutiona problemele. De aici ideea ca urmarindu-si propriile ideologii si practici IMM-urile isi diminueaza capacitatea. Pentru IMM-uri resursele financiare sunt limitate iar accesul la finantari directe este dificil. Aproape toate lucrarile scrise legate de IMM-uri, pornind de la date reale, apreciaza ca principala cauza a esecului in afaceri o reprezinta lipsa pregatirii manageriale. Dimensiunile mici ale firmei nu pot sustine imbunatatirea procesului decizional, ingreuneaza adaptarea la structuri interne dinamice si la modificari impuse de mediul concurential. 10 firme mici esuate vs. 10 firme mici care au avut succes: - la toate cele ineficiente,concluzia a fost o activitate necorespunzatoare, planificare ineficienta, coordonarea productiei (in sensul evitarii produselor pe stoc), administrare generala a firmei Factorii care determina esecul micilor afaceri in SUA sunt considerati: incompetenta managerilor pentru 45% din falimente lipsa de experienta manageriala 17% Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 25
lipsa de experienta in finantare si marketing 15,8% lipsa de experienta in procesul tehnologic 15% Esec in ROMANIA: cresterea ratei dobanzii a facut posibila cresterea... fiscalitatea mare (procent ridicat de impozite si limitarea profitului ramas intreprinzatorilor) cresterea accentuata a preturilor concomitent cu scaderea puterii de cumparare a oamenilor impozite mari pe venit a devenit posibila productia si cresterea ei dar incasarea a ramas o problema contractarea cu complicitatea unor bancheri a unor credite mari In acelasi timp, se mai afirma ca esecul unei afaceri mici chiar si cand micul intreprinzator are abilitati, se poate datora unor factori independenti de el: lipsa unui plan strategic accesul la capital lipsa de capital ciclul afacerii = din momentul in care investeste pana "recuperi" cu tot cu profit (in mod normal in constructii e lung) inflatia si dobanzile reglementarile guvernamentale (neclare, insuficiente, dezavantajoase) incompetenta managementului programare necorespunzatoare a activitatii extindere neprevazuta a activitatii atitudini neadecvate ale intreprinzatorului esecul se datoreaza modului in care e perceputa afacerea Principalele probleme: marketing vanzarea produselor controlul financiar premise nefavorabile Daca studiem problema mai profund exista dificultati ale afacerilor mici in marile orase: accesul si dificultatea surselor de finantare (capital de lucru si investitional) Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 26
al doilea aspct: dificultati legate de inexistenta locatiilor convenabile si accesibile din punct de vedere al: calitatii, pozitionarii, securitatii lipsa abilitatii manageriale (intocmirea plan afaceri, respectarea procedurilor, insuficienta/lipsa personal calificat, identificarea si fructificarea oportunitatilor oferite de noile piete) abilitatea de a-si mari cota de piata (nr clienti) modul de a face concurenta modul in care se inscrie in mediul economic 1. probleme legate de lichiditati 2. realizare stabilitatii si durabilitatii afacerii 3. riscurile legate de patrimoniul fizic afectat de: impozite, furturi actiuni de coruptie, impunerea fortata a protectiei In cazul IMM-urilor carcetarile releva ca este foarte dificil sa se gaseasca candidati pentru posturi vacante chiar si in conditii rezonabile. De asemenea, pentru o inteprindere este foarte dificil sa-si pastreze angajatii, din doua puncte de vedere: cantitativ (ca numar) calitativ (ca pregatire si comportament) Probleme deosebite apar in cazul firmelor mici care fac parte din lanturile de subfurnizori. Aceste inteprinderi au si ele probleme privind faptul ca acesti subfurnizori suporta din partea firmelor beneficiare preturi din ce in ce mai mici. Din acest punct de vedere, reusitele lor depind in mare parte de firmele mari. Esecul in afaceri pt IMM-uri are consecinte pe urmatoarele planuri: Financiar pierderi banesti, ceea ce reprezinta sume din economiile realizate in perioade lungi de timp Se erodeaza foarte repede renumele IMM-ului, existand dificultati in stabilirea unor noi legaturi in afaceri Familiar dificultatea de a intretine familia Psihologic afectata stima de sine; pierderea increderii in fortele proprii ceea ce duce la instabilitate La nivelul societatii aceste efecte se reflecta in scaderea resurselor de capital. Aceasta diminuare, avand la baza credite acordate de alte surse de finantare, se manifesta la nivelul bancherilor. Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 27
Social iesirea din circuit reduce bunurile si serviciile si locurile de munca pentru care exista cerere Consecinte: personale si financiare ale esecului unui IMM Dispunand de capitaluri mici, nu au posibilitatea sa-si construiasca o protectie care sa le confere o raspundere limitata si nu totala, rezultand un sentiment de rusine dat de experienta falimentului. Marea Britanie 1986 conventie privind insolvabilitatea financiara. Pot pastra bunuri necesare, echipament audio si video elementar, o masina mica, calculator personal, daca se dovedeste a fi necesar. Intreprinderile falimentate se reabiliteaza foarte greu in mediul de afaceri. Majoritatea celor aflati in faliment nu pot face nimic pentru ca acest lucru presupune anumite eforturi. Perioada minima dupa care un fost patron a carui firma a intrat in insolventa ar putea fi gratiat este, de cele mai multe ori, de 2 ani, dar poate fi si mai mare. Pentru evitarea unui insucces cu o afacere mica trebuie respectate anumite reguli: Cunoasterea afacerii in profunzime: orice inteprinzator trebuie sa se asigure ca stapaneste o serie de elemente teoretice si practice despre lumea afacerilor, iar pe parcurs, pe masura ce aplica aceste reguli trebuie sa-si stabileasca lipsurile, defectele astfel incat acestea sa nu influenteze afacerea. Cele mai predispuse la esec sunt intreprinderile mici. Detinatorii de unitati economice trebuie sa-si planifice activitatea (organizare si desfasurare) Trebuie stabilite problemele si solutiile lor; dupa gradul de accesibilitate, masurile stabilite trebuie sa fie logice si integrate in mersul firmei Intreprinzatorii mici nu trebuie sa fie specialisti in finante si contabilitate, insa trebuie sa stie sa analizeze veniturile si vanzarile lor deoarece nicio banca nu va credita o firma la care patronul nu stie sa opereze cu indicatorii financiari sau nu stie sa-i aplice si ajunge sa consume mai mult decat castiga. La baza administrarii intreprinderilor sta administrarea eficienta a resurselor financiare. Administrarea trebuie sa beneficieze de consultanta profesionala, in special in aspectele pe care nu le poate acoperi prin abilitatile si cunostintele sale. Pentru IMM-uri se cere o mare flexibilitate si adaptabilitate la cerintele mediului (schimbator si foarte dinamic).
Managementul IMM-urilor
TMLC anul I Page 28
Concluzii: Functiile de natura flexibilitatii trebuie adoptate: Pentru a avea succes trebuie sa nu capituleze in fata obstacolelor Sa obtina increderea angajatilor, furnizorilor si clientilor chiar in conditiile dificile; astfel se pot trece de problemele majore care pot aparea. Se cultiva increderea si se considera ca pentru a a realiza o dezvoltare durabila sunt necesare: capital uman si forma capitalului (abilitati profesionale si experienta). Aceasta abilitate, acest capital social implica inclusiv usurinta cu care invata si cu care reuseste patronul sa diminueze nesiguranta. In acest sens exista o situatie oarecum ciudata si contradictorie: literatura recomanda responsabililor sa-si urmeze intutia. Psihologii cred ca intuitia este subiectiva. Solutia unui management reusit in conditii de criza consta intr-o reducere a costurilor, ceea ce presupune restrangerea activitatilor si folosirea ultimelor resurse la intreaga lor capacitate. Asemenea tentative au rolul de a evita o catastrofa pe termen mediu si scurt, iar pe termen lung amanarea falimentului. O alta solutie consta intr-o viziune anticipativa prin elaborarea unui diagnostic financiar preventiv, a unor modalitati de reducere a riscurilor. In ceea ce priveste construirea si existenta IMM-urilor, foarte multi autori considera ca aceste afaceri evolueaza potrivit unor cicluri de dezvoltare bazate pe: Nasterea realizarea unei pozitii sigure stabile si supravietuirea Cresterea exploatarea ocaziilor pe care le permite piata Maturitatea coordonarea activitatilor si structurilor care au crescut rapid Revitalizarea (renasterea) adaptarea la un mediu mai complex, in pas cu schimbarile Declinul (stagnarea): daca este cazul