ISTORICUL PSIHIATRIEI

ACTUALE
Psyche =Suflet
Iatrea = Vindecare.

Psihiatria: Studiaza tulburarile
mentale,etiopatogenia lor,asistenta bolnavilor
psihici, profilaxia si recuperarea bolilor psihice.
OMUL este UNITATE EXISTENTIALA, BIOLOGICA,
PSIHICA, SOCIALA, ANTROPOLOGICA.
Bolile psihice in antichitate
Papirusuri egiptene despre senilitate
Vechiul testament Regele Saul,
Nabucodonosor.
Hippocrate Conceptie materialist-vulgara:
creierul este sediul vietii psihice.
Asclepiade Diferentiaza halucinatiile de iluzii.
Areteu Descrie melancolia.
Soranus din Effes Atitudinea fata de
bolnavul psihic!
PSIHIATRIA IN EVUL MEDIU.
Bolile psihice = provocate de duhuri
rele,diavol;Demonomanii.
Tratamentul = pedepse corporale pana la
ardere pe rug.
Asezamintele pentru bolnavii psihici:
manastiri, inchisori.
PSIHIATRIA IN PERIOADA RENASTERII
Boala psihica = Boala a creierului.
Incercari de clasificare a bolilor psihice: Felix
Plater: -Imbecilitate,
- Idiotie,
- Afect. convulsive si apoplexia
- Boli psihice propriu-zise: mania,
melancolia, hipocondria, etc.
Se pun bazele psihiatriei judiciare: Paolo
Zacchias.
Vieussens Bazele anatomiei patologice .
Psihiatria moderna
Ph. PINEL (1755-1826) elibereaza din lanturi pe cei 80
pacienti avuti in ingrijire, marcand inceputul epocii
moderne a asistentei psihiatrice.
ESQUIROL Prima clasificare a bolilor psihice si
descrierea magistrala a celor mai importante entitati.
R.A.MOREL Teoria degenerarilor ( ereditatea si
degenerarea sunt factorii determinanti ai bolilor psihice).
P.JANET Psihastenia. CHARCOT Isteria.
KRAEPELIN Delimitarea si clasificarea bolilor psihice
pe baza principiului nosologic
E.BLEULER Schizofrenia.
SEMIOLOGIE PSIHIATRICA
STUDIUL SIMPTOMELOR BOLILOR
PSIHICE, a SUCCESIUNII,
CONDITIONARII, INTERDEPENDENTEI
si DINAMICII lor.
SIMPTOMUL PSIHIC:
Local Functional
General. Organic.

Ireversibil
Reversibil.
*Simpt. Disimulate* * Simpt. Mascate*
Nevrotic
Psihotic.
De nedezvoltare.
De. Regresiune.

PERCEPTIA SI TULBURARILE DE
PERCEPTIE
PERCEPTIA = Suma senzatiilor +
experienta anterioara subiectiva,
personala. Reflecta obiectele in totalitatea
lor.
La baza perceptiei: SENZATIA (act
elementar de realizare a imaginii singulare
a unor insusiri ale obiectelor)
Perc. Se realizeaza prin ANALIZATORI.
Are rol deosebit in procesul cunoasterii.
TULBURARILE DE PERCEPTIE
I.CANTITATIVE:
Hiperestezia = scaderea prag.senzorial.
In: Boli organice; Surmenaj; Tulburari
nevrotive;Debutul unor psihoze.
Hipoestezia =ridicarea prag senzorial.
In: Tulburari ale constiintei; Histerie;
Oligofrenii.
II.CALITATIVE:
AGNOZIILE.
TULBURARILE DE SCHEMA CORPORALA.
EIDETISMUL.
ILUZIILE.
HALUCINATIILE.
AGNOZIILE
Lipsa capacitatii de integrare a
elementelor senzoriale intr-un tot
corespunzator obiectului.

I.VIZUALE (Cecitate psihica):
Perceptive = Paragnozia (a.ob.concrete)
= A.Culorilor.



AGNOZIILE
VIZUALE (Cecitate psihica)
Perceptive *Simbolice
Paragnozii Alexia
A.Culorilor. Acalculia
Agrafia
A.Figurilor simb.
Prosopoagnozia.


<Leziunea in lobul occipital>
AUDITIVE (Surditatea psihica)
Verbale - Afazii.
Muzicale ( amuzia).

< Leziunea in lobul temporal>

TACTILE
Amorfognozia
Astereognozia


<Leziunea in lobul parietal>
Tulburarile de schema corporala
ANOSOGNOZIA ( nerecunoasterea unei
hemiplegii).
SINDR. PICK: AUTOTOPOAGNOZIA.
SINDR.GERSTMANN:A.Digitala+
Acalculie+ Agrafie+ Dezorientare stanga-
dreapta.
MEMBRUL FANTOMA.
Tb.Schema corp. in Bolile psihice.
EIDETISMUL
REPREZENTARE DEOSEBIT DE INTENSA A UNEI
PERCEPTII ANTERIOARE,TRAITA CA O
REALITATE PREZENTA.
Este o tulburare de perceptie limitrofa
halucinatiilor.
Normala la copii < 12 ani si la artisti plastici.
Patologica: - stari confuzive, schizofrenie,
psihoze senile.
ILUZIILE
DEFINITII:
Perceptie reala, deformata si denaturata de
catre subiectul care o
receptioneaza(A.POROT).
Orice eroare cognitiva sau perceptiva(H.EY).
Perceptie mintala vicioasa care da bolnavului
reprezentarea inexacta a unui obiect
real(GAYRAL).
Existenta obiectului si a perceperii veritabile a
lui diferentiaza iluzia de halucinatie.
CLASIFICAREA ILUZIILOR
I.VIZUALE.
Metamorfopsii: =Macropsii; = Micropsii; =Dismegalopsii; =
Porropsii.
False recunoasteri.
Pareidolii.
Iluzia sosiilor.

I.AUDITIVE.
I. GUSTATIVE, OLFACTIVE.
I. VISCERALE.
Apar in: Stari confuzive, sindr. Maniacale, Psihoza
Korsakov, Demente.

HALUCINATIILE
DEFINITIE
J.P.FALRET: PERCEPTIE FARA OBIECT
H.EY: A HALUCINA= A PERCEPE UN
OBIECT CARE NU EXISTA IN REALITATE
SAU CARE NU POATE FI PERCEPUT
DECAT PRINTR-O FALSIFICARE A
ACTULUI PERCEPTIV.
CARACTERISTICILE
HALUCINATIILOR

1.SENZORIALITATE.

2.PERCEPTIA SPATIALA.

3.CONVINGEREA FERMA.
CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. I.
IN FUNCTIE DE PARTICULARITATILE
CARACTERISTICE:
Halucinatii adevarate ( Psihosenzoriale):
Senzorialitate
Spatialitate
Convingere ferma.

-Apar mai ales in psihozele endogene.
e
I.
Halucinoze:
Senzorialitate.
Spatialitate.
Lipseste convingerea ferma ( mi s-a parut
ca,am impresia ca)

-Apar in mod caracteristic in psihozele exogene ( toxice,
infectioase).
I.
PSEUDOHALUCINATIILE (HALUCINATII
INTRAPSIHICE):
Senzorialitate;
Convingere ferma;
Lipseste proiectia spatiala.

Apar atat in psihozele endogene cat si in cele
exogene.
CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. II.
IN FUNCTIE DE ANALIZATORI:
1. Halucinatii exteroceptive.
Halucinatiile vizuale:
Simple / complexe.
Colorate / alb-negru.
Cinematografice / panoramice.
Liliputane / macropsice.
Extracampine.
Zoopsice..
Heautoscopice ( proiectia propriului corp).
Apar in mod caracteristic in stari confuzive ( toxice,
infectioase), epilepsie. Posibil in schizofrenie.

1.
Halucinatiile auditive.
Elementare / Complexe.
Verbale / Muzicale.
Verbale: = Unilaterale / Bilaterale.
= Laudative / Injurioase.
= Imperative.

Apar in mod caracteristic in psihozele endogene:
Schizofrenie, Tulburari halucinator-delirante.
1.
Halucinatii tactile ( Haptice).
Se recunosc dupa comportamentul, gestica bolnavului.
Apar in starile confuzive, toxicomanii, tulburarile halucinator-
delirante.

Halucinatii olfactive si gustative.
- Sunt de obicei asociate.
Apar in aura epileptica, schizofrenie, depresii psihotice
severe.



2. HALUCINATII INTEROCEPTIVE:
Halucinatiile cenestezice ( Viscerale) = senzatia
schimbarii pozitiei unor organe, a perforarii,
obstruarii, atrofierii,disparitiei lor.

Apar in debutul de schizofrenie, tulb. Halucinator-
delirante cronice,
3. HALUCINATIILE PROPRIOCEPTIVE
Halucinatii kinestezice ( de miscare) = percepute
ca impresii de miscare sau deplasare a unor
segmente din corp sau a intregului corp

Apar in stari confuzive, schizofrenie.
ALTE HALUCINATII:
Polisenzoriale ( concomitent mai multe
halucinatii).
Halucinatii sinestezice ( hal. complexe,rezultate din
interferentele functionale existente intre diferiti
analizatori; ex. Auditia colorata bolnavul vede
sunetele.) Apar in aura epileptica, schizofrenie,
parafrenie.
Halucinatii psihogene legatura cauzala afectiva!
Halucinatii colective ( prin contagiune psihica).
CLASIFICAREA ETIOPATOGENICA
Halucinatii fiziologice.
Halucinatii prin lezarea receptorilor periferici ( nevrite
retrobulbare,glaucom, cataracta, otoscleroza).
Halucinatii datorate lezarii centrilor corticali ai perceptiei
(au valoare localizatoare in tumorile cerebrale).
Halucinatii onirice ( apar in contextul tulburarilor de
constiinta,sunt polisenzoriale, mobile, terifiante).
Halucinatiile din psihozele endogene (adevarate sau
intrapsihice, mai ales auditive, apar pe fondul constiintei
clare).
ATENTIA (PROSEXIA).
DEFINITIE:
Procesul de orientare si concentrare a activitatii
psihice asupra unor obie4cte, fenomene, care
necesita o reflectare clara si o selectare constienta.
Functia psihica ce exprima starea de orientare si
concentrare a individului in directia unor informatii,
fenomene si evenimente in scopul de a le intelege
mai bine, de a le asimila sau evita.
Functa psihica avand rol de semnalizare a
schimbarii, a noului, cu capacitate de a dirija
activitatea psihica intr-o directie determinata.
CLASIFICARE:
DUPA OBIECT: =senzoriala; = ideationala.
DUPA ORIGINE: = involontara; = voluntara.
DUPA DEZVOLTAREA TEMPORALA: = operanta
(focalizata pe realitatea prezenta). = de exp[ectativa (
asteptarea activa si pregatire a actiunii).

MECANISME NEUROFIZIOLOGICE:
Format. Reticulara mezencefalica rol in mentinerea
atentiei;
Format. Retic. Diencefalica rol in mobilitatea, comutarea
atentie.
CARACTERISTICI:
SELECTIVITATEA( cap. De filtrare, selectare).
MOBILITATEA.
DIRECTIONAREA.
CONCENTRAREA ( presupune aprofundare si
capacitatea detasarii de ambianta).
DISTRIBUTIA.
INTENSITATEA.
STABILITATEA ( durabilitatea).


TULBURARILE DE ATENTIE
(DISPROSEXII).
1. HIPERPROSEXII = GLOBALE ( Apar in starile
maniacale, intoxicatii).
= SELECTIVE ( In delire,
obsesii, hipocondrie, depresii severe).
2. HIPOPROSEXII: in surmenaj, anxietate,
depresii, schizofrenie, stari confuzive.
3. APROSEXII ( se refera la atentia voluntara).
Apar in starile deficitare: oligofrenii, demente.
<INERTIA: perseverarea dincolo de necesar
asupra unei teme date. In psihoze epileptice.
MEMORIA
CAPACITATEA PSIHICULUI DE A INREGISTRA SI REDA
UN FENOMEN.
ENGRAMA ( MNEMA) = elementul fundamental al memoriei.
Delay: Memoria este jurnalul intim al fiecarui individ.
Lange: Viata fara memorie ar fi un ghem de impresii
senzitive.
ETAPELE MEMORARII:
Fixarea.
Conservarea.
Evocarea.
Uitarea.
NEUROFIZIOLOGIA MEMORIEI
CIRCUITE NEURONALE Hipocampo-
Mamilo- Talamo- Cingulare.
NEUROCHIMIE: Rolul ARN si AND;
Legatura functionala Glie/Neuron ( cantitatea
de ARN este de 10 ori > in tesutul glial).
TULBURARILE DE MEMORIE
I. TULBURARI CANTITATIVE:
1. Hipomnezia in sindroame nevrotice, depresii, stari
deficitare, intoxicatii.
2. Hipermnezia = exagerarea evocarilor care apar
multiple, involuntarea, indepartate.
Globala
: in psihoza maniacala, secundara ingestiei de
medicamente (amfetamine, barbiturice), dupa stari
febrile.
De sector
In: tulb. De personalitate paranoiaca, delire.
Mentismul - in: confuzii, stari psihogene, anxietate,
epilepsie temporala.
Amneziile
Anterograde ( de fixare).
Retrograde ( de evocare).
Antero-retrograde.
Amnezia lacunara ( temporala).
Amnezia electiva ( tematica).


Legea disolutiei memoriei ( DELAY) de la complex
spre simplu;
Legea regresiunii memoriei ( RIBOT) de la prezent
spre trecut si complex spre simplu.
II. TULBURAILE CALITATIVE ( PARAMNEZII).
Criptomnezia: schizofrenie, delire cronice, demente, stari
maniacale.
Falsa recunoastere: schizofrenie, demente, surmenaj.
Iluzia de nerecunoastere( crede ca recun. persoane pe
care nu le-a cunoscut si nu recun. persoane cunoscute).
Dj vu, Jamais vu: in stari confuzive.
Pseudoreminiscentele.
Ecmneziile: tulb. mai globala decat pseudoreminiscentele,
este o intoarcere in trecut a intregii personalitati.
Anecforia: posibilitatea repreducerii unor amintiri pe care
le credea uitate

GINDIREA.
DEFINITIE: Activitatea cognitiva complexa
reprezentand capacitatea psihica de a gasi
solutia optima a unei probleme date pe baza
raporturilor stabilite intre fapte cunoscute si
cerintele situatiei prezente.
OPERATIUNILE GINDIRII:
Comparatia.
Analiza si sinteza.
Abstractizarea.
Generalizarea.
Concretizarea.


JUDECATI

RATIONAMENTE
inductive
deductive
transductive
ASOCIATII
asemanare
contrast
asonanta
cauzalitate
NOTIUNI
concrete
abstracte
TULBURARILE DE GANDIRE
A.TULBURARI FORMALE:
1. De viteza:
Accelerarea (tahipsihia): fuga de idei (manie),
mentismul (schizofrenie).
Incetinirea ( bradipsihia) - depresii, epilepsie,
oligofrenii, boli organice: hipotiroidism.
Intreruperea: barajul psihic ( Kraepelin)-
schizofrenie.


2. Tulburarile asociatiilor de idei
( calitative):
Predomina un tip de asociatii ( prin asonanta, prin
contrast,)
Dezlanarea gandirii.
Schizofazia ( salata de cuvinte) - schizofrenie.
Incoerenta ( in tulburari de constiinta) - psihoze
organice, inclusiv demente.
Verbigeratia - schizofrenie.

3. Stereotipii de gandire: repetarea unor
cuvinte, expresii la un anumit interval de
timp, avand un caracter parazitar. In
schizofrenie, epilepsie.

B. TULBURARI DE FOND (
CONTINUT):
1. IDEEA PREVALENTA.

2. IDEEA OBSESIVA.

3. IDEEA DELIRANTA.

IDEEA OBSESIVA
TRASATURI DEFINITORII

Caracterul parazitar.
Caracterul asediant, de constrangere.
Autocritica prezenta.

TIPURI DE OBSESII:
Ideative;
Amintiri, reprezentari obsesive;
Obsesii fobice;
Obsesii compulsive.

Apar in Tulb. obsesiv- compulsiva, Depresii.

IDEEA DELIRANTA (De Lira, lat.)
DEFINITIE:
Idee falsa, ireala, traita cu convingere intensa.
Judecati, rationamente care reflecta realitatea in
mod eronat, modifica in sens patologic conceptia
despre lume si comportamentul bolnavului.

Ideile delirante se grupeaza in delire:
= sistematizate;
= nesistematizate.


TIPURI DE DELIRE
PE FONDUL CONSTIINTEI CLARE =
DELIR ( In psihoze endogene).
PE FONDUL MODIFICARII LUCIDITATII
CONSTIINTEI = DELIRIUM ( In psihoze
organice).


RELATII DELIRE - HALUCINATII:
DELIRE preced halucinatiile (delire primare) -
schizofrenie.
HALUCINATIILE preced delirele - tulburari
halucinator-delirante.
DELIRE + HALUCINATII apar concomitent
- psihoze exogene si altele.

Tipuri de delire in functie de continut.
I.EXPANSIVE:
De grandoare ( convingerea detinerii unor bunuri,
averi, fabuloase.)
Megaloman ( convingerea referitoare la calitati
personale exceptionale).
De inventie .
De reforma ( elaborarea unor filozofii, organizari
politice, administrative nationale, universale.).
De filiatie (convingerea descendentei din familii
celebre).
Delirul erotoman ( convingerea deliranta de a fi iubit
de o persoana net superioara).
Apar in:= Psihoza maniacala; = Tulb. Delirante
cronice; = Paralizia generala progresiva; = Psihoze
senile.
II. DEPRESIVE.
De autoacuzare si vinovatie.
De umilinta ( nedemnitate).
De prejudiciu .
De ruina ( autor al unor catastrofe).
De negatia ( Contesta existenta unor organe, chiar
vitale).
Hipocondriac ( convingerea unor boli incurabile).
APARE IN = PSIHOZA DEPRESIVA;
= SCHIZOFRENIE;
= PSIHOZE SENILE.



III. PARANOIDE:
De interpretare ( frecvent sta la baza altor tipuri
de delire sau se asociaza lor).
De persecutie.
De urmarire.
De otravire.
De influenta.
De relatie

Apar in: = Schizofrenie; = Tulb. Delirante; =
Psihoze organice.
TULBURARILE DE LIMBAJ
LIMBAJUL ORAL
1.DISLOGII (Tulb. Mentale
de limbaj).
De forma: intensitate
timbru;
- Hiperactivitate verbala: -
bavardaj
- - tahifemie
- - logoree
- Hipoactivitate pana la
Mutism.
- Stereotipii: palilalie
- ecolalie.
- Psitacism.

LIMBAJUL SCRIS
1. TULB. PSIHOGRAFICE.
Ale Activitatii grafice:
Hipoactivitate
negativism
Hiperactivitate
graforee, grafomanie.
Incoerenta grafica.
Stereotipii.
-Ale Morfologiei grafice:
Dimensiunea (<,>.)
Directia.
Scrisul tremurat.
Scris in oglinda, ghirlanda.

2.Tulb. de continut:
La nivelul cuvantului:
Paralogisme
Neologisme.
La nivelul frazei:
Agramatisme;
Schizofazie.
Tulb. ale semanticii
grafice:
Paragramafisme,
Neografisme.
DISFAZII ( AFAZII)

Apar in: Accidente vasculare
cerebrale, Traumatisme cranio-
cerebrale, Tumori cerebrale.

DISLALII = dificultati de
pronuntare .
de sunet ( rotacism,
sigmatism).
de silaba
de cuvant.
RINOLALIA. BALBISMUL.



TULBURARU DISGRAFICE.






TULBURARI CALIGRAFICE.
IMAGINATIA
DEFINITIE:
PROCESUL DE ELABORARE A UNOR IDEI SI
REPREZENTARI NOI PRIN COMBINAREA INTR-O
FORMA ORIGINALA A DATELOR EXPERIENTEI
COGNITIVE A OMULUI.

FORME:
= Active = Imaginatia reproductiva, =
Imaginatia creatoare.
= Pasive = Visul; = Reveria.
IN FUNCTIE DE SPECIFICUL
ACTIVITATILOR:
Imaginatia ARTISTICA;
Imaginatia LITERARA;
Imaginatia MUZICALA;
Imaginatia COREGRAFICA;
Imaginatia TEHNICA;
Imaginatia CONSTRUCTIVA.
IN FUNCTIE DE TIPUL DE
REPREZENTARI:
Imaginatie PLASTIC-VIZUALA;
Imaginatie AUDITIV-MOTORIE;
Imaginatie VRBAL-LOGICA.
Tulburarile imaginatiei
EXALTAREA IMAGINATIEI
1.MINCIUNA: = Conventionala;
= Utilitara;
= Emotiva;
= Generoasa;
= Divertisment;
= Salvatoare.
2. MITOMANIA ( tendinta
constitutionala a unor subiecti de a altera
realitatea).
VANITOASA: la debili mintal;
MALIGNA: barfe, anonime, denunturi; in tulburarile
de personalitate.
PERVERSA: tulb. conduitei sexuale, toxicomanii.
3. CONFABULATIA : Productii imaginative sub
forma de povestiri sau enunturi neadaptate
circumstantelor de timp si spatiu. Este Sora
inconstienta a minciunii.
Apare in Sindromul Korsakov din:
alcoolism, intoxicatii cu CO.,
Stari postraumatice,
demente
4. DELIRE IMAGINATIVE : EX. delirul de
filiatie, delirele din parafrenii.
SIMULATIA = falsificarea adevarului in privinta
starii de sanatate.
METASIMULATIA = Dupa un episod de boala
reala pacientul persevereaza in acuzele
anterioare pentru a obtine anumite beneficii.
SUPRASIMULATIA = O tulburare somatica sau
psihica este amplificata.
DISIMULAREA = Ascunderea unor simptome
sau boli de catre pacient sau apartinatorii
sai.Periculoasa in depresii (suicid), tulb.
paranoide.
IMAGINATIA SCAZUTA
In starile de nedezvoltare cognitiva (oligofrenii).
In starile de deteriorare cognitiva (demente).
AFECTIVITATEA
DEFINITIE: Forma de manifestare a
atitudinii omului fata de realitatea
inconjuratoare.
Este elementul cel mai subiectiv al
omului
Este procesul psihic cel mai legat de
personalitate.
STARILE AFECTIVE NORMALE
(Pavelcu).
1. STARI AFECTIVE ELEMENTARE:
Starea de afect ( incarcatura emotionala mare,
debut brusc, evolutie zgomotoasa,modif. mimice,
pantomimice si vegetative).
Furia : reactie emotionala primitiva cu reducerea
capacitatii de coordonare a raspunsurilor si
limitarea cimpului constiintei la evenimentul
conflictual.


2.EMOTIA : Manifestare afectiva
spontana, tensiunea afectiva mai mica
(posibila aprecierea logica),intensitate
foarte mare ajungand la paroxism; are
caracter obiectual.
Pozitiva;
Negativa;
Stenica ( creste capacitatea de efort);
Astenica.
Emotiile dominante determina starea afectiva la un
moment dat.
3. DISPOZITIA: Starea afectiva generala, de
fond, de durata si intensitate medie; reflecta
functionalitatea organismului.
4.SENTIMENTELE: Trairile emotionale cele mai
complexe, stabile, generalizate;apar
progresiv, au durata lunga, obiect precis, sunt
mai interiorizate,presupun educatie,sunt
conditionatesocial.
5. PASIUNILE : Au intensitatea emotiilor si
durata sentimentelor; influenteaza, determina
comportamentul.
TULBURARILE AFECTIVITATII
I.CANTITATIVE.
a. Hipotimia : Scaderea tensiunii afective
si a elanului vital. In: - stari confuzive,
traumatisme craniocerebrale,oligofrenii.
b. Atimia ( Athymhormia) : indiferenta
afectiva,scaderea tonusului af. si a
capacitatii de rezonanta afectiva,
inexpresivitate. In: Confuzii, catatonie,
demente, idiotie.
c.Hipertimia : Afectivitate exagerata,
debordanta, rastoarna echilibrul psihic, scapa de
sub controlul ratiunii.
Hipertimia negativa : = Anestezia psihica dureroasa (durerea
morala a celui ce a pierdut capacitatea de rezonanta
afectiva).In: depresii, schizofrenie. = Anxietatea (
tema fara obiect).Se intilneste in toata patologia psihiatrica.
=Angoasa ( anxietatea cu
acompaniament somatic).
Hipertimia pozitiva: = Euforia; In manie, PGP.
= Moria; in tumori frontale.
= Extazul ( euforie pasiva).

d. Disforia = forma mixta a tulburarilor de afectivitate
caracterizata prin:
-Dispozitie depresiva
-Stare de rau general
-Disconfort somatic
-Neliniste psihomotorie.
-Logoree
-Excitabilitate crescuta
-Impulsivitate, comportament coleros.
Apare in:Epilepsie, Alcoolism, Encefalopatii
posttraumatice, Toxicomanii.
II.TULBURARI CALITATIVE (PARATIMII)
Sunt reactii afective aberante, inadecvate, uneori
paradoxale.
Afectivitatea paradoxala (schizofrenie)
Inversiunea afectiva: reactie afectiva univoc
negativa, modificarea sentimentelor in sens negatic,
ostilitate.
Ambivalenta afectiva :coexistenta
concomitenta de stari afective opuse. In:Schizofrenie,
Tulb. de personalitate psihastena.
Crize nemotivate de plans sau
ras.(schizofrenie).
VOINTA
DEFINITIE: = Activitatea psihica orientata spre
atingerea unor scopuri propuse constient, pentru
a caror realizare trebuie depasite obstacole
interne sau externe.
= Procesul psihic de dirijare a activitatii in
vederea atingerii unui scop propus.
= Capacitatea unei persoane de a invinge un
obstacol, de a actiona sau a refuza.
= Functia psihica prin care se realizeaza
trecerea constienta de la o idee,
rationament, la o activitate sau la
schimbarea unei activitati pentru
realizarea unui scop.
Etapele desfasurarii actului voluntar:
1. Formularea scopului ( stimul
activizarea trebuintei tendinta dorinta
motivatia).
2. Lupta motivelor.
3. Adoptarea hotaririi ( pentru definirea
scopului, pregatirea actiunii).
4. Executarea actiunii: implica efort
volitional.
TULBURARILE VOINTEI
(DISBULIILE).
HIPERBULIA = Normal ( constitutionala; determinata
social-istoric). = Patologic ( in tulb. obsesiv-fobica,
paranoia, toxicomanii)
HIPOBULIA = scaderea capacitatii de a actiona datorita
focalizarii pe suferinta somatica/psihica.
ABULIA = lipsa initiativei, incapacitate de a actiona; In:
catatonie, depresii severe.
IMPULSIVITATEA = Insuficienta vointei pasive,
inhibitorii. In: tulb. de personalitate, psihoze.
RAPTUSURILE = comportam. impulsive extreme, pot
culmina cu acte auto- sau heteroagresive de mare
violenta. In:depresii severe, anxietate, mania coleroasa,
schizofrenie.

ACTIVITATEA
DEFINITIE: Ansamblul realizarilor
psihomotorii cunoscute ca actiuni,
operatiuni si miscari.
CUPRINDE:
Manifestari INVOLUNTARE: Fara participarea
activa a vointei ( clipit, tic).
Manifestari VOLUNTARE: Sub controlul
permanent al vointei ( salut, traversarea strazii).
Manifestari POSTVOLUNTARE: Acte automatizate
prin exercitiu indelungat ( scrisul, mersul).
Tulburarile activitatii psihomotorii
I. EXAGERAREA = HIPERKINEZIA=
TAHIKINEZIA. NELISTEA PSIHOMOTORIE.
POLIPRAGMAZIA. = AGITATIA
PSIHOMOTORIE
Psihoze endogene: maniacala, depresii, schizofrenie,
tulb. delirante cronice.
Psihoxe exogene: toxice, infectioase, puerperale,
PGP, demente organice.
Epilepsie.
Tulb. de personalitate.
Tulb. nevrotice.
Oligofrenii/


Particularitati ale APM in principalele
boli.
APM = hiperactivitate motorie+ excitatie verbala si
ideativa.
Aspectul APM determinat de continutul starii
afective, claritatea constiintei.
APM este o urgenta psihiatrica!
APM in MANIE: car. sinton, domina jocul, se desfasoara
in spatiu, constiinta clara.
APM in DEPRESII: cu anxietate, lamentari, raptusuri
suicidare.
APM in SCHIZOFRENIE :Aspecte: impulsiuni, crize
clastice, agitatia catatonica, agitatia hebefrenica,
APM in PSIHOZE TOXICE, INFECTIOASE: pe
fondul tulburarii de constiinta, in prezenta sindr.
biologic se manifesta prin stari onirice
halucinator-delirante.
APM in DEMENTE: se desfasoara in limitele
patului, e mai mult o turbulenta nocturna.
APM in EPILEPSIE: caracter paroxisti, violenta
extrema, mai ales in per. de confuzie, amnezie
consecutiva.
APM in HISTERIE: determinism psihogen,
caracter demonstrativ, teatralism, patetism.
Alte tulburari ale activitatii
II DIMINUAREA:HIPOKINEZIA = inhibitie psihomotorie
implicand miscarile, mimica, cursul ideativ. In: depresii,
demente, toxicomanii.
III.ABOLIREA: AKINEZIA=suspendarea activitatii
psihomotorii. Forme :
a. Barajul motor.
b. Stupoarea:suspendarea oricarei activitati, imobilitate
totala.In: melancolie, schizofrenie, confuzii, histerie.
c. Catalepsia = imobilitate completa+hipertonie
musculara+ pastrarea unei atitudini, pozitii.In: catatonie,
histerie, sugestie hipnotica.
CATATONIA
STARE PATOLOGICA COMPLEXA asociind Stupoarea,
Catalepsia, Mutismul, Inertia, Blocajul sfincterian.
CATATONIA = LUCIDA
= ONEIROIDA.
CATATONIA = STUPOROASA: -Amimie, Flexibilitate
ceroasa, Negativism activ sau pasiv, Mutism.=
HIPERKINETICA: - Paramimie, Manierisme, Stereotipii
( de miscare, vorbire), Sindrom ecopatic ( Ecolalie,
ecomimie, ecopraxie), Automatism de comanda.
CATATONIA NEUROLEPTICA = Sindrom a-, dis-,
hiperkinetic + hiperton. [J.DELAY, P.DENIKER, H.HAASE,
P.JANSSEN]. Dupa neuroleptice incisive.
ALTE TULB. DE ACTIVITATE
1. ACTELE IMPULSIVE (IMPULSIUNILE).
Sunt activitati psihomotorii ce apar si dispar brusc; au loc fara
controlul critic al bolnavului.
= Dromomania; =Piromania; = Cleptomania
=Dipsomania; = Raptusul melancolic.
2. TICURILE : Miscari cu caracter intempestiv, repetitiv si rapid,
rezultat al contradictiei unor grupe musculare scapate de sub
cuntrolul volitional, dar accesibile constiintei.
3. APRAXIILE: Dezorganizarea conduitei motorii: pierderea
posibilitatii de exprimare gestuala si de efectuare a unor acte
motorii in ciuda unor tulburari motorii elementare.
APRAXIA IDEATORIE: Nu poate executa actul din cauza
perturbarii planului sau si a reprezentarii indeplinirii sale; actele
elementare pot fi executate.
APRAXIA IDEOMOTORIE: Nu poate executa nici un fel de act la
cerere, dar spontan da.
INSTINCTE

Definitie:
INSUSIRI INASCUTE CARE DETERMINA UN
COMPORTAMENT CARACTERISTIC SPECIEI SI
INDREPTAT PENTRU REALIZAREA UNOR CERINTE
BIOLOGICE FUNDAMENTALE.
CLASIFICARE:
I. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA
INDIVIDULUI. = ALIMENTAR
= DE APARARE
II. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA
SPECIEI. = DE REPRODUCERE
= .I. MATERN.
TULBURARILE INSTINCTELOR
I. TULBURARILE INSTINCTULUI
ALIMENTAR
Excesul: Polifagie = Bulimie ( in oligofrenii,
demente, schizofrenie) +_ Potomania.
Diminuarea: Inapatenta pana la Anorexie (
depresii, anorexia nervoasa, schizofrenie).
Sitiofobia ( refuzul de a se alimenta).
Pervertirea I. alimentar ( Coprofagia, Pica).
II. TULBURARILE INSTINCTULUI DE
APARARE:
EXAGERAREA = AGRESIVITATE *
Constitutionala (Tulb. de personalitate, Epilepsie,
Paranoia). * Castigata ( traumatisme cranio-
cerebrale, alcoolism, schizofrenie).
DIMINUAREA ( Indiferenta crescuta fata de
pericole). In schizofrenie, demente.
AUTOMUTILAREA (depresii severe, epilepsie,
confuzii).
ABOLIREA = SUICID. Parasuicidul
(Kreitmann 1977).
III.TULBURARILE INSTINCTULUI DE
REPRODUCERE:
EXAGERAREA = SATIRIAZIS (B), NIMFOMANIE
(F). In: oligofrenie, demente, psihoza maniacala).
DIMINUAREA = IMPOTENTA (B),
FRIGIDITATEA (F). In: depresii, nevroze,
toxicomanii, dupa tratament cu neuroleptice.
ABOLIREA ( Psihoze grave cronicizate).
PERVERTIREA : Anomalii in alegerea partenerului
si Anomalii in desfasurarea actului sexual.
anomalii in alegerea partenerului pentru
relatii sexuale:
Autoerotism = Masturbare = Onanie = Ipsatie.
Pedofilie.
Gerontofilie.
Homosexualitate ( Uranism<B>, Lesbianism<F>)
Travestitism.
Transsexualism.
Zoofilia = Bestialitatea. = Sodomia.
Pigmalionism ( statui, monumente funerare).
Incest.
Fetisism.

IV. TULBURARILE INSTINCTULUI
MATERN:

EXAGERAREA
ABOLIREA
PERVERTIREA (Inversiune afectiva ---
Infanticid: schizofrenie, psihoze puerperale).
CONSTIINTA
SCIENTIA = Cunoatere; CON = Care
insoteste.
SENSURI:
FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii;
echivalenta cu personalitatea sau cu existenta
umana.
FIZIOLOGIC: Functia regiunilor corticale aflate in
stare optima de functionalitate.
PSIHOLOGIC: Reflectarea propriului Eu si a lumii
inconjuratoare.
DEFINITII:
J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat
al activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt
integrate intr-un comportament dotat cu o structura
originala.
K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat.
H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile
propriei experiente transpunand-o in universalitatea
constiintei

CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI, ESTE
INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA
CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT.
CIMPUL CONSTIINTEI
INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa
constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se
constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei
individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per.
de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi psihice din
perioade de tulburari ale constiintei.]
SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se
situeaza la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au
fost anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul
constiintei.
Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui
si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI
CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant
neintrerupt.
PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima
capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii
obiective in momentul respectiv.
FORMELE DE MANIFESTARE ALE
CONSTIINTEI
I. SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe
a constiintei este suspendata.
Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor
fiziologice.
TIPURI DE SOMN: * LENT reprezinta aproximativ 60-70% din somnul
comportamental si e insotit de unde EEG lente. * PARADOXAL
somnul cu activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnul
lent si pare sa fie expresia activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide
oculare [REM] sau [PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare,
mioza, relaxarea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter.,
bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana)
UNITATEA DE SOMN=O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O
PERIOADA SOMN PARADOXAL[20-25%].
4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte.
VISUL 3-6 faze/noapte.
Suprimarea fazei paradoxala a somnului neliniste, iritabilitate.
Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb.
de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate.


TULBURARILE SOMNULUI
STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA.
INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire;
terminale=de trezire).
Calitative ( predormitionale; dormitionale;
postdormitionale). Falsa insomnie.
HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care
se deosebeste de somnul normal doar prin profunzime,
durata, bruschetea aparitiei. In: leziuni de trunchi
cerebral, talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepato-
renale.
NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de
halucinatii hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului
muscular exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de
somn. -

Tulburarile Visului.
COSMARUL = vis cu continut si caracter
terifiant. Caracteristici: * Angoasa; * Senzatia de
opresiune si greutate in piept; * Senzatia de
paralizie, incapacitatea efectuarii celei mai mici
miscari.
AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE.
CRIZE DE PAVOR NOCTURN.
ENUREZIS NOCTURN.
BRUXISME.
FORME DE MANIFESTARE A
CONSTIINTEI - continuare.
II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si
fundamantala stare de constiinta necesara
bunei functionari a psihicului.
IMEDIATA Se realizeaza fara efort si determina
incadrarea noastra corecta in timp si spatiu
(orientare allopsihica) si asupra propriei
persoane (orientare autopsihica).
MEDIATA Se realizeaza cu efort, presupune o
tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii
psihice spre ceva.
TULBURARILE CONSTIINTEI
I. CANTITATIVE:
OBTUZIA = cresterea pragului senzorial, scaderea
receptiei, cresterea latentei; dificultati in precizarea
ideilor, asociatii dificile.
HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect
perplex, dezorientare usoara, hipokinezie.
TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei,
apatie.
OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea
tonusului functiilor psihice: raspunsuri vagi, bradipsihie,
bradikinezie, orientare grea.
STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare
suspendata, reactioneaza doar la stimuli foarte puternici.
SOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare
somnolentei accentuate.
COMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea
functiilor vegetative.
TLBURARILE CONSTIINTEI
II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului
constiintei, contact defectuos cu realitatea,
STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila
( H.EY); dezorientare, confuzie, reminiscenta de imagini traite,
STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala,
incoerenta maxima, agitatie dezordonata.
STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii senzoriale,pastrarea
automatismelor motorii; actele comportamentale coordonate dar
neadecvate preocuparilor anterioare; amnezie consecutiva.
In:*epilepsie;*betia patologica;*histerie;*tumori de lob
frontal;*hipoglicemie.
STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante.
TEMPERAMENTUL
ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE
CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O
AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA
SA.
DIRIJEAZA: promptitudinea, intensitatea si
durata raspunsurilor la solicitari.
Este format din insusiri relativ stabile.
Constituie nucleul primitiv pe care se
structureaza caracterul ( putand fi si el modelat
de caracter).
CARACTERUL
Caracter = trasatura, particularitate (gr.).
TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE
SI STABILE ALE ADULTULUI REZULTATE
DIN INFLUENTA PERMANENTA SI
CONTINUA A MEDIULUI AMBIANT,
TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O
ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI
LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT.
Se formeaza in timp indelungat, progresi.
Poate fi apreciat conform: * atitudinii fata de
sine, * atitudinii fata de alte persoane, *
atitudinii fata de munca.

PERSONALITATEA
ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR
PSIHICE IN INTEGRAREA
COMPLEXA, DINAMICA SI
ARMONICA.
PERSONA = MASCA.
Este permanent supusa transformarilor.
Ofera insului supletea adaptativa.
Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna
tot ce credem despre un om si ne face sa-l
iubim sau uram.
TULBURARILE DE
PERSONALITATE.
I. DEZVOLTAREA INSUFICIENTA: Oligofrenii.
II. REGRESIUNEA: Demente; psihoze cronice.
TULB.DE PERSONALITATE IN PSIHOZE:
TRANZITIVISMUL: pierderea diferentei intre ceea ce este
exterior si interior individului.In: schizofrenie, histerie.
DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare.
In:schizofrenie; psihastenie; depresii ( pe fondul
constiintei clare).
DEREALIZAREA.
DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie,
stari confuzo-onirice.
TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA
APARTE SIMPTOMELOR CARACTERISTICE
ORICAROR BOLI.