DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU IN INIMA

OMULUI
Ieromonah SERAFIM ROSE


Iat, stau la u si bat; de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra la el
si voi cina cu el si el cu Mine. Celui ce biruieste ii voi da sa sada cu Mine pe scaunul
Meu, precum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu pe scaunul ui!.
"pocalipsa #, $%&$'
INTRODUCERE

In mai 1981, doar cu un an inainte de adormirea sa ntru Domnul, Parintele Serafim
Rose a fost invitat sa tin o prelegere la Universitatea din Santa Cru, California, pentru
studentii care frecventau cursul de religii comparate, intitulat (eligiile lumii in )tatele
*nite!
Santa Cru fusese un centru de nivel national pentru miscarea de cautare spirituala
care a atins punctul culminant la sfarsitul anilor "#$ %i inceputul anilor "&$ si a continuat sa
ai'a ecouri pana spre anii "8$! Prin urmare, tinerii care au venit sa asculte prelegerea
Parintelui Serafim a'ordasera de(a o mare varietate de cai spirituale! Pe vremea aceea n
Santa Cru erau populari diferiti gurus care fgduiau iluminarea sau or'eau lumea cu
miracole) Ra(nees*, +u,tananda, Sri C*inmo- si multi altii care do'andisera o faima
temporara! +ulti .cautatori/ din universitate, ratacindu0se n disciplinele predate de acesti
gurus, au incercat sa e1perimentee direct trairea religioasa prin intermediul drogurilor
*alucinogene! 2ltii, nesatisfacuti de saracia spirituala a culturii apusene, au cautat o
realitate mai inalta in 'ud*ismul 3i'etan si 4en sau n formele angliciate ale samanismului
indian! In sfarsit, au ramas cei care au dorit sa caute adevarul n propria lor traditie
crestina! In orice ca, crestinismul apusean se despartise de multa vreme de plinatatea
traditiei sale stravec*i pierand, n felul acesta, constiinta treaa a principiilor spirituale,
metafiice, pe care s0a ntemeiat! De aceea, cei ce ncercasera sa atinga desavarsirea in
crestinismul apusean contemporan erau nclinati sa se simt intrucatva inferiori fat de
toate traditiile religioase orientale populariate ai caror invatatori .aveau metafiica n
maneca de la camasa/, am putea spune!
Parintele Serafim a venit n fata acestei game de curente spirituale avand de spus ceva
diferit, ceva nemaiauit pentru cei mai multi dintre cei care il ascultau! 5l repreenta
crestinismul, traditia care nca 6mai mult inconstient7 influenta ntreaga cultura apuseana si
care nu mai era superficialul, anemicul crestinism american pe care multi .cautatori/ il
a'andonasera pentru a cauta in alta parte! In e1perienta sa, Parintele pornise de la revelatia
deplina a adevarului lui 8ristos, transmisa de nvatatorii luminati de Dumneeu de0a lungul
Page 1 of 20
ultimelor douaeci de veacuri! Parintele stia ca, n 2pus, crestinismul a(unsese sa ai'a o
.faima rea/, dar stia ca multi dintre .cautatorii/ cinstiti n0ar fi eitat sa0l im'ratisee daca
ar fi stiut ce a fost el cu adevrat!
Ca si studentii carora li se adresa, Parintele Serafim fusese candva un tanar american
idealist aflat n cautarea adevarului! Respingand religia protestanta din anii sai de formare,
el a incercat sa studiee sarguincios intelepciunea orientala, invatand lim'a C*inei antice
pentru a0i traduce te1tele religioase! Dar, asa cum avea sa o constate mai tariu, sufletul
cauta in mod natural un Dumneeu personal! In felul acesta, aproape impotriva vointei sale,
a fost condus inapoi la adevarul atotcoplesitor al lui 8ristos! 2ceasta convertire n0ar fi fi
avut loc niciodata daca n0ar fi descoperit 9iserica :rtodo1a Rasariteana care repreenta
deplinatatea spirituala, dar nu era cunoscuta in societatea apuseana! 2ceasta 9iserica, a
inteles el, era cu adevarat 9iserica istorica intemeiata de 8ristos si 2postolii Sai, caci doar
ea pastrase continuitatea si puritatea invataturii crestine originare! Dar, ceea ce l0a
indemnat sa im'ratisee credinta ortodo1a n0a fost, in primul rand, marturia istorica, caci si
alte religii isi pot sustine credinta prin originile lor istorice, ci, mai degra'a, faptul ca doar
crestinismul ortodo1 i0a satisfacut setea pentru adevar) l0a pus in legatura vie cu *arul lui
Dumneeu, i0a oferit o disciplina profunda prin care putea creste spiritual si, in acelasi timp,
i0a oferit principiile metafiice prin care mintea sa scrutatoare putea percepe universul ca
un intreg coerent!
Parintele Serafim s0a dedicat cu toata fiinta acestei cautari a 2devarului si, cand ;0a
aflat, s0a daruit, de asemenea cu intreaga sa fiinta, slu(irii ;ui! Impreuna cu un alt crestin
ortodo1 care avea aceeasi viiune, a intemeiat, in San <rancisco, o comunitate misionara, o
li'rarie si un periodic +Cuvantul ortodo,-. Cativa ani mai tariu, dorind sa paraseasca
tumultul lumii si sa0l caute pe Dumneeu in singuratate si liniste, comunitatea s0a mutat in
muntii din nordul Californiei unde a continuat activitatea misionara prin intermediul
cuvantului tiparit! Urmatorii treispreece ani, ultimii din scurta sa viata, si i0a petrecut ca
mona* in aceasta sal'aticie si, in aceasta perioada, s0a adancit intr0un fenomen aproape
nemaiauit in ilele noastre! 2ceasta adanca sc*im'are a fost determinata de cufundarea sa
in ciclul liturgic al 9isericii si in vesnic actualele scrieri ale Sfintilor Parinti! Studiind cu
serioitate te1tele patristice cu scopul de a le folosi in mod practic pentru cresterea
du*ovniceasca, a putut sa gandeasca, sa simta si sa creada ca si Sfintii Parinti, a(ungand, in
cele din urma, sa devina unul dintre ei) un Sfant Parinte al timpurilor moderne, unul dintre
rarii transmitatori ai invataturii crestine nesc*im'ate in lumea contemporana!
Iata valoarea omului care a stat in fata grupei de studenti la universitatea din Santa
Cru! Cu oc*ii sai patrunatori, 'ar'a lunga si rasa neagra, era o aparitie la fel de i'itoare
ca acei gurus in (urul carora se ingramadeau tinerii! =umai ca el nu intentiona sa0i
impresionee la nivelul acesta e1terior, deoarece stia ca nici unul dintre acesti studenti nu
putea sa a(unga la plinatatea adevarului fara sa se petreaca ceva mai adanc inlauntrul lui!
Cunoscand cat de insensi'il spiritual devenise omul modern, Parintele Serafim stia ca,
adeseori, oamenii au nevoie de unele .fenomene/ supranaturale, de e1periente percepti'ile
la nivelul simturilor, dar nu mai putin spirituale, pentru a trei un ecou in ei! Iata de ce atat
de multi tineri cautatori i0au urmat pe asa0isii .oameni0sfinti/ sau anumite grupari
religioase, pentru miracolele pe care le faceau sau pentru .reultatele/ pe care le
promiteau si de ce devenisera atat de populare drogurile *alucinogene, practicile oculte si
asa0isele e1periente .*arismatice/! Parintele Serafim dorea sa le spuna studentilor ca
motivul adevarat al cautarii spirituale nu era aceasta dorinta de a e1perimenta sau de a
Page 2 of 20
vedea ceva .spiritual/, ceva de dincolo de viata ilnica! Un om cinstit nu va cauta altceva
decat plinatatea adevarului 6asa cum Parintele Serafim insusi facuse7 si nu se va opri la
stadiul in care se descopera numai o parte a adevarului, solicitand doar sentimentul
amagitor al satisfactiei!
5ste adevarat ca, in viata sa, Parintele Serafim a fost martorul multor minuni! Unul
dintre mentorii sai, 2r*iepiscopul Ioan +a1imovici, (canonizat recent ca sfant de catre
Biserica Ortodoxa Rusa de peste hotare, n. ed.) savarsea minuni asa cum o faceau primii
2postoli! Daca Parintele Serafim le0a spus studentilor despre unele dintre aceste minuni, a
facut0o doar pentru a0i conduce spre consideratii mai adanci! Scopul sau final era !esi"ur
sa#i $re%easca pe oameni la ceea ce !oreau cu a!e&ara$' (ris$os Cel )iu* El recunos$ea
ca in ciu!a opaci$a$ii spiri$uale a omului con$emporan apusean procesul !e con&er$ire
nu era !iferi$ !e cel !in &eacurile $recu$e* Con&er$irea are loc a$unci can! es$e a$ins
ce&a in inima can! inima incepe sa +ar!a, la con$ac$ul cu a!e&ara$ul !umne%eiesc
re&ela$* In orice ca% a!esea persoana $re-uie sa sim$a inain$e !e con&er$ire lipsa
aces$ui a!e&ar si sa cunoasca !in e.perien$a suferin$a pro!usa !e !orirea lui* In
instarita societate apuseana oamenii au de multe ori acest sentiment al c*inului spiritual
dar, fiind atat de preocupati de procurarea confortului si a e1citantelor fiice, acesta nu
a(unge pana la constiinta lor! De cealalta parte, in tarile in care oamenii sunt private de
li'ertate si confort, foamea spirituala a omului devine mai directa si mai disperata! Ca
urmare, Parintele Serafim si0a dat seama ca oamenii din lumea li'era au de invatat o lectie
importanta de la cei aflati in spatele Cortinei de <ier (tarile comuniste, n. red.) in privinta
treirii la viata religioasa! 2r putea insa cei dintai, traind in ceea ce s0ar putea numi
.paradisul ne'unilor/, sa transpuna e1perienta reala si esentiala a celor din urma intr0o
forma pe care sa inceapa a o intelege realmente> Parintele Serafim nada(duia ca da,
deoarece stia ca, fara cunoasterea ?olgotei si a Crucii, nimeni nu poate a(unge la adevarata
cunoastere a lui 8ristos, Dumneeul Intrupat!
Unul din scopurile pe care l0a urmarit Parintele Serafim adresandu0se studentilor a
fost sa le arate ca viata spirituala nu este ceva care aduce .placere/ ci, mai degra'a, un fel
de camp de lupta in care sufletul se purifica prin suferinta! Pentru multi studenti aceasta a
fost o noutate, caci cine dintre figurile religioase din ilele moderne, dorind sa castige
discipoli in masa, ar fi c*emat oamenii pe o cale a suferintei fara sfarsit si a luptei> 3otusi,
aceasta e calea pe care a mers Insusi 8ristos si pe care l0a c*emat si pe omul care vrea sa0;
urmee! Iar Parintele Serafim, recomandand0o in prelegerea sa, i0a determinat pe unii dintre
ascultatori sa0si ia crucea si sa urmee aceasta cale stramta!
Din pacate, (udecand dupa intre'arile care i s0au pus la sfarsit, ma(oritatea
studentilor pareau ca, intr0un fel, .pierdusera esenta/! 5l le vor'ise despre realitatea
elementara a vietii crestine, despre ce inseamna convertirea inimii si transformarea ei de
catre 8ristos! 5l a numit cautarea 2devarului .o pro'lema de viata si de moarte/! In contrast
cu aceasta urgen@, multe dintre intre'arile care i s0au pus pareau motivate mai mult de o
curioitate desarta! 2 fost pus intr0o situatie dificila cu intre'ari de genul) ce crede despre
diferitele grupari crestine, unde crede ca se afla 0 sau nu se afla 0 Du*ul Sfant, care ar fi
Acele o mie si una de mici diferente/ dintre :rtodo1ie si romano0catolicism etc!, de parca
cei ce intre'au ar fi cautat mai degra'a sa .categoriseasca/ cele spuse decat sa se lase
patrunsi de ele! Incura(ator este insa faptul ca, o'ligat sa raspunda acestor intre'ari,
Parintele n0a incetat sa graiasca adevarul in iubire, asa cum facuse si in timpul prelegerii,
si sa indrepte mintile ascultatorilor spre un mod mai spiritual de intelegere a lucrurilor!
Page 3 of 20
Parintele D2+2SC8I=

/* CAUTAREA
De ce studiaa cineva religia> +ulte dintre motive sunt intamplatoare, dar daca persoana
este serioasa cu adevarat, e1ista un singur motiv) intr0un cuvant, pentru a intra in contact
cu realitatea cotidiana, atat de repede sc*im'atoare, aflata in continua degradare, care nu
lasa nimic in urma si nu aduce in sufletul omului nici o fericire care sa dainuie! :rice religie,
daca este sincera, incearca sa descopere contactul cu aceasta realitate! 2stai as dori sa
spun cateva cuvinte despre modul in care Crestinatatea ortodo1a incearca sa faca acest
lucru B adica sa0l initiee in realitatea spirituala pe cautatorul in domeniul religiei!
Cautarea realitatii este o sarcina periculoasa! Pro'a'il ca ati auit cu totii relatari
despre tineri ai vremurilor noastre, de cautatori care .s0au distrus/ incercand sa gaseasca
realitatea, au murit prematur sau au fost tarati intr0o e1istenta intunecoasa, ramanand doar
cu o farama din potentialul mintii si al sufletului lor! 5u insumi imi amintesc de un prieten
din ilele propriei mele cautari de acum douaeci si cinci de ani, cand 2ldous 8u1le- tocmai
descoperise presupusa valoare .spirituala/ a ;SD si0i influentase pe multi sa0l urmee! 2cest
tanar, un cautator tipic in domeniul religiei, care poate ca ar fi audiat un astfel de curs, mi0
a spus odata) /Indiferent ce ai spune despre pericolul drogurilor, tre'uie sa admiti ca orice
altceva este mai 'un decat viata americana cotidiana care, din punct de vedere spiritual,
este moarta/! 5u n0am fost de acord deoarece, inca de pe atunci, incepusem sa intrearesc
ca viata spirituala presupune doua directii) ea poate sa conduca spre o viata mai inalta
decat cea corupta cotidiana, dar poate sa duca si spre una inferioara si sa produca,
literalmente, atat moartea spirituala cat si pe cea fiica! 5l si0a urmat calea si, inainte de a
implini treieci de ani, era o epava de om, im'atranit, mintea ii era ruinata si a'andonase
orice cautare a adevarului!
51emple similare pot fi gasite in randul celor care cauta diferite forme de e1perienta
psi*ica, e1perimentarea starilor .in afara trupului/, intalnirea cu :!4!=!Buri si altele de felul
acesta! 651perienta sinuciderii in masa din anul 198$, in ConestoDn, este indea(uns pentru a
ne reaminti de pericolele inerente in cautarea religioasa7! De aproape doua mii de ani,
literatura ortodo1a ofera destule e1emple instructive de acest gen! Eoi cita aici doar unul,
din viata Sfantului =ic*ita, care a trait acum aproape o mie de ani in ;avra Fievului
6Pecers,a7 din Rusia)
Impins !e ra&na Nichi$a i#a ceru$ E"umenului sau -inecu&an$area pen$ru a $rai in
sin"ura$a$e* E"umenul 0care pe a$unci era Sfan$ul Nicon1 i#a in$er%is %ican!' 2Fiule3 Nu
e -ine pen$ru $ine care es$i $anar sa fii sin"ur* Mai !e folos i$i es$e sa $raies$i impreuna
cu fra$ii caci slu4in!u#i pe ei nu $e &ei lipsi !e pla$a* Sin"ur ai &a%u$ cum a fos$ ama"i$
Isaac !e !emoni in sin"ura$a$e* El ar fi pier!u$ !aca nu l#ar fi scapa$ harul lui Dumne%eu
!a$ lui pen$ru ru"aciunile cu&iosilor nos$ri parin$i An$onie si Teo!osie,*
2Parin$e a raspuns Nichi$a eu nu ma &oi lasa nicio!a$a ama"i$ !e felul aces$a ci
&oi s$a !rep$ impo$ri&a inselaciunilor !emonilor si il &oi ru"a pe Dumne%eu sa#mi !ea
!arul facerii !e minuni ca lui Isaac Za&ora$ul care sa&arses$e mul$e minuni si in %iua !e
as$a%i*,
Page 4 of 20
2Dorin$a $a e mai presus !e pu$erile $ale i#a raspuns e"umenul* Pa%es$e#$e ca nu
cum&a inal$an!u#$e sa ca%i* Eu !impo$ri&a i$i poruncesc sa slu4es$i fra$ilor si &ei primi
cununa !e la Dumne%eu pen$ru ascul$area $a*,
Nichi$a impins !e cea mai mare ra&na spre &ia$a !e sin"ura$a$e n#a a&u$ nici cea
mai mica !orin$a sa ascul$e !e ceea ce i#a spus e"umenul si a facu$ ce#si pusese el in
min$e* S#a inchis in chilie si a con$inua$ sa se roa"e fara a mai iesi* Dupa o &reme in
$imp ce se ru"a a au%i$ o &oce ru"an!u#se impreuna cu el si a sim$i$ o mireasma
e.$raor!inara* Ama"i$ as$fel si#a %is' 2Daca aces$a n#ar fi fos$ in"erul Domnului nu s#ar
fi ru"a$ impreuna cu mine si nu s#ar fi sim$i$ mireasma Duhului Sfan$,* Nichi$a a incepu$
sa se roa"e si mai s$arui$or spunan!' 2Doamne ara$a#mi#Te !eslusi$ ca se Te po$
&e!ea3,*
A$unci s#a au%i$ o &oce care i#a spus' 2Nu ma &oi ara$a $ie pen$ru ca es$i prea
$anar si inal$an!u#$e sa nu ca%i,* Za&ora$ul a raspuns cu lacrimi' +Doamne nu ma &oi
ama"i !eoarece e"umenul meu m#a in&a$a$ sa nu iau seama la inselaciunile !emonilor si
&oi face $o$ ceea ce imi &ei porunci,*
Cas$i"an! as$fel pu$ere asupra lui sarpele cel !is$ru"a$or !e sufle$e a %is' 2Nu
es$e cu pu$in$a omului in $rup fiin! sa ma &a!a* Dar ia$a i$i $rimi$ in"erul meu ca sa
ramana cu $ine* Sa faci &oia lui,*
La aces$e cu&in$e un !emon cu chip !e in"er i#a aparu$ %a&ora$ului* Nichi$a i#a
ca%u$ la picioare si i s#a inchina$ ca unui in"er* Demonul i#a %is' 2De acum sa nu $e mai
ro"i ci sa ci$es$i car$i* In aces$ fel &ei in$ra in !ialo" nein$rerup$ cu Dumne%eu si &ei
primi pu$erea sa !ai cu&an$ folosi$or celor ce &or &eni la $ine si eu ma &oi ru"a neince$a$
Zi!i$orului a $oa$e pen$ru man$uirea $a,*
Za&ora$ul a cre%u$ aces$or cu&in$e si a fos$ insela$ si mai rau* A ince$a$ sa se mai
roa"e si se ocupa !oar cu ci$i$ul* )a%an!u#l pe !emon ru"an!u#se neince$a$ se -ucura
cre%an! ca un in"er se roa"a pen$ru el* Apoi a incepu$ sa &or-easca !in Scrip$ura celor
ce &eneau la el si sa prooroceasca asemenea %a&ora$ului !in Pales$ina*
S#a raspan!i$ &es$ea !espre el si a a4uns pana la cur$ea unui mare cnea%* De fap$
el nu proorocea !ar spunea celor ce &eneau la el un!e fusesera puse lucrurile fura$e sau
ce se in$ampla in$r#un loc in!epar$a$ o-$inan! aces$e informa$ii !e la !emonul care#l
asis$a* As$fel el i#a spus marelui cnea% I%easla& !espre uci!erea prin$ului 5le- al
No&"oro!ului si l#a sfa$ui$ sa#si $rimi$a fiul sa preia $ronul si sa con!uca in locul aceluia*
Aceas$a a fos$ suficien$ pen$ru ca oamenii lumes$i sa#l cins$easca pe %a&ora$ ca pe un
prooroc* E fap$ !o&e!i$ ca oamenii lumes$i si chiar monahii fara !iscernaman$
!uho&nicesc sun$ mai in$o$!eauna a$rasi !e mincinosi impos$ori ipocri$i si !e $o$i cei
care sun$ insela$i !e !emoni consi!eran!u#i sfin$i sau slu4i$ori sinceri ai lui Dumne%eu*
In ceea ce pri&es$e cunoas$erea )echiului Tes$amen$ nimeni nu se pu$ea compara cu
Nichi$a* Dar nu pu$ea sa sufere Noul Tes$amen$ nu#si lua su-iec$ele !in E&an"helii sau
Epis$olele Apos$olilor si nu le in"a!uia &i%i$a$orilor sai sa men$ione%e ce&a !in Noul
Tes$amen$* Din aceas$a a$i$u!ine ciu!a$a in in&a$a$ura sa parin$ii La&rei au in$eles ca
es$e insela$ !e un !emon* Pe a$unci se aflau in manas$ire mul$i calu"ari cu&iosi in%es$ra$i
cu !aruri !uho&nices$i si har* Ei au alun"a$ !emonul !e la Nichi$a prin ru"aciunile lor si
Nichi$a nu l#a mai &a%u$* Parin$ii l#au scos pe Nichi$a !in locul sau re$ras si i#au ceru$ sa
Page 5 of 20
le spuna ce&a !in )echiul Tes$amen$* Dar el a spus su- 4uraman$ ca n#a ci$i$ nicio!a$a
car$ile pe care inain$e le s$ia pe !e ros$* S#a !o&e!i$ ca ui$ase chiar si sa ci$easca a$a$
!e mare fusese influen$a inselaciunii sa$anice* Numai cu "reu$a$e a in&a$a$ iarasi sa
ci$easca* Prin ru"aciunile cu&iosilor parin$i el si#a &eni$ in sine si#a recunoscu$ si
mar$urisi$ paca$ul s#a pocai$ cu lacrimi amare si a a4uns la un mare "ra! !e sfin$enie si
la !arul facerii !e minuni prin$r#o &ia$a smeri$a in$re fra$i* In cele !in urma Sfan$ul
Nichi$a a fos$ hiro$oni$ Episcop al No&"oro!ului*
/
2stai, aceasta istorisire starneste in noi urmatoarea intre'are) cum poate un
cautator in domeniul religiei sa evite capcanele si inselaciunile pe care le intalneste in
cautarea sa> ;a aceasta intre'are e1ista un singur raspuns) o persoana nu tre'uie sa
porneasca in cautarea religioasa de dragul e1perientelor religioase, care pot sa insele, ci de
dragul adevarului! :ricine studiaa religia in mod serios a(unge la aceasta pro'lema care
este, cu adevarat, o pro'lema de viata si de moarte!
Credinta noastra crestina ortodo1a, in comparatie cu cea a confesiunilor apusene, este
numita adesea .mistica/ deoarece, fiind in contact cu o realitate spirituala, are reultate
care sunt numite in mod o'isnuit .supranaturale/ B adica se afla dincolo de orice logica sau
e1perienta pamanteasca! =u e nevoie sa cercetei vec*ea literatura ca sa gasesti e1emple,
pentru ca si viata unui facator de minuni din ilele noastre este plina de elemente mistice!
2r*iepiscopul Ioan +a1imovici, care a murit doar in urma cu cincispreece ani si a trait in
aceasta parte a Californiei ca 2r*iepsiscop de San <rancisco, a fost vaut stralucind de
lumina, inaltandu0se de la pamant in timpul rugaciunii, a fost clarvaator, a savarsit
vindecari miraculoaseG totusi, nici una dintre acestea nu este importanta in sineH oricare din
ele poate fi imitate de falsii facatori de minuni! 2tunci, cum vom sti noi daca este cineva in
adevar>

6* DESCOPERIREA
Daca citesti intr0o carte de teologie ortodo1a, vei afla ca adevarul nu poate fi
descoperit prin puterile nea(utorate ale omului! Poti citi Scripturile sau orice alta carte
sfanta si sa nu intelegi ce vor sa spuna! Un asemenea e1emplu aflam in cartea <aptele
2postolilor, in istorisirea despre 2postolul <ilip si famenul etiopian)
Si un in"er al Domnului a "rai$ ca$re Filip %ican!' Ri!ica#$e si mer"i spre mia%a%i
pe calea care co-oara !e la Ierusalim la 5a%a7 aceas$a es$e pus$ie* Si ri!ican!u#se a
mers* Si ia$a un -ar-a$ !in E$iopia famen mare !re"a$or al Can!achiei re"ina E$iopiei
care era pes$e $oa$a &is$ieria ei si care &enise la Ierusalim ca sa se inchine se in$orcea
acasa7 si se%an! in carul sau ci$ea pe proorocul Isaia* Iar Duhul i#a %is lui Filip' Apropie#
$e si $e alipes$e !e carul aces$a* Si aler"an! Filip l#a au%i$ ci$in! pe proorocul Isaia si i#a
%is' In$ele"i oare ce ci$es$i8 Iar el a %is' Cum as pu$ea sa in$ele" !aca nu ma &a calau%i
cine&a8 Si a ru"a$ pe Filip sa se urce si sa sa!a cu el* Iar locul !in Scrip$ura pe care#l
ci$ea era aces$a' 2Ca un miel care se a!uce spre 4un"hiere si ca o oaie fara !e "las
inain$ea celui ce#o $un!e asa nu si#a !eschis "ura sa* In$ru smerenia Lui 4u!eca$a Lui s#a
ri!ica$ si Neamul Lui cine#l &a spune8 Ca se ri!ica !e pe paman$ &ia$a Lui,* Iar famenul
raspun%an! a %is lui Filip' Ro"u#$e !espre cine %ice proorocul aces$a !espre sine ori
!espre al$cine&a8 Iar Filip !eschi%an! "ura sa si incepan! !e la Scrip$ura aceas$a i#a
-ine&es$i$ pe Iisus* Si pe can! mer"eau pe cale au a4uns la o apa7 iar famenul a %is' Ia$a
Page 6 of 20
apa* Ce ma impie!ica sa fiu -o$e%a$8 Filip a %is' Daca cre%i !in $oa$a inima es$e cu
pu$in$a* Si el raspun%an! a %is' Cre! ca Iisus (ris$os es$e Fiul lui Dumne%eu* Si a
porunci$ sa s$ea carul7 si s#au co-ora$ aman!oi in apa si Filip si famenul si l#a -o$e%a$*
09 6:#;<1*
In aceasta relatare e1ista cateva elemente supranaturale, mistice) ingerul ii spune
lui <ilip unde sa mearga 6desi etiopianului i se pare o intalnire intamplatoare pe un drum
pustiu7 si, mai tariu, dupa 9ote, Du*ul lui Dumneeu il ia pe <ilip, care dispare din fata
oc*ilor eunucului! Dar nu acestea l0au facut pe eunuc sa doresca sa fie 'oteat si sa devina
crestin! =u minunile, ci altceva l0a impresionat, ceva din inima lui! +inunile, desi uneori
a(uta pe cineva sa vina la credinta, nu sunt adevarata caua a acceptarii crestinismului! In
acelasi capitol al <aptelor 2postolilor, citim relatarea despre Simon +agul care a vrut sa dea
'ani ca sa intre in 9iserica si sa do'andeasca grandioasele si facatoarele de minuni daruri ale
Du*ului Sfant! Si a vrut acest lucru pentru ca era vra(itor, Aprofesie/ foarte renta'ila intr0o
vreme in care, cu cat cineva putea provoca mai multe fenomene supranaturale, cu atat
castiga mai multi 'ani si mai multa faima si pentru ca a vaut ca la crestini se intamplau mai
multe asemenea fapte decat in paganism! Dupa cum stim din <aptele 2postolilor, 2postolul
Petru a refuat cererea lui Simon care a sfarsit rau si de la care ne0a ramas cuvantul
Asimonie/ pentru incercarea de a cumpara *arul lui Dumneeu!
Prin contrast, in inima eunucului etiopian s0a sc*im'at ceva cand i0a vor'it
2postolul <ilip! In <apte ni se spune ca a a(uns sa Acreada/, adica inima lui a fost inundata
de adevarul pe care0l auise! Cuvintele Scripturii sunt foarte puternice si, cand talcuirea lor
este corecta, ceva din fiinta umana Ase desc*ide/, daca inima este pregatita! De aceea ;0a
primit eunucul pe 8ristos din tot sufletul sau! 5l a devenit alt om si nu de dragul minunilor,
ci de dragul a ceea ce a venit sa aduca 8ristos pe pamant!
2celasi lucru poate fi vaut si in alt loc din =oul 3estament, unde doi dintre ucenicii lui
8ristos calatoreau pe drumul 5mausului 6;uca IJ7! Insusi 8ristos, in c*iar iua Invierii Sale,
apropiindu0Se si mergand impreuna cu ei i0a intre'at de ce sunt atat de tul'urati! ;a randul
lor, ei ;0au intre'at daca nu cumva este singurul care nu stie ce s0a intamplat in Ierusalim! 5i
I0au spus ca a fost acolo un mare prooroc pe care ;0au ucis si Care, apoi, ar fi inviat din
morti, dar ei nu stiau ce sa creada! 2tunci 8ristos a inceput sa le desc*ida inimile si sa le
talcuiasca cele spuse in Eec*iul 3estament ca avea sa se intample cu +esia! In tot acest
timp, ucenicii nu ;0au recunoscut pentru ca 5l nu venise la ei cu semne si minuni ca sa0i
impresionee! +ai tariu, cand au a(uns la 5maus, 8ristos S0a facut ca merge mai departe si
ar fi plecat de la ei fara sa se lase recunoscut daca ei nu ;0ar fi rugat B din simpla dragoste
pentru un strain in nevoie B sa petreaca noaptea cu ei! In cele din urma, cand a stat
impreuna cu ei si Aa frant painea/ asa cum o facuse la Cina cea de 3aina, li s0au desc*is
oc*ii, au cunoscut ca este Insusi 8ristos si 5l S0a facut nevaut c*iar in fata lor! 2tunci au
inceput sa spuna unul catre altul si sa0si aminteasca cum ar!eau inimile lor pe cale, tot
timpul cat a fost cu ei, desi nu0; recunoscusera! Deci ceea ce i0a facut sa0; recunoasca pana
la urma a fost aceasta Aaprin!ere a inimii/ si nu faptul ca S0a facut nevaut in fata lor, caci
asa ceva pot face si magicienii! 2sadar, mai intai de toate, nu minunile Il !e%&aluie omului
pe Dumne%eu ci ce&a !e la Dumne%eu care se re&elea%a inimii pre"a$i$e pen$ru aceas$a!
Iata ce se intelege prin Aaprinderea inimii/ prin care cei doi ucenici au intrat in relatie cu
Dumneeu Cel intrupat!
2ici vedem cum lucreaa asupra omului ceea ce numim noi Are&ela$ie/ sau
A!escoperire/) inima es$e misca$a si $ransforma$a !e pre%en$a lui Dumne%eu sau a cui&a
Page 7 of 20
care es$e plin !e Duhul Sfan$ sau !oar !e au%irea a!e&arului pre!ica$ !espre El! 3ot
astfel au avut si apostolii puterea, in primele decenii de la Invierea lui 8ristos, sa mearga
practic in toata lumea cunoscuta de atunci B in India 6si poate c*iar in C*ina7, la nord, pana
in Rusia unde locuiau scitii, pana in 9ritania la vest, pana in 2'isinia la sud B ca sa predice
5vang*elia la toate neamurile!
;a fel se intampla si astai, c*iar daca toti oamenii au devenit mult mai insensi'ili si
mai opaci din punct de vedere spiritual, mai complicati si nu mai reactioneaa atat de usor
la adevar! In caul 2r*iepiscopului Ioan, cei care au a(uns la credinta prin el n0au fost
impresionati in primul rand de minunile lui, ci de ceva anume din fiinta lui, care le misca
inimile! Ea voi da un e1emplu din viata sa, o intamplare care a avut loc la S*angai, unde era
5piscop in timpul celui de0al doilea Ra'oi +ondial! =e0a fost relatata de o 'una prietena a
noastra pe nume 2na, profesoara de dictie, care a murit acum cativa ani! 2sa cum ne0a
relatat ea, 2r*iepiscopul Ioan postea atat de sever incat vocea sa isi pierdea puterea in
timpul posturilor lungi si vor'ea foarte nedeslusit! 5a primise insarcinarea sa0i dea lectii de
dictie pentru a0l face sa vor'easca putin mai clar! Intotdeauna el era cel care venea la ea la
intervale regulate si, la sfarsitul fiecarei lectii, o'isnuia sa0i lase o *artie de douaeci de
dolari! In timpul ra'oiului aceasta femeie a fost ranita si era pe moarte intr0un spital
france din S*angai! 5ra noaptea tariu, afara era o furtuna puternica si nu era posi'ila nici
un fel de comunicare cu orasul! 5a, insa, avea in inima ei doar o singura idee) fiindca
medicii ii spusesera ca va muri, toata speranta ei era sa vina 2r*iepiscopul Ioan, sa0i dea
Sfanta Impartasanie si s0o salvee intr0un fel sau altul! I0a implorat pe cei din (ur sa0i trimita
vor'a, dar ei i0au raspuns ca este imposi'il! Datorita furtunii telefoanele nu functionau, iar
spitalul 6fiind vreme de ra'oi7 era incuiat pe timpul noptii! 3ot ce a putut sa faca a fost sa
strige) A2(uta0ma, vino, Preasfintite Parinte IoaneK/! 9ineinteles, oamenii au spus ca 'iata
femeie delireaa, deoarece nu era posi'il sa iei legatura cu el! Dar, in aceeasi noapte, in
mi(locul furtunii, pe cand striga ea aceste cuvinte, usile s0au desc*is si a intrat 2r*iepiscopul
Ioan cu Sfanta Impartasanie! 2 venit la ea, a spovedit0o, a linistit0o 6ea era, desigur, e1trem
de 'ucuroasa7, i0a dat Sfanta Impartasanie si a plecat!
<emeia a dormit dupa aceea timp de optspreece ore si, treindu0se in iua
urmatoare, s0a simtit refacuta! ACu siguranta asta s0a intamplat pentru ca a venit
2r*iepsicopul Ioan/, a spus ea! ACare ar*iepiscop>/ au intre'at surorile, spunand ca el nu ar
fi putut sa intre in spitalul incuiat, intr0o astfel de noapte! Persoana din patul alaturat a spus
ca fusese cineva acolo, intr0adevar, dar nici asa nu o credea nimeni! Incepuse sa se intre'e
daca nu cumva avusese *alucinatii! Dar, in aceeasi i, surorile au descoperit, in timp ce0i
faceau patul, su' perna ei o *artie de douaeci de dolari! A2*a, spusese ea, iata dovada ca
Parintele a fost aiciK/!
Cineva s0ar putea intre'a) cum a stiut 2r*iepsicopul Ioan> Cum a reusit sa vina la ea
cand nu era posi'ila nici o cale omeneasca prin care sa a(unga mesa(ul la el> Cineva poate sa
spuna ca i s0a descoperit, caci multe asemenea lucruri ii mai fusesera descoperite! Dar cum i
s0a descoperit> De ce lui si nu altcuiva> De ce se reveleaa adevarul, dupa cat se pare, unora
si nu altora> 51ista cumva vreun organ special de receptare a descoperirii de la Dumneeu>
Da, intr0un anume sens, e1ista un asemenea organ, desi in mod o'isnuit il inc*idem si nu0l
lasam sa se desc*ida) in inima ii face Dumne%eu omului !arul !e a i Se !escoperi in inima
iu-i$oare* Stim din Scripturi ca Dumneeu este iu'ire) crestinismul este religia iu'irii! 63e
poti uita la caderi, ii poti vedea pe cei care0si spun crestini dar nu sunt, poti sa spui despre
crestinism ca nu e iu'ireH dar crestinismul este cu adevarat religia iu'irii, atunci cand
Page 8 of 20
aceasta este 'iruitoare si practicata pe calea cea dreapta7! Domnul nostru Iisus 8ristos ne0a
spus ca, mai presus de orice, adevaratii Sai ucenici vor fi recunoscuti prin dragostea lor!
Daca0i intre'i pe cei care l0au cunoscut pe 2r*iepiscopul Ioan ce0i atragea pe oameni
la el 0 si inca ii mai atrage, c*iar si pe cei care nu l0au cunoscut niciodata B raspunsul este
intotdeauna acelasi) de'orda de iu'ire, se (ertfea pentru semeni dintr0o iu'ire a'solut
neegoista fata de Dumneeu si fata de ei! Iata de ce i s0au descoperit lucruri care nu s0ar fi
putut nicicand cunoaste pe cai naturale! 5l insusi i0a invatat pe altii ca, asa cum ni se
descopera in Eietile Sfintilor si in scrierile Sfintilor Parinti, adevaratul ortodo1, cu tot
Amisticismul/ 9isericii noastre :rtodo1e, are intotdeauna am'ele picioare aseate cu
fermitate pe pamant, facand fata oricarei situatii! Cine&a Il in$alnes$e pe Dumne%eu a$unci
can! accep$a si$ua$iile !a$e primin!u#le cu iu-ire in inima* Aceas$a inima iu-i$oare es$e
cea prin care oricine poa$e a4un"e la cunoas$erea a!e&arului chiar !aca uneori
Dumne%eu $re-uie sa !o-oare si sa smereasca inima ca s#o faca recep$i&a B ca in caul
Sfantului 2postol Pavel care a inceput prin a varsa foc impotriva crestinilor si a0i persecuta!
Dar la Dumneeu, trecutul, preentul si viitorul inimii omenesti sunt toate preent si 5l vede
unde poate sa faca o 'resa si sa comunice!
:pusul inimii iu'itoare care primeste descoperirea lui Dumneeu este calculul facut cu
sange rece pentru a o'tine tot ce se poate de la oameni! In viata religioasa acesta duce la
masluire si la toate felurile de sarlatanie! Daca va uitati la lumea religioasa de astai, veti
vedea ca cea mai mare parte a ei merge pe acesta cale) e atata falsitate, poa, calcul, se
face atata u de valurile modei care fac sa fie in voga mai intai o religie sau o atitudine
religioasa, apoi alta! Pentru aflarea adevarului insa tre'uie sa cautati mai adanc!

;* SUFERINTA
Cam in urma cu un an, intr0o calatorie cu trenul, am avut o discutie lunga cu un tanar
american! +a intalnise, aparent, din intamplare 6desigur, in viata nu e1ista intamplare7 si
mi0a spus ca invata lim'a rusa! 5ra un cautator in domeniul religiei care fusese in tot felul
de asa0ise grupari crestine, dar negasind altceva decat ipocriie si falsitate fusese gata sa
renunte cu totul la religie! 2tunci insa a auit ca poporul rus suferea pentru credinta! 2colo
unde este suferinta, s0a gandit el, poate ca e1ista ceva autentic si nu falsitatea pe care o
avem noi in 2merica! 2sa ca studia lim'a rusa cu scopul de a se duce in Rusia, unde spera sa
intalneasca oameni cu adevarat crestini! Ca preot ortodo1 rus ce eram, am fost impresionat
sa aud acest lucru, caci el nu vause niciodata un preot ortodo1 si nici nu participase la vreo
slu('a ortodo1a! 2m discutat indelung despre religie si am vaut ca parerea lui era destul de
corecta) suferinta poate naste ceva sincer, in timp ce viata noastra 'landa poate sa generee
foarte usor falsitate!
In secolul patru, un mare teolog ortodo1, Sfantul ?rigorie de =aian 6numit si
3eologul7, descria religia noastra ca A:rtodo1ie a suferintei/ B caci asa a fost de la inceput si
de0a lungul intregii istorii a 9isericii! 2deptii Dumneeului rastignit au suferit torturi si
persecutii! 2proape toti 2postolii au murit ca martiriH Petru a fost rastignit cu capul in (os,
2ndrei a fost rastignit pe o cruce in forma de L! In primele trei secole crestine, credinciosii
au fugit in catacom'e si au indurat suferinte e1traordinare! Intr0o atmosfera de neincetata
asteptare a mortii, acolo, in catacom'e s0au alcatuit sfintele slu('e ale 9isericii B pe care le
cele'ram si astai intr0o forma foarte putin sc*im'ata fata de atunci! Dupa perioada
Page 9 of 20
catacom'elor a urmat lupta pentru pastrarea puritatii credintei, cand multi invatatori au
incercat sa su'stituie dumneeiestile invataturi revelate, date de Domnul nostru Iisus
8ristos, cu opinii personale! In veacurile ce au urmat, popoarele ortodo1e au fost invadate
de ara'i, turci si alte popoare necrestine si, in final B in ilele noastre 0, de comunisti!
Comunismul, care a persecutat religia cum n0a mai facut0o nimeni inainte, a atacat mai intai
de toate e1act teritoriile ortodo1e ale 5uropei de 5st! Dupa cum se poate vedea, acum
credinta noastra este o credinta a suferinteiH si, in aceasta suferinta, ceva continua sa a(ute
inima omului sa primeasca revelatia lui Dumneeu!
Ce ne spune astai :rtodo1ia suferinda a Rusiei, religia suferinda pe care tanarul mai
sus pomenit dorea s0o vada> S0a revelat adevarul, in Rusia, inimilor iu'itoare> Dupa logica
lumii acesteia, acolo n0ar fi nici o sansa pentru asa ceva! Comunismul a fost la putere mai
'ine de saieci de ani si, inca de la inceput, scopul lui a fost sa distruga religia! ;a un
moment dat prin anii 19M$, aproape ca reusise, lasand doar foarte putine 'iserici desc*ise!
Daca invaia lui 8itler n0ar fi cerut poporului rus sa devina patriot si sa ai'a si o alta
speranta in viata decat cea oferita de ideologia comunista, 9iserica ar fi putut fi cu
desavarsire alungata in su'terane! 2stai situatia este cumva mai 'una, dar se e1ercita inca
multa presiune asupra credinciosilor! In anii 19#$, in timpul lui 8rusciov, persecutia a fost
reinnoita si reultatul a fost inc*iderea a trei sferturi din 'isericile care mai erau desc*ise!
2cum, in afara de orasele in care merg turistii 6in +oscova sau ;eningrad, de e1emplu, vei
vedea pro'a'il M$0J$ de 'iserici desc*ise7, e1ista orase mari de provincie cu 'iserici putine
sau fara nici o 'iserica! 2stfel, daca un credincios vrea sa0si 'otee copilul, tre'uie sa
mearga uneori sute de ,ilometri!
2ici as dori sa spun un cuvant despre cum Se descopera Dumneeu crestinilor din Rusia
aflati in suferinta c*iar acum! Pro'a'il ca ati auit cu totii despre 2le1andr Sol(enitin, un
mare romancier si ganditor rus, e1ilat din tara in care s0a nascut in anul 19&N pentru ca a
marturisit adevarul despre Rusia asa cum l0a vaut el! 5ste de aproape aceeasi varsta cu
regimul comunist, asa incat nu poate fi acuat ca ar avea pre(udecati pastrate din copilarie!
5l a trait o viata tipica pentru Uniunea Sovietica! =ascut la un an dupa revolutie, si0a pierdut
tatal in primul ra'oi modial, a studiat matematica pentru a0si gasi o profesie practica, a
luptat in cel de0al doilea ra'oi mondial si a mers cu armata sovietica pana in ?ermania! In
19JN a fost arestat pentru ca scris remarci nerespectuoase la adresa Amustaciosului/ 6adica
Stalin7 in scrisori particulare si a fost condamnat la opt ani intr0un lagar de concentrare!
Dupa e1ecutarea acestei sentinte, in 19NM, a fost deportat 6ceea ce inseamna ca n0a fost
trimis c*iar in inc*isoare, dar nici n0a fost li'er sa mearga in alta parte7 intr0un oras din
sudul Faa*stanului, la marginea desertului! 2colo s0a im'olnavit de cancer si era gata sa
moara, dar a fost vindecat intr0o clinica de specialitate 6despre care a scris un roman,
APavilionul cancerosilor/7! In acest loc de e1il a predat matematica si fiica si, in secret, a
scris romane si nuvele! Dupa moartea lui Stalin, a urmat o scurta perioada de Adeg*et/ sau
de Aim'lanire/ si i s0a permis sa fie li'er si sa pu'lice o carte in Rusia, in 19#1! 2tunci s0a
descoperit ca era mai Adiident/ decat i0ar fi placut guvernarii comuniste si nu i s0a mai
permis sa pu'lice nimic! 3otusi, romanele sale au inceput sa fie pu'licate in afara Rusiei!
2cestea au facut din el o cele'ritate e1trem de suparatoare pentru autoritatile sovietice,
mai ales cand i s0a conferit Premiul =o'el, in 19&$, si i s0a interis sa mearga personal
pentru a0i fi inmanat! In cele din urma, in 19&N, a fost e1ilat cu forta, avand doar cateva ile
la dispoitie, si trimis in ?ermania de Eest!
Sol(enitin traieste acum in Eermont, unde continua sa scrie! 5l a vor'it :ccidentului
despre ceva foarte important, si anume) semnificatia e1perimentului ateist in Rusia! 5l
Page 10 of 20
analieaa acest e1periment nu in primul rand din punct de vedere politic, ci dintr0o
perspectiva mult mai profunda si c*iar spirituala! Intr0un fel, el este sim'olul reinvierii
ortodo1e contemporane din Rusia, deoarece a trecut prin mai mult de saieci de ani de
suferinta impreuna cu poporul rus si a iesit din ea fara sa fie infrant! 2re o credinta crestina
foarte puternica si un mesa( pentru lume 'aat pe propria sa e1perienta! +onumentala sa
carte, "rhipelagul .ulag, tre'uie citita de oricine doreste sa inteleaga ateismul asa cum a
fost el practicat in Rusia si efectul pe care0l are asupra sufletului omenesc!
Sol(enitin nu este inversunat impotriva e1perientelor sale din inc*isoare si de dupa
aceea, pentru ca a iesit 'iruitor din ele, prin do'andirea credintei crestine! 5l o'serva ca
sistemul ateist nu este ceva specific rusesc, ci o categorie universala a sufletului omenesc! :
data ce ai acceptat ideea ca ateismul este adevarat si ca nu e1ista Dumneeu, apoi B asa
cum scrie Dostoievs,i in romanele sale B totul ti se pare permis) devine posi'il sa faci
e1periente cu tot ce ti se intampla, cu orice noua inspiratie, cu orice nou mod de a privi
lucrurile, cu orice noua forma de societate!
Ealoarea lui Sol(enitin consta in aceea ca arata cum, o data ce ateismul devine
filosofia dominanta si apare ideea ca intreaga religie tre'uie e1teminata 6ceea ce constituie
centrul ideologiei comuniste7, tre'uie sa apara lagarele! :mul are nevoie de religie si daca
aceasta este interisa, intr0un fel sau altul, tre'uie sa fie eliminat si el! De aceea, in timp ce
ateismul are la 'aa pacatul din firea umana, sistemul de inc*isori de tip A?ulag/ este
e1presia fireasca a e1perimentului ateist din Rusia!
3otusi aceasta este o c*estiune secundara! Cea principala, despre care as dori sa
vor'esc, este ceea ce i s0a intamplat lui Sol(enitin 6in sensul religios7 cand s0a dus la
inc*isoare, pentru ca acolo i S0a descoperit Dumneeu! ?ulagul devaluie pacatul din natura
umana dar, in acelasi timp, este si punctul de pornire pentru renasterea du*ovniceasca a
omului! Iata ce face ca renasterea du*ovniceasca constatata acum in Rusia sa fie mult mai
profunda decat diversele Aredesteptari spirituale/ care apar in lumea li'era! Iata ce ne
spune insusi Sol(enitin despre venirea sa la credinta) A+i0a fost dat ca, din anii petrecuti in
inc*isoare, sa duc cu mine, pe spatele meu 'atut, care aproape s0a frant su' povara,
aceasta e1perienta esentiala) cum devine fiinta umana rea si cum devine 'una! In tinerete,
into1icat de succese, ma simteam infaili'il si, din aceasta caua, eram crud 6a fost sergent
in armata7O im'atat de putere, am fost un ucigas si un tiran! In cele mai rele momente ale
mele, eram convins ca fac 'ine si ma acopeream complet cu argumente sistematice! Si
numai cand m0am intins pe paiele muceite din inc*isoare, am simtit inlauntrul meu primele
semne ale 'inelui/!
2ici inima incepe sa se inmoaie si sa devina receptiva si, astfel, are loc un fel de
revelatie) 2Trep$a$ mi s#a !escoperi$ ca linia care !espar$e -inele !e rau nu $rece prin$re
s$a$e nici prin$re clase sociale nici prin$re par$i!e poli$ice ci !irec$ prin inima fiecarui
om = si apoi prin $oa$e inimile omenes$i*** Si chiar si inlaun$rul inimilor coplesi$e !e rau
se pas$rea%a un mic cap !e po! al -inelui* Si chiar si in cea mai -una !in$re $oa$e
inimile ramane ne!e%ra!acina$*** un col$isor !e rau,*
6
Cat de adanca este aceasta o'servatie fata de orice am spune noi, in 2pus, 'aandu0
se pe propria noastra e1perientaK 5ste mai adanca pentru ca se 'aeaa pe suferinta si
suferinta este o realitate a conditiei umane si inceputul adevaratei vieti du*ovnicesti! Insusi
8ristos a venit pentru o viata de suferinta si pentru CruceH iar e1perienta din Rusia ii face
Page 11 of 20
capa'ili pe cei care o traiesc sa vada profund acest lucru! Iata de ce renasterea crestina din
Rusia este atat de adanca!

>* NASTEREA DIN NOU
2cum as dori sa spun ceva despre un om mai simplu, pe nume Iuri +as,ov, care0si
relateaa convertirea petrecuta in Rusia! 2 venit (in America n. red.) acum trei ani, e1ilat
din Rusia si, desi a'ia trecuse de patrueci de ani, a murit de cancer anul trecut! Cam la trei
luni de la sosirea in 2merica, a tinut o conferinta in care a povestit cum a a(uns la credinta)
adica, despre cum i s0a revelat Dumneeu prin suferintele sale! <iind invitat, in 19&8, sa
vor'easca la o conferinta organiata de rusi in =eD Cerse-, cand i0a venit randul, le0a spus
celor preenti ca, inainte de a a(unge la intrunire, nu stia ce le va spune! A5ram tul'urat, a
spus el, mi se parea ca nu am nimic sa va spun! Prima (umatate a vietii am fost student si a
doua (umatate mi0am petrecut0o in inc*isori si in lagarele politice ale ?ulagului! Intr0adevar,
ce as putea eu sa spun unor oameni mai educati decat mine, mai invatati si c*iar mai 'ine
informati despre evenimentele din Uniunea Sovietica>/
2ici putem vedea constrastul in raport cu ceea ce se intampla in 2pus! 51ista in 2pus,
este adevarat, destui oameni convertiti la :rtodo1ie! De o'icei, ei au o vasta cunoastere
teoretica a :rtodo1iei, dar nu si aceasta e1perienta a suferintei si a o'ligatiei de a Aplati
pentru ceea ce o'tii/! Iuri insa nu vor'este din carti, ci din propria0i e1perienta!
ADe aceea, spune Iuri, m0am decis sa nu0mi astern cuvantul pe *artie, ci sa spun orice
imi va pune Dumneeu in suflet! 2poi, in timp ce ne gra'eam sa parasim 9ridgeport,
Conneticut, intr0un automo'il splendid, de0a lungul e1traordinarei autostrai taiate prin
mi(locul unei naturi lu1uriante, am inteles ca intreaga mea viata du*ovniceasca c*inuita din
Aparadisul/ comunist, calea mea de la ateism si mar1ism la credinta ortodo1a!!! este singura
informatie valoroasa care v0ar putea interesa! Eiata mea este interesanta numai pentru ca
este un strop din oceanul renasterii religioase din Rusia/!
+ai departe, Iuri isi povesteste viata) A+0am nascut in sangerosul an 19M&, in satul
Flisev, la treieci de mile departare de +oscova!!! 3atal meu, fierar de meserie, a murit in
ra'oi si nu mi0l amintescH mama, care a profesat diferite meserii, cred ca era indiferenta
religios! 9unica, intr0adevar, era religioasa/! 6De fapt, in Rusia, vei vedea aproape
pretutindeni o 'unica sau o mama religioasa ce0si aduce familia inapoi la credinta!7 A!!!dar
'unica, fiind analfa'eta, nu avea nici o autoritate in oc*ii mei! Desigur, am fost 'oteat de
mic, dar in anii de scoala mi0am scos cruciulita si, pana la varsta de douaeci si cinci de ani,
am fost un ateu convins! Dupa terminarea scolii primare de sapte ani, am avut sansa sa intru
la Scoala Superioara de 2rte si Industrie din +oscova si am studiat acolo cinci ani din sapte!
2stfel, in aparenta, viata mea incepuse plina de succese!!! Cu timpul, as fi primit diploma
de artist si as fi putut lucra oriunde as fi vrut!/
5ste o 'iografie academica tipic sovietica! In Uniunea Sovietica, cariera academica
este luata foarte in serios) daca reusesti, o'tii un A'ilet de li'era trecere/ spre multe
avanta(e in viata sovietica, iar daca nu reusesti, o'tii o slu('a de genul maturator de strada!
ADar plicitisitoarea viata sovietica si lipsa de satisfactie spirituala, continua Iuri, nu
mi0au dat pace si pe la sfarsitul anului 19NN, cand aveam nouaspreece ani, a survenit o
Page 12 of 20
intamplare, in aparenta neremarca'ila, care mi0a rasturnat viata si, in final, m0a adus aici!
Intamplarea s0a petrecut inauntrul sufletului meu si a constat in faptul ca am inteles in ce
fel de societate traiam! In ciuda propagandei sovietice fara nici un continut, am inteles ca
traiam su' un regim de o a'soluta nedreptate si cruime! In vremea aceea foarte multi
studenti a(unsesera la aceeasi concluie si, cu timpul, au aparut cei care gandeau ca mine si
consideram cu totii ca e datoria noastra sa le vor'im oamenilor despre aceasta descoperire
si sa actionam cumva impotriva triumfului raului!/ 6Desigur, aici se vede tendinta idealista a
tineretii, care se poate o'serva si in lumea apuseana!7 ADar politia secreta supraveg*eaa cu
gri(a asupra tuturor cetatenilor din URSS si cand, la & noiem'rie 19N8, 6pe cand aveam doar
douaeci si unu de ani7, ne0am adunat ca sa *otaram aparitia unei pu'licatii secrete, sase
dintre noi au fost arestati si, toti cei ce nu au retractat au primit cea mai mare pedeapsa
pentru agitatie anti0sovietica 0 fiecare cate sapte ani de lagar de concentrare! 2stfel a
inceput o cale noua in viata mea/!
Pana aici, tre'uie sa note ca n0a fost vor'a deloc de o convertire religioasa! Iuri este
inca un tanar idealist care deodata a fost Adro'it/ si trimis departe, in ?ulag!
A3oti cei din lagarul Peuro0comunistQ eram atei si mar1isti! 2dica noi credeam ca
mar1ismul in sine este o invatatura adevarata, care0i conduce pe oameni spre un viitor
luminos, spre o imparatie a li'ertatii si dreptatii si ca, din anumite motive, criminalii
moscoviti nu vor sa transpuna in viata aceasta invatatura! In lagar, aceasta idee a murit cu
totul si pentru totdeauna in fiecare dintre noi/!
=u ma voi adanci aici in pro'lematica sau filosofia comunismului, ci doar voi precia
ca Iuri a fost redus la o stare de disperare! 5l si0a pierdut increderea in ceea ce creuse
inainte datorita instruirii sale, si anume ca ideologia comunista este o invatatura idealista
care aduce fericire si pace! 5l a vaut ca, in practica, comunismul nu era ceea ce pretindea
a fi! 2tunci a inceput sa se intample ceva in sufletul sau!
A2s dori sa devalui putin din procesul renasterii du*ovnicesti, spune el, ca sa puteti
vedea si dumneavoastra cat de nea'atut inainteaa in sanul poporului rus! Pentru ca nu doar
eu si cei care erau cu mine am parcurs calea de la ateism la credinta religioasa, ci este o
manifestare caracteristica pentru lagarele de concentrare sovietice! Ce se intampla cu
poporul nostru> Procesul renasterii spirituale are doua fae! Intai, vedem clar esenta
mar1ismului si ne eli'eram de orice iluie legata de el! Dupa o analia profunda si
cuprinatoare descoperim ca mar1ismul, in esenta lui, este o invatatura completa a
totalitarismului, care este o sclavie a'soluta, si orice partid comunist din orice tara, o data
ce se anga(eaa in realiarea programului mar1ist, este constrans sa repete ceea ce au facut
si fac comunistii moscoviti sau sa renunte la mar1ism si ateism si sa se autolic*idie!
Intelegand acest adevar simplu, pierdem 'aa ideologica prin care ne opuneam sclaviei
mar1iste! Cadem intr0un vid spiritual care aduce dupa sine o si mai profunda cria/!
+ai departe, Iuri ne spune cum a inceput sa intre in aceasta cria profunda) ADupa ce
am fost eli'erati din lagar 6adica dupa sapte ani7 perspectivele pe care le aveam, pe care nu
le0am dori nici dusmanilor nostri, erau) ori sa revenim in lagar si sa ramanem acolo tot restul
ilelor, ori sa murim intr0o celula dintr0un spital de ne'uni, ori sa fim omorati de politia
secreta fara proces sau cercetari!
In aceste conditii de cria spirituala, fara nici o cale de iesire, tasneste in noi, in mod
inevita'il, intre'area suprema pentru conceptia despre lume) de ce sa mai traiesc daca nu
Page 13 of 20
mai este nici o iesire> Si, cand vine acest moment inspaimantator, fiecare simte ca moartea
l0a prins de 'eregata) daca nu vine nici un fel de raspuns spiritual, viata se sfarseste,
deoarece, fara Dumneeu, nu numai ca Atotul este permis/, dar nici c*iar viata nu mai are
nici o valoare si nici o semnificatie! 2m vaut in lagar oameni iesindu0si din minti sau
sfarsind prin a se sinucide! 5u insumi am simtit limpede ca, daca pana la urma as fi a(uns la
concluia ferma si definitiva ca nu e1ista Dumneeu, as fi fost o'ligat sa ma sinucid, de
vreme ce e rusinos si nesemnificativ pentru o creatura rationala sa se tarasca intr0o viata
c*inuitoare si fara sens! 2stfel, in al doilea stadiu al renasterii spirituale descoperim ca
ateismul, aplicat pana la capatul lui logic, il duce pe om in mod inevita'il la pierare
deoarece este o desavarsita invatatura a imoralitatii, a raului si a mortii!
Un sfarsit tragic 6sinucidere sau ne'unie7 ar fi fost si soarta mea daca, spre salvarea
mea, nu s0ar fi intamplat, la 1 septem'rie 19#I, cea mai mare minune din viata mea! : i
fara nici un eveniment, fara nici o sugestie din afaraH reflectam in singuratate la pro'lema
mea) Aa fi sau a nu fi>/ 2tunci, dintr0o data, am realiat ca salvarea consta in credinta in
Dumneeu! Doream foarte mult sa cred in 5lH dar nu ma puteam minti) nu aveam credinta!
Si, deodata, a venit o secunda cand, pentru prima data, am vaut 6ca si cum s0ar fi
desc*is usa unei camere intunecoase spre o strada insorita7 si, in urmatoarea secunda, am
stiut de(a cu certitudine ca e1ista Dumneeu si ca Dumneeu este Iisus 8ristos din :rtodo1ie
si nu alt Dumneeu! =umesc acest moment cea mai mare minune pentru ca aceasta
cunostinta precisa nu mi0a venit pe cale rationala 6stiu sigur acest lucru7, ci intr0un alt mod
si nu sunt capa'il sa e1plic rational acest moment!!! Si astfel, printr0o asemenea minune, a
inceput noua mea viata spirituala care m0a a(utat sa indur alti treispreece ani de viata in
lagare si inc*isori, o emigratie fortata si, nada(duiesc, ma va a(uta sa indur toate
dificultatile vietii de emigrant!
2cest Pmoment de credintaQ, aceasta mare minune, este traita acum in Rusia de catre
mii de oameni si nu numai in lagarele de concentrare si inc*isori! Igor :gurtov, fondatorul
Uniunii social0crestine, a a(uns la credinta nu in lagare, ci in universitate! Renasterea
religioasa este un fenomen caracteristic Rusiei contemporane! :ricine este viu spiritual se
intoarce, inevita'il, la Dumneeu! Si este a'solut evident ca o asemenea minune salvatoare,
in ciuda intregii politici comuniste, nu poate fi savarsita decat de 2totputernicul Dumneeu,
Care n0a parasit poporul rus in ingroitoarele sale suferinte si in totala lui lipsa de aparare in
fata atator dusmani/!
;

?* CONCLUZIE
51perienta acestui om, Iuri +as,ov, ne arata foarte concret cum Se descopera Dumneeu! Se
in$ampla ce&a in inimaH si, desi suferinta a(uta aceasta transformare, nu e1ista metode
infaili'ile pentru a a(unge la ea! De e1emplu, in ultimii saieci de ani s0a pu'licat multa
literatura din Rusia despre oameni aflati in suferinta, care nu s0au convertit! In lim'a
englea e1ista o carte foarte interesanta, scrisa de un rus pe nume +arcen,o, cu titlul M/
testimon/ +Marturia mea-! +arcen,o era doar un om onest care n0a putut sa suporte
sentimentul inspaimantator ca in Rusia Sovietica totul este fals, ca toata lumea te minte! Ca
urmare, a spus adevarul si, din aceasta caua, a fost trimis in lagar! 2utoritatile l0au supus
interogatoriilor o'isnuite si au tinut sa0i spuna) ADaca iti mentii ideile, c*iar daca iesi afara,
vei reveni aici! De ce sa nu te sc*im'i si sa faci ce fac toti ceilalti>/ A=u pot, a raspuns el,
Page 14 of 20
sunt un om cinstitK/ Privindu0i pe credinciosi, a a(uns la concluia ca ei erau singurii oameni
fericiti din lagarele de concentrare, de vreme ce spuneau) ASufar pentru 8ristos/ si
acceptau ce li se intampla! A=u pot sa fiu nici ca ei, spunea el, deoarece eu nu cred in
8ristos/! In felul acesta a a(uns atat de stapanit de furie, incat atunci cand ii vedea pe
gardieni ii venea sa0i striveasca cu usile! Cand a iesit din inc*isoare, s0a umplut de
amaraciune si a vrut sa0si ucida toti asupritorii! Stia ca se va intoarce inapoi in lagar! Si, intr0
adevar, dupa ce a scris cartea, a fost trimis inapoi!
Eedem astfel ca, in caul lui +arcen,o, inima nu s0a inmuiat, ci i0a ramas de piatra!
Desigur, inima este ceva foarte complicat si poate ca, intr0o i, el se va schimba. +arturia
lui ne arata ca nu putem trimite un om intr0un lagar de concentrare si sa spunem) Aasa il
vom face crestin/! Unii devin crestini, altii nu! Cand convertirea are loc, procesul revelatiei
apare intr0un mod foarte simpluH o persoana este in nevoie, sufera si atunci, cumva, se
desc*ide o alta lume! Cu ca$ es$i mai in suferin$a si in !ificul$a$i si es$i 2!ispera$, !upa
Dumne%eu cu a$a$ mai mul$ El i$i &ine in a4u$or Se !e%&aluie Cine es$e si i$i ara$a calea
!e iesire*
Iata de ce nu tre'uie sa cautam lucruri spectaculoase, precum minunile! Din
intamplarea cu Sfantul =ic*ita, relatata mai sus, stim ca aceasta este cea mai rea cale de
apropiere (de Dumnezeu, n. red.) si duce la inselare! Calea cea !reap$a se afla in inima
care incearca sa se smereasca si stie doar ca sufera si ca tre'uie sa e1iste cumva un adevar
mai inalt care nu numai ca o poate a(uta in acesta suferinta, dar o si poate aduce intr0o cu
totul alta dimensiune! 2ceasta trecere de la suferinta la realitatea transcendenta reflecta
viata lui 8ristos, Care a murit in suferinta Sa de pe Cruce, a indurat cea mai ingroitoare si
rusinoasa moarte si, apoi, spre totala nedumerire a propriilor sai Ucenici, a inviat din morti,
S0a inaltat la cer, a trimis Du*ul Sfant si a pus inceputul intregii istorii a 9isericii Sale!
Iata, in esenta, ce doream sa va spun despre revelatie in :rtodo1ie! Dumneavoastra
puteti pune intre'ari sau sa comentati pe aceasta tema!

:* INTRE@ARI SI RASPUNSURI
Intrebare0 Daca demonii apar precum ingerii si spun lucruri pe care le0ar spune
ingerii, atunci cum poate cineva sa distinga adevarul>
(aspuns0 Iata o intre'are foarte 'una! 3re'uie sa te smerestiH tre'uie sa doresti
adevarul lui Dumneeu si nu sa um'li dupa Ae1periente/! Desigur, as spune, sa devii crestin
ortodo1 si sa urmei intreaga desciplina care indruma viata crestina! 2ceasta a(uta, dar nu
este o garantie, pentru ca poti sa fii inselat c*iar daca esti crestin ortodo1!
Parintii 9isericii dau sfaturi in cuvinte esentiale! De e1emplu, ei spun sa nu te increi,
daca iti apare cineva ca un inger de lumina! Daca Dumneeu doreste sa iti apara si tu Il
respingi, nu te va (udeca deoarece, daca vrea intr0adevar sa0ti transmita un mesa(, va reveni
si va gasi 5l o cale s0o faca! De fapt, 5l iti apreciaa neincrederea daca o ai pentru ca nu vrei
sa cai in capcana!
Cei aflati intr0un stadiu du*ovnicesc mai avansat, cu mai multa e1perienta in acest
domeniu, folosesc alte modalitati! 2vem un e1emplu din viata Sfantului 2ntonie cel +are
Page 15 of 20
care0i vedea tot timpul pe demoni! Cand a fost intre'at cum poate deose'i du*urile, el a
raspuns) ACand apare un inger, ma simt foarte linistit, iar daca apare un demon, c*iar daca
arata ca un inger, simt o tul'urare/! 3otusi, acest mod de a discerne este foarte periculos
pentru incepatori pentru ca te poti simti foarte linistit si in preenta demonilor daca nu esti
e1perimentat!
Raspunsul fundamental la aceasta intre'are este, o spun din nou, sa intri in disciplina
9isericii ortodo1e! Citind despre intamplari ca cea a Sfantului =ic*ita si vaandu0i c*iar pe
demoni cum se manifesta, de multe ori, poti sa respingi instantaneu o inselaciune doar
cunoscand modul lor caracteristic de a incerca sa pacaleasca!
Intrebare0 2ti putea sa ne vor'iti despre doctrina ortodo1a cu privire la Du*ul Sfant si,
in relatie cu acesta, daca este preent Du*ul Sfant in tainele crestine neortodo1e>
(aspuns0 Sfantul Du* a fost trimis de Domnul nostru Iisus 8ristos in iua Cinciecimii,
la cincieci de ile de la Invierea sa si la ece ile de la Inaltarea Sa la cer, pentru a ramane
cu 9iserica pana la sfarsitul veacurilor! Din punct de vedere istoric, acolo a intemeiat 5l
9iserica!
In timpurile moderne, e1ista cauri in care oamenii au cautat sa gasesca aceasta
9iserica pe cale istorica! 2vem ca e1emplu intreaga istorie a 9isericii din Uganda! In anii
19I$, doi seminaristi din Uganda studiau intr0un seminar anglican si au inceput sa o'serve ca
invatatura predata nu semana cu invatatura despre care citeau la Parintii din vec*ime!
2tunci au inceput sa creada ca Romano0catolicismul tre'uie sa fie raspunsul B ca acesta
tre'uie sa fie 'iserica stravec*e! Cautand ei A9iserica cea vec*e si adevarata/ 6asa o
numisera7, s0au dus sa studiee intr0un seminar Romano0catolic si iarasi au vaut ca
invatatura pe care o primeau era diferita de cea a Parintilor 9isericii! <ireste, au inceput sa
se intre'e) ADaca adevarul poate fi sc*im'at astfel, atunci unde este adevarul lui 8ristos>/
2poi, au auit despre credinta ortodo1a si au incercat pe toate caile sa o afle! +ai intai au
gasit pe cineva care0si spunea ortodo1 si le0a preentat ceea ce numea el taine, dar era doar
un sarlatan! Cand un avocat grec le0a spus ca era ceva Aciudat/ cu omul acela, si0au dat
seama, s0au cait, si0au sc*im'at gandul si au inceput sa caute din nou! Primul episcop
ortodo1 pe care l0au intalnit nu era unul prea 'un si le0a spus) A:, nu va neca(iti! 3oate
religiile sunt la felH intoarceti0va la anglicaniK/ dar ei nu s0au lasat descura(ati de aceasta! In
cele din urma, au gasit un episcop ortodo1 care i0a invatat ceea ce tre'uia sa0i invete si au
devenit ortodocsi! 2stai 9iserica se raspandeste in 2frica) in Uganda, Fen-a, 4air, 3anania
si asa mai departe! 2vem c*iar inregistrari cu slu('ele lor care sunt foarte impresionante!
Din muica 'iantina greaca, pe care au preluat0o fara a incerca sa o modifice 6doar ca o
canta in felul lor, in lim'a lor7, a iesit la iveala o cantare ireprosa'ila, cu o incantatoare
savoare africana locala! 2u facut din cantarea 'iantina acelasi lucru pe care grecii l0au
facut cand au preluat cantarea e'raica!
2sadar, acesti africani au e1plorat istoria si au aflat ca e1ista o 9iserica ce co'oara
direct de la 8ristos si invata ceea ce se invata in vremurile vec*i) 9iserica :rtodo1a! Din
perspectiva istorica, poti vedea de asemenea, ca celelalte 9iserici s0au a'atut de la ea) mai
intai Romano0catolicismul, in secolul al LI0lea, cand pro'lema privind poitia Papei in
9iserica a atins punctul culminant, iar Papa a respins raspunsul ortodo1, tragand 2pusul dupa
sine!
Page 16 of 20
Pana astai, Du*ul Sfant lucreaa in 9iserica :rtodo1a! In practicile celor mai multe
dintre grupurile protestante din :ccident arareori se mai pomeneste de taine, astfel incat
nu puteti cauta cu adevarat *arul Du*ului Sfant in ceva ce nu e considerat Sfanta 3aina nici
de catre insisi adeptii practicanti! Desigur, romano0catolicii si alte cateva grupuri considera
ca au 3aine! Dar eu va spun ca adevaratele Sfinte 3aine, in sensul in care le0a instituit
8ristos, sunt de gasit doar in 9iserica :rtodo1a! Cat despre cei care, folosind denumirea de
3aina, incearca sa profite cum pot de ea B este o c*estiune intre sufletul lor si Dumneeu si
orice va voi Dumneeu sa0i faca acelui suflet este trea'a ;ui! S0ar putea sa nu fie doar o
pro'lema psi*ologicaH nu stiu, Dumneeu *otaraste! Dar intelesurile instituite de 5l in
9iserica s0au transmis pana astai in 9iserica :rtodo1a! De fapt, istoric puteti vedea ca
facem aceleasi lucruri care se faceau in 9iserica primara! <ilip, de e1emplu, l0a luat pe
eunuc in rau si l0a 'oteat, fara doar si poate, in acelasi mod in care o facem si noi) trei
scufundari in numele 3atalui si al <iului si al Sfantului Du*! Iata de ce :rtodo1ia este
cunoscuta ca fiind Ade moda vec*e/! =oi pastram cu 'una0stiinta vec*ile modalitati, asa
cum ne0au fost transmise de 8ristos, de 2postoli si de primii Parinti ai 9iserici!
Intrebare0 Eor'iti0ne despre atitudinea ortodo1a fata de religiile necrestine!
(aspuns0 8ristos a venit sa luminee omenirea! 51ista numeroase religii in afara
revelatiei Sale printre ai caror adepti nu sunt doar practictanti ai unui cult demonic, ci si
suflete sincere care incearca sa a(unga cu adevarat la Dumneeu! Ereau sa spun ca, inainte
ca oamenii sa auda de 8ristos, aceste religii, atat cat pot ele, au fost 'une, dar ele nu pot
duce la atingerea adevaratului tel! 3elul este viata vesnica si Imparatia Cerurilor si
Dumneeu a venit in trup pentru a ne des*ide aceasta cale! De aceea, crestinismul este
adevarat! <acand comparatii, se pot gasi diferite elemente de adevar si in celelalte religii,
elemente care, de multe ori, sunt foarte profunde, dar ele nu desc*id cerurile! =umai cand
8ristos a venit pe pamant si a spus tal*arului) "stazi vei 1i cu mine in (ai, s0au desc*is cu
adevarat cerurile pentru oameni!
Intrebare0 2sadar, oamenii care n0au auit de 8ristos nu au acces la adevar>
(aspuns0 Cei ce n0au auit niciodata de 8ristos> 5ste trea'a lui Dumneeu sa0i (udece!
=ici in Eec*iul 3estament nu auisera oamenii de 8ristos, dar 5l a venit si le0a predicat in
iad! Si Sfantul Ioan 9oteatorul a a(uns inaintea lui 8ristos in iad si, credem noi, a predicat
ca 8ristos va veni acolo ca sa0i eli'eree pe toti cei care doreau sa fie eli'erati, care doreau
sa creada in 5l! 2sa ca Dumneeu poate devalui adevarul celor ce n0au avut niciodata sansa
sa0l auda) adica celor care n0au respins 5vang*elia, ci doar nu au auit de ea! Dar odata ce
am acceptat revelatia devenim, 'ineinteles, mult mai responsa'ili! : persoana care accepta
revelatia lui Dumneeu0intrupat si apoi nu traieste in conformitate cu ea este mai rea decat
orice preot pagan sau ceva asemanator!
Intrebare0 Ceea ce nu prea stiu eu si, pro'a'il multi alti oameni nu stiu este) care
sunt diferentele si asemanarile concrete dintre, sa icem, 9iserica :rtodo1a Rusa si 9iserica
Romano0catolica in ceea ce priveste diferitele doctrine si idei despre Sfanta 3reime sau
despre casatoria preotilor>
(aspuns0 51ista multe diferente mici, dar e1ista, cred eu, o diferenta principala,
legata tocmai de Sfantul Du*, pe care o voi e1plica! 9iserica lui 8ristos este ceea care ofera
oamenilor *arul! :ri in 2pus, cand Roma s0a rupt de aceasta 9iserica, *arul s0a pierdut de
fapt 6poate ca unii oameni l0au mai aflat, ocaional, ici0colo, dar, pentru intreaga lor
Page 17 of 20
9iserica, *arul a fost taiat7! Consider ca Romano0catolicismul modern este o incercare de a
inlocui *arul pierdut cu geniul omenesc! De aceea, pentru a raspunde la intre'area AUnde
este adevarul>/, 9iserica Romano0Catolica il face pe papa Ainfaili'il/!
Sunt unii care se uita la 9iserica noastra :rtodo1a si spun) A5ste imposi'il ca oamenii
sa afle adevarul aici! Daca spuneti ca nu credeti nici in Papa, nici in 5piscop, nu mai e1ista
nici un fel de garantie! =u credeti nici macar in Scripturi precum protestantii care le
considera cuvantul a'solut, Pinfaili'ilQ! Daca e1ista controverse, unde este ultimul cuvant>/
Iar noi spunem ca Du*ul Sfant se descopera pe Sine Insusi! 2ceasta se intampla mai
ales atunci cand se aduna 5piscopii in Sinod, dar c*iar si atunci poate fi un fals Sinod! Cineva
ar mai putea spune) A=u e1ista nici o sperantaK/ =oi raspundem insa ca Sfantul Du* conduce
9iserica si 5l nu0si va calca fagaduinta fata de 9iserica! Daca n0ati do'andit convingerea ca
asa stau lucrurile, atunci veti nascoci lucruri de genul) 9i'lie infaili'ila, Papa infaili'il! De
asemenea, puteti tranforma randuielile ortodo1e B cum au facut romano0catolicii B intr0un
fel de Alege/, astfel incat totul sa fie frumos preciat) daca incalci aceasta lege, mergi la
du*ovnic, primesti penitenta cutare si vei fi iarasi perfect Aresta'ilit/! :rtodo1ia nu crede
astfel! De aici si toata fanteia cu indulgentele, care este o pervertire a ideii de pocainta in
ceva cu desavarsire (uridic! Daca te pocaiesti, ca tal*arul de pe cruce, poti fi mantuit in
momentul acela! :rtodo1ia pune accent pe acest aspect al relatiei dintre suflet si
Dumneeu, iar toate Sfintele 3aine si disciplina 9isericii sunt doar cai de impacare a unui
suflet cu Dumneeu) aceasta este intreaga noastra credinta! In 9iserica Romana, pana de
curand, cand lucrurile au inceput sa se destrame, accentul a fost pus mai degra'a pe
respectarea unui intreg set de legi si, in modul acesta, pe apropierea Acorecta/ 0 in sensul
(uridic al cuvantului 0 de Dumneeu, modalitate care este o su'stituire a Sfantului Du*!
Intrebare0 =e0ati putea spune ceva concret despre anglicanism, deoarece e1ista o
anumita similitudine intre acesta si ceea ce ati spus despre romano0catolicii, care afirma ca
Papa este infaili'il, si protestantii, care afirma ca 9i'lia este infaili'ila> 5u imi inc*ipui
anglinasmul ca pe o incercare de a tine in ec*ili'ru aceste doua pareri, desi Dumneavoastra
puteti afirma, realie aceasta, ca, din punct de vedere istoric, el este rupt de 9iserica
primara!
(aspuns0 In multe cauri anglicanii se straduiesc din greu, dar ei pornesc de foarte
departe! Cand vii la Dumneeu, nu poti doar Asa c*i'uiesti/ despre 5l sau sa Anascocesti un
sistem/! 3re'uie sa intri in legatura vie cu *arul Sau! De aceea, raspunsul pentru anglicanism
este ca tre'uie sa intre in legatura cu 9iserica!
Intrebare0 9iserica :rtodo1a recomanda inca postul si respecta toate traditiile cu
privire la Postul +are>
(aspuns0 Da, e1ista o disciplina definita cu privire la post, e1act ca in timpurile vec*i,
care ni s0a transmis din cele mai vec*i timpuri ale istoriei 9isericii! Stim din Dida*ii
6Invataturile celor Doispreece 2postoli7 ca in primul secol se postea miercurea si vinerea!
Intrebare0 Seara trecuta ati vor'it despre 2pocalipsa! 2ti putea sa ne faceti un
reumat>
(aspuns0 2m analiat evenimentele care au loc astai ca pe semne ale sfarsitului si
am vor'it despre atitudinea crestina pe care tre'uie sa o avem fata de sfarsit! =u tre'uie sa
Page 18 of 20
calculam anii sau cine este AImparatului Sudului/ sau AImparatul =ordului/ si asa mai
departe, ci tre'uie sa mergem mult mai adanc! 3oti 2postolii au scris in 5pistolele lor ca,
pentru pregatirea personala si mai intai de toate pentru cea du*ovniceasca, este necesar sa
ne gandim ca 8ristos este aproape! Daca ne aflam in aceasta stare de asteptare a lui 8ristos
Cel ce vine la noi in sens du*ovnicesc B fie in sufletele noastre prin *ar, fie in momentul
mortii noastre B atunci pro'lema legata de momentul venirii sale fiice pe acest pamant, la
sfarsitul lumii, nu ne va mai tul'ura in asa masura incat sa urmam vreo noua secta, care se
duce sa astepte iua pe varf de munte! =u stim iua, nici ceasulH primordiala este pregatirea
du*ovniceasca!
Eremurile noastre sunt, oricum, atat de pline de ceea ce putem numi evenimente
Aapocaliptice/, incat tre'uie sa tinem seama de ele! Domnul nostru spune ca, desi nu stim
iua, nici ceasul, tre'uie sa luam e1emplu de la sicomor caci, atunci cand frunele lui sunt
veri, stim ca vara este aproape! In acelasi fel, cand toate aceste lucruri incep sa se
intample B cand devine posi'il sa e1iste un singur guvern mondial, cand 5vang*elia este
predicata la toate popoarele, cand apar atatea curente spirituale care sunt evident
inselatoare B sunt semne clare ca ceva foarte important este gata sa se intample si ca este
foarte pro'a'il sa fie in legatura cu sfarsitul lumii!
Ca sa fim pregatiti du*ovniceste, este foarte instructiv pentru noi sa citim marturiile
despre ce li se intampla oamenilor in inc*isorile comuniste! 2semenea relatari ne arata ca,
indiferent ce se poate intampla B chiar !aca sun$em su- insusi an$ihris$ si ne aflam in$r#o
inchisoare pu$em supra&ie$ui !eoarece il a&em pe (ris$os! Eietile mucenicilor au fost
dintotdeauna o sursa de instruire si idire, si c*iar astai sunt oameni martiriati, de la care
putem invata!
NOTE
1! 5piscop Ignatie 9riancianinov, The "rena, 8ol- 3rinit- +onaster-, Cordanville, =eD Ror,, 198M, pp! M10
MJ! In romaneste puteti gasi te1tul, putin modificat, in 2atericul avrei 2ecers3a, 5d! 2nastasia, 9ucuresti,
199N, pp! 1MI01MN 6n! red!7!
I! 2le1ander Sol*enits-n, The .ulag "rchipelago 3Do, 8arper and RoD, =eD Ror,! 19&N, 99! #1N0#1#!
M! a (enaissance (usse, 19&8, no! J, pp! 1I01&!
EPILO5
2stfel si0a inc*eiat Parintele Serafim prelegerea! ;a mai putin de doi ani dupa aceea,
el murea intr0un spital! In decursul suferintei intense provocate de 'oala care i0a adus
sfarsitul, Imparatia cereasca pentru care se pregatise indelung a devenit mai apropiata si
mai tangi'ila! Dumneeu, care candva ii implinise dorinta c*inuitoare si devoratoare de a
afla 2devarul transcedent, il alina acum in mod nevaut! Incapa'il sa vor'easca, privea doar
catre cer, in timp ce din oc*i ivorau lacrimi! : data, a incercat sa0i spuna fratelui de
manastire de langa el despre descoperirea pe care o primea in ora plecarii, dar trupul sau
muri'und nu i0a permis! Cand, in sfarsit, sufletul sau s0a eli'erat de trup, fata i0a devenit
stralucitoare si plina de pace si 'uele i s0au desc*is natural intr0un am'et 'un! Cei ce l0au
vaut in sicriu poarta marturia despre tacuta 'ucurie care0i asteapta pe cei ale caror inimi
sunt desc*ise descoperirii dumneeiesti!
Page 19 of 20
Daca bobul de grau cand cade in pamant nu moare, ramane singur; dar daca moare,
aduce roada multa 6Ioan 1I, IJ7! Prin moartea Parintelui Serafim a fost plantata o samanta
care nu a incetat sa aduca roada multa in vietile celor din lumea apuseana, care0; cauta pe
Dumneeu! Prin pu'licarea continua a scrierilor sale, importanta sa universala a devenit mai
vii'ila! Desi a fost un purtator de cuvant al crestinatatii ortodo1e, el a insemnat mai mult
decat multi dintre Atalcuitorii/ diverselor aspecte ale traditiei crestine! +ai curand, el a fost
un pod uman viu intre omul modern apusean, deradacinat, si plinatatea adevarului!
Castigarea acestui adevar, cum spunea Parintele, nu cere stari e1altate de constiinta, ci
!oar o inima iu-i$oare !e&eni$a 2infran$a si smeri$a, 6Psalm N$, 187 prin suferinta! <ie ca,
primind transmiterea vie a intelepciunii crestine primare de la Parintele Serafim, tot mai
multe inimi iu'itoare sa inceapa sa arda pentru adevar si sa0; afle in Persoana lui 8ristos Cel
Eiu!
Asocia$ia filan$ropica me!icala cres$ina
C(RISTIANA # @ucures$i /<<:
Page 20 of 20