SISTEMUL MASS-MEDIA CONTEMPORAN

1. Componente ale sistemului mass-media: similitudini

2. Componente mediatice: disimilitudini
3. Diapazonul tematic al instituiilor mediatice
4. Dimensiunea economic a mass-media
1. Componente ale sistemului mass-media: similitudini
Sistemul miloa!elo" de in#o"ma"e $n mas% !onstituie e&p"esia !on!ent"at% a t"ans#o"m%"ilo"
'i p"o!eselo" politi!e( e!onomi!e 'i spi"ituale( !a"e se p"odu! $n so!ietate. El "ep"e)int%
modelul optim de #un!*iona"e 'i de de)+olta"e a sistemului so!ial-politi!( e!onomi!( !ultu"al
'i non-,u+e"namental( o" "e-e!t% !onst"ui"ea so!iet%*ii $n ansam.lu !a un model de
!ompo"ta"e a tutu"o" pute"ilo" "est"u!tu"iste.
Ast%)i te"menii /miloa!e de in#o"ma"e $n mas%0( /mass-media0( /p"es% s!"is% 'i
ele!t"oni!%0 et!. in!lud $n sine $nt"e,ul spe!t"u al a!ti+it%*ii )ia"elo"( "e+istelo"( tele+i)iunii(
"adiodi#u)iunii( a,en*iilo" de p"esa( editu"ilo". 1ie!a"e din a!este elemente( $'i a"e
pa"ti!ula"it%*ile sale spe!i2!e de a!umula"e 'i de di#u)a"e a in#o"ma*iei( $ns% toate $mp"eun%
#o"mea)% un sistem inte,"u de in-uen*% asup"a opiniei pu.li!e( de !"ea"e a unei ima,ini
o.ie!ti+e desp"e p"o!esele 'i e+enimentele !e au lo! )ilni! $n lume.
Sistemul mass-media "ep"e)int% totalitatea institu*iilo" dint"-o so!ietate( !a"e p"odu!e
in#o"ma*ia 'i o t"ansmite unei audien*e la",i. Componentele unui sistem mediati! au
pa"ti!ula"it%*i ,ene"ale !omune( da" 'i !alit%*i spe!i2!e( #un!*ii ,ene"ale !omune( da" 'i
"olu"i indi+iduale( sunt autonome( da" se a-% $n "ela*ie de inte"dependen*%.
Elementele !onstituti+e ale sistemului mass-media sunt:
p"esa s!"is% 3)ia"ele( "e+istele4(
p"esa audio+i)ual% 3"adio( T54(
A,en*iile de 'ti"i(
P"esa on-line.
Componentelo" mediati!e le s$nt !a"a!te"isti!e u"m%toa"ele pa"ti!ula"it%*i ,ene"ale:
- uni+e"salitate(
- a!tualitate(
- ope"ati+itate(
- !a"a!te" emoti+(
- di#u)a"ea in#o"ma*iei $n mod sistemati! 'i ne$nt"e"upt.
Comune pent"u toate !omponentele mediati!e sunt 'i #un!*iile so!ial-!omuni!a*ionale. 6n
teo"ia u"nalisti!% e&ist% multiple +i)iuni asup"a #un!*iilo" institu*iilo" de p"es%. 6n ,ene"al(
#un!*iile sunt situati+e( +a"ia.ile 'i depind de !ad"ul isto"i! 'i de !ondi*iile so!ial-politi!e din
so!ietate. Ast%)i putem +o".i de !in!i #un!*ii de .a)%: de in#o"ma"e( de inte"p"eta"e( de
so!iali)a"e( de !ultu"ali)a"e 'i de di+e"tisment.
6n !ondi*iile demo!"ati)%"ii( miloa!ele de in#o"ma"e $n mas% #un!*ionea)% independent unul
#a*% de altul. No*iunea de !oope"a"e $nt"e )ia"( "adio 'i T5 *ine de domeniul t"e!utului(
e&!ep*ie !onstituind !a)u"ile de #o"*% mao"%. Mai mult de!7t at7t( $nt"e ele se #a!e
o.se"+at% o !on!u"en*% p"o#esional% !a"e( pe )i !e t"e!e( de+ine tot mai e+ident%. 6n a!ela'i
timp( $nt"e elementele mass-media e&ist% o inte"dependen*% spe!i2!% dete"minat% de:
1. ,enu"ile u"nalisti!e8
9. masi+ul in#o"ma*ional poten*ial8
:. audito"iul poten*ial !omun asup"a !%"uia $'i e&e"!it% in-uen*a.
P"a!ti!a !ontempo"an% demonst"ea)% !% miloa!ele mass-media se !ompletea)% "e!ip"o!(
deoa"e!e o .un% pa"te a mem."ilo" so!iet%*ii sunt !on!omitent 'i !itito"i( 'i telespe!tato"i(
'i "adioas!ult%to"i. De+in #"e!+ente !a)u"ile !7nd !itito"ul !aut% s% ,%seas!% $n )ia"e
!omenta"ii la e+enimentul di#u)at $n ete"( ia" spe!ta!olul sau 2lmul +i)ionat la tele+i)o" $i
stimulea)% do"in*a de a !iti "omanul sau po+esti"ea e!"ani)at%. O"i!um( a2nit%*ile $nt"e
elementele mass-media sunt dete"minate de pa"ti!ula"it%*ile ,ene"ale 'i de #un!*iile so!ial-
!omuni!a*ionale( ia" deose.i"ile ; de !alit%*ile spe!i2!e 'i "olu"ile lo" so!iale. Rolu"ile
miloa!elo" de in#o"ma"e $n mas% sunt multiple( di#e"ite 'i "eiese din spe!i2!itatea
institu*iilo"( s!opul a!ti+it%*ii lo" 'i depind de ne!esit%*ile 'i p"e#e"in*ele pu.li!ului *int%.
9. Componente mediati!e: disimilitudini
1ie!a"e element al sistemului mass-media $'i a"e p"op"iile miloa!e de e&p"esie. 6n !alitate
de miloa!e e&p"esi+e ale p"esei s!"ise pot 2 e+iden*iate: !u+7ntul tip%"it( #oto,"a2a(
desenul( s!<emele( dia,"amele( !a"i!atu"a. Miloa!e de e&p"esie ale "adioului sunt: !u+7ntul
+o".it( mu)i!a( sunetele de #on8 ia" pent"u T5 ; !u+7ntul +o".it( mu)i!a( sunetele de #on 'i
ima,inea. A,en*iilo" de 'ti"i 'i p"esei on-line le pot 2 spe!i2!e at7t elementele e&p"esi+e ale
p"esei s!"ise( !7t 'i ale !elei audio+i)uale.
Atitudinea audito"iului #a*% de elementele sistemului mass-media este dete"minat% de
!ondi*iile de o"din 2)iolo,i! 'i so!ial ale pu.li!ului( de miloa!ele de e&p"esie( da" 'i de
!alit%*ile pa"ti!ula"e ale !omponentelo" mediati!e. =ia"ul( de e&emplu( poate 2 !itit $n
timpul !on+ena.il: diminea*a( $n de!u"sul )ilei( sea"a dup% se"+i!iu. Citito"ul( dup% do"in*%(
poate asimila toat% in#o"ma*ia p"opus% de u"nalist sau o poate sele!ta( a"e posi.ilitatea de
a medita asup"a lo"( de a #a!e $nsemn%"i( de!up%"i( de a "e+eni la ele peste o )i( peste o
s%pt%m7n%( peste un an. P"esa s!"is% !onstituie unul din i)+oa"ele p"in!ipale pent"u
!e"!et%to"i $n "esta.ili"ea e+enimentelo" epo!ilo" p"e!edente. De!i( ea "%m7ne $n isto"ie !a
do!ument al timpului( "ol !e nu poate 2 $ndeplinit de tele+i)iune 'i de "adio din moti+e
te<ni!e. Totodat%( sunetul 'i ima,inea di#u)ate pe !alea ete"ului s$nt e#eme"e( ele dispa"
imediat din memo"ia telespe!tato"ului 'i "adioas!ult%to"ului.
Psi<olo,ii au dete"minat !% p"esa s!"is% o#e"% posi.ilitatea de a $nsu'i un +olum mai ma"e
de in#o"ma*ie( de!7t !ea ele!t"oni!%. S-a !onstatat !% indi+idul poate !iti #%"% a depune
e#o"tu"i deose.ite 9> mii !u+inte( da" poate audia !u un $nalt "andament de asimila"e doa"
? mii !u+inte.
1%!7nd a.st"a!*ie de p"io"it%*ile men*ionate( p"esa s!"is% !edea)% "adioului $n !eea !e
p"i+e'te ope"ati+itatea di#u)%"ii in#o"ma*iei( ia" tele+i)iunii $n !eea !e p"i+e'te ,"adul emoti+
'i autenti! de "e#le!ta"e a "ealit%*ii. A!!entu7nd !"i)a p"in !a"e t"e!e ast%)i p"esa s!"is%( se
poate a2"ma !u si,u"an*% !% tele+i)iunea 'i "adiodi#u)iunea !onstituie p"in!ipala su"s% de
in#o"ma*ie pent"u mao"itatea popula*iei.
Utili)a"ea anumito" !anale media de !%t"e !itito"i se a-% $n "apo"t di"e!t p"opo"*ional !u
ni+elul lo" de p"e,%ti"e. Mai !la" spus( !u !7t ni+elul lo" de inst"u!*ie e mai "idi!at( !u at7t
su"sa lo" p"e#e"at% de in#o"ma*ie o "ep"e)int% miloa!ele s!"ise. De alt#el( pent"u mul*i
spe!iali'ti( p"esa s!"is% nu a"e "i+ali $n !eea !e p"i+e'te p"o#un)imea 'i se"io)itatea unei
in#o"ma*ii atent sele!tate 'i e!<ili."at p"e)entate. /Anali)a !o"esponden*ei dint"e at"i.utele
media 'i natu"a ne+oilo" satis#%!ute e+iden*ia)% !% la un ni+el so!ial mai la", p"esa s!"is%
"%m7ne supo"tul !el mai impo"tant pent"u !ine +"ea s% o.*in% o in#o"ma*ie so!io-politi!% 2a-
.il% 'i !omplet%. P"esa s!"is% !ondi*ionea)% o mai .un% $n*ele,e"e a e+enimentelo"( o mai
.una !unoa'te"e a so!iet%*ii( $n*ele,e"ea "ealit%*ilo" politi!e( a "ela*iilo" inte"etni!e. Oamenii
"e!u", la p"es% pent"u a +e"i2!a da!% opiniile lo" sunt !on!o"dante sau di#e"ite de ale alto"a(
pent"u a-'i $nt"e*ine sentimentul pa"ti!ip%"ii la e+enimentele ma"!ante ale timpului lo" 'i
pent"u a-'i satis#a!e ne+oia de a !"ede !% ei pot in-uen*a !u"sul e+enimentelo"0.
i
A'ada"(
"adioul este pent"u a in#o"ma( p"esa s!"is% pent"u a anali)a( ia" T5 ; pent"u a
"ela&a@emo*iona.
:. Diapa)onul temati! al institu*iilo" mediati!e
Diapa)onul temati! al p"esei p"esupune un spe!t"u in#o"ma*ional a&at pe e+enimente
!u"ente 'i pe p"o.leme a!tuale 'i este dete"minat de mai mul*i #a!to"i( $nt"e !a"e: ne+oia
in#o"ma*ional% a audito"iului( op*iunile politi!e( p"e#e"in*ele so!iale 'i ,ustu"ile esteti!e ale
a!estuia. Pe de o pa"te( diapa)onul temati! t"e.uie s% in!lud% su.ie!te !a"e a" "%spunde
ne+oilo" in#o"ma*ionale ale audito"iului( a" asi,u"a inte"esul a!estuia 'i( "espe!ti+ ti"aele
sau audien*a p"op"ie( ia" pe de alta( ; su.ie!te a!tuale( de o impo"tan*% mao"%( !a"e a"
edu!a( a" #o"ma +i)iuni( atitudini( opinii !o"e!te. Cele mai soli!itate teme $n toate miloa!ele
mass-media se !onside"% a 2:
14 !eea !e *ine de inte"esul lo" pe"sonal sau de situa*ii simila"e !u ale lo"8
94 sen)a*ii( #enomene neo.i'nuite8
:4 su!!esele #as!inante( !a"ie"a uimitoa"e a uno" pe"sonalit%*i8
A4 "%).oaie8
>4 #enomene ne,ati+e8
B4 se&8
C4 s%n%tate 'i p"elun,i"ea +ie*ii8
D4 animale.
ii
Da!% num%"ul de )ia" sau p"o,"amul tele+i)at o"i "adio#oni! !on*ine toate temele +i)ate(
atun!i putem !onta pe un ti"a sau "atin, $nalt 'i pe e#e!te spo"ite. E inadmisi.il( $ns%( #aptul
!a lupta pent"u ti"ae 'i audien*e $nalte s% a#e!te)e ne,ati+ pu.li!ul.
Este .ine!unos!ut #aptul !% mate"ialele d"amati!e 'i sen)a*ionale sunt mai !apti+ante
pent"u telespe!tato"i. Eu"nali'tii t"e.uie( $ns%( s% "e*in% !% a.u)ul de in#o"ma*ie ne,ati+%(
p"e)en*a a.undent% a in#o"ma*iei !u !a"a!te" demo"ali)ato" 'i dep"esi+ poate p"o+o!a
"ea!*ii 'i atitudini dist"u!ti+e( !<ia" 'i de"e,l%"i psi<i!e $n "7ndu"ile unei p%"*i a popula*iei.
Mediati)a"ea pe"manent% 'i $n detalii a e+enimentelo" !u tent% ne,ati+% sau a +iolen*elo"
dete"min% la pu.li! un anumit !ompo"tament( !e p"esupune a!ti+it%*i so!iale de+iate !a
mo"al%. De a!eea u"nalistul t"e.uie s% e+ite p"opa,a"ea s!enelo" de +iolen*%( a
in#o"ma*iilo" 'i ideilo" !a"e a" putea o#ensa( 'o!a sau de"ana telespe!tato"ul. Pent"u a e+ita
asemenea situa*ii nu se "e!omand% in!lude"ea $n !i!lu"ile in#o"mati+e mai mult de 9-:
su.ie!te desp"e !ata!lisme natu"ale 'i e"up*ii so!iale. A,"esi+itatea in#o"ma*ional%( de
alt#el( se !ondamn% $n mao"itatea *a"ilo" demo!"ati!e.
E ade+%"at !% "elata"ea t"e.uie s% 2e e&pus%( pe !$t posi.il( !omplet 'i detaliat( da" ni!i de
!um e&a,e"at( #antasti!. A!easta nu $nseamn% !% e+enimentele /+iolente0 u"mea)% s% 2e
t"e!ute !u +ede"ea de u"nali'ti( p"e!um ele ni!i n-a" e&ista. NuF A!easta $nseamn% !%
u"nali'tii !a"e a.o"dea)% a!este teme t"e.uie s% alea,% alte modalit%*i( mai lee"e( mai
diplomate( mai pu*in +iolente( de "e-e!ta"e a "ealit%*ii. G"a+itatea situa*iei poate 2 esteti!
ilust"at% #%"% a apela la !ele mai s7n,e"oase !ad"e. Ilust"a"ea am%nun*it% a situa*iei( a
#aptului !u detalii de ,enul: !o"pu"i de)mem."ate( !apete "ete)ate( "7u"i de s7n,e( et!.
poate 2 u'o" e+itat%. O"( pu.li!ul t"e.uie edu!at( da" nu !ontaminat !u !"u)ime 'i +iolen*%.
1ie!a"e u"nalist t"e.uie s% 2e "esponsa.il pent"u sele!ta"ea e+enimentului( da" mai ales(
pent"u un,<iul de a.o"da"e al a!estuia( o"( p"in!ipiul de .a)% al u"nalismului !ontempo"an
este p%st"a"ea e!<ili."ului $nt"e un o.ie!ti+ism posi.il 'i un ine+ita.il su.ie!ti+ism. A!esta
este ine+ita.il pent"u a des!ope"i( a $n*ele,e 'i a t"ansmite impa"*ial e+enimentul.
O.ie!ti+ismul "eiese din "espe!ta"ea "i,u"oas% de !%t"e u"nalist a "e,ulilo" !e ,u+e"nea)%
!i"!uitul in#o"ma*ional la ni+elul: su"s% ; u"nalist ; pu.li!. Su.ie!ti+ismul $'i a"e "%d%!inile $n
li.e"tatea u"nalistului de a de!ide sin,u"( p"in p"isma p"op"iei su.ie!ti+it%*i( da!%
in#o"ma*iile me"it% sau nu s% 2e t"ansmise pu.li!ului. Su.ie!ti+ismul ine+ita.il apa"e $n
p"o!esul de sele!ta"e a su.ie!telo"( de ap"e!ie"e a +alo"ii lo" 'i de ale,e"e a #o"mei $n !a"e
a!estea +o" 2 e&puse telespe!tato"ului. Eude!%*ile de +aloa"e ale u"nalistului $n "apo"t !u un
e+eniment se .a)ea)% pe !ultu"% ,ene"al%( e&pe"ien*% p"o#esional%( intui*ie( pe ansam.lul
!a"a!te"isti!ilo" !a"e de2nes! politi!a "eda!*ional% a institu*iei 'i nu $n ultimul "7nd( pe
"esponsa.ilitatea so!ial% $n #a*a telespe!tato"ului 'i pe no"mele deontolo,i!e. G"adul de
o.ie!ti+itate poate spo"i dato"it% !almului( s7n,elui "e!e( !apa!it%*ii u"nalistului de a
ap"e!ia +aloa"ea semni2!ati+% a e+enimentului( p"e!um 'i dato"it% "esponsa.ilit%*ii so!iale
a lui. Responsa.ilitatea so!ial% a u"nalistului este #a!ultatea de a da "%spunsu"i +alo"i!e 'i
e#e!ti+e la $nt"e.%"ile !e #"%m7nt% audito"iul( de a ,a"anta du!e"ea la .un s#7"'it a sa"!inilo"
asumate sau $n!"edin*ate. Responsa.ilitatea impli!% "espe!ta"ea !u+7ntului dat su"selo" de
in#o"ma"e 'i !ole,ilo" de ."easl%( p"e!um 'i $ndeplini"ea an,aamentelo" #a*% de pu.li!.
Diminua"ea e#e!telo" d%un%toa"e( !a"e "ep"e)int% un !on!ept !ent"al $n deontolo,ia mass-
media( poate 2 "eali)at p"in sele!ta"ea !o"e!t% 3$n .a)a +alo"ilo" in#o"ma*ionale4 a
e+enimentelo"( p"in a.o"da"ea "esponsa.il% a a!esto"a( da" 'i p"in asi,u"a"ea unei .alan*e
optimale $nt"e in#o"ma*ia !u !a"a!te" ne,ati+ 'i !ea !u !a"a!te" po)iti+. De!i( diapa)onul
temati! al unui num%" de )ia" sau al unei emisiuni "adio@t+ este la #el de impo"tant !a 'i
un,<iul de a.o"da"e 'i lim.aul $n !a"e sunt e&puse mate"ialele u"nalisti!e.
A. Dimensiunea e!onomi!% a mass-media
6n *%"ile !u demo!"a*ii de)+oltate mass-media s-au a2"mat nu numai !a element al
sup"ast"u!tu"ii politi!e 'i so!iale( !i 'i !a #enomen al domeniului e!onomi!. De o.i!ei(
in+esti*iile !apitale $n p"es% sunt destul de "enta.ile. /De e&emplu $n Italia !ota de p"o2t $n
p"odu!*ia u"nalisti!% este de peste 19H( pe !7nd $n alte domenii ale e!onomiei ea e mai
mi!% de ?H0.
iii
P"o!esul de t"ans#o"ma"e a institu*iilo" de p"es% $n a,en*i e!onomi!i s-a
a2"mat 'i $n *%"ile $n t"an)i*ie( de'i "enta.ilitatea p"esei ai!i este mai s!%)ut%. Ast#el( $n
#un!*ie de s!opul e!onomi! al a!ti+it%*ii institu*iilo" din sistemul mass media deose.im:
institu*ii o"ientate sp"e o.*ine"ea p"o2tului 3a,en*i e!onomi!i4 'i
institu*ii non-p"o2t 3institu*iile de se"+i!iu pu.li!4.
6nt"ep"inde"ile de p"es% !ome"!iale sunt autonome din pun!t de +ede"e e!onomi!( adi!% se
auto,estionea)%( nu depind de auto"it%*ile !ent"ale sau lo!ale( de ,"up%"i de p"esiune
latent%( de ,"upu"i politi!e sau de su"se e&te"ne de 2nan*a"e( #apt !a"e le asi,u"%
independen*a a!*iunilo" $n p"o!esul de !"ea*ie.
6n !ondi*iile auto,estiunii o",anismele p"esei s!"ise 'i !elei ele!t"oni!e ela.o"ea)% 'i adopt%
de sine st%t%to" planu"i de a!ti+itate( de di#u)a"e sau de li+"a"e a p"oduselo" in#o"ma*ionale.
Toat% a!ti+itatea 'i "emune"a"ea mun!ii se e#e!tuea)% din !ontul miloa!elo" !7'ti,ate de
!ole!ti+ul de mun!% $n #o"m% de sume $n!asate ; +enit o.*inut la "eali)a"ea p"oduselo"
mass-media. Din sumele $n!asate institu*ia mass-media !ompensea)% mai $nt7i !<eltuielile
mate"iale p"op"ii. Pa"tea "%mas% #o"mea)% p"o2tul destinat dist"i.u*iei no"mati+e dint"e stat
'i institu*ie. A'ada"( e +i)i.il #aptul !% a!este institu*ii( pe de o pa"te( depind de p"e#e"in*ele
'i ne!esit%*ile in#o"ma*ionale ale pu.li!ul( pe de alta ; de o#e"tan*ii de pu.li!itate. At7t
pu.li!ul( !7t 'i o#e"tan*ii de pu.li!itate pot impune modi2!a"ea 3total% sau pa"*ial%4 a
politi!ii in#o"ma*ionale p"in p"omo+a"ea uno" anumite idei( op*iuni politi!e sau ideolo,i!e( a
uno" anumite su.ie!te( !on*inutu"i( stilu"i 'i un,<iu"i de a.o"da"e et!. Ast#el !%( din
pe"spe!ti+a e!onomiei 'i ,estion%"ii( autonomia 'i independen*a institu*iilo" mass-media
t"e.uie $n*eleas% $n mod "elati+.
6nt"ep"inde"ile de p"es% non-p"o2t sunt 2nan*ate din di+e"se su"se: st"u!tu"i
,u+e"namentale 'i ale administ"a*iei pu.li!e( de o",ani)a*ii e!onomi!e( 2lant"opi!e( de
o",ani)a*ii ale so!iet%*ii !i+ile( de pa"tide politi!e( mi'!%"i so!ial-politi!e( et!. P"o!esul de
2nan*a"e este un p"o!es de alo!a"e a miloa!elo" .%ne'ti $n s!opul a!ope"i"ii !<eltuielilo"
in+estite $n p"odusul mass-media. A!tualmente institu*iile mass-media auto<tone se .u!u"%
de di#e"ite modalit%*i de 2nan*a"e( !um a" 2:
2nan*a"e total% ; ono"a"ea deplin% a o.li,a*iilo" 2nan!ia"e ale #ondato"ului8
2nan*a"e pa"*ial% ; ono"a"ea pa"*ial% a o.li,a*iilo" 2nan!ia"e. 6n !a)ul 2nan*%"ii pa"*iale a
p"esei de stat sau a !elei muni!ipale( alo!%"ile #ondato"ilo" destinate institu*iei de p"esa
t"e.uie s% !onstituie !el pu*in 1>H din .u,etul anual al a!esto"a8
2nan*a"e inte"n% ; miloa!ele .%ne'ti ne!esa"e !"e%"ii p"odusului mass-media pa"+in( $n
e&!lusi+itate( de la su"sele lo!ale de 2nan*a"e8
2nan*a"e e&te"n% ; alo!a"ea de !%t"e di+e"se o",anisme inte"na*ionale( de pe"soane 2)i!e 'i
u"idi!e din e&te"io"ul *%"ii a miloa!elo" .%ne'ti ne!esa"e !"e%"ii p"odusului mass-media8
2nan*a"e mi&t% ; alo!a"ea de .ani se #a!e at7t din inte"io"ul *%"ii( !7t 'i din e&te"io"ul
a!esteia.
Se !onside"% !% p"esa non-p"o2t este mai pu*in independent% $n ale,e"ea 'i mediati)a"ea
su.ie!telo"( deoa"e!e 2nan*ato"ii $'i impun +i)iunea p"op"ie( in-uen*7nd politi!a edito"ial%(
impa!tul 'i e#e!tele p"esei. Ast#el( se +e<i!ulea)% ideea !% dependen*a e!onomi!% du!e $n
mod ine+ita.il la dependen*a ideolo,i!%. Da" $nt"-un stat de d"ept p"esiunile 'i inte"+en*iile
2nan*ato"ilo" asup"a un,<iului de a.o"da"e( st"u!tu"ii( stilului mate"ialelo"( et!. sunt
san!*ionate at7t p"in #o"me de p"otest ale opiniei pu.li!e( !7t 'i p"in de!lan'a"ea p"o!eselo"
udi!ia"e.
E+olu*ia sistemului mass-media auto<tone $n"e,ist"ea)% tendin*e .ine !ontu"ate de
modi2!a"e a !on!eptului institu*iilo" de p"es%( !a"e ast%)i tot mai des sunt p"i+ite !a o
a#a!e"e menit% s% adu!% p"o2t. P"esa( t"adi*ional !onside"at% me!anism de "eali)a"e a
ideolo,iei pute"ii 3at7t $n pe"ioada totalita"ist%( !7t 'i $n p"imii ani de su+e"anitate statal%4(
$n!epe s%-'i s!<im.e a!!entele $n a!ti+itatea sa( mani#est7ndu-se din plin !a un me!anism
de "e,la"e a e!onomiei na*ionale( ia" p"odusul ei 2nal ; in#o"ma*ia ; de+enind ma"#%.
Supun7ndu-se .ene+ol sau ne+oit le,ilo" e!onomiei de pia*%( p"esa de+ine a!to" sau o.ie!t
al a!estei pie*e( ia" a!ti+itatea ei ; indust"ie a p"oduselo" in#o"ma*ionale.
1un!*iona"ea no"mal% a unei unit%*i e!onomi!e este asi,u"at% de mai mul*i #a!to"i( $nt"e
!a"e 'i ela.o"a"ea unui .u,et optimal. Iu,etul "ep"e)int% un plan 2nan!ia"( al!%tuit din
dou% p%"*i: +enitu"i 'i !<eltuieli. O !ondi*ie indispensa.il% a .u,etului o !onstituie dep%'i"ea
de !%t"e +enitu"i a !<eltuielilo". Ela.o"a"ea unui .u,et optimal 'i "eali)a"ea lui este o
!ondi*ie de .a)% a asi,u"%"ii e&isten*ei 'i e+olu*iei $nt"ep"inde"ilo"( spe!i2!% $n e,al%
m%su"% at7t !elo" !e p"odu! .unu"i mate"iale( !7t 'i !elo" !e p"odu! .unu"i spi"ituale( $n
!a)ul dat ; institu*iilo" de p"es%.
Su!!esul 2nan!ia" a unei pu.li!a*ii pe"iodi!e se a&ea)% pe !o"apo"tul dint"e ti"aul )ia"ului(
p"e*ul de detaliu al unui e&empla" de )ia"( +aloa"ea .%neas!% a spa*iului destinat
pu.li!it%*ii( p"e!um 'i $ns%'i +olumul pu.li!it%*ii. P"ospe"a"ea 2nan!ia"% p"esupune !a
!o"apo"tul dint"e ni+elul minimal al ti"aului 'i al p"e*ului de detaliu al )ia"ului s% asi,u"e o
.alan*% po)iti+% a +enitu"ilo" 'i !<eltuielilo" $nt"ep"inde"ii de p"es%.
Ialan*a +enitu"ilo" 'i !<eltuielilo" !onstituie un !omple& al !elo" mai impo"tan*i indi!ato"i(
!e o,lindes! toate latu"ile a!ti+it%*ii e!onomi!e a $nt"ep"inde"ii 3ai!i: a institu*iei de p"es%4 'i
este al!%tuit din dou% !ompa"timente: J5enitu"i 'i $n!as%"i de miloa!e0 'i JC<eltuieli 'i
alo!%"i de miloa!e0.
Iu,etul pu.li!a*iilo" pe"iodi!e "ep"e)int% un e!<ili."u -e&i.il dint"e !<eltuieli 'i +enitu"i $n
!on#o"mitate !u !a"e se ela.o"ea)% politi!a de p"odu!*ie a )ia"elo". Politi!a de p"odu!*ie
a+7nd !a s!op "eali)a"ea a t"ei de)ide"ate:
$nt"e*ine"ea e!<ili."ului dint"e +enit 'i !<eltuieli( $n !a)ul +a"iantei optimale a a!estuia8
m%"i"ea +enitului( !<eltuielile "%m7n7nd p"e!edent !onstante8
mi!'o"a"ea !<eltuielilo"( +aloa"ea +enitului "%m7n7nd p"e!edent !onstant%.
C<eltuielile "ep"e)int% in+esti*iile .%ne'ti ne!esa"e p"odu!e"ii in#o"ma*iei. Pent"u p"odu!e"ea
'i "eali)a"ea unui .un de !onsum $n s#e"a mass-media p"odu!%to"ul este ne+oit s% int"odu!%
"esu"se .%ne'ti $n:
Ia)a te<ni!o-mate"ial% ; e!<ipamente( <7"tie( !e"neal%( a"enda lo!alului( ene",ie( et!. Ai!i
e st"i!t ne!esa" s% se ia $n !onside"a*ie p"o!entul de amo"ti)a"e a #ondu"ilo" 2&e. P"o!esul
de amo"ti)a"e a #ondu"ilo" 2&e "ep"e)int% t"ans#e"a"ea t"eptat% a +alo"ii #ondu"ilo" 2&e( pe
m%su"a u)%"ii lo" 2)i!e 'i mo"ale( $n !ostul m%"#u"ilo". Suma u)%"ii di#e"itelo" tipu"i de
#ondu"i 2&e se dete"min% $n .a)a datelo" p"i+ind +aloa"ea lo" ini*ial%( du"ata de e&ploata"e
'i no"mele pent"u !otele de amo"ti)a"e. Sumele pent"u amo"ti)%"i u"mea)% s% 2e in!luse $n
!<eltuielile de !i"!ula*ie su. #o"m% de !ote de amo"ti)a"e.
Ia)a intele!tual% ; pe"sonalul institu*iei mass-media ant"enat $n p"odu!e"ea in#o"ma*iei
u"nalisti!e. A!ti+itatea 2e!%"ui an,aat( $n .a)a uno" anumite !"ite"ii( este ap"e!iat% 'i
estimat% $n .ani( adi!% "emune"at%. E&ist% dou% modalit%*i de "eali)a"e a "emune"%"ii: p"in
sala"ii de .a)% 'i $n "et"i.ui"i suplimenta"e 3ono"a"e( p"emii( diu"ne et!.4. Sala"iul de .a)%
in!lude: sala"iile de #un!*ie( ta"i#ele( suplimentele de plat% pent"u !umul de p"o#esii(
"andamentul p"o#esional( !ondi*iile de mun!% 'i sta,iul de lu!"u. El se pl%te'te pent"u
$ndeplini"ea sa"!inii p"in!ipale( !a"e este stimulat% p"in "emune"a"ea dup% p"odu!ti+itate 'i
timp. Ret"i.ui"ea suplimenta"% este sala"iul o.*inut $n #o"m% de p"emii( pl%*i uni!e(
"emune"%"i ; toate a!o"date $n dependen*% de "e)ultatele mun!ii lu!"%to"ilo". Pa"tea
suplimenta"% a sala"iului este +a"ia.il% 'i depinde de indi!ii a!ti+it%*ii e!onomi!e a 2e!%"ei
institu*ii mass-media $n pa"te. Ai!i p"odu!%to"ul t"e.uie s% *in% !ont de le,ea "epa"ti*iei
dup% mun!%( !a"e dete"min% dependen*a "et"i.ui"ii mun!ii de !antitatea 'i de !alitatea
mun!ii !<eltuit% de 2e!a"e lu!"%to" $n pa"te.
Mate"ia p"im% sau ma"#a ."ut% ; in#o"ma*ii p"o!u"ate at7t din su"se o2!iale: a,en*ii de 'ti"i(
se"+i!ii de p"es%( pe"soane u"idi!e8 !7t 'i din su"se neo2!iale( de o.i!ei( a!estea 2ind
pe"soane 2)i!e.
Impo)ite( !a"e !onstituie un tip o.li,ato"iu de plat% $n!asat% de !%t"e stat.
5enitu"ile "ep"e)int% "e)ultatele 2nan!ia"e ale a!ti+it%*ii e!onomi!e a $nt"ep"inde"ilo"( adi!%
totalitatea a+antaelo" moneta"e o.*inute $n u"ma !ome"!iali)%"ii unui .un mate"ial sau a
unui se"+i!iu p"estat. 5enitu"ile !onstituie su"sa de #o"ma"e a #ondu"ilo" 2&e 'i a miloa!elo"
de !i"!ula*ie p"op"ii. Din +enitu"i se e#e!tuea)% "et"i.ui"ea mun!ii lu!"%to"ilo"( +%"s%mintele
$n .u,etul de stat( a!<ita"ea !"editelo" de lun,% du"at% et!. 6n indust"ia p"oduselo"
in#o"ma*ionale +enitul poate 2 a!<i)i*ionat din mai multe su"se( $nt"e !a"e:
di#u)a"ea p"in a.onament8
+7n)a"ea la .u!at%8
+7n)a"ea spa*iului pu.li!ita".
A!tualmente( p"imele dou% !ate,o"ii sunt mai mult sim.oli!e. 5enitul !onside"a.il al
institu*iilo" de p"es% $n a!tualele !ondi*ii e!onomi!e se dato"ea)% pu.li!it%*ii.
Pu.li!itatea s-a impus odat% !u li.e"ali)a"ea e!onomiei( !a o modalitate simpl% 'i e2!ient%
de o.*ine"e a uno" +enitu"i suplimenta"e. 57n)a"ea ,ene"ali)at% a spa*iului mass-media $n
#a+oa"ea uno" pe"soane 2)i!e sau u"idi!e( !a"e do"es! s%-'i plase)e mesaele p"op"ii( a dus
la !"ea"ea sistemului pu.li!ita".
P"in asuma"ea sistemului de 2nan*a"e du.l% 3+enitu"ile a!umulate de la !ump%"%to"i plus
+enitu"ile a!umulate p"in "e!lam%4( mass-media a auns s% #un!*ione)e pe o pia*% du.l%:
a!est !on!ept se "e#e"% la situa*iile $n !a"e un p"odus pa"ti!ip% la dou% pie*e sepa"ate( ia"
!ompo"tamentul lui pe o pia*% a#e!tea)% !ompo"tamentul de pe !ealalt% pia*%.
i+
A!easta
$nseamn% !% da!% un )ia" a"e un ti"a ma"e 'i( "espe!ti+( o #o"*% de a!ope"i"e ma"e( el +a
p"e)enta inte"es pent"u poten*ialii !ump%"%to"i de spa*iu pu.li!ita"( a!e'tia din u"m% 'tiind
!% mesaul lo" +a aun,e la o pa"te mai ma"e a pu.li!ului( !a"e "ep"e)int% poten*ialii !lien*i.
Pu.li!itatea t"ans#o"m% institu*iile de p"es% $n !ompanii !e-'i !ome"!iali)ea)% audien*ele
spe!i2!e alto" institu*ii. Pe de o pa"te( +7n)a"ea spa*iului util al elementelo" sistemului
mass-media "ep"e)int% o modalitate !a"e asi,u"% spo"i"ea +enitu"ilo" a!esto"a( $nt%"i"ea
.a)ei 2nan!ia"e 'i solu*iona"ea po)iti+% a p"o.lemelo" e!onomi!e !u !a"e se !on#"unt%
p"esa $n so!iet%*ile $n t"an)i*ie. O"( se 'tie( o .a)% 2nan!ia"% sta.il% !onstituie ,a"antul
independen*ei mass-media at7t #a*% de st"u!tu"ile statale( !7t 'i #a*% de mi'!%"ile 'i
pa"tidele politi!e. Pe de alt% pa"te( $n !a)ul !7nd e2!ien*a mass-media depinde( $n linii ma"i(
de poten*ialul de p"o!u"a"e a spa*iului util al a,en*ilo" e!onomi!i( $nt"e a!este $nt"ep"inde"i
se a2"m% noi "ela*ii spe!i2!e( !a"e pot 2 !a"a!te"i)ate !a "ela*ii de dependen*% a mass-
media #a*% de institu*iile !e #u"ni)ea)% pu.li!itate. Din !ele "elatate mai sus "eiese !%
implementa"ea pu.li!it%*ii $n pa"amet"ii u"nalismului auto<ton a s!<im.at a!!entele $n
inte"dependen*a dint"e sistemul mediati! 'i !el e!onomi!( $nt"e sistemul mediati! 'i !el
politi!. Ast#el( $n u"ma a!estui p"o!es s-au a2"mat "apo"tu"i noi: de independen*% 32e 'i
pa"*ial%4 $nt"e sistemul mass-media 'i sistemul politi! 'i de dependen*% 3pa"*ial% sau total%4
$nt"e sistemul mass-media 'i sistemul e!onomi!.
Este in!ontesta.il !% )ia"ele( "e+istele( tele+i)iunea( "adioul 'i a,en*iile de p"es%( #o"mea)%
un sistem uni! al miloa!elo" de in#o"ma"e $n mas% !u t"%s%tu"i !omune( da" totodat% 'i
spe!i2!e. A!easta te)% este !on2"mat% 'i de #aptul !% ni!i unul din elementele nou-ap%"ute
n-a putut s% le $nlo!uias!% pe !ele dea e&istente. S-a do+edit a 2 ilu)o"ie a2"ma*ia !e se
+e<i!ula pe timpu"i !% "adioul +a su.stitui )ia"ul( ia" tele+i)iunea ; "adioul.

Le!tu"i "e!omandate
Ce"nat( Mi<ai. Con!epe"ea 'i ela.o"a"ea )ia"ului. Iu!u"e'ti: Editu"a 1unda*iei Rom7nia de
m7ine( 9KK9.
Coman( Mi<ai. Int"odu!e"e $n sistemul mass media. Ia'i: Poli"om( 1???.
Di!*iona" e&pli!ati+ de te"meni e!onomi!i 'i !ome"!iali. C<i'in%u( 1??:.
Go"in!ioi( G<eo",<e. Sistemul mass media din Repu.li!a Moldo+a. C<i'in%u: USM( 1??C.
i
Mihai Coman. Introducere n sistemul mass-media. Iai: Polirom, 1999, p. 108.
ii
Gheorhe Corincioi. !istemul mass media n "epu#lica Moldo$a. Chiin%u: &!M, 199', p. (.
iii
!erhei )or*onosen*o. +a,ele teoriei -urnalistice. Chiin%u: &!M, 199., p. 18.
i$
/pud: Picard, 1989, p. 1', dup% Mihai Coman. Introducere n sistemul mass-media. Iai: Polirom,
1999, p. 0(.