Doamna Marica Brancoveanu, soia lui Constantin

Brancoveanu
Doamna Marica este una dintre acele femei modeste si la locul lor care nici cu gandul nu gandesc
ca ar putea ajunge la bogatie, la marire si la putere. Dar odata ajunse acolo, isi incordeaza puterea
si vointa si reusesc sa faca fata situatiei, sa depaseasca greutatile si dramele cu demnitate,
castigand un mare prestigiu si dreptul de a intra in istorie.
Ne-am oprit asupra ei pentru ca este singura prahoveanca ajunsa pe tronul Tarii Romanesti.
Bunicul ei, ntonie, era cel mai mic dintre fiii lui Mihai grecul din Targsor, boierit de Mihai
!iteazul, imbogatit prin afaceri si cumparari de mosii, fratele cu mult mai mic al Tudorei din
Targsor, ibovnica lui Mihai !iteazul. "l primise ca mostenire de la tatal sau #opestii, un sat in
cuprinsul orasului Targsor, cu pamanturile , rumanii, vie, moara, padure si, desigur si cu un conac
incapator.
Bun gospodar, modest, chibzuit a reusit sa-si sporeasca averea iar in dregatoriile pe care le-a
ocupat sub ascultarea postelnicului $onstantin $antacuzino s-a dovedit harnic si cinstit. #e fiul si
urmasul sau, Neagoe %Neagu& l-a crescut la fel de cinstit si de muncitor. juns la varsta barbatiei,
acesta a fost casatorit cu o fata, "lena, a carei familie n-o cunoastem, dar dupa nume ne vine sa
credem ca era o fina a doamnei "lina $antacuzino, poate chiar o ruda. $ei doi, Neagu si "lina au
avut si ei copii, dintre care un baiat botezat #ana si luand numele de Negoescu dupa tatal sau, mai
ales ca mosia de la #opesti avea sa ramana ca zestre surorii sale. ceasta a fost botezata Maria,
dar a fost de mica alintata Marica si asa i-a ramas numele. 'a ( martie )**+ cand bunicul ei s-a
urcat in tronul Tarii Romanesti, Marica era o copila de ,-* ani. Desigur, curtile domnesti de la
Bucuresti erau mult mai mari si mai impozante decat cele de la #opesti, dar viata nu se deosebea
prea mult. ntonie !oda era la fel de modest, de chibzuit si de econom cu banii vistieriei ca si cu
ai lui proprii. $and bunicul ei a murit, in scaun, in februarie )-./, Marica nu implinise )0 ani si s-
a intors, cu parintii ei, fara prea mari regrete, la curtile lor.
1i Marica a crescut alaturi de multi copii ai parintilor ei. 2n curand a inceput sa i se duca vestea ca
s-a facut mare, ca este frumoasa, cu ceva stiinta de carte, cuminte, cuviincioasa, foarte gospodina
si chibzuita. 3oarte bogata nu era, caci tatal ei, desi avea o oarecare bunastare, avea multi copii pe
care trebuia sa-i inzestreze. Totusi, fagaduise ca, la moartea lui, ii va lasa mosia #opestilor si doua
locuri mari in politia Bucurestilor.
Dar asupra ei veghea acea minunata femeie4 care pentru multi a fost un adevarat inger pazitor,
doamna "lina $antacuzino. ceasta isi casatorise pe una din fiicele ei, 1tanca cu marele boier
#opa din Brancoveni, cu care a avut un copil, $onstantin.
2n )*,,, cand a avut loc rascoala seimenilor si darabanilor, casele lui #opaBrancoveanu au fost
atacate de rasculati, jefuite, arse si #opa ucis. 5 sluga credincioasa a reusit s-o salveze pe
jupaneasa 1tanca si pe coconul ei printr-o iesire dosnica si sa fuga cu ei din Bucuresti la 3ilipesti.
Dupa inabusirea rascoalei, micul orfan $onstantin Brancoveanu, a fost crescut mai ales de catre
$antacuzini, doamna "lina purtandu-i de grija, iar invatatul sau unchi, stolnicul scolindu-l foarte
bine.
$and $onstantin Brancoveanu ajunse la varsta barbatiei se vazu ca era frumos, destept, invatat,
priceput, cu mosii nenumarate si deja intrat in dregatorii. Toate jupanesele l-ar fi vrut de ginere,
toate jupanitele se uitau dupa el, nici marii boieri nu-l vedeau cu ochi rai. Dar bunica lui, doamna
"lina, care-i tinea loc de tata, avea alte planuri pentru el.
'-a facut pe Brancoveanu s-o intalneasca pe jupanita Marica din #opesti4 fata i-a placut, bunica ii
tot insirase calitatile ei, era cu vreo )0 ani mai tanara ca el, era destul de bogat ca sa mai aiba
nevoie de cine stie ce zestre. $asatoria s-a facut cu mare pompa la 3ilipesti, in palatul doamnei
"lina, prin )*., sau )*.*.
1-a vazut ca nicio femeie din lume n-ar fi fost mai potrivita pentru el. trecut, alaturi de el prin
toate rangurile si maririle. $and l-a luat era mare dregator de rangul doi, viitor logofat, din )*.+
ajunge dregator de rangul intai, divanit, vel postelnic mai intai si apoi vel logofat, dregatorie pe
care o pastreaza pana in )*.-, cu unele intreruperi, cand continua totusi sa faca parte din 6sfatul
domnesc7 %divan&. 'a /- octombrie )*--, la moartea unchiului sau 1erban !oda, rudele sale
$antacuzinii l-au urcat pe tronul Tarii Romanesti, cam fara voia lui. Dar, odata ajuns acolo, a
dorit sa pastreze acest tron si a reusit sa aiba o domnie lunga de mai bine de un sfert de veac.
1otia l-a ajutat cum nu se poate mai bine pe acest drum. "a a stiut sa schimbe scurteica de miel de
mica boieroaica cu moloteaua de jderi de mare jupaneasa si apoi cu samururile de doamna a tarii
si odata cu aceasta a schimbat si obiceiurile, putand sa-i stea alaturi domnului. Nu si-a lasat insa
nici 6scurteica7, marirea nu i-a dat fumuri. voit sa ramana si a ramas, o buna gospodina, numai
ca acum gospodaria era imensa si crestea mereu. 1i ea trebuia sa-si ajute sotul, atat de ocupat cu
treburile politicesti, sa tina din scurt nenumaratii vechili de la multele lor mosii, vii, mori, ca si
ispravnicii de la nenumaratele binale de palate, conace si manastiri.
8n afara de perioadele de lauzie, nu pregeta niciodata sa faca o treaba folositoare. vea o trasurica
usoara a ei cu care cutreiera tara in sus si in jos. 5 insoteau mereu un vizitiu credincios, un
6fecior7 si doi 6paici7 inarmati. Multe drumuri a facut pe la marile ctitorii brancovenesti, la
9orezu, la Mogosoaia, la #otlogi, ba de vreo doua sau trei ori a ajuns pana la 1ambata, peste
munti. $erceta totul cu ochi atenti si priceputi, lauda si rasplatea sarguinta, iscusinta, harnicia,
intr-un cuvant lucrul bine facut. 1au, dimpotriva, certa cu asprime si pedepsea fara mila hotia si
inselaciunea, lenea si nepriceperea. Nu se sfia sa porunceasca paicilor sa-i dea ticalosului
bernevecii jos si sa-i arda la fund pana ii venea mintea la cap. 1i nimeni nu indraznea sa se
impotriveasca doamnei caci se stia ca voda isi tine sotia in mare cinste.
Treburile au adus-o deseori : fie trimisa de domn fie din voia ei : pe meleagurile noastre. !enea
mai mereu pe la mosia ei de la #opesti pe care n-a lasat-o niciodata in seama altcuiva si mai trecea
si pe la cea vecina, de la Negoiesti, sa-si vada fratele preferat, pe jupan #ana Negoescu. Trecea pe
la manastirea Targsor, ctitorie a bunicului ei sa vada daca sfintii parinti de acolo au tot ce le
trebuie, ori daca sunt suparati de cineva, dar si daca ei isi implinesc indatoririle catre credinciosi.
1ingura sau cu voevodul, se ducea uneori la Brebu sa vada cum merg lucrarile de terminare a
celor doua minuni incepute de Matei Basarab; manastirea si curtile domnesti. 2n vremea
dezgropatului si taiatului viei si, mai ales, in vremea culesului ei, ea ramanea la <rlati, in
frumoasa 6casa domneasca6 cocotata pe varful unui deal ce domina asezarea. !iile de acolo
acopereau intregul deal4 nu erau singurele vii ale lui Brancoveanu, dar erau cele mai mari si cu
soiurile cele mai alese. De aici se umpleau imensele pivnite ale curtilor domnesti, unde se
consuma mult pentru ca ospetele se tineau lant, dar se si vindea pe pret bun umplandu-se
vistieria domneasca.
Brancoveanu a gasit deci un sprijin pretios in doamna lui care stia rostul anume nu numai al
fiecarei mosii, al fiecarei case ci si al tuturor sumelor de bani trimise spre pastrare si fructificare la
bancile din !iena, din !enetia si din msterdam.
Dar Marica a fost si o e=celenta mama. 2-a daruit sotului ei )) copii %> baieti si . fete& care au trait
ajungand adulti. u avut grija de ei, i-au crescut sanatosi, le-au dat invataturile de trebuinta
fiecaruia, i-au inzestrat si au cautat sa-i rostuiasca cat mai bine.
$onstantin, primul dintre ei, deja mare dregator, se casatorise cu nita Bals, fiica marelui vornic
2onita din Moldova, fratele lui 1tefan, si el divanit, a luat o ruda mai indepartata, Balasa
$antacuzino. Radu era logodit cu fiica lui ntioh !oda $antemir, dar n-a mai ajuns sa se
casatoreasca, iar Matei, la moarte, de-abia iesise din adolescenta.
$ele sapte fete au fost toate casatorite inainte de ).)>. $ea mai mare, 1tanca a fost casatorita in
)*+/, cu beizadea Radu, fiul lui le=andru 2lias !oda, ultimul Musatin. "ra un pribeag sarac,
dar Brancoveanu, care auzise ca este un tanar frumos si cuminte, a trimis de l-a adus de la
$onstantinopol si l-a insurat cu 1tanca pe care a inzestrat-o bogat. Dupa casatorie insa, Radu s-a
apucat de bautura, a devenit rau, 6tiran7 si chiar a ucis oameni. #roblema s-a rezolvat prin
moartea beizadelei si 1tanca a ramas vaduva fara copii.
doua fata, Maria, cea mai rasfatata probabil, a fost maritata cu $onstantin Duca, domnitorul
Moldovei %)*+(&. 'a nunta ei la 2asi a fost prezenta si doamna Marica, de la care luase si numele.
"ra o fiinta mandra si plina de ifose, jignea jupanesele moldovence si le arunca pe foc calpacele.
$and, dupa un an de la casatorie, Duca a fost mazilit, Maria s-a isterizat cu totul. Trimitea solie
dupa solie la mama sa, implorand-o sa-l hotarasca pe taica-sau 6sa puie punga de punga pana la
1tambul7 ca sa-i aduca din nou pe tron. Marica : doamna s-a zbatut4 de gura ei,Brancoveanu si-a
pus in miscare banii si relatiile, dar, dupa mai multe luni a sosit vestea ca Maria a murit de ciuma
la $onstantinopol, tinara si frumoasa.
5 adevarata lovitura a dat Brancoveanu cand a maritat-o pe fiica sa "lenca cu 1carlat
Mavrocordat %)*+-&, fiul marelui dragoman al #ortii, care-i fusese pana atunci un dusman
redutabil. $elelalte patru fete au fost maritate cu boieri de tara sau cu greci din 3anar. 1afta a luat
pe Radu $retulescu %).00&, ncuta pe Nicolae #uset din Moldova %).0>&, Balasa : singura de care
ne vom mai aminti. $u tarigradeanul Manolache 'ambrino %).0-& si 1maranda : cu un Baleanu
%).)/&.
Doamna Marica era o femeie buna si credincioasa. 2l ajutase pe sotul ei sa ctitoreasca atatea
locasuri sfinte si ii ceruse invoirea si sprijinul sa ridice si ea pe unul din locurile ei din Bucuresti
%primit de zestre& inca unul. sa a aparut 6Biserica dintr-o zi7, pe care insa istoria o inscrie tot
intre infaptuirile lui Brancoveanu.