SUBCONSTIENTUL

referat
Pozitia subconstientului in psihologie este destul de imprecisa.
Grand dictionnaire de la psychologie (1994) defineste subconstientul ca fiind
ansamblul starilor psihice de care subiectul nu este constient dar care influenteaza
comportamentul sau. !ot de acolo aflam ca subconstientul reprezinta un continut de
gandire mai putin constient aflat la limitele accesibilitatii in spirit la limitele
stabilitatii in constiinta. !ermenul dupa opinia autorilor este in momentul de fata
abandonat.
"eber (199#) in schimb apropie subconstientul de inconstient. $l afirma ca in
anumite circumstante termenul de subconstient este sinonim cu cel de inconstient.
1. Doua etape in definirea subconstientului
%ntr&o prima etapa cei mai multi autori concep subconstientul ca pe o formatiune
sau un ni'el psihic ce cuprinde actele care au fost candva constiente, dar care in prezent
se desfasoara in afara controlului constient. $l este rezer'orul unde se consuma
amintirile automatismele deprinderile ticurile monta(ele intelectuale sau percepti'e
stereotipizate deci toate actele ce au trecut cand'a prin filtrul contiintei s&au realizat cu
efort dar care se afla intr&o stare latenta de 'irtualitate psihica putand insa sa rede'ina
oricand acti'e sa paseasca pragul constiintei.
)ceasta acceptiune transpare din cele mai multe definitii care i s&au dat. )stfel
"ibot a definit subconstientul drept o constiinta stinsa
*&a acreditat si idea ca desi amplasat intre constient si inconstient subconstientul
este orientat mai mult spre constiinta. $l nu este total obscur ci presupune un anumit grad
de transparenta putand fi considerat de aceea o constiinta implicita. )ceasta l&a
determinat pe +reud sa respinga subconstientul desi intr&o prima faza a acti'itatii sale l&a
folosit pentru a desemna prin el inconstientul. )rgumentul adus de +reud era urmatorul,
subconstientul sugereaza ideea unei alte constiinte ca sa spunem asa subterana a unei
constiinte secunde care oricat de atenuata ar fi ramane in continuare calitati'a cu
fenomenul constient. -u alte cu'inte intre constient si subconstient n&ar e.ista o
diferenta calitati'a consecinta e.terna a unei asemenea conceptii o reprezinta excluderea
subconstientului ca nivel de sine statator din structura psihicului.
%ntr&o a doua etapa constientizandu&se nu numai caracterul limitat al definirii
subconstientului ci si consecinta e.terna antrenata de ea la care m&am referit mai sus s&a
trecut la elaborarea unei noi conceptii. /eritul cel mai mare ii re'ine lui 0enri 1allon
care a format inca din 1924 o serie de idei e.trem de interesante cu pri'ire la
subconstient. Pornind de la premisa ca in 'iata psihica a indi'idului constiinta este un
moment foarte fugiti' si foarte particulat mare parte a acesteia desfasurandu&se in afara
ei 1allon isi punea urmatoarea intrebare, cum sa ne reprezentam starile subconstiente3
*tarile subconstientului se modifica deoarece cauzele de care depind nu sunt date
o data pentru totdeauna si pentru toti indi'izii. 4e asemenea ele se modifica datorita
faptului ca intre ele e.ista relatii de cauzalitate si de influenta reciproca.
*ubconstientul este definit de 1allon ca o cerebrate latenta ce are loc sub
simplicitatea aparenta a perceptiilor (1allon 1924)
2. Caracteristicile si rolurile subconstientului
Principalele trasaturi ale subconstientului apar din amplasarea lor topografica
intre constient si inconstient. )cestea sunt,
& latenta si potentionalitatea (continuturile subconstientului se mentin intr&o stare
latenta pana cand 'or fi reacti'ate si disponibilizate de catre constiinta)
& coexistenta cu constiinta (de obicei continuturile subconstientului sunt a alta
e.presie a continuturilor constiintei poate mai concentrata mai condensata ele
neintrand in conflict cu continuturile constiintei ci coe.istand cu aceasta)
& facilitatea, servirea constiintei (subconstientul se pune in slu(ba constiintei
de'ine un fel de ser'itor al ei)
& filtrarea si medierea continuturilor care trec dintr&un ni'el in altul (continuturile
constiintei nu trec decat in inconstienta ci poposesc pentru perioada de timp
mai scurte sau mai lungi in subconstient la fel petrecandu&se lucrurile si cu
continuturile inconstientului care mai inati tranziteaza subconstientul si abia apoi
patrund in constiinta)
!oate aceste particularitati ale subconstientului au fost bine sintetizate de Paul
Popescu 5 6e'eanu care 'orbea de proximitatea subconstientului fata de constiinta si de
compatibilitatea cu ea. )ceasta arata ca desi se amplaseaza intre constient si inconstient
subconstientul este mai aproape de constient iar continuturile sunt mai asemanatoare cu
cele ale constientului decat cu cele ale inconstientului.
Psihologul roman /ielu 7late in %ntroducere in psihologie (2888) merge mai
departe afirmand ca subconstientul nu este un simplu rezer'or si pastrator al faptelor de
constiinta ci are propriile lui mecanisme. $l nu conser'a doar ci poate prelucra,
restructura, crea. -hiar daca la un moment dat constientul scoate la suprafata amintiri
automatiste deprinderi acestea nu 'or fi absolut identice cu cele care au intrat in
subconstient. *ub influenta unor factori (timpul scurs intre introducerea in subconstient si
e'ocare emotiile puternice distragerea de la acti'itatea respecti'a aceasta 'eritabila
amnezie psihica cum o numeste 1allon) amintirile automatismele deprinderile 'or fi
modificate de subconstient tocmai datorita noilor relatii in care acestea intra.
%n concluzie subconstientul nu este un simplu debut al constientului ci dispune
de o fizionomie proprie de continuturi si legitati de functionare bine indi'idualizate.
Experimentele stiintifice arata ca daca conectam creierul unei persoane la un tomograf
computerizat, si ii cerem sa priveasca un anumit obiect, anumite portiuni ale creierului se vor
activa in timp ce priveste obiectul. Apoi li se cere sa inchida ochii si sa-si imagineze acelasi
obiect. Si in timp ce isi imagineaza acelasi obiect, se activeaza aceleasi zone ale creierului, ca si
atunci cand il priveau efectiv.
Aceasta ii face pe oamenii de stiinta sa-si puna urmatoarea intrebare: "Cine vede de fapt
Creierul sau ochii" si "Ce este realitatea Ceea ce vedem prin intermediul creierului, sau ceea
ce vedem prin intermediul ochilor" Si adevarul este ca !virgula" creierul nu face diferenta intre
ceea ce vede efectiv in mediul incon#urator si ceea ce isi aminteste, deoarece in ambele situatii
se activeaza practic aceleasi retele neuronale. Si atunci ne punem intrebarea: "Ce este
realitatea"
Se spune ca atunci cand amer-indienii din insulele Caraibe au vazut navele lui Columb,
apropiindu-se, ei practic nu au putut sa le vada deloc, pentru ca nu semanau cu nimic din ce
vazusera ei pana atunci. Asa ca nu puteau sa le vada. Cand armada spaniola a lui Columb a
a#uns in Caraibe, amer-indienii nu au reusit sa vada navele, chiar daca erau prezente la orizont.
$otivul pentru care n-au vazut navele, a fost ca ei nu stiau, in creierul lor nu exista nici o
informatie referitoare la existenta caravelelor spaniole. Shamanul a privit oceanul si a vazut
valurile cauzate de nave, dar nu se vedea nici un vas. Asa ca a inceput sa se intrebe care era
cauza respectivului efect. Asa ca in fiecare zi mergea si privea marea. %in nou si din nou. %upa
un anumit interval de timp a reusit sa vada navele. & data ce le-a vazut, le-a spus tuturor ca
navele exista. Si pentru ca toti aveau incredere in el, le-au vazut si ei.
'n spatele ochilor, mintii si constiintei noastre se intinde domeniul vast si
necunoscut al subconstientientului, au loc lucruri fascinante. Valoarea de mister a
subconstientului e tocmai farmecul sau. Nu il stim, nu il simtim, iar daca ar trebui
sa il definim ca pe ceva concret ar fi ca si cum ai cere unui peste sa defineasca apa in
care inoatatotusi, in el sunt raspunsurile la cele mai multe din misterele existentei
umane.