Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice semne clinice

Durerea
- reprezinta, probabil cel mai frecvent simptom intalnit in practica medicala.
In general tumorile maligne si tratamentul acestora cauzeaza durere pacientului. Durerea poate aparea atunci cand
tumora comprima structurile osoase, nervoase sau alte organe. Analiza durerii poate fi facuta pe urmatoarele
caracteristici :

Localizarea- ne referim la o zona topografica si nu la un organ.
Iradierea-care poate fi tipica, dand relatii privind organul de origine, sau atipica (angina pectorala).

Caracterul-durere usoara, continua, surda, profunda la nivelul oaselor, poate fi determinata de compresia sau
invazia tumorala la nivelul sistemului osos; afectarea sistemului osos poate fi determinata atat de o tumora cu punct
de plecare osos cat si de o tumora care a migrat de la alt sediu (metastaze osoase); durerea osoasa este cea mai
frecventa durere din cancer. arsura poate fi cauzata de afectarea structurilor nervoase; de asemenea, aceasta durere
poate fi cauzata si de distrugerea structurilor nervoase ca urmare a radioterapiei sau interventiei chirurgicale; durerea
datorata afectarii structurilor nervoase este cea de-a doua cauza, ca frecventa, a durerii in cancer.
Durerea "fantoma" este acea durere sau orice alta senzatie care apare la nivelul unui segment al corpului care a
fost indepartat chirurgical, ca de exemplu la nivelul sanului sau al unui membru. In momentul consultului medical,
este foarte important ca medicului sa i se raspunda sincer si la obiect, atunci cand intreaba despre caracterul durerii.
Intensitatea- intensitatea durerii se poate descrie cu ajutorul unei scale gradate de la 0 la 10, unde 10 reprezinta
durerea atroce, cu cea mai mare intensitate posibila, ce poate fi resimtita de pacient; pentru a veni atat in ajutorul
pacientului cat si al medicului, se recomanda folosirea unui caiet pentru notarea zilelor si a orelor cand durerea se
agraveaza sau se amelioreaza.
Momentul aparitiei durerii: acuta, cronica- cum este resimtita de catre pacient, durata si orice variatie a intensitatii
acesteia.
Factori agravanti- activitatea fizica ( cand medicatia antalgica nu mai este la fel de eficienta la aceeasi doza).
Simptome si semne de acompaniament (tuse, expectoratie, dispnee , greturi, varsaturi, diaree, constipatie, scadere
in greutate, oboseala, paliditate, sange proaspat in scaun, inapetenta, raguseala, hematemeza, melena, disfagie,
modificari tegumentare ,febra, hemoptizie, insomnii, anxietate, tulburari de mers , tulburari de mictiune. Etc.).
Factori care amelioreaza (caldura locala sau medicamente)

Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice - Planurile i regiunile
abdominale

Pentru a putea descrie poziia organelor din interiorul abdomenului, sau localizarea
durerilorabdominale, medicii au considerat util mprirea abdomenului n regiuni delimitate de
planuri imaginare, verticale i orizontale.
Abdomenul poate fi mprit n nou regiuni, care se pot delimita precis. Aceste regiuni sunt
delimitate de dou planuri orizontale i dou planuri verticale (pe linia de mijloc a fiecrei
clavicule).
Cele nou regiuni sunt urmtoarele:

1. Hipocondrul drept (cancer hepatic, cancer de unghi drept colon)
2. Epigastrul (gancer gastric, cancer de pancreas)
3. Hipocondrul stng (cancer splenic, cancer unghi stang colon)
4. Flancul drept (zona lombar)
5.Zona ombilical (iradierea durerii in cancerele de colon)
6. Flancul stng (zona lombar)
7. fosa iliaca dreapt cancer colon si cec)
8. Regiunea suprapubian (hipogastru) si 9.fosa iliaca stanga (cancer sigmoidian si cancer rectal)
Exemplu :Caracterele durerii toracice. Cu ajutorul anamnezei si prin palpare vom
cautamodul de debut : brusc-pneumonie, lent- cancer pulmonar, esofagian ; sediul durerii- la
varful plamanului(cancer), anterior(traheo-bronsita), antero-lateral(pneumonie si pleurezie),
retrosternal (origine cardiaca si cancer esofagian) ; intensitatea mica, moderata, intensa( junghi
totacic in pneumonie) in cancerul pulmonar intensitatea este variabila , intodeauna persistenta si
rebela la tratamentul simptomatic, semne de acompaniament.

Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice


Dispneea
Tulburare a respiratiei tradusa prin senzatia de lipsa de aer (de sufocare) si modificarea
unuia sau mai multora dintre parametri miscarilor respiratorii (frecventa, ritm,
amplitudinea).Dispneea devine o reactie de adaptare a organismului la lipsa de oxigen si acumularea CO2.
Clasificare :
Obstructiva exista un proces obstructiv la nivelul cailor aeriene superioare (stenoze laringiene ,
traheale datoarate edemului glotic, corp strain), amplitudinea respiratiilor este mare si frecventa
mica.- sau un proces obstructiv bronhopulmonar (cancer, tbc, astm bronsic), dispneea este
expiratorie suieratoare si prelungita.
Restrictiva- apare in afectiuni pulmonare care evolueaza cu reducerea suprafetei pulmonare sau
limitarea miscarilor respiratorii (pneumonii, pleurezii, tbc, cancer, pneumotorax).
Dispneea poate evolua cu tahipnee (polipnee), mai mult de 18 respiratii/min, si bradipnee : -
cu expiratie prelungita , suieratoare (wheezing) apare in astm bronsic si edem pulmonar si
cuinspiratie prelungita, dificila insotita de stridor si tiraj (retractie inspitatorie a spatiilor
intercostale, subclaviculare, supraclaviculare).
In raport cu conditiile de producere dispneea poate surveni la efort sau in repaus
Dispneea respiratorie poate fi o dispnee paroxistica (ex. astmul bronsic), permanenta (sclerozele pulmonare,
emfizemul pulmonar), sau pe fondul unei dispnei permanente pot surveni accese paroxistice (ex. astmul bronsic).
Dispneea de origine cardiaca- apare in insuficienta cardiaca si poate aparea in functie de gradul insuficientei
cardiace :
- Usoara disneea apare doar la un efort prelungit.
- Moderata disneea apare la un efort de intensitate mai mica ( ex. mers)
- Severa disneea apare in repaus.

Caracteristicile tumorilor



Tumorile benigne : crestere lenta, circumscrise si incapsulate, neinvazuve si compresive, nemetastatice, mitoze
rare.
Tumorile maligne : crestere rapida , infiltrative si neicapsulate, invazive si distructive, mitoze frecvente.
Mts osoase sunt obisnuite pentru cancerele : pulmonare, mamar, renal, prostatic (55%)
Mts pulmonare : cancer san, tiroida, rinichi.
Mts hepatice: gastric, colorectal, pancreatic, mamar si pulmonar
Mts cerebrale: neo pulmonar (70%), mamar sau melanoma malign.

Manifestari generale paraneoplazice

Tumorile maligne determina semne si simptome clinice prin invazie, obstructie si mase
compresive la nivelul tumorii primare, adenopatiilor regionale si metastazelor. In afara acestor
categorii de manifestari clinice tumorile maligne determina semne si simptome la distanta de
tumora primara, adenopatiile regionalesi metastaze. In ciuda varietatii acestor sindroame,
imprtanta practica a SP este mare deoarece :

Pot constitui primele simptome de aparitie a unui cancer, recunoasterea acestora permite
diagnosticul intr-un stadiu initial (SP nu sunt dependente de stadiul evolutiv al bolii).
Pot simula boala metastazica si descurajeaza astfel aplicarea unui tratament curativ pntru un
canecr localizat.
Complicatiile unui cancer pot fi confundate cu un SP ( metastaze, infectii), contribuind la
intarzierea tratamentului.
Pot fi utilizati ca markeri tumorali pentru a urmari evolutia sub tratament sau pentru a detecta o
recidiva.
In stadiile metastatice de boala, tratamentul SP ar putea fi cel mai bun tratament paleativ.


Sindroamele paraneoplazice

Sindroamele paraneoplazice sistemice, asociate cancerului sunt reprezentate de : febra, amiloidoza, scadere
ponderala, prurit, transpiratii.

1. Sindromul anemie-casexie: apare in cancerele digestive. Nu trebuie confundat cu cel determinat de actiunea
directa a tumorii sau de toxicitatea medicamentelor. Este determinat de secretia de TNF-alfa.

2. Febra : este un simptom frecvent la pacientii cu cancer.
Cauza este adesea medicamentoasa sau infectioasa. Febra paraneolazica este definite ca prezenta cresterii
temperaturii corporale fara o cauza aparenta in cursul unei neoplazii evolutive. Este rebela la tratamentulele
antitermice si antiinfectioase si dispare rapid dupa cura neoplaziei, reaparand in cazul recidivelor. Cancerele cele
mai frecvent responsabile pentru inducerea febrei suunt : boala hodgkin, leucemiile acute, sarcoamele osoase,
tumorile renale. In unele cazuri si cancerele viscerale (gastrice si hepatice primitive sau secundare) pot determina
febra dar mai rar. Remisiunile cele mai frecvente ale febrei sunt observate dupa tratamentul bolii Hodgkin si al
tumorilor renale.

3. Amiloidoza : este legata de acumularea in tesuturi a amiloidui. Amiloidoza recunoaste numeroase cauze non-
neolazice : TBC, sifilis, infectii cronice. In 15% din cazuri poate surveni in boala Hodgkin, limfoame non-Hodgkin,
carcinoame renale de vezica si col uterin. Tabloul clinic este reprezentat de atingerea polivasculara : purpura
cutanata, nodulu subcutanati, macroglosie, alopecie, neuropatie periferica si tulburari neuro-vegetative. Diagnosticul
este bazat pe punerea in evidenta a depozitelor de amiloid pe biopsii de mucoasa rectala si gingivala.


Sindroamele paraneoplazice dermatologice : aparitia lor este precoce permitand descoperirea neoplaziei intr un
stadiu precoce, limitat de boala.

Acantozis nigricans

Acantozis nigricans : apare aproape numai la adulti si aspectul sau clinic este foarte caracteristic. Leziunule tipice
sunt : hiperpigmentare cutanata (gri murdar), sub forma unor pete confluente, in placarde, ruginoase, ce apar
progresiv si simetric in axile, pliurile mari, gat ombilic, santul submamar. Uneori se asociaza si leziuni
papilomatoase ale regiunilor periorificiale si ale mucoaselor, sau cu o keratodermita palmo-plantara cu
pahidermatoglifie. Trebuie facuta diferenta intre AN familiara, benigna (inainte de adolescenta), boli benigne,
endocrinopatii (ex acromegalie, diabet insulino-dependent) sau pseudoAN survenita la obezi sau dupa corticoizi sau
androgeni. AN maligna este cel mai frecvent asociata unui neoplasm gastric(64%)si cancerelor pulmonare (5%).
Precede rareori neoplazia (17%), cel mai frecvent aparand in acelasi timp cu tunora primara (61%)

Sindroame paraneoplazice digestive - Sindroamele de malabsorbtie


Sindroamele de malabsorbtie

Sunt frecvente in cursul patologiei tumorale dar rareori sunt paraneoplazice. Cauze : chirurgie
digestiva, tumora primitiva, prin insuficienta biliara (cancere hepatice, cancere si compresuni
biliare ale cailor biliare), hiposecretii gastrice, cancere gastrice, cancere de pancreas, prin
infiltratie intestinala (limfoame). Anomalia histologica cea mai frecventa este o atrofie
vilozitara partiala, uneori asociata cu leziuni ale submucoase. Gravitatea malabsorbtiei nu este
corelata cu severiataea atingerii histologice. Tratamentul cuprinde pe langa cura neoplaziei si
admnistrarea de vitamine, oligoelemente si substante nutritive.

Sindroame paraneoplazice digestive - Anorexia

Anorexia

Anorexia- lipsa completa a poftei de mancare, ce se poate manifesta la toate alimentele sau poate fi selectiva
(clasica aversiune pentru carne din cancerele digestive). Anorexia poate fi adevarata (datorata unei boli) sau falsa
(din afectiunile psihice).


Sindroame paraneoplazice digestive - Disfagia

Disfagia

Disfagia : inghitirea cu dificultate fie a alimentelor solide, fie chiar a lichidelor. Trebuie deosebita de durerea la
inghitire care se numeste odinofagie si de dificultatea la trecerea alimentelor din gura in faringe- tulburare ce apare
in boli neurologice, musculare sau ORL. Disfagia poate fi resimtita ca un \"nod in gat\"- de obicei fiind determinata
de anxietate sau poate apare in partea de sus, mijlocie sau joasa (in capul pieptului) a esofagului.
De obicei, patologia digestiva determina disfagie joasa (boala de reflux, cancerul esofagian,). Uneori, disfagia apare
prin comprimarea esofagului din exterior de catre ganglioni limfatici mariti, afectiuni pulmonare sau chiar de catre
inima marita. De asemenea, trebuie sa fim atenti la ce apare disfagia: numai la alimente solide, la lichide sau la
ambele si daca totusi trece, cu efort, bolul alimentar sau lichidele sau nu trece deloc. Disfagia este progresiva, in luni
sau ani in caz de stenoze benigne esofagiene si se dezvolta rapid in cazul cancerului esofagian (cand este insotita de
scadere masiva in greutate in timp scurt, anemie si chiar hemoragie digestiva superioara).





Sindroame paraneoplazice digestive - Greata

Greata

Greata : senzatia de discomfort in partea de sus a abdomenului, uneori cu ameteli si transpiratii, urmata uneori de
voma care o calmeaza.Apare in colica biliara, colecistita, apendicita, colica renala, ulcer, pancreatita dar si in
sarcina, migrena, boli neurologice sau renale.


Sindroame paraneoplazice digestive - Varsatura

Varsatura

Varsatura : voma precedata de senzatia de greata. Poate fi cu alimente, cu suc gastric (spuma
alba sau galbena), cu bila (verzuie si cu gust amar) sau chiar cu sange rosu sau negricios (ca un
zat de cafea). Daca varsam cu sange trebuie sa ne prezentam imediat la medic! Trebuie
diferentiata de regurgitatii, care reprezinta refluarea continutului gastric in esofag sau gura, fara
efort de varsatura sau greata. Exista multiple cauze de varsatura.

1. cauze abdominale- dispepsia, ulcerul, pancreatita, hepatita acuta, colecistita acuta, apendicita,
ocluzia intestinala.
2. cauze sistem nervos central- migrena, accidentele vasculare, meningitele, hipertensiunea
intracraniana (cand varsatura se produce in jet, fara greata anterior).
3. cauze ORL- otitele.
4. cauze metabolice- sarcina, diabetul, hipercalcemia, hipertiroidia, boala Addison
5.cauze infectioase- gastroenteritele acute.
6. medicamente- citostaticele, antiinflamatoriile, medicatia antidiabetica, contraceptivele orale,
digoxina, eritromicina, miofilinul, sulfasalazina, anticonvulsivantele.
7.cauze diverse- ingestia acuta de alcool in cantitate mare, infarctul, insuficienta cardiaca,
anxietatea, bulimia.


Sindroame paraneoplazice digestive - Scaderea ponderala
Scaderea ponderala

Scaderea ponderala : pentru a avea semnificatie , trebuie sa fie de minim 10 kg in 6 luni sau mai multe kg in timp
scurt, fara sa fi tinut regim de slabit. Aceasta slabire accelerata este caracteristica neoplaziilor. Insa, scadere
ponderala (nu atat de accentuata) apare si in starile febrile prelungite, diaree, varsaturi de diverse cauze. Caracterul
paraneoplazic este evident deoarece acestea apar inainte descoperirii neoplazei si dispar odata cu excizia tumorii.
Aceste simptome pot rezulta si ca urmare a actiunii tumorale directe. Anumite date experimentale sugereaza faptul
ca malnutritia singura nu poate explica casexia la cancerosi. Consecinta fiziologica a malnutritiei consta intr o
reducere a metabolismului bazal si a consumului caloric.


Sindroame paraneoplazice digestive - Tulburarile de gust

Tulburarile de gust

Tulburarile de gust sunt in general reprezentate de o aversiune fata de carne, alimente proteice. Reglarea senzatiei
de foame si a satietatii implica mecanisme complexe ce sunt perturbate la pacientii cu cancer. Sunt implicate
substante active biologic eliberate de tumora si intestin implicate in mecanismele de reglare ale foamei si satietatii,
gustului si metabolismelor.

Sindroame paraneoplazice digestive - Constipatia

Constipatia
Constipatia : eliminarea cu efort a unui scaun tare sau eliminarea 1 scaun la 3 sau mai multe zile Atunci cand avem
scaun la 4-5 sau mai multe zile, procesul de deshidratare al materiilor fecale in colon este intens, rezultatul fiind
eliminarea unor sfere mici, dure, inchise la culoare, denumite scibale .Daca evacuarea se insoteste de contractii
spastice ale colonului, scaunul va avea aspect filiform (ca un creion) sau este fragmentat .
Insa, si in cancerul de rect aspectul va fi ca o panglica, insa evolutia este insotita si de eliminarea de sange rosu sau
mai inchis la culoare, scadere mare in greutate, senzatia de evacuare incompleta. ocluzia intestinala. Evacuarea se
face de obicei prin clisme energice. Uneori, desi persoana este constipata, are diaree prin iritatia produsa de materiile
fecale asupra mucoasei colonului. Fecalomul reprezinta o aglomerare a materiilor fecale in rect, apare mai ales la
varstnici si poate mima elimina mai mult mucus decat scaun) - falsa diaree.
In general, daca pacientul se stie de ani de zile cu constipatie iar recent s-a agravat aceasta (adica iese la mai multe
zile decat de obicei sau apar simptome care nu existau inainte- mai ales sangerarile) sau este vorba despre cineva
care avea tranzit normal iar acum este constipat de cateva luni, trebuie investigata aceasta constipatie, deoarece
exista riscul de a fi determinata de un cancer colo-rectal.
In plus, daca avem simptome digestive , este bine sa verificam mereu aspectul scaunului, astfel putand observa orice
modificare si o putem relata medicului.

Sindroame paraneoplazice digestive - Diareea

Diareea


Diareea : eliminarea a mai mult de 3 scaune moi sau explozive sau apoase in 24 ore. Diareea poate fi acuta (tine
cateva zile) sau cronica (peste 3 saptamani) iar scaunele si simptomele de insotire sunt variate :
1. febra, varsaturi, colici abdominale si scaune numeroase, apoase, ce duc la deshidratare- in toxiinfectiile alimentare
(frecvent , mai multe persoane care au consumat acelasi produs prezinta aceleasi simptome)
2. scaune de volum mic, cu mucus si sange, numeroase- in dizenterie

3. scaune apoase, extrem de multe, de volum mare, cu deshidratare rapida si deces daca nu se intervine rapid- in
holera
4. scaune moi, fara sange, de fapt pacientul are un scaun normal, dimineata, urmat de 2-3 evacuari moi, chiar cu
resturi alimentare nedigerate, fara febra sau sange sau scaunele sunt explozive, dupa ingestia de alimente
fermentative. Poate exista alternanta diaree-constipatie. Foarte rar scaunele sunt nocturne si nu apare scaderea in
greutate- in intestinul iritabil
5. scaune de volum mare, pastoase, lucioase, cu bule de grasime plutind in apa toaletei- in pancreatita cronica dar si
in diferite sindroame de malabsorbtie ce evolueaza cu absorbtie deficitara a lipidelor (celiachia)
6. scaune numeroase, cu mucus, sange rosu sau partial digerat si chiar puroi- in bolile inflamatorii intestinale
7. scaune moi, cu sange rosu sau partial digerat, ziua si noaptea, asociate cu dureri abdominale ce apar si noaptea,
trezind bolnavul din somn, scadere mare in greutate in timp scurt- cancer colonic

Sindroame paraneoplazice digestive - Inapetenta

Inapetenta

Inapetenta : reprezinta lipsa poftei de mancare. Nu e acelasi lucru cu evitarea alimentatiei datorita durerii
abdominale! Poate fi determinata de majoritatea bolilor digestive, dar apare si in boli infectioase, cardiace, renale
sau de sistem nervos.

Manifestari renale paraneolazice

Manifestari renale paraneolazice

Manifestari renale paraneolazice : atingerile renale sunt frecvente la pacientii cu cancer. Mai frecvent se intanesc
afectiuni praneoplazice precum : actiunea directa a tumorii renale (obstructie de cai urinare, invazie renala),
dezechilibre elecrolitice (calciu ac. Uric, potasiu) si volemce legate de tumora sau de tratamentele oncologice. SP
sunt reprezentate in special de leziuni glomerulare. Aceste SP se manifesta cel mai frecvent printr-un sindrom
nefrotic. Diagnosticul este relevat de prezenta unei proteinurii superioare la 3 g pe 24 ore. Acestea preced de obicei
descoperirea neoplaziei ce trebuie cautata in prezenta unui sindrom nefrotic ce survine la varstele de 50-60 ani.
Cancerele frecvent asociate cu lezuni glomerulare sunt : b Hodgkin. Sindroamele paraneoplazice renale se pot
manifesta si ca sindrom nefrotic datorat unei amiloidoze renale.

Cancerul bronho-pulmonar

Cancerul bronho-pulmonar

Etiologie : marea majoritate a cancerelor pulmonare sunt cauzate de carcinogeni si promotori tumorali asimilati prin
fumat. Riscul de a face cancer creste de 13 ori la fumatorii activi si de aproximativ 1,5 ori in urma expunerii pasive,
indelung la fumul de tigara.
In timp ce cancerul pulmonar nu este acreditat ca fiind o boala genetica, mai multe studii au aratat ca celulele
canceroase au dobandit un numar mare de leziuni genetice, inclusiv activarea unor oncogene dominante si
inactivarea oncogenelor recisive sau supresoare tumorale.

Manifestari clinice si mod de prezentare
Semnele si simptimele sunt date de cresterea locala a tumorii, invazia sau obstructia structurilor adiacente,
extinderea in ganglionii limfatici regionali prin diseminare limfatica, dezvoltarea metastazelor la distanta dupa
diseminarea hematogena sau apar ca efect general (sdr. Paraneoplazic).

Semne si simptome secundare dezvoltarii endobronsice : tusea, hemoptizia, weezing-ul, stridor, dispnee.

Semne si simptome secundare cresterii periferice a tumorii primare : durere prin interesarea pleurei, tusea,
dispneea de tip restrictiv.

Semne si simptome secundare extinderii regionale a tumorii in interiorul toracelui prin contiguitate sau prin
metastazare la ganglonii limfatici regionali : obstructia traheii, compresia esofagului, cu disfagie, paralizia nervului
laringian recurent, cu raguseala, paralizia nervului frenic, cu ascensiunea hemitoracelui, dispnee si paralizia nervului
simpatic cu sindromul Horner (enoftalmie, ptoza palpebrala, mioza, absenta ipsilaterala a transpiratiei). Sdr.
Pancoast : durere in umar, care iradiaza pe marginea ulnara a membrului superior, adesea cu distructia radiologica a
primelor 2 coaste.

De obicei cele 2 sindroame coexista. Alta consecinta a extinderii regionale a tumorii este sindromul de vena cava
superioara prin obstructie vasculara. Extensia pericardica si cardiaca duc la tamponada si artmii sau insuficienta
cardiaca. Obstructia limfatica duce la revarsate pleurale, iar diseminarea limfatica in plaman duce la hipoxemie si
dispnee.

Metastazele care pun probleme clinice : mts cerebrale - dau deficit neurologic, mts osoase - dau durere si fracturi
patologice, mts hepatice - dau obstructie biliara si durere.

Sindroame paraneoplazice

Simptome sistemice : anorexia, casexia, pierderea in greutate, febra si pierderea imunitatii. Sindroame endocrine:
hipercalcemia si hipofosfatemia, hiponatremia, hipokaliemie.
Sindroamele tesutului conjunctiv-osos: hipocratismul digital.
Sindroame neurologice si miopatice : includ sdr. Lambert : miastenie si cecitate retiniana.
Manifestari cutanate : acantosis nigricans. Mai apare sindromul nefrotic si glomerulonefrita.

Diagnostic
Screening-ul pentru cancerul pulmonar al persoanelor cu risc ridicat (barbati peste 45 ani fumatori a 40 tigari pe zi)
prin citologia sputei si radiografii toracice s-a dovedit ineficient.
-radiografie toracica la pacientul care prezinta simptomatologie caracteristica.
Odata ce semnele, simptomele sau studiile de screening sugereaza cancer pulmonar, este necesara stabilirea unui
diagnostic histologic de malignitate. Este necesara prelevarea de tesut tumoral prin biopsie bronsica sau
transbronsica sau din piesa operatorie din timpul interventiei chirurgicale de rezectie a tumorii sau prin biopsie
percutana a unui ganglion limfatic marit.

Tratament
Dupa stabilirea diagnosticului histologic si a stadiului anatomic si fiziologic, poate fi formulat modul de tratament.
Pacientii vor fi incurajati sa renunte la fumat.
Interventia chirurgicala : pentru cancerul pulmonar cu alte tipuri de celule decat cele miciforma localizata stadiul
I( T1-T2 N0M0) si II(T1-T2 N1M0) la cei care pot tolera operatia si in stadiul IIIA (T3N0-1Mo sau T1-3N2M0) la
pacientii cu varsta acceptabila, functie cardiaca favorabila.
Pacientii cu ganglioni limfatici mediastinali prinsi bilateral (N3), cu interesarea extracapsulara a ganglionilor sau cu
ganglioni fixati sunt considerati in afarara resurselor chirurgicale.

Chimioterapia (preoperatorie)- da un raspuns tumoral bun in 50% din cazuri si aduce multi pacienti din cei care
raspund in stadiul rezecabil.

Radioterapia pacientii in stadiul III si cei aflati in stadiul I si II care refuza interventia chirurgicala sau care nu
sunt candidati la o operatie rezectie pulmonara din motive medicale, vor face radioterapie cu intentie curativa.

Cancerul pulmonar cu celule mici- pacientii cu acest tip de cancer, netratati, au o supravetuire medie de 6-17 sapt.
In timp ce pacientii care prmesc chimioterapie au o supravetuire medie de 40-70 sapt. Scopul tratamentului este
regresia clinica completa a tumorii.

Chimioterapia in prezent se utilizeaza combinatia de cisplatin si etoposide administrata la 3 saptamani in
ambulator. Dupa 6-8 cicluri se evaluiaza pacientii daca au intrat in remisiune clinica completa.

Radioterapia -in doza mare se aplica la nivelul creierului la pacientii cu metastaze cerebrale.

Tratament combinat- majoritatea pacientilor avand cancer pulmonar cu celule mici stadiul limitat trebuie sa
primeasca terapie combinata cu etoposide si cisplatin si radioterapie concomitenta. Pentru boala extinsa nu se
recomanda radioterapie.
In timp ce rezectia chirurgicala NU este o interventie de rutina recomandata in cancerul cu celule mici, unii pacienti
indeplinesc criteriile pentru rezecabilitate (stadiul I si II fara ganglioni mediastinali).

Cancerul gastric

Cancerul gastric

Etiologie : dieta a fost cel mai studiat factor de risc, consumul de alimente conservate, afumate
si condimentate. O alimentatie sarata este un factor de risc iar aportul de fructe si legume
proaspete este protector.
Infectia cu H.pylori determina anticorpi tip ig G si creste de 6 ori riscul de cancer gastric.
Ulcerul gastric este un marker pentru dezvoltarea in continuare a cancerului gastric, cu cresterea
riscului de 1.8 ori. Alti factori : Gastrita atrofica produsa de H.pylori, fumatul, gastrectomia
partiala in antecedente ,expunerea la radiatii, grupul de sange A, substante toxice.

Tipuri :
- Schiros intereseaza toate straturile stomacului (stomac in tub de sticla).
- Cu localizare superficial
- Polipoid
- Ulcerativ
Majoritatea tumorilor gastrice apar intr-un stomac cu hipoclorhidrie.
Cancerul gastric are o predispozitie mare de metastazare precoce.
Manifestari clinice
Anorexia cu scadere ponderala este cel mai frecvent semn el aparand la peste 95% din cei
diagnosticati cu cancer gastric. Pacientul este relative asimptomatic pana cand exista o interesare
importanta a peretelui gastric si a viscerelor adiacente sau metastaze. Hematemeza masiva apare
la mai putin de 5% din pacienti, desi anemia si sangerarile oculte prin scaun sunt
frecvente. Greata si varsaturile apar cand cancerul obstruiaza pilorul. Disfagia este simptomul
dominant, atunci cand cancerul este localizat la nivelul cardiei. Durerea este o acuza tardiva.
Sensibilitatea abdominala este un semn rar, dar se poate palpa frecvent o masa tumorala
abdominala (50%). Hepatomegalia poate sa apara sugerand prezenta metastazelor.
Insamantarea peritoneala poate cauza aparitia ascitei masive. Semne de neoplasm avansat :
ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara stanga sau un nodul metastatic ombilical.
Diagnostic
Endoscopia flexibila gastrointestinala superioara, permitand si biopsia cu efectuarea examenului
histipatologic. O radiografie cu bariu e recomandata in suspiciunea de schir.
CT abdominal de etaj superior se face pentru stadializarea preoperatorie.
Laparoscopia este folosita pentru determinarea metastazelor mici intraperitoneala sau hepatice
care nu au fost vizualizate la CT.
Cancerul gastric precoce este limitat la mucoasa sau submucoasa indiferent de interesarea
sau nu a ganglionilor limfatici.
Tip I- leziune exofitica proeminenta in lumenul gastric.
Tip II- varianta superficiala : IIA - elevata (inaltimea nu depaseste grosimea mucoasei
adiacente), IIB plata, IIC- subdenivelata , are aspect erodat (nu da ulceratie profunda)
Tip III- leziuni excavate, care se pot extinde in musculara proprie, dar fara invazie.
Tratament
Este in primul rand chirurgical. Radio- si chimioterapia sunt putin utile, dar numai in scop
paliativ. Un procedeu curativ pentru cancerele gastrice precoce necesita ca marginile rezectiei sa
fie in tesut sanatos. Cea mai frecventa operatie este gastrectomia radicala subtotala. Se excizeaza
50-85% din stomac, 2 cm din duodenul proximal, ganglionii limfatici asociati, mezenterul iar
continuitatea este restabilita utilizand o gastrojejunostomie.

Cancerul de san

Cancerul de san
Factori de risc
Factori de mediu : iradierea regiunii toracice, alimentarea bogata in proteine, grasimi,
expunerea sanilor la radiatt UV, traumatisme mamare mici si repetate, alcoolul, stresul,
contraceptivele orale (mai mult de 10 ani).
Factori endogeni : varsta (45-49 ani) si al 2 lea varf 60-69 ani, menarha precoce (12 ani),
menopauza tardiva (dupa 55 ani), nuliparitatea, obezitatea, tumori benigne mamare
(fibroadenomul), deficite imune, excesul de estrogeni.

Factori genetici :sindromul de agregare familiala, descendentele unor mame cu cancer mamar
au risc de 2 ori mai mare de a face acelasi tip de cancer, mai ales daca a fost bilateral.
Semne caracteristice : coaja de portocala, edem, ulceratie cu suprainfectie si hemoragie.
Evolutia regionala se traduce prin aparitia adenopatiei axilare, iar atunci cand ganglionii limfatici
subclaviculari sunt invadati apare blocajul limfatic ce determina edemul sanului si bratul gros de
partea bolnava. La distanta poate da metastaze pe cale limfatica si sangvina, sediul cel mai
frecvent fiind plamanul, sistemul osos, ficatul, ovare, SNC.
Examenul clinic- inspectia : necesita o buna lumina, cu bolnava in ortostatism sau in pozitie
sezand, mai intai cu bratele pe solduri si apoi cu ele ridicate deasupra capului sau aduse la ceafa.
Se observa comparativ : volumul celor 2 sani, existenta unor proeminente
anormale sau depresiuni, starea tegumentelor -ne intereseaza culoarea, edemul cutanat,
dilatarea venelor subcutanate. Se inspecteaza cu atentie mamaelonul si areola putand apare
anomalii de forma, volum, retractie sau devierea mamelonului, cruste, eroziuni sau ulceratii. Se
inspecteaza fosele supraclaviculare si regiunile axilare.
Palparea este cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamare.
Regului : se executa cu delicatete cu palma intinsa si degetele reunite, explorand sanul in
intregime de la stern pana la marginea marelui dorsal si de la clavicula la santul submamar.
De obicei tumora maligna este dura si cu limite difuze. Se vor aprecia raporturile tumorii cu
tegumentele si cu planurile profunte. Aderenta completa la piele realizeaza aspectul de coaja de
portocala. Daca sanul este imobil pe torace chiar si atunci cand muschiul pectoral este relaxat se
considera fixare la peretele toracic.
Simptome : tumora palpabila, durere, scurgeri mamelonare, eczematizari, eroziuni ale
mamelonului si areolei, retractia tegumentului sau mamelonului, adenopatia axilara, roseata
tegumentului (poate fi singurul semn de debut al cancerului mamar).
Diagnostic paraclinic
Mamografia trebuie efectuata bilateral si se foloseste pentru depistarea cancerului
asimptomatic.
Ecografia ultrasonica-permite diferentierea maselor lichide de cele solide, masurarea certa a
dimensiunilor. Alte tehnici : CT, RMN, scintigrafie.
Laborator nivelul antigenelor CA15-3, TAG-72.
Diagnosticul de certitudine se pune -prin excizie sectorala mamara cu examen histopatologic la
gheata pentru cazurile cu indicatie initial chirurgicala si prin examen citologic din aspiratul
obtinut prin punctie cu ac fin pentru toate cazurile la care chirurgia NU este prima secventa
terapeutica (citologia arata numai malignitatea nu si tipul histologic).

FORME CLINICE

1. Cancerul mamar nepapabil (infraclinic). Nu se evidentiaza la examenul clinic.
2. boala Paget a sanului. Se caracterizeaza prin prurit, eritem apoi ulceratie mamelonara. Periodic
ulceratia se acopera de scoame ce da impresi de falsa vindecare.
3. cancerul mamar ocult cu debut axilar.
4. cancerul multicentric are mai multe localizari diseminate in glanda mamara.
5. cancerul evolutiv se caracterizeaza prin evolutie rapida.
6 mastita acuta carcinomatoasa este forma cea mai grava - caracterizat prin fenomene
inflamatorii care la debut pot fi limitate ulterior cuprinzand tot sanul. Nu exista tumora palpabila
ci doar cresterea consistentei sanului.
7 schirul mamar apare la varsta inaintata. Are evolutie lent progresiva si determina retractia
tegumentelor perilezionale, ajungand pana la retractia globala a sanului.
8. cancerul mamar asociat cu sarcina.
9 cancerul mamar bilateral
10.cancerul in cuirasa se manifesta prin ingrosarea si indurarea tegumentelor sanului care dau
aspect de platosa cu puncte rosii violacee diseminate.
11.cancerul mamar la barbat.
Pana la varsta de 30 de ani se recomanda autoexaminarea lunara a sangelui. Intre 30 - 40 ani se
recomanda examen clinic efectuat de un medic specialist odata pe an cu efectuarea unei
mamografii la primul examen. Intre 40 si 49 de ani o manografie la doi ani si examen clinic
anual. Peste 50 ani examen clinic si manografie anual.

TRATAMENT CHIRURGICAL

Mastectomie radicala isi propune indepartarea in bloc a sanului, a muschilor pectorali si a
tesutului linfoganglionar axilar.
Are in prezent indicatii restranse numai pentru cazurile cu extensie la muschii pectorali sau
invazia masiva a axilei.
Chirurgia conservatoare alternativa a mastectomiei pentru stadiile putin avansate, isi propune
sa pastreze sanul cat mai putin modificat deci sa evite mutilarea.
Chirurgia ganglionilor axilar ganglionii axiali sunt frecventi sediul metastazelor cancerului
mamar. O treime din bolnave in stadiul T1 si aproape o jumatate din T2 au invazie ganglionara
axiala.
Radioterapia in prezent se foloseste aparatura cu energii inalte. Iradierea se aplica fie operator
fie postoperator, doza medie fiind de 45-50 Gy pe volum tinta (glanda mamara sau perete
toracic, ganglioni mamari interni, ganglioni axiali, ganglioni supra si subcaviculari).
Radioterapia este o componenta esentiala a tratamentului conservator a cancerului mamar.
Controlul local eficient al bolii nu poate fi obtinut decat asociind iradierea cu chirurgia limitata
(care conserva sanul)
Chimioterapia poate fi adjuvanta, consolidand rezultatele obtinute dupa interventia
chirurgicala si/sau radioterapia, neodjuvanta in tumorile avansate sau in tumorile mici sau
agresive, sau poate fi paleativa. Drogurile cele mai eficiente sunt : Ciclofostamida,
Methotrexatul, cisplatinul si Adriamicina.
Hormonoterapia se foloseste antiestrogeni : tamoxifenul blocheaza receptorii hormonali. Se
recomanda administrarea cel putin 2 ani.

Cancerul ovarian

Cancerul ovarian
Tumori benigne
Chisturi non-neoplazice
Chisturi foliculare : foliculii se pot rupe determinand iritatie peritoneala acuta, se pot torsiona,
producand infarctul ovarului sau al trompei si ovarului sau pot regresa spontan.
Chisturile corpului galben : aceste chisturi pot atinge dimensiun de 10 -11 cm. Se pot rupe
determinand hemoragie severa si uneori colaps vascular prin pierdere de sange.
Simptimele si semnele fizice ale acestor chisturi le mimeaza pe cele ale sarcinii ectopice.
Endometrioamele : aceste reprezinta majoritatea ,, chisturilor ciocolatii .
Tumori nefunctionale
Chistadenoamele : seroase au perete translucid, contin lichid clar. Frecvent au pedicol si pot
torsiona conducand la dureri si infarct.
Mucinos : contine material vascos, gelatinos. Este mai putin probabil sa fie malgne comparativ
cu cele seroase.
Teratomul matur : tumori cu celule germinale . contin frecvent mase calcificate si uneori se pot
observa pe radiografiile abdominale dinti sau fragmente osoase.
Sindromul Meig : acesta se refeta la ascita cu hidrotorax observate in asociere cu tumori
ovariene cu elemente fibroase, de obicei fibroame. Acumularea de lichid se observa mai
frecvent la fibroamele ovariene mai mari de 6 cm.
Tumori functionale
Tecoamele : de obicei secreta hormoni estrogeni, insa nu toate.
Tumori cu celule Stertoli-Leydig : au potential malign, se asociaza cu secretie de androgeni si
masculinizare.
Struma Ovarii : acest termen se refera la prezenta de tesut tiroidian in ovar. Acest tesut poate sa
produca uneori tabloul clinic de hipertitoidism.