TESTAMENT

de Tudor Arghezi
Poet al atitudinilor lirice si al abisurilor infernale, Tudor Arghezi a ramas intotdeauna acelasi
netulburat poet, in inima caruia, ca intr-un potir de sfanta impartasanie, totul se santifica si se armonizeaza.
Nu e in literatura noastra al doilea care sa manuiasca, cu aceeasi dextera simplicitate, crinul si matraguna,
seraful si diavolul, litania si blestemul. Versul sau e cand suspini si cand apa tare, cand punte spre
paradisuri nevinovate si cand tunel spre bolgiile dantesti. ! Perpessicius
APARITIE
Poezia Testament de Tudor Arghezi se afl" #n fruntea primului volum de poezii, Cuvinte
potrivite $%&'() *i constituie poezia sa programatic", poate cea mai cunoscut" art" poetic" din lirica
rom+neasc". Alte poezii programatice sunt Portret, Rug de sear, Ia aminte.
,onceptul de art" poetic" exprim" un ansamblu de tr"s"turi care compun viziunea despre lume *i
via-" a unui autor, despre menirea lui #n univers *i despre misiunea artei sale, #ntr-un limba. literar care-l
particularizeaz".
TEMA
Tema poeziei Testament exprim" concep-ia despre art" a lui Arghezi *i define*te programatic
#ntreaga crea-ie liric" a poetului, #n care cuv+ntul este atotputernic, st"p+n absolut al universului, iar opera
literar" este rodul harului divin *i al trudei.
IDEEA POETICA
/deea fundeamentala este legatura dintre generatii.
TITLU Testament este sugestiv pentru ideea fundamental" a poeziei, aceea a rela-iei spirituale
dintre genera-ii *i a responsabilit"-ii urma*ilor fa-" de mesa.ul primit de la str"buni. 0e asemenea, titlul
ilustreaz" *i #n sens propriu faptul c" poezia este un act oficial #ntocmit de poet, prin care las" mo*tenire
urma*ilor opera sa literar"1 Nu--i voi l"sa drept bunuri dup" moarte, 2 0ec+t un nume adunat pe-o carte.
STUCTURA COMPOZITIONAL
Poezia este alcatuita din cinci strofe cu un numar variabil de versuri1 3, 4, %3, %5, 3. ,uv+ntul cheie
este cartea, cuvant simbolic si sinonim cu hrisovul.
DE-CONSTRUCTIE HERMENEUTIC
Poezia #ncepe printr-o nega-ie, care are rolul de a accentua valoarea deosebit" a mo*tenirii, opera
literar", bunul cel mai de pre- al poetului, pe care acesta o las" prin testament viitorimii, accentu+nd faptul
c" ea constituie o acumulare spiritual" de la str"bunii mei, realizat" cu mult efort *i #n mod evolutiv1
Prin r+pi *i gropi ad+nci 2 6uite de b"tr+nii mei pe br+nci
0ialogul imaginar dintre tata si fiu poate fi generalizat ca semnificatie, deoarece, prin
intermediul termenului ce marcheaza un raport filial, Arghezi se refera nu numai la propiul copil, ci si la
cititorul creatiilor sale. Pentru scriitor nici un bun material nu poate fi comparabil ! ca valoare ! cu
renumele spiritual al unui zamislitor de literatura si de arta in genere. 0e aceea, el a lasat mostenire atat
fiului, cat si cititorilor sai numele lui adunat pe-o carte. Arghezi este pe deplin constient ca ! prin vocea
artistului ! si-au exprimat nazuintele si durerile strabunii sai. Aceasta calitate a artistului de a deveni,
prin talent, exponentul clasei sociale din randurile careia provine, este mentionata explicit si in opera lui
7ctavian 8oga. 9xperienta spirituala, mostenita de poet de la generatiile anterioare, va fi oferita urmasilor
ca un posibil model moral. 0ificultatile cu care stramosii s-au confruntat de-a lungul timpului sunt numite
metaforic rapi si gropi adanci, la suprafata carora ei au urcat pe branci, adesea loviti, dar nu
ingenuncheati de istorie. 8eneratiile tinere vor prelua, din experienta trecutului, acele exemple care merita
sa fie respectate si urmate. Poetul apreciaza ca versurile lui vor constitui o treapta, pe care fiul sau o va
urca pentru a desavarsi cunoasterea vietii si a spiritului omenesc. Totoadata, il indeamna pe fiul spiritual sa
aseze opera poetului la capatai, asa cum credinciosul apreciaza :ilbia drept modelul crestin calauzitor
al existentei sale inchinate lui 0umnezeu. ,reatia literara argheziana se confunda intentionat cu
hrisoavele istorice, in care au fost notate faptele devenirii acestui popor si ale existentei robilor
anonimi care au faurit istoria nationala.
Are loc evolutia de la biologic la social apoi la intelectual1 cartea mea-i fiule o treapta.
0escendenta in plan istoric este sugerata de lexemele1 batranii, strabunii, robii. Poetul se
subordoneaza atat generatiilor anterioare cat si celor viitoare pentru ca se considera un intermediar, ceea ce
confera continuitate actului creator. Pe de o parte sunt1 batranii, strabunii, robii ! ;obul ! <iul,
0omnul
=andru de ascendenta lui rurala, de faptul ca provine dintr-o familie de tarani legata intim de istoria
si de traditiile acestui pamant, el evoca veacurile ce s-au succedat si care au fost marcate de sudoarea
muncii miilor de tarani ramasi necunoscuti, care nu s-au clintit de pe aceste meleaguri.
Poetul a cunoscut in profunzime limba.ul taranilor, in care a descoperit intelesuri si virtuti poetice
nebanuite. 0in graiul firesc al oamenilor simpli, care isi indeamna vitele la munca ogorului, Arghezi a
imaginat cuvintele potrivite care au alcatuit universul sau liric. /n mod simbolic, unealta agricola
traditionala numita sapa a fost transformata in condei, iar brazda pamantului roditor a devenit
calimara si izvor pentru inspiratia creatoare. 9fortul poetic a fost de durata, deoarece cuvintele au
capatat intelesuri noi, numai dupa ce au fost framantate mii de saptamani.
Continuarea tradiiei strune, continuarea operei #nf"ptuite de str"mo*i constituie o treapt" #n
evolu-ia spiritual" a omenirii, simbolizat" aici prin fiule, o adresare direct", care d" poeziei un ton
familiar, intim, ce apropie genera-iile trecute de viitorime1 >i care, t+n"r, s" le urci te-a*teapt", 2 ,artea
mea-i, fiule, o treapt".
,a mesager al trudei *i durerii str"bunilor, poetul a*eaz" cartea la c"p"t+iul civiliza-iei omene*ti,
cu #ndemnul, din nou adresat direct, de a respecta acest bun spiritual *i a-l duce spre progres1 A*az-o cu
credin-" c"p"t+i, 2 9a e hrisovul vostru cel dint+i
9volu-ia spiritual" este ilustrat" prin instrumentele pe care poetul le enun-" #n poezie, de la munca
fizic", sapa *i brazda, omenirea a progresat c"tre o activitate intelectual", condei, c"limar"1 ,a s"
schimb"m acum, #nt+ia oar", 2 6apa-n condei *i brazda-n c"limar"
?imba.ul poetic vine din vorbirea b"tr+nilor, din limba popular", 0in graiul lor cu-ndemnuri pentru
vite, din care poetul a ivit cuvinte potrivite, ceea ce constituie o m"rturisire de credin-", c"reia #i
r"m+ne devotat. /nova-ia stilistic" arghezian" face ca poetul s" valorifice cuvintele #n sens estetic, s" le dea
o nou" semnifica-ie, #ntruc+t cuv+ntul este la Arghezi atotputernic1 ?e-am pref"cut #n versuri *i-n icoane. 2
<"cui din zdren-e muguri *i coroane, 2 Veninul str+ns l-am preschimbat #n miere, 2 ?"s+nd #ntreag" dulcea
lui putere.
,uv+ntul arghezian este omnipotent, el poate s" m+ng+ie sau s" pedepseasc", s" aline sau s"
oc"rasc"1 Am luat ocara, *i torc+nd u*ure 2 Am pus-o c+nd s"-mbie, c+nd s"-n.ure.
9xperienta trudnica, anonima si mereu identica cu sine a plugarilor romani a fost innobilata de poet
si transformata in versuri, icoane, muguri si coroane $enumeratie metaforica). Amagirile poetului,
indignarea si suferinta, al caror venin l-a gustat de-a lungul vietii, s-au transformat in mierea
cunoasterii ! expresie a artei poetice care invinge vicisitudinile existentei reale.
,uv+ntul este divin, este dat de la 0umnezeu, poetul f"c+nd trimitere la :iblie, unde se spune c"
mai #nt+i a fost cuv+ntul, iar genera-iile viitoare au datoria de a-l p"stra *i a-l #n"l-a1 Am luat cenu*a
mor-ilor din vatr" 2 >i am f"cut-o 0umnezeu de piatr", 2 @otar #nalt, cu dou" lumi pe poale, 2 P"zind #n
piscul datoriei tale.
Poetul recunoaste ca versurile lui sunt capabile sa exprime si imagini sensibile, dar au si taria sa
in.ure, atunci cand autorul s-a confruntat cu aspecte condamnate ale lumii contemporane. 9l si-a
manifestat respectul si pietatea fata de cei morti, facand din amintirea fiintelor sacrificate o expresie a
divinitatii de neclintit ! 0umnezeu de piatra. Numai spiritele alese ! fie datorita credintei lor religioase,
fie inaltate prin harul artistic ! sunt capabile sa-si gaseasca implinirea in piscul datoriei fata de simbolul
divin. Autorul s-a straduit sa investigheze teme si motive lirice mai putin abordate de poetii care l-au
precedat.
0atoria poetului este aceea de a ilustra #n poezia sa, simbolizat" prin vioar", durerile neamului
rom+nesc, imaginea groteasc" a st"p+nului .uc+nd ca un -ap #n.unghiat fiind subliniat" de ideea biciului
r"bdat #ntors #n cuvinte, ca simbol al izb"virii *i pedepsirii celor ce au provocat suferin-ele. ?imba poetic"
#n care sunt exprimate aceste idei este surprinz"toare prin inova-ie stilistic", Arghezi aduc+nd #n literatura
rom+n" estetica ur+tului, o nou" manier" literar" de a exprima frumosul, d+ndu-i astfel o nou" valoare1
0in bube, mucegaiuri *i noroi 2 /scat-am frumuse-i *i pre-uri noi.
Tudor Arghezi consider" poezia o domni-" r"sf"-at", aleas", care este plin" de sensibilitate *i de
noble-e spiritual"1 Antins" lene*" pe canapea 2 0omni-a sufer" #n cartea mea.
U!ti"a stro# d" o defini-ie concret" operei literare care, #n concep-ia lui Arghezi este o #mbinare
armonioas" #ntre har, talent, inspira-ie *i trud", efort, #ntre care exist" o uniune perfect"1 6lova de foc *i
slova f"urit" 2 Amperecheate-n carte se m"rit", 2 ,a fierul cald #mbr"-i*at #n cle*te.
Apropiindu-se de convingerea critica a lui ,alinescu $fomulata in Principii de estetica), Tudor
Arghezi sustine ca nu exista experienta umana care sa nu poata fi transformata in fapt artistic si din care
beneficiarul produsului artistic sa nu poata extrage o pilda semnificativaB totodata, el nu admite distinctia
intre cuvintele poetice si non-poetice, apreciind ca !i"a$u! in sine este %a&ai! sa de'ina o "are &oe(ie,
prin geniul lingvistic al celui care il manuieste si ii acorda semnificatii nebanuite1 0in bube, mucegaiuri si
noroi 2 /scat-am frumuseti si preturi noi 2 C...D 2 9-ndreptatirea ramurei obscure 2 /esita la lumina din padure
2 6i dand in varf, ca un ciorchin de negi, 2 ;odul durerii de vecii intregi.... 9xperienta umana umana
necunoscuta sau ramasa nerelevata artistic pana la el a fost transformata de Arghezi intr-un bici al
cuvintelor pedepsitoare. /n creatia sa, au fost armonizate pe deplin slova de foc $inspiratia, harul
poetic spontan) si slova faurita $truda, efortul artizanului), reunind intelesurile poetice traditionale ale
limbii romane cu sensurile noi, descoperite de catre Tudor Arghezi in polisemia virtual inepuizabila a
limba.ului. 0eplina lor armonizare este sugerata de comparatia materiala a fierului cald imbratisat in
cleste $obiectul ori sensul nou-creat se desprinde din instrumentul concret sau din matricea spirituala
replamadita artistic).
Poetul se consider" robul cititorului, care este 0omnul, el creeaz" o oper" care s" fie citit" de
urma*i, e cel care trude*te din greu pentru ca cititorul s" fie con*tient de datoria sa de a contribui la
evolu-ia civiliza-iei spirituale a omenirii1 ;obul a scris-o, 0omnul o cite*te
In #ina!u! artei sale literare, Arghezi marturiseste ca nu a fost decat robul care si-a scris cu
umilinta cartile, pe care 0omnul le va primi drept ofranda, alaturi de lectorii sai din prezent si din viitor,
care le vor citi si patrunde intelesurile. /n paginile volumelor de versuri razbate la suprafata, din adancurile
creatiei, mania bunilor poetului, al carui ecou constient s-a facut autorul insusi.
Antreaga oper" literar" este rodul unei tradi-ii str"mo*e*ti #n care se #nscrie *i opera lui #n mod
evolutiv, progresiv, pe care o las" mo*tenire urma*ilor, a*a cum *i el a preluat-o *i a #nfrumuse-at-o, a
#mbog"-it-o, a #n"l-at-o spiritual1 <"r-a cunoa*te c"-n ad+ncul ei 2 Eace m+nia bunilor mei.
,a form" de manifestare poetic", originea esteticii ur+tului se afl" #n <lorile r"ului ale lui
:audelaire. ?a Arghezi are loc un proces de sublimare estetic", anga.+nd, prin for-a primordial" a
cuv+ntului, ameliorarea lumii. Veninul cu efecte mortale a fost transformat #n miere, valen-a negativ"
fiind reconvertit" #n una benefic", bubele, mucegaiurile i noroiul, atinse parc" de bagheta magicianului,
dob+ndind un alt sens, de frumusei i preuri noi, o poten-ial" transfigurare #n bine.
Pe aceast" latur", a ilustr"rii esteticii ur+tului, se folosesc cuvinte ce exprim" st"rile negative, toat"
gama semantic" posibil"1 ocara a fost pus" c+nd s"-mbie, c+nd s"-n.ure, limita inferioar" a lumii, care
va fi supus" #nnobil"rii, purific"rii, este alc"tuit" metaforic din bube, mucegaiuri *i noroi, cele mai
expresive cuvinte #n simbolistica imundului *i a putreziciunii. <orma invers" a perfectului compus, iscat-
am, sugereaz" ini-ierea, greu de oprit, a acestui fenomen cathartic ce cuprinde #ntreaga crea-ie. Veninul
*i mierea sunt metafore antitetice ale infernului sau ale pl"cerii vie-ii, bubele, mucegaiurile,
noroiul sunt metafore ale unei st"ri latente, de putrefac-ie a materiei, ultimul grad de descompunere pe
care #l sufer" crea-ia originar". Acestea reprezint", al"turi de cealalt" metafor" ce #ncununeaz" eflorescen-a
de mizerie a lumii, ciorchini de negi, materia prim" a procesului de purificare #nceput de Arghezi prin
estetica ur+tului.
Li"a$u! artisti% $estetica ur+tului) se individualizeaz" #n literatura noastr" prin modalit"-i
originale *i novatoare1 - sinta)"e &oeti%e construite #n serii opuse1 graiul lor cu #ndemnuri pentru vite2
am ivit cuvinte potriviteB bube, mucegaiuri *i noroi2 frumuse-i *i pre-uri noiB zdren-e2 muguri *i
icoaneB veninul2 miereB - "eta#ore sur&in(toare ca semnifica-ii1 pentru sensul de oper", poetul
folose*te o multitudine de metafore1 carte, hrisov, ocara, cuvinte potrivite, 0umnezeu de piatr",
ciorchini de negi, slova de foc *i slova f"urit"B - e&itete!e se disting prin ino'aie, prin al"turarea de
cuvinte surprinz"toare1 dulcea lui putere, durerea surd" *i amar", torc+nd u*ureB - sinta*a surprinde
prin in'ersri!e de to&i%1 >i d+nd #n v+rf, ca un ciorchin de negi,2 ;odul durerii de vecii #ntregi.B -
!i"a$u! &o&u!ar este semnificativ #n poezie prin expresiile *i cuvintele populare1 pe br+nci, saricile,
pl"vani, poale, zdren-e, -ap #n.unghiat, se m"rit".
+ersuri!e au "etri% 'ariai!, iar !e*i%u! e aru&t, %o!uros, #n consonan-" cu asprimea ideilor
transmise.
7rice act creator spiritual implic" *i cultul poetului pentru tradi-ie, pentru str"mo*i *i totodat"
responsabilitatea creatorului fa-" de urma*i, idee exprimat" de Arghezi #n mod explicit1 Poezia e nsi
viaa, e umbra i lumina care catifeleaz natura i d omului senzaia c triete cu planeta lui n cer.
Pretutindeni n toate este poezie, ca i cum omul iar purta capul cuprins ntro aureol de icoan.