1

Statul romn modern de la proiect politic la crearea Romniei Mari(sec.XVIII-XX)

Statul romn modern a fost conceput ca proiect politic incepand cu secolul al XVIII-lea,devenind treptat
realitate institutionala,pe masura ce anumite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor
concrete,intr-un context istoric favorabil.
Secolul al XVIII-lea a stat sub semnul regimului fanariot,in spatiul romnesc extracarpatic.Domniile
fanariote sunt asociate adeseori cu o stare de regres,explicabila prin diminuarea autonomiei, grecizarea institutiilor
statului, desfiintarea armatei, fiscalitatea excesiva si pierderi teritoriale. Cu toate acestea,secolul fanariot a
insemnat si raspandirea ideilor iluministe in Moldova si ara Romneasc.Un argument in acest sens il reprezinta
adoptarea reformelor domnesti in spiritul despotismului luminat.Astfel,Constantin Mavrocordat,domn de 10 ori in
ara Romneasc si Moldova adopta masuri cu caracter social(desfiintarea erbiei) si fiscal (cumularea drilor intr-
un impozit unic,platit in 4 rate).Acestea erau incercari de modernizare a statului cuprinse in proiectul politic
domnesc.
In aceeasi perioada,boierii romni,nemultumiti de ingradirea accesului lor la viata politica,profita de
tratativele de pace ce puneau capt razboaielor ruso-austro-turce,pt a redacta un memoriu.Proiectul politic
boieresc era unul indraznet,mergand pana la solicitarea unirii celor doua ri.Astfel,in 1772,la Focani si in 1791 la
itov,se solicitau domnii pmntene si unirea celor dou ri,sub garantia,respectiv protecia marilor puteri vecine.
Secolul al XIX-lea a stat,in prima sa perioada,sub semnul revoluiilor,prilej de formulare a unor proiecte
politice importante.Revolutia din 1821,din ara Romneasc,condus de Tudor Vladimirescu,urmarea inlaturarea
domniilor fanariote.Programul revoluiei,Cererile Norodului Romnesc solicita:
-domn pmntean
-reducerea numrului dregtorilor greci
-reform in domeniul militar,colar,judectoresc si fiscal
-desfiinarea categoriilor privilegiate
Chiar dac revoluia a fost infrnt,turcii au decis revenirea la domniile pmntene,fr ca aceast iniiativ s
determine o mbuntire a situaiei romnilor.Problemele acestora s-au acutizat n 1828-1829 odat cu
introducerea protectoratului rusesc.n acest context,in 1831-1832 au fost elaborate Regulamentele Organice in ara
Romneasc si Moldova.Acestea erau acte cu valoare de constituie si aduceau o modernizare a societii romneti
prin impunerea principiului politic al separrii puterilor in stat.n plus,coninutul lor asemntor asigura o evoluie in
cele dou ri.
Pe fontul unor grave probleme economice,sociale si politice si in contextul revolutiei europene incep
micrile populare paoptiste.Programul revoluiei constituie un proiect politic important,care mergea de la
solicitri minimale(mbuntirea situaiei locuitorilor) pan la obiective naional-revoluionare(unirea intr-un singur
stat independent).Cele mai importante programe revolutionare au fost:
-Petiiune Proclamaiune,Iai ,27 martie 1848
-Petiia Naional, Blaj, 3 mai
-Proclamaia de la Islaz, 9 iunie
Chiar dac revoluia a fost nfrnt,ea a evidentiat dorinta romnilor de a se uni intr-un singur stat si de a-si decide
singur soarta,obiective care aveau sa se mplineasc n a doua jumtate a secolului.







2

Constituirea statului romn modern

Dup nfngerea revoluiei de la 1848,muli romni au plecat n Europa si prin aciunile lor(publicarea de
articole,intervenii diplomatice) au nceput sa atrag atenia asupra dorinei de unire.Contextul extern care a
favorizat abordarea problemei romneti a fost rzboiul Crimeii,un conflict intre Rusia si Imperiul Otoman(1853-
1856).Rusia a fost infranta prin interventia Angliei si a Frantei si s-a organizat Congresul de Pace de la Paris(1856).
Frana a propus unirea Moldovei si a rii Romneti pt realizarea unui stat barier in calea expansiunii ruseti.
Austria si Imperiul Otoman s-au opus.La finalul discutiilor a fost elaborat Tratatul de la Paris(30 martie 1856) care
prevedea pt romni :
consultarea celor 2 ri in legtur cu unirea
cedarea de catre Rusia,catre Moldova,a 3 judee din sudul Basarabiei
modificarea statutului politico-juridic in sensul nlturrii protectoratului rusesc,meninerii suzeranitii
otomane si introducerii garaniei colective a celor 7 puteri(Rusia,I.Otoman,Anglia,Franta,Austria,Prusia,
Sardinia.)
In 1857 s-au desfasurat adunarile ad-hoc,de la Iasi si Bucuresti,care au avut un caracter reprezentativ si s-au
finalizat prin elaborarea unor rezolutii pe 7 si 8 octombrie.Acestea stabileau :
unirea intr-un stat numit Romnia
prin strin dintr-o familie domnitoare in Europa
neutralitate si independenta
In 1858 a avut loc la Paris o conferin la sfritul creia a fost elaborat Convenia de la Paris,act cu valoare
de constituie pt romni,care stabilea :
crearea Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei
2 domni, 2 Adunri, 2 guverne, 2 instituii comune cu sediul la Focani :Comisia Central si nalta Curte de
Justiie si Casaie.
Acest document elaborat de europeni nu tine cont de dorintele romnilor,dar contribuia la modernizarea statului
prin formularea principiului separrii puterilor in stat.
In 1859,s-au desfasurat alegeri in spatiul romnesc.Adunarea Electiva de la Iasi il desemneaza domn al
Moldovei pe Alexandru Ioan Cuza,la 5 ianuarie 1859.La 24 ianuarie,Adunarea Electiva a Tarii Romanesti il
desemneaza domn,sub presiunea maselor,tot pe Al.I.Cuza.Europa este pusa astfel in fata faptului implinit si in ciuda
tensiunilor diplomatice ea a recunoscut dubla alegere in 1859,si unirea in 1861 cu 2 conditii : doar pe timpul
domniei lui Cuza si nu mai mult de 7 ani.
Asadar,in 1862 apare in istorie Romnia,stat condus de un domn,un guvern si o Adunare si avand capitala la
Bucuresti.Putea incepe actiunea de modernizare institutionala,care a parcurs 3 etape :
1. 1862-1863 : guvern conservator si Adunare conservatoare,adepte a unei modernizari lente cu mentinerea
structurilor existente.
2. 1863-1864 : Adunare conservatoare si guvern liberal.Mihail Kogalniceanu propune o lege rurala favorabila
taranilor,pe care Adunarea o respinge,iar Cuza,nemultumit,recurge la o lovitura de stat(2 mai 1864),
elaborand Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris si o noua lege electorala.Astfel,aparea Parlamentul
bicameral si se creau premisele accesului liberalilor la putere prin reducerea censului.
3. 1864-1866 : Epoca Marilor Reforme :
Legea rurala : improprietarirea taranilor cu loturile in folosinta si in functie de nr de vite
Legea instructiei publice: organizarea pe niveluri a invatamantului si introducerea obligativitatii si
gratuitatii claselor primare.
Codul Penal si Codul Civil
Reformele au starnit o reactie de opozitie,care s-a acutizat in fata autoritarismului domnesc,astfel incat Monstruasa
Coalitie i-a cerut lui Cuza sa abdice pe 11 februarie 1866.