GHIDUL

MITROPOLIA MOLDOVEI {I BUCOVINEI - ARHIEPISCOPIA IA{ILOR

participantului

C\ci voi, fra]ilor, a]i fost chema]i la libertate;

numai s\ nu folosi]i libertatea ca prilej de a
sluji trupului, ci sluji]i unul altuia prin iubire.
(Sf=ntul Apostol Pavel)
ITO 2017

2. Coperta 2 - Cuprins [i caseta

redac]ional\

ito2017.ro 2
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

3. Cuvnt PF

3
ITO 2017

4. Cuvnt IPS

ito2017.ro 4
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

5. Cuvntul IPS

5
ITO 2017

Dialog `ntre tinerii din ]ar\ [i cei din str\in\tate

~nc\ o dat\, Mitropolia Moldovei [i Bucovinei d\

dovad\ de implicare `n ceea ce prive[te dezvoltarea [i
preg\tirea tineretului pentru societate [i pentru viitor, re-
spectnd valorile morale [i tradi]iile cre[tin ortodoxe.
Tema de anul acesta a ~ntlnirii Interna]ionale a Tinere-
tului Ortodox este una generoas\. Pornind de la aceasta,
tinerii se vor putea exprima, `[i vor putea `mp\rt\[i idealu-
rile [i valorile cre[tin ortodoxe, biserica facilitnd [i `ncu-
rajnd astfel, dialogul dintre tinerii din ]ar\ [i cei din str\i-
n\tate care vor fi `n aceste zile oaspe]ii Ia[ului.
Maricel Popa,
Pre[edintele Consiliului Jude]ean Ia[i

Primim cu bucurie mesajul entuziast, de pace

[i unitate ortodox\

Mihai Chirica, Primarul Municipiului Ia[i

Ia[ul este onorat s\ fie gazda ~ntlnirii
Interna]ionale a Tineretului Ortodox, ma-
nifestare care va ar\ta lumii `ntregi pu-
terea comuniunii de spirit cre[tin-ortodox
de a eviden]ia [i proteja valorile umane.
Ora[ cu vechi r\d\cini spirituale, `n
care credin]a `n Dumnezeu `nt\re[te ini-
mile locuitorilor s\i [i pelerinilor ce `i
sunt musafiri, Ia[ul va primi cu bucurie
mesajul entuziast, de pace [i unitate orto-
dox\, al miilor de participan]i la aceast\
`ntlnire a tinere]ii, d\t\toare de speran]\
[i armonie pentru anii care vor veni.
Dumnezeu s\ v\ binecuvnteze!

ito2017.ro 6
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

Mesajul partenerilor

7
ITO 2017

38. Cuvnt al tinerilor

ito2017.ro 8

Ce este ITO?
~nt=lnirea Interna]ional\ a Tinerilor
Ortodoc[i (ITO) 2017 continu\ seria
evenimentelor similare organizate
cu binecuv=ntarea Preafericitului
P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, la Baia Mare
(`n 2013 [i 2014), Cluj (`n 2015)
[i Bucure[ti (`n 2016).
ITO, ce se va desf\[ura `n anul 2017 la
Ia[i, `[i dore[te a fi un eveniment extrem
de important, adunnd `n capitala Mol-
dovei 6000 de tineri. 5000 de tineri vor fi
prezen]i la Ia[i `nc\ din data de 1 septem-
brie, iar `n ziua de duminic\, 3 septem-
brie, al]i 2000 de tineri din Arhiepiscopia
Ia[ilor vor fi prezen]i la Ia[i, pentru o zi.
Se vor `ntlni `n capitala Moldovei,
`ntre 1 [i 4 septembrie, tineri orto-
doc[i din Romnia, Republica
Moldova, Ucraina, Grecia,
Serbia, Albania, Macedonia,
Fran]a, Germania, Belgia,
Italia, Spania, Portugalia, Ir-
landa, Marea Britanie, Elve-
]ia, Turcia, Iordania, Siria,
dar [i tineri veni]i de pe con-
tinentul african.
Participan]ii sunt tineri orto-
doc[i, b\ie]i [i fete, cu vrsta cu-
prins\ `ntre 16 [i 35 de ani, cu experien-
]\ `n structurile parohiale sau asocia]iile
de tineret (ASCOR, ATOR, LTCOR [.a.).
Scopul principal al acestui eveniment
este reprezentat de crearea cadrului `n
care tinerii s\ poat\ g\si modele [i tr\i
experien]e formatoare care s\-i apropie
de Biseric\ prin `mp\rt\[irea valorilor
cre[tin ortodoxe [i `ncurajarea dialogu-
lui `ntre grupurile de tineret din ]ar\ [i
str\in\tate.
9
Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii
Obiectivele `ntlnirii:
Promovarea modelelor cre[tin ortodoxe;
Formarea tinerilor;
~ncurajarea dialogului `ntre tineri.
Organizatori ITO 2017:
Departamentul de Tineret din
cadrul Sectorului de Misiune, Statistic\
[i Prognoz\ Pastoral\ al Arhiepiscopiei
Ia[ilor - `nfiin]at cu binecuvntarea ~nalt-
preasfin]itului P\rinte Teofan, Arhiepis-
copul Ia[ilor [i Mitropolit al Moldovei [i
Bucovinei `n anul 2010;
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini Or-
todoc[i Romni (ASCOR), filiala Ia[i -
organiza]ie de tineret nonguvernamen-
tal\, apolitic\ [i non-profit `nfiin]at\
conform OG26/2000.
Parteneri ITO 2017:
Secretariatul de
Stat pentru Culte, Pri-
m\ria Municipiului
Ia[i, Consiliu Jude-
]ean Ia[i;
Universitatea
Alexandru Ioan
Cuza din Ia[i, Uni-
versitatea Tehnic\
Gheorghe Asachi
din Ia[i, Universitatea
de Medicin\ [i Farmacie
Gr. T. Popa Ia[i, Universitatea
de {tiin]e Agricole [i Medicin\ Veterinar\
Ion Ionescu de la Brad din Ia[i,
Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i;
Asocia]ia Tineretul Ortodox Ro-
mn Ia[i, Palas Mall, Rofilco.
Parteneri media ITO 2017:
Radio Trinitas, Doxologia.ro, TVR - Emi-
siunea Universul Credin]ei, InOras.ro,
TrinitasTV, Evenimentul-cotidian regional.
ITO 2017
ITO Ia[i 2017
Tn\rul `n c\utarea libert\]ii
ITO Ia[i 2017 este o binecuvntare [i
o [ans\ pentru noi to]i. Spunem bun venit
tuturor participan]ilor cu n\dejdea c\
aceste zile vor `nt\ri prietenia tinerilor
cre[tin ortodoc[i, prietenie ce nu are fron-
tiere. N\d\jduim ca aceast\ prietenie s\
`nving\ moartea [i s\ d\inuiasc\ ve[nic.
~ntlnirile de acest fel au rolul de a-i
apropia pe tineri `ntre ei `n spa]iul
Bisericii, de a-i apropia de ei `n[i[i, dar
[i de preo]ii din parohiile lor.
To]i tinerii au voca]ia sfin]eniei. Pri-
vindu-v\ `n lumina speran]ei, ca pe un
dar [i ca pe un poten]ial ce a[teapt\ s\ fie
descoperit [i a[ezat `n lucrare, Biserica `[i
propune s\ v\ sus]in\ pe to]i spre a v\ de-
scoperi fiecare plin\tatea propriei voca]ii.
Ced\m prea adesea ispitei de a-i sube-
valua pe tineri, de a minimaliza impor-
tan]a poten]ialului lor. Dumnezeu nu
arunc\ la `ntmplare genera]ii `n istorie
f\r\ s\ le dea un rost. Dumnezeu are un
plan [i cu genera]ia aceasta de tineri (gen-
era]ia voastr\). Avem `ncredere `n voi!
{tim cu to]ii c\ tinere]ea este un timp
`n care omul face primele alegeri impor-
tante. Deciziile luate la aceast\ vrst\ v\
vor marca `ntreaga existen]\. Vremea ti-
nere]ii are `ncerc\rile ei, dar [i riscurile
ei. Timpul acesta poate fi un timp al `m-
p\timirii sau un timp al desp\timirii. Ti-
nerii liberi `ns\, adic\ ne`mp\timi]i, sunt
podoab\ a Bisericii.
ITO Ia[i 2017 adreseaz\ fiec\rui t-
n\r ([i) invita]ia de a-[i r\mne fidel lui
`nsu[i, pentru c\ `n adncurile fiec\ruia
se afl\ ascuns\ tainic c\utarea adev\ra-
tei libert\]i, a frumosului, a binelui, a iu-
birii [i, deci, c\utarea lui Dumnezeu,
Cel ce este izvorul libert\]ii, al frumosu-
lui, al binelui [i al iubirii curate.
ito2017.ro
Libertatea nu se
demonstreaz\,
ea se tr\ie[te.
Este bine ca tinerii s\ fie acompania]i
[i ajuta]i `n c\ut\rile lor. Credem c\ fap-
tul de a r\mne `n permanent dialog cu
genera]iile tinere este salvator. ~ntlnirea
de la Ia[i este un prilej bun de a fi mai
aproape de valorile noastre, de a ne `n-
]elege mai bine pe noi `n[ine, de a `n]e-
lege ra]iunea existen]ei noastre.
~n lume exist\ o criz\ a transmiterii va-
lorilor culturale [i spirituale tinerilor. {tim
c\ este dificil pentru tinerii care stau de-
parte de Biseric\ s\ o cunoasc\ [i s\ i se
al\ture. Evenimente ca cel de acum sunt
o oportunitate oferit\ noii genera]ii de a se
familiariza cu universul spiritual al Bise-
ricii, altfel spus, cu Via]a. Credin]a noastr\
nu este un calmant pentru b\trni, cum
gre[it considera cineva, ci este via]a cea
adev\rat\. Cine poate oferi r\spunsuri au-
tentice la `ntreb\rile fundamentale ale
vie]ii, cine poate oferi un sens existen]ei
fiec\rui om? Numai bunul Dumnezeu.
Pentru ITO 2017 am propus spre me-
dita]ie tema libert\]ii. Cu to]ii ne dorim s\
fim liberi. Libertatea `ns\, nu se c[tig\
u[or [i repede. Libertatea se cucere[te
prin efort [i treptat. Ea este un exerci]iu [i
un proiect pentru toat\ via]a. Dar pentru a
tr\i cu adev\rat liberi avem nevoie ca mai
`nti s\ `n]elegem ce este libertatea. {tim
noi ce c\ut\m? Avem curajul de a ne
10

pune cu adev\rat problema libert\]ii? {tim
ce presupune aceast\ libertate? Care sunt
avantajele libert\]ii, dar dezavantajele
ei? Merit\ efortul? Pentru mul]i tineri li-
bertatea este un cuvnt frumos care `n-
deamn\ la visare. Pentru cei ce au dep\[it
vrsta tinere]ii, `ndr\znesc s\ spun c\,
libertatea este mai mult o nostalgie, sau
este un ideal, dar nu o realitate. Cum fa-
cem s\ ne apropiem de libertate?
Auzim tineri spunnd: Sunt liber [i
fac ce vreau. Privind `n jur tragem totu[i
concluzia c\ mul]i dintre cei ce gndesc
a[a nu fac mare lucru `n via]\. Dimpotri-
v\, aceast\ gndire duce adesea la rui-
narea s\n\t\]ii fizice dar [i mentale, la
nereu[it\ att social\, ct [i spiritual\.
Toate lucrurile `mi sunt `ng\duite, dar
nu toate sunt de folos; toate lucrurile `mi
sunt `ng\duite, dar nimic nu trebuie s\
pun\ st\pnire pe mine (s\ m\ fac\ rob)
ne spune Sfntul Apostol Pavel. Credem
c\ aceste cuvinte sunt un `nceput bun [i
un ajutor pentru a afla r\spuns la `ntreb\-
rile noastre `n ceea ce prive[te libertatea.
Dintru `nceput este bine s\ [tim c\ nu
putem fi cu adev\rat liberi `n izolare.
Libertatea nu este niciodat\ solitar\, ci
social\. Libertatea se exprim\ `n `ntl-
nirea cu cel\lalt.
A fi liber `nsemn\ a putea face binele.
E[ti liber cnd po]i s\ iube[ti f\r\ a pretin-
de s\ fii iubit; a fi liber `nseamn\ a putea
11
Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii
d\rui cu u[urin]\ celui ce este `n lips\; e[ti
liber atunci cnd nu trebuie s\ min]i, o-
mul liber nu se teme s\ spun\ adev\rul;
e[ti liber atunci cnd po]i s\ spui mul]u-
mesc; e[ti liber cnd po]i s\ ier]i pe cel ce
]i-a f\cut r\u [i chiar s\-l iube[ti pe vr\j-
ma[ul t\u; e[ti liber atunci cnd `]i cuno[ti
credin]a [i istoria neamului din care faci
parte [i vorbe[ti despre ea copiilor t\i.
{i s\ mai [ti]i ceva. Unul dintre sem-
nele libert\]ii este [i bucuria, bucuria cu-
rat\. Spiritul liber se bucur\, las\ liber-
tatea Duhului Sfnt s\ lucreze `n inima sa.
Una dintre roadele Duhului Sfnt este
bucuria. Dac\ r\mnem aproape de
Dumnezeu, dac\ reu[im s\ ne `mpri-
etenim cu El, vom cunoa[te libertatea [i
ne vom bucura. Mntuitorul ne spune:
Dac\ ve]i r\mne `n cuvntul Meu, sun-
te]i cu adev\rat ucenici ai Mei, [i ve]i cu-
noa[te adev\rul, iar adev\rul v\ va face li-
beri. Libertatea este posibil\ acolo unde
este Hristos-Adev\rul [i acolo unde este
prezent Duhul Sfnt a[a cum afl\m de la
Sfntul Apostol Pavel. Unde este Duhul
Domnului, acolo este libertate.
V\ dorim s\ petrece]i zile frumoase
`n ora[ul nostru, Ia[i, [i s\ nu ne uita]i.
S\ reveni]i ori de cte ori v\ este dor de
Sfnta Cuvioas\ Parascheva, de Dealul
Copoului, de Creang\, dar [i de noi, cei
care ne dorim s\ fim prietenii vo[tri de
la Ia[i. (Pr. Nicodim P.)
ITO 2017
Cetatea Ia[ului -
o peregrinare istoric\
Asupra originii denumirii ora[ului Ia[i,
istoricii vehiculeaz\ mai multe teorii,
dintre care una face trimitere la iazigi
(un trib sarmat), `n timp ce o alt\
teorie consider\ c\ este vorba de
ia[i, un trib alanic (un alt trib sarmat,
tot de origine iranian\) - veni]i `n
Moldova `n secolul al XIV-lea. Faima
regiunii `n care este situat ora[ul Ia[i
cu `mprejurimile sale dateaz\ din
paleolitic, aici dezvolt=ndu-se cultura
Cucuteni, una dintre cele mai vechi
de pe meleagurile ]\rii noastre.
u o pozi]ie geografic\ strategi-
C
c\ din punct de vedere comer-
cial - fiind situat la o importan-
t\ r\scruce de drumuri dinspre Polonia,
Hotin, spre Gala]i, Cetatea Alb\ -, pe a-
cest teritoriu s-a ridicat o curte dom-
neasc\, `n jurul c\reia s-a dezvoltat mai
`nti un trg, atestat `n 1434 ca trgul
Ia[ilor. Cea mai veche men]ionare vali-
d\ apare `ntr-un document oficial din 6
octombrie 1408, cnd domnitorul Ale-
xandru cel Bun acord\ negustorilor po-
lonezi din Lvov un privilegiu comercial.
~n a doua jum\tate a secolului al XVI-
lea, Alexandru L\pu[neanu mut\ re[edin-
]a domniei de la Suceava la Ia[i, ceea ce
va atrage boierimea, dar [i str\inii (greci,
armeni, unguri, polonezi, turci, evrei, ita-
lieni), [i astfel va cre[te importan]a ora[u-
lui. ~n calitate de capital\ a Moldovei,
`ntre anii 1565 [i 1859, ora[ul Ia[i a prile-
juit numeroase evenimente istorice [i cul-
turale. ~n 1640, Vasile Lupu `nfiin]eaz\ `n
ito2017.ro
curtea Bisericii Sfin]ii Trei Ierarhi prima
[coal\ `n limba romn\ [i o tipografie, la
care apare `n 1643 prima carte tip\rit\ `n
Moldova (Cazania lui Varlaam), iar `n
1646 prima carte de legi `n limba romn\.
Situat `n apropierea Poloniei, Ia[ul
este foarte receptiv la principiile Revolu-
]iei franceze din 1848, devenind leag\-
nul ideologiei na]ionale [i punctul de
plecare al Revolu]iei care s-a extins mai
apoi `n Muntenia [i Transilvania.
La sfr[itul epocii medievale [i `n con-
textul noilor evenimente istorice, ora[ul
cunoa[te o veritabil\ `nflorire cultural\,
spiritual\, dar [i economic\, `n special
prin modernizarea infrastructurii [i prin
aplicarea proiectelor lui Gheorghe Asa-
chi. Pe plan cultural, presa ie[ean\ abun-
d\ `n publica]ii ale marilor personalit\]i
ale vremii: Albina Romneasc\ (Gh. Asa-
chi), Dacia Literar\ (M. Kog\lniceanu),
Romnia Literar\ (V. Alecsandri), la care
se adaug\ `nfiin]area societ\]ii culturale
Junimea, cu `ntlniri desf\[urate, pentru
`nceput, `n casele fondatorilor: Titu Maio-
rescu, Vasile Pogor, Nicolae Gane [i Ia-
cob Negruzzi. ~ncepnd din 1867, Juni-
mea public\ revista Convorbiri literare, `n
paginile c\reia apar operele marilor cla-
sici: Eminescu, Creang\, Caragiale, Sla-
vici, precum [i ale altor personalit\]i.
~n Primul R\zboi Mondial, dup\ ce `n
1916 Bucure[tiul este ocupat de for]ele
Puterilor Centrale, capitala se mut\ pen-
tru doi ani la Ia[i. Ulterior, Bucure[tiul re-
devine capital\, dup\ capitularea Puteri-
lor Centrale, `n 1918. ~n mai 1944, `n tim-
pul celui de-al Doilea R\zboi Mondial, la
Ia[i au avut loc lupte crncene, soldate cu
devastarea zonei istorice a ora[ului [i cu
ocuparea ora[ului de c\tre Armata Ro[ie.
12

Obiective turistice ale Ia[ului
Palatul Culturii
Unul dintre cele mai impun\toare
monumente ale Romniei [i edificiu
simbol al ora[ului Ia[i, Palatul Culturii
(foto) a fost zidit peste ruinele Cur]ii
Domne[ti, folosind temeliile vechiului
palat al lui Alexandru Moruzi, pe care `l
ref\cuse Mihail Sturza. Este construit `n
stil neogotic, `n mai multe etape `ntre
anii 1906-1925, fiind pentru 30 de ani
Palatul Administrativ [i de Justi]ie, dup\
care prime[te destina]ia de gazd\ a eve-
nimentelor sus]inute de institu]iile cul-
turale din Ia[i. ~n prezent, aici `[i are
sediul Complexul Muzeal Na]ional
Moldova, unde se afl\: Muzeul de Is-
torie a Moldovei, Muzeul {tiin]ei [i Teh-
nicii {tefan Procopiu, Muzeul de Art\
[i Muzeul Etnografic al Moldovei.
13
Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii
M\n\stirea Sfin]ii Trei Ierarhi
Ctitoria lui Vasile Lupu, Biserica
Trisfetitelor a fost zidit\ `ntre 1637-
1639, gndit\ ca necropol\ domneasc\
(aici sunt mormintele familei lui Vasile
Lupu, al lui Dimitrie Cantemir [i al lui
Alexandru Ioan Cuza). Stilul bisericii
impresioneaz\ prin broderia `n piatr\,
ornamentele candelabrelor, precum [i
aten]ia la detaliu, avnd o structur\ care
reflect\ admira]ia domnitorului fa]\ de
arta bizantin\, dar [i cinstirea acordat\
att Bisericii, ct [i culturii.
Bojdeuca lui Creang\
Dup\ ce este nevoit s\ p\r\seasc\
casa de la Golia, Ion Creang\ se mut\,
`n 1872, la Bojdeuca din }ic\u (`n apro-
piere de Copou), unde, `n 1876, scriito-
rul `l g\zduie[te pe Mihai Eminescu, le-
ITO 2017

gnd o frumoas\ prietenie. Bojdeuca (foto) `nfiin]at\ `n 1856 de c\tre Anastasie

va deveni, `n 1918, primul muzeu me-
morial literar din Romnia, care are [i
un amfiteatru `n aer liber.
Gr\dina Botanic\
Situat\ pe Dealul Copou, cea mai
veche Gr\din\ Botanic\ din ]ar\ a fost
F\tu, medic [i naturalist, al c\rui nume
i-l poart\ ast\zi. Gr\dina are o bogat\
activitate [tiin]ific\, pe lng\ sec]iile
specifice avnd [i un complex de 12
sere. Ea se `ntinde pe o suprafa]\ de 5
hectare, pe care se cultiv\ aproximativ
2.000 de specii de plante.

Construc]ie monumental\ unic\ `n Romnia, Biserica

Sfntul Sava `mbin\ elemente ale mai multor stiluri
arhitecturale - bizantin, grecesc, oriental, gotic, moldove-
nesc [i muntenesc - ca amprent\ a evenimentelor istorico-
culturale care s-au petrecut aici. Biserica a
fost zidit\ pe vremea lui Petru {chiopul, de
c\lug\rii greci, care, cu acordul domnito-
rului, [i-au construit o m\n\stire `n 1583.

ito2017.ro 14
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

Monument istoric, unul

dintre cele mai frumoase
[apte teatre din lume
(dup\ o clasificare BBC),
Teatrul Na]ional
Vasile Alecsandri
din Ia[i a fost ridicat `n
1894-1986, pe locul
vechii prim\rii, dup\ ce
Teatrul Na]ional din
Casa Dosoftei Copou a fost devastat
Considerat\ una dintre cele mai de incendiul din 1888. ~n
vechi construc]ii, cl\direa Casei Dosof- prezent este apreciat,
tei (care ad\poste[te sec]ia Literatur\ ro- pe lng\ valoare sa
mn\ veche din cadrul Muzeului Lite- cultural\ `n materie de
raturii Romne din Ia[i) a f\cut parte din
anexele Cur]ii Domne[ti, dup\ mutarea
teatru, [i ca bijuterie
re[edin]ei de la Suceava la Ia[i. Se pre- arhitectonic\. Planurile
supune c\ aici ar fi fost casa `n care a cl\dirii au fost proiectate
locuit Mitropolitul Dosoftei, c\rturar [i de arhitec]ii vienezi
sus]in\tor al scrierilor `n limba romn\, Fellner [i Helmer, cei
din secolul al XVII-lea. care au f\cut proiecte
similare `n Viena,
Odessa, Praga [i Zrich.

15
ITO 2017
Personalit\]i ie[ene
Dimitrie Mangeron
28.11.1906 - 27.02.1991
Profesorul Dimitrie
Mangeron a fost un sa-
vant de mare anvergu-
r\ a `nv\]\mntului
superior tehnic ie-
[ean. A fost doctor
docent `n [tiin]e. A
avut remarcabile con-
tribu]ii teoretice `n
matematic\ (ecua]iile
[i func]iile matematice
Mangeron) [i mecanic\ a-
nalitic\ (principiile Mangeron,
ecua]iile Mangeron-Tzenev). A fost mem-
bru `n 26 de Academii din str\in\tate.
Vitalie Belousov
2.05.1930 - 4.08.2015
Este apreciat ca fiind unul dintre cei
mai mare inventatori romni. Este cre-
atorul Institutului Na]ional de Inventic\
din Ia[i, o premier\ la nivel na]ional.
Este autorul a 128 de brevete `n ]ar\ [i 8
`n Europa, majoritatea cu o larg\ aplica-
tivitate `n industrie. Poate cea mai fru-
moas\ `mplinire a marelui profesor a
fost c\ a ajuns prin [tiin]\ la Dumnezeu:
Eu cred c\ se poate demonstra
logic existen]a lui Dumne-
zeu. E de ajuns s\ pui ni[-
te intreb\ri simple. Iu-
birea in ce m\sura
poate exista? De la u-
r\ la iubire absolut\.
Puterea: de la sl\bi-
ciune la putere abso-
lut\. Bun\tatea: de la
r\utate la bun\tate ex-
trem\. Entitatea care s\
le cuprind\ pe toate nu
poate fi dect Dumnezeu.
ito2017.ro
Personalit\]i literare
Ia[ul are renumele de
capital\ cultural\ [i datorit\
rolului jucat `n dezvoltarea
literaturii romne[ti de
numero[ii scriitori care [i-au
legat existen]a sau o parte din
ea de cele [apte coline pe care
se `ntinde frumoasa a[ezare.
Nu exist\ etap\ sau curent din
literatura romn\ care s\ nu
se reg\seasc\ `n operele
personalit\]ilor ie[ene, de la
mitropoli]ii Varlaam [i Dosoftei
la domnitorul literat Dimitrie
Cantemir, de la pa[opti[tii
Mihail Kog\lniceanu, Costache
Negruzzi, Gheorghe Asachi,
Vasile Alecsandri la marii
clasici Mihai Eminescu, Ion
Creang\, Titu Maiorescu, Ioan
Slavici [i I. L. Caragiale, de la
interbelicii Mihail Sadoveanu,
George Top`rceanu, Ionel
Teodoreanu, Cezar Petrescu,
George Bacovia la Otilia
Cazimir, Nicolae Labi[, Ioan
Petru Culianu, Constantin
Ciopraga, Emil Brumaru sau
Cassian Maria Spiridon, ca s\
enumer\m doar o mic\ parte
dintre acestea.
16
 Tn\rul

Grigore T. Popa
1.05.1892 - 18.07.1948
Provenit dintr-o comunitate
s\rac\, orfan de mic, Grigore
T. Popa a reu[it totu[i s\ a-
jung\ un nume important
`n anatomie [i s\ devin\
recunoscut `n endocrino-
logia mondial\, prin des-
coperirea sistemului vas-
cular port hipotalamo-hi-
pofizar `mpreun\ cu austra-
lianca Una Fielding `n 1930.

Elena Densu[ianu-Pu[cariu
3.03.1875 - 1966
A fost prima femeie doctor din Romnia
(1899), prima femeie profesor uni-
versitar `n domeniul medical
din Romnia [i prima femeie
profesor de oftalmologie
din lume, publicnd peste
100 de lucr\ri de special-
itate. Realizeaz\ prima
descriere exact\ a traho-
mului pe plan mondial `n
lucrarea Le trachome (La
conjonctivite granuleuse).
Preconizeaz\ m\suri spe-
ciale privind profilaxia traho-
mului, cea mai important\ cauza
infec]ioas\ a orbirii.

~ncepnd din 1867,

Junimea public\
la Ia[i revista
Convorbiri literare,
`n paginile c\reia
apar operele
marilor clasici:
Eminescu,
Creang\,
Caragiale,
Slavici, precum
[i ale altor
personalit\]i.

17
ITO 2017

Ansamblul Mitropolitan

Situat `n apropierea Cur]ii Catedrala Mitropolitan\

Numit\ de primii ctitori Maic\ a bis-
Domne[ti, actualul Ansamblu ericilor [i Ierusalimul Moldovei, Ca-
Mitropolitan continu\ rolul tedrala Mitropolitan\ din Ia[i are trei
hramuri: ~ntmpinarea Domnului, Sfn-
important de]inut `n istoria tul Gheorghe [i Sfnta Cuvioas\ Paras-
cheva. Lucr\rile efective `ncep `n 1833,
Moldovei de Biserica Alb\ [i la st\ruin]ele Mitropolitului Veniamin
Biserica Stratenia, care au fost Costachi. Acestea sunt `ntrerupte pn\
`n 1880, cnd Mitropolitul Iosif Nanies-
sedii mitropolitane. Specificul cu continu\ ridicarea catedralei. ~nce-
arhitecturii, picturii [i al put\ `n stilul arhitectural neoclasic, pla-
nurile catedralei sunt ref\cute [i consoli-
aspectului interior al fiec\reia date, iar interiorul este `mpodobit cu
dintre cl\dirile care `mpreun\ icoane [i elemente decorative pictate de
Gheorghe T\tt\rescu cu influen]e renas-
alc\tuiesc complexul mitropolitan centiste. La 23 aprilie 1887, are loc sfin-
]irea catedralei, iar `n 1889 sunt mutate
reprezint\ m\rturii istorice ale aici moa[tele Cuvioasei Parascheva, adu-
epocilor din care provin. se de la M\n\stirea Sfin]ii Trei Ierarhi.
ito2017.ro 18

Palatul Mitropolitan
Acest edificiu este continuatorul cl\-
dirii ridicate de Mitropolitul Iacob Putnea-
nul, `ntre 1750-1760. Pentru o scurt\ pe-
rioad\ de timp, a servit ca palat pentru
domnitorul Alexandru Mavrocordat. Du-
p\ incendiul din 1785, palatul a fost ref\-
cut `n 1792 de Mitropolitul Iacob Stamati
care a amenajat `n interior un paraclis cu
hramul Duminica tuturor Sfin]ilor. ~n
1897, `n timpul Mitropolitului Iosif Nani-
escu, cl\direa prime[te `nf\]i[area actua-
l\, dar a mai fost extins\ de Mitropolitul
Partenie Clinceni, `ntre 1902-1905.
Biserica Sfntul Gheorghe -
Catedrala Veche
~ntre 1761-1769, Mitropolitul Gavriil
Calimachi a ctitorit Biserica Sfntul
Gheorghe, care, timp de peste un secol,
a fost catedral\ mitropolitan\. ~mprejurul
bisericii [i `n pridvor se afl\ mormintele
mitropolitului ctitor [i ale celorlal]i mi-
tropoli]i ai Moldovei. ~n prezent, aceasta
are rolul de paraclis mitropolitan.
Cancelaria
Cancelaria Mitropolitan\ a fost zidit\
`ntre 1959-1962, prin purtarea de grij\ a
Mitropolitului Iustin Moisescu - pentru a
19
Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii
r\spunde unei necesit\]i istorice. Cl\di-
rea a fost conceput\ de c\tre arhitectul
G. M. Cantacuzino. La demisol se afl\
Arhiva mitropolitan\ [i Sec]ia istoric\ a
Bibliotecii mitropolitane Dumitru St\-
niloae. Tot aici se afl\ Sala de festivit\]i
Dr. Iustin Moisescu [i birourile admi-
nistrative ale Centrului Eparhial Ia[i.
Biblioteca Dumitru St\niloae
Dispus\ simetric cu Cancelaria, Bi-
blioteca Ecumenic\ Dumitru St\ni-
loae `[i `mpline[te destina]ia gndit\ de
Mitropolitul Iustin Moisescu abia `n
1999, cnd a primit [i numele p\rintelui
Dumitru St\niloae.
C\minul monahal Sfntul
Gheorghe [i Casa Epivata
Ridicat\ `n scop filantropic [i de aju-
torare a semenului aflat `n nevoie, cl\di-
rea este `mp\r]it\ func]ional. Aripa
dreapt\ serve[te drept re[edin]\ a epis-
copului vicar [i cas\ pentru pelerini. Are
numele Epivata, `n amintirea locali-
t\]ii natale a Sfintei Cuvioase Parasche-
va. ~n aripa stng\ sunt func]ionale tra-
peza [i chiliile monahilor slujitori la Ca-
tedrala Mitropolitan\ din Ia[i.
Muzeul Mitropolitan din Ia[i este
organizat `n demisolul Catedralei
Mitropolitane. O tr\s\tur\ distinct\ a
spa]iului const\ `n autonomia s\lilor, care
comunic\ totu[i at=t prin culoare, prin
elementele decorative sculptate, c=t [i
prin stilul arhitectural adoptat. Expozi]ia
este organizat\ pe s\li, `n func]ie de
tematica specific\: Sinaxar, Ofranda,
Ctitorilor, Eclesia, Calea Crucii, Istoria
duhovniceasc\ a Moldovei [i Baptiseriu,
ultima fiind localizat\ sub F=nt=na lui
Hodocin, [i, astfel, luminat\ natural.
ITO 2017
Istoricul moa[telor Sfintei
Cuvioase Parascheva
fnta Cuvioas\ Parascheva s-a
S n\scut `n Epivata (azi Boiados),
pe ]\rmul M\rii Marmara, `n pri-
ma jum\tate a secolului al XI-lea. Dup\
moartea p\rin]ilor, mo[tenind o mare
avere, `mpreun\ cu fratele ei, tn\ra
Parascheva a d\ruit s\racilor partea ce i
se cuvenea de mo[tenire [i a intrat `n
cinul monahal la o m\n\stire din Con-
stantinopol. Dup\ cinci ani de nevoin]e
`n M\n\stirea Heracleea Pontului, a
mers s\ se roage `n }ara Sfnt\. ~ntr-o
noapte, un `nger i-a spus, `n vis, s\ se
re`ntoarc\ `n locurile p\rinte[ti. Dup\
aceast\ vedenie, sfnta s-a `ndreptat
spre Epivata, unde, `mp\cat\ cu sine, cu
oamenii [i cu Dumnezeu, [i-a dat sufle-
tul `ntru odihna Mirelui ceresc, avnd
numai 27 de ani.
ito2017.ro
A fost `ngropat\ ca o str\in\. Dumne-
zeu, voind s\ o prosl\veasc\, a descoperit
`n chip minu-nat moa[tele Cuvioasei care
au fost duse de cre[tini cu lumini [i cu
t\mie `n Biserica Sfin]ii Apostoli din
Epivata. ~ndat\ au avut loc vindec\ri min-
unate `n urma rug\ciunilor care se f\ceau
lng\ cinstitele sale moa[te.
Ioan Assan al II-lea al imperiului vla-
ho-bulgar, ajuns st\pnitor peste o mare
parte din Peninsula Balcanic\ [i peste
Muntele Athos, a cerut de la crucia]ii
care cuceriser\ Constantinopolul, `n
1238, moa[tele Sfintei Cuvioase Paras-
cheva, a[ezndu-le `n Biserica Sfin]ii
Apostoli din Trnovo, unde au fost p\s-
trate pn\ `n 1393. Din cauza invaziilor
otomane, sfintele moa[te au fost mutate
la Vidin [i Kru[ev\], iar `n 1396 ]arina
20

Mili]a din Belgrad (str\moa[a Despinei
Mili]a, so]ia lui Neagoe Basarab) le-a re-
cuperat de la Baiazid. Astfel, trupul f\-
c\tor de minuni al Cuvioasei a r\mas `n
Belgrad pn\ `n 1521, cnd, dup\ ase-
dierea ora[ului, a fost mutat iar\[i la
Constantinopol.
~n mai 1641, Patriarhul Partenie al
Constantinopolului a semnat un act de
mul]umire c\tre Vasile Lupu pentru
21
Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii
ajutorul acordat, hot\rnd ca moa[tele
Sfintei Parascheva s\-i fie d\ruite `n
semn de mul]umire fa]\ de dnsul [i
de sfin]irea ]\rii lui. Sfintele moa[te
au fost a[ezate `n Biserica Sfin]ii Trei
Ierarhi din Ia[i, pn\ `n 1888. Dup\
un incendiu, acestea au r\mas intacte
[i au fost mutate `n Catedrala Mitropo-
litan\, recent construit\. Aici se afl\
pn\ ast\zi.
ITO 2017

Programul Evenimentului

ito2017.ro 22
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

23
ITO 2017

Apare acu[i varianta final\

ito2017.ro 24
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

25
ITO 2017
Conferin]\
S=mb\t\, 2 septembrie, de la ora 18.00, `n Gr\dina Palas
va avea loc o conferin]\ sus]inut\ de pr. Constantin Necula,
gazd\ fiind Daniel Buzdugan.
\rintele Constantin Valer Ne-
P cula s-a n\scut pe 19 iulie
1970, `n Bra[ov. {i-a sus]inut
licen]a [i doctoratul la Facul-
tatea de Teologie Sfntul Andrei {agu-
na din Sibiu [i a fost hirotonit preot `n
1996. Acum este conferen]iar universi-
tar, consilier al Mitropolitului Ardealu-
lui, pre[edintele Crucii Albastre din
Romnia (organiza]ie non-guvernamen-
tal\ [i non-profit care are ca scop asigu-
rarea de asisten]\ de specialitate pentru
cei bolnavi de alcoolism sau alte depen-
den]e [i familiilor lor). A scris 53 de c\r]i
(autor unic), 11 volume colective, zeci
de studii [i sute de articole, recenzii [i
traduceri. A participat la 138 de mani-
fest\ri [tiin]ifice na]ionale, 77 de mani-
fest\ri interna]ionale, 285 de conferin]e
`n ]ar\ (pentru publicul larg) [i 83 pentru
categorii specifice de public (licee,
unit\]i militare, penitenciare, tabere de
tineret [.a.). A primit trofeul Oamenii
Timpului (Ia[i, 2016), Distinc]ia [i Me-
dalia Profesor Bologna (Bucure[ti,
2017). Este c\s\torit [i are doi copii.
ito2017.ro
aniel Buzdugan s-a n\scut pe
D 23 septembrie 1974, `n Ia[i. A
absolvit Facultatea de Teatru,
din cadrul Universit\]ii de Arte George
Enescu din Ia[i. Este cunoscut ca ac-
tor, prezentator TV [i realizator de pro-
grame radio. ~n Ia[i a lucrat la Radio
VoxT, Radio Nord Est, TVR Ia[i, TV Bit
(fost\ filial\ Antena 1) [i Radio
Contact. ~n 2003 a plecat la Bucure[ti,
la Radio 21, iar `n 2004 a `nceput co-
laborarea cu Grupul Divertis. Tot din
acela[i an a `nceput s\ lucreze al\turi
de Mihai Morar pentru matinalul
Diminea]a deMent\ de la Radio 21.
~n 2008 au plecat `mpreun\ la Radio
ZU, unde se ocup\ pn\ ast\zi de
matinal. A primit premiul pentru Cea
mai bun\ voce de radio la Premiile
Online Radar de Media 2012 [i 2013,
iar `n 2013, al\turi de Mihai Morar, a
ob]inut premiul pentru Cea mai bun\
emisiune de radio (Morning ZU) la
Premiile Online Radar de Media. Este
c\s\torit [i are doi copii.
26

Sfnta Liturghie arhiereasc\
Duminic\, 3 septembrie,
de la ora 9.00, pe podiumul din
Bulevardul {tefan cel Mare [i Sf=nt
va avea loc Sf=nta Liturghie
arhiereasc\, oficiat\ de Preafericitul
27
Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii
P\rinte Daniel, Patriarhul Rom=niei,
`nconjurat de un sobor de arhierei,
preo]i [i diaconi. R\spunsurile
la stran\ vor fi date de
un cor format din tineri.
ITO 2017
Mar[ul Tinere]ii
uminic\, 3 septembrie, de la
D ora 17.30, va avea loc Mar[ul
Tinere]ii, pe traseul: Parcul
Copou, Biblioteca Mihai Eminescu,
Bulevardul Independen]ei, M\n\stirea
Golia, Hala Central\, Biserica Sfntul
Nicolae Domnesc, Bulevardul {tefan
ito2017.ro
cel Mare [i Sfnt, Catedrala Mitropo-
litan\. Aici se va face, de la ora 19.00,
Rug\ciunea de sear\.
La eveniment vor participa aproxima-
tiv 4500 de tineri. Participan]ii vor fi or-
ganiza]i `n intervalul orar 17.10-17.30,
`n Parcul Copou.
28
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii
Organizarea grupurilor
`n Parcul Copou

29
ITO 2017

Concert
Duminic\, 3 septembrie, de la ora 20.30, `n fa]a Palatului Culturii din
Ia[i va avea loc un concert extraordinar. Vor urca pe scen\: Holograf,
Nicolae Botgros [i Orchestra L\utarii, Ion Paladi.
Holograf este printre cele mai
longevive [i de succes trupe din
Romnia, fiecare dintre albumele
forma]iei con]innd piese care au
ajuns hituri. Membrii forma]iei sunt:
Dan Bittman - voce; Edi Petro[el -
tobe; Tino Furtun\ - clape; Romeo
Dediu - chitar\; Iulian Vrabete - bas.

Ion Paladi este un interpret de muzic\ popu-

lar\ din Republica Moldova. ~n 2007 a lansat
primul album de muzic\ popular\ cu Orchestra
,,L\utarii. ~n 2009 a primit titlul de Artist
Emerit al Republicii Moldova,
iar `n 2013 a fost desemnat Omul
Anului, la categoria Muzic\ Popular\.

Nicolae Botgros este un

cunoscut dirijor din Re-
publica Moldova. Or-
chestra Na]ional\ de
muzic\ popular\ L\u-
tarii a fost fondat\ `n
anul 1970, `n cadrul
Filarmonicii de Stat din
Moldova, de binecunos-
cutul interpret Nicolae
Sulac. Considerat un
magician al viorii, maes-
trul Nicolae Botgros a
fost numit `n 1978 la
conducerea Orchestrei.
ito2017.ro 30
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

31. Informa?ii utile (cazare, deplasare, mas,

rugciune)

31
ITO 2017

32. Informa?ii utile (cazare, deplasare, mas,

rugciune)

ito2017.ro 32
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

32. Informa?ii utile (cazare, deplasare, mas,

rugciune)

33
ITO 2017
ASCOR Ia[i
Povestea Asocia]iei Studen]ilor
Cre[tini Ortodoc[i (ASCOR),
filiala Ia[i a `nceput `n 1990 [i
continu\ p=n\ ast\zi. Ea face ca
perioada studen]iei s\ capete o
culoare `n plus pentru mul]i tineri
veni]i s\ studieze `n Ia[i, ora[ul
celor [apte coline.
a ASCOR Ia[i, studen]ii g\sesc
L
un cadru `n care se pot forma,
pot `nv\]a multe lucruri noi, pot
cunoa[te al]i studen]i de la diferite fac-
ult\]i [i pot participa la activit\]i diverse,
specifice celor cinci departamente ale
asocia]iei: Credin]\-Cultur\, Asisten]\
ito2017.ro
Social\, Sport-Turism, Rela]ii Externe [i
Semper Fidelis.
Fiecare activitate desf\[urat\ `n cadrul
asocia]iei are un dublu c[tig: bucuria
participan]ilor [i formarea lor. Mai `nti
ca participan]i, apoi ca organizatori, vol-
untarii ASCOR Ia[i realizeaz\ c\ timpul
liber petrecut `ntr-un mod util [i pl\cut
este cea mai frumoas\ completare a tim-
pului dedicat studiului pentru facultate.
Cele mai importante activit\]i perio-
dice ale ASCOR Ia[i sunt:
Studentul ie[ean, unde, pentru o
zi, aproximativ 300 de studen]i particip\
la un program complex: Sfnta Liturghie,
conferin]\, discu]ii [i dezbateri pe grupe,
momente artistice. Scopul evenimentu-
lui este aprofundarea unei teme pe care
participan]ii o aleg `n prealabil (de e-
xemplu: familia, cariera, libertatea);
34

O Sear\ Romneasc\, la care
peste 350 de studen]i se `ntlnesc pentru
a petrece romne[te cu dansuri, cntece
[i vestimenta]ie tradi]ional\, al\turi de in-
vita]i de seam\ precum: Surorile Osoianu,
Ansamblul {apte Coline al ASCOR Ia[i;
Concertul caritabil de colinde,
prilejuit de s\rb\toarea Cr\ciunului, or-
ganizat la Palas Mall;
Conferin]ele din cele dou\ Posturi
Mari de peste an, cu invita]i de seam\
din ]ar\ [i din str\in\tate;
Pelerinaje, excursii [i drume]ii;
Voluntariat caritabil la Penitenciarul
de Maxim\ Siguran]\ din Ia[i, dar [i la cen-
tre de plasament [i la azile de b\trni;
Traininguri de formare, pe teme
precum: lucru `n echip\, comunicare,
cet\]enie activ\, moderare;
35
Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii
Schimb de experien]\ cu celelalte
20 de filiale ASCOR din ]ar\ [i cu aso-
cia]ii ortodoxe din ]ar\ [i din str\in\tate;
Dialoguri Studen]e[ti, Ateliere
(dansuri populare, confec]ionat metanii,
obiecte handmade) [i cursuri de limbi
str\ine, organizate s\pt\mnal.
ASCOR Ia[i face parte din VOLUM
(Federa]ia Organiza]iilor care Sprijin\
Dezvoltarea Voluntariatului `n Romnia)
[i SYNDESMOS (Federa]ia Mondial\ a
Tinerilor Ortodoc[i).
Printre partenerii constan]i ai asocia-
]iei se num\r\: Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei, Universitatea Alexandru Ioan
Cuza din Ia[i, Prim\ria Municipiului Ia[i,
Consiliul Jude]ean Ia[i, Direc]ia Jude]ean\
pentru Sport [i Tineret Ia[i, Ministerul Ti-
neretului [i Sportului, Federa]ia NEPSIS.
ITO 2017
ATOR Ia[i
~n seara de 9 noiembrie 2009, de
ziua Sf=ntului Nectarie, un grup
de prieteni a decis s\ dea o m=n\
de ajutor profesorilor de religie,
s\ colaboreze cu ei pentru a face
`nc\ o invita]ie tinerilor c\tre
Hristos. Prin tradi]ie, studen]ii
erau deja de ani de zile `n grija
ASCOR-enilor, a[adar noua
asocia]ie s-a orientat cu
prec\dere spre tinerii liceeni.
ineri care au con[tientizat im-
T portan]a misionarismului [i-au
unit for]ele `n cadrul Asocia]iei
Tineretul Ortodox Romn pentru a adu-
ito2017.ro
ce bucurie pe chipul aproapelui [i pen-
tru a fi cu un pas `nainte c\tre `mplinirea
spiritual\. Entuzia[ti, dornici de a fi de
folos, de a se d\rui trup [i suflet, ei fac
voluntariat propunndu-[i s\ asculte [i,
`n m\sura `n care reu[esc, s\ ajute pe
cei confuzi, r\t\ci]i `n mrejele societ\]ii
de consum `n care tr\im.
Via]a este un examen f\r\ posibili-
tatea de a fi amnat sau repetat. Trebuie
s\ facem acum tot ce putem s\-l trecem.
~n ATOR se `mpletesc firele unei din ce
`n ce mai frumoase familii, a c\rei
membri `nva]\ `mpreun\ ]intind spre o
not\ ct mai mare [i, pentru aprofun-
dare, dau [i medita]ii `n schimbul c\rora
nu cer dect un zmbet. ATOR-enii se
simt vii, se hr\nesc din Hristos cu voin]\
[i putere [i au certitudinea c\ nu sunt
singuri `n lupta `n care s-au angajat. Im-
plicndu-se, ei [terg praful de pe viitorul
36
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

care le bate la u[\, `nlocuind tot ceea ce ATOR este un

este mohort cu lumin\ si culori.
De opt ani, noi, ATOR-enii, avem
pretext `n spatele
parte de jocuri, discu]ii, filme, tabere, c\ruia se formeaz\
conferin]e, slujbe, campionate sportive,
baluri, activit\]i cu sute de al]i tineri
prietenii pentru
care tr\iesc `n Biseric\ bucuria [i liber- ve[nicie. Intri `n
tatea acestei perioade a deciziilor-cheie
pentru formarea noastr\. Ne-am f\cut
ATOR [i prime[ti
prieteni de pretudindeni - din ora[, din [ansa de a fi pus `n
]ar\ [i de peste grani]\, dar, cel mai im-
portant, `n ATOR sim]im c\ lucr\m zi de
lumin\. Pnzele de
zi la prietenia noastr\ cu Prietenul Care p\ianjen a[ternute
ne ]ine `mpreun\, Hristos.
Am descoperit c\ `n Biseric\ suntem
pe suflet nu se v\d
chema]i s\ ne g\sim fiecare rolul, s\ ne pe `ntuneric. Odat\
punem `n valoare darurile. A afla ce e cu
noi, care ne e scopul vie]ii [i al timpului aprins\ lumina po]i
d\ruit fiec\ruia de Dumnezeu `nseamn\ face curat `n
a [ti s\ tr\im. ~nseamn\, implicit, bu-
curie. Am mai descoperit c\ bucuria c\mar\. Iar asta o
aceasta merit\ `nve[nicit\, a[adar, `n faci nu de unul
ATOR `nv\]\m s\ o d\ruim [i altora, s\
facem misiune pentru a ne reg\si cu to]ii, singur ci numai
peste al]i c]iva ani, `ntr-o lume `n care `mpreun\, pentru c\
via]a se tr\ie[te frumos. O lume `n care
tinerii r\mn aproape de Biseric\ [i de ATOR `nseamn\
prietenii lor pentru toat\ via]a [i dup\, `n `mpreun\.
care se c\s\toresc [i au copii, se ajut\
unii pe al]ii, se comport\ asemenea oa- Roxana Busuioc
menilor buni care se iubesc.

Pentru mine, ATOR-ul este ca un prieten care te iube[te [i

care nu mai vrea s\ `]i dea drumul, te prinde ca `ntr-o hor\, `n
care mai rzi, te mai `mpiedici, mai ui]i pa[ii dar ai posibilitatea
s\ te ui]i la cel\lalt [i s\ `nve]i.
Anda Ilinca Ursachi

37
ITO 2017
Fii ca tine, fii cum e[ti!
Prime[te aluatul vie]ii [i al persoanei
tale ca pe un dar de la Dumnezeu, a[a
cum este el, cu bunele [i mai pu]in
bunele lui, cu sl\biciuni [i neputin]e, cu
tot, [i accept\ c\ sunt ale tale. Apoi,
mergi cu darul acesta la Sfntul Altar [i
`ncredin]eaz\-l Lui `n timpul Sfintei Litur-
ghii, dup\ ce ai f\cut cele de cuviin]\
pentru asta: s\ te spovede[ti, s\ te `m-
paci cu cei care te-au sup\rat, s\-i bine-
cuvntezi pe cei ce te blestem\ [i te oc\-
r\sc [i toate cele cerute de Domnul. A[a-
dar, `ncredin]eaz\-]i darul acolo [i a[-
teapt\ ca Domnul s\ primeasc\ ale Sale
dintru ale Sale [i s\ le transforme cu harul
Lui `n loc potrivit ca s\-{i plece capul.
Prime[te-L [i ocrote[te-L `n inima [i `n
via]a ta [i El te va cre[te cum numai El
[tie! Fii ca tine, fii cum e[ti! Pentru c\,
numai fiind cum e[ti, vei putea deveni
cum e[ti chemat de Dumnezeu s\ devii!
Dac\ vei `ncerca s\ te construie[ti dup\
un model str\in de cel s\dit de Dumne-
zeu `n tine de la z\mislire, chipul S\u `n
adncul t\u, vei r\t\ci [i vei suferi mult.
Asta e lucrarea noastr\: s\-L primim, s\-I
facem loc `n noi! E att de simplu! Ade-
v\rat c\ nu e u[or, dar El ~nsu[i lucreaz\
`mpreun\ cu noi la aceasta!
Dorul t\u e `n inima ta. Intr\!
Care e dorul t\u?
Dorul t\u e `n inima ta! Intr\! Dar cu
delicate]ea [i grija pe care le vei `nv\]a
de la Domnul prin rug\ciune [i ascultare
de poruncile Lui! Nu te teme c\ dai de
pe un picior pe altul. E firesc pentru
vrsta ta [i pentru povestea vie]ii tale.
Fiecare om merge `n ritmul lui, pentru c\
fiecare are o alt\ experien]\ de via]\,
alte traume, alte spaime, alte repere.
Fiecare are ritmul lui [i calea lui pe Calea
cea Una! E[ti `nc\ un copil... Acum ai
ito2017.ro
maica Siluana Vlad
nevoie s\ te vindeci de fric\, tr\indu-]i
via]a a[a cum e acum, cu Dumnezeu.
A[a vei descoperi, cu ajutorul harului,
mereu [i mereu alte `n]elesuri, din ce `n
ce mai sfinte [i sfin]itoare. Ai r\bdare cu
tine, dar nu fi lene[ sau `nd\r\tnic! S\ nu
ceri de la tine s\ [tii acum ce vrei pen-
tru totdeauna, s\ rezolvi acum prob-
lema viitorului, ci cu fermitate, s\ faci
ce se cere `n aceast\ zi pentru a te vin-
deca [i a tr\i `n toat\ adncimea bu-
curiei de a fi.
Rela]iile dintre noi
suntem chiar noi
A fi persoan\ `nseamn\ s\ fii una cu
celelalte persoane ale firii tale cea una,
`n deplin\ comuniune cu Dumnezeu.
Pentru noi, cei ce cunoa[tem din expe-
rien]\ numai existen]a individual\, firea
pare [i e sim]it\ ca fiind sf[iat\ `n por]ii
inegale de care ne ]inem cu din]ii [i
pentru care ne lupt\m f\r\ mil\ [i f\r\
scrupule cu oricine ne amenin]\ con-
fortul psihologic din ea, adic\ ra]ia de
pl\cere care s\ ne dea o motiva]ie pen-
tru a fi, `n ciuda suferin]ei care ne stri-
ve[te. Ca s\ trecem de la existen]a indi-
vidual\, la cea personal\, ca s\ trecem
38

de la a fi persoan\ `n poten]\, la cea `n
act, avem nevoie s\ ne na[tem din nou,
din Duh [i Adev\r (ceea ce am [i f\cut
`n Botez [i Mirungere) [i s\ ne hr\nim
cu Dumnezeu ca s\ cre[tem `n El pn\
la vrsta omului des\vr[it, a Omului
Hristos! ~mplinind poruncile, acum pe
cea a iert\rii [i binecuvnt\rii, facem
primii pa[i dincolo de grani]ele indivi-
duale [i descoperim cu uimire c\ rela]ii-
le dintre noi suntem chiar noi [i c\ ale-
gnd s\ ne schimb\m, s\ ne vindec\m,
ni se vindec\ [i rela]iile. Apoi urmeaz\
descoperirea c\ via]a celuilalt este via]a
mea! {i c\ a cere binecuvntarea lui
`nseamn\ a cere [i a primi binecu-
vntarea vie]ii mele!
Dumnezeu este cu tine, `n tine,
dar nu acolo unde ~l a[tep]i tu
Dumnezeu este `n tine, cu tine, dar
nu acolo unde-L a[tep]i tu ca s\-]i dea
peste mn\ cnd alegi s\ faci ce-]i face
r\u, de[i `]i place, [i nici nu te pnde[te
ca s\ te pedepseasc\ sau s\ te con-
damne pentru alegerea ta. Dac\ vrei s\
vezi unde este [i ce face, te rog s\ te
prive[ti cu aten]ie [i interes pe tine,
acolo `n ascunsul t\u, `n timp ce faci
ceva r\u sau dup\ ce faci asta. S\ te
prive[ti pe tine, s\-]i prive[ti dorul t\u de
bucurie [i pace [i tot ce sim]i [i gnde[ti
atunci. Dar s\ rezi[ti ispitei de a te con-
damna, de a-]i spune ct de netrebnic
e[ti, sau de a f\g\dui c\ nici mort nu
mai faci. Toate acestea sunt piedici `n
calea intr\rii la locul de `ntlnire din as-
cunsul t\u. Sunt piedici `n calea
poc\in]ei, adic\ a `nnoirii min]ii cu
Duhul S\u. Rug\ciunea care va ][ni din
acea `ntlnire `]i va deschide ochii in-
imii [i te va `nv\]a ce s\ faci.
39
Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii
1 Ca s\ avem o rela]i e s\n\toas\ cu
aproapele, avem nevoie s\-i d\m aten]ie
lui, ca persoan\ [i nu `nsu[irilor lui care
ne-ar fi de folos sau d\un\toare( Doam-
ne unde-i rana)
2 Pn\ nu iert\m, nu suntem liberi.
~nva]\ s\ ier]i [i vei fi liber! (Doamne
unde-i rana)
3 O cale minunat\ de eliberare de
stresul vr\jma[ este practicarea t\cerii.
~nti c\uta]i lini[tea exterioar\: `nchide]i
radio, `nchide]i televizorul, nu mai b\-
ga]i c\[tile `n urechi... Fugi]i de TV [i
Internet ca surse de imagini care v\ str-
nesc pofte [i v\ sugereaz\ nevoi care
sunt, cu adev\rat, false... Avem nevoie s\
t\cem, avem nevoie s\ ascult\m t\cerea
din noi. Avem nevoie s\ ascult\m [i tot
ce sim]im. Ne putem vindeca dac\ ne
ascult\m durerea. (Doamne unde-i rana)
4 O alt\ cale (pentru a ne vindeca de
depresie) este s\ `nv\]\m s\ ne bucur\m
pentru lucrurile bune, orict ar fi de
mici. {i s\ mul]umim lui Dumnezeu
pentru toate. Recuno[tin]a schimb\ su-
fletul, schimb\ chimia creierului [i a
`ntregului organism.
5 Mul]i oameni `n timp ce tac [i
cel\lalt vorbe[te se gndesc ce sfat s\-i
dau?, ce s\ fac pentru el?. E f\r\ fo-
los. Pur [i simplu omul are nevoie s\ fie
ascultat. Cel mai periculos lucru este s\
dai sfaturi, pentru c\ omul ia ce spui tu
[i bag\ `n biografia lui [i `n via]a lui [i nu
se potrive[te. S\ re]inem: ascultarea e
calea c\tre inima celuilalt [i acolo vine
[i lucreaz\ [i harul pe care `l cerem `n
timp ce ascult\m. (Fragmente din volu-
mele Maicii Siluana, G=nduri din `ncre-
din]are [i Doamne, unde-i rana? - Editu-
ra Doxologia 2012 [i 2017)
ITO 2017

aceasta urmeaz\
a fi `nlocuit\

ito2017.ro 40
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

Cuvinte despre libertate

S\ socote[ti liberi nu pe cei ce din Tr\i]i ca oamenii liberi,
`ntmplare sunt liberi, ci pe cei liberi
dup\ via]\ [i dup\ deprinderi. Nu tre- dar nu ca [i cum a]i
buie s\ nume[ti liberi pe cei care sunt r\i
[i desfrna]i, c\ci ace[tia sunt robi pa-
avea libertatea drept
timilor trupe[ti. Liber [i fericit este numai acoper\mnt al
sufletul f\r\ prihan\ [i izb\vit de cele
vremelnice. Liber este omul care nu
r\ut\]ii, ci ca robi
sluje[te patimilor, ci cu `n]elepciune [i ai lui Dumnezeu.
`nfrnare, `[i st\pne[te trupul [i se I Petru 2, 16
`ndestuleaz\ plin de mul]umire de cele
d\ruite de Dumnezeu, chiar de ar fi
foarte pu]ine. Dac\ vrei, e[ti rob patim- Libertatea `l arat\ pe om
ilor, [i iar\[i, dac\ vrei, e[ti liber ca s\ nu f\cut dup\ chipul lui
te pleci patimilor, fiindc\ Dumnezeu te- Dumnezeu, c\ci a nu depinde
a f\cut cu voie liber\. Demonii nu se de nimic [i a avea toate de la
lupt\ cu voi atta timp ct face]i voile
voastre, deoarece, voile acestea s-au
Sine este propriu preafericitei
f\cut draci [i ele sunt acelea care ne dumnezeiri.
nec\jesc pe noi ca s\ le facem. (Sfntul (Sfntul Grigorie de Nyssa)
Antonie cel Mare)

C\ci voi, fra]ilor, a]i fost chema]i la libertate;

numai s\ nu folosi]i libertatea ca prilej de a
sluji trupului, ci sluji]i unul altuia prin iubire.
C\ci toat\ Legea se cuprinde `ntr-un singur
cuvnt, `n acesta: Iube[te pe aproapele t\u
ca pe tine `nsu]i. (Galateni 5, 13-14)

41
ITO 2017

Imnul na]ional al Romniei

Imnul na]ional al Rom=niei este De[teapt\-te, rom=ne. (Constitu]ia
Rom=niei art.12 al.3) Versurile imnului na]ional apar]in lui Andrei
Mure[anu (1816-1863), poet de factur\ romantic\, ziarist, traduc\tor,
un adev\rat tribun al epocii marcate de Revolu]ia de la 1848.
Muzica a fost compus\ de Anton Pann (1796-1854), poet [i etnograf,
om de mare cultur\, c=nt\re] [i autor de manuale de muzic\.
De[teapt\-te, romne, din somnul cel de moarte, De fulgere s\ piar\, de tr\snet [i pucioas\,
~n care te-adncir\ barbarii de tirani! Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Acum ori niciodat\, croie[te-]i alt\ soart\, Cnd patria sau mama, cu inima duioas\,
La care s\ se-nchine [i cruzii t\i du[mani. Va cere ca s\ trecem prin sabie [i foc!

Acum ori niciodat\ s\ d\m dovezi la lume N-ajunse iataganul barbarei semilune,
C\-n aste mni mai curge un snge de roman, A c\rui pl\gi fatale [i azi le mai sim]im;
{i c\-n a noastre piepturi p\str\m cu fal\-un nume Acum se vr\ cnuta `n vetrele str\bune,
Triumf\tor `n lupte, un nume de Traian! Dar martor ne e Domnul c\ vii nu o primim!

~nal]\-]i lata frunte [i caut\-n giur de tine, N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Cum stau ca brazi `n munte voinici sute de mii; Al c\rui jug din seculi ca vitele-l purt\m;
Un glas ei mai a[teapt\ [i sar ca lupi `n stne, Acum se-ncearc\ cruzii, `n oarba lor trufie,
B\trni, b\rba]i, juni, tineri, din mun]i [i din cmpii! S\ ne r\peasc\ limba, dar mor]i numai o d\m!

Privi]i, m\re]e umbre, Mihai, {tefan, Corvine, Romni din patru unghiuri, acum ori niciodat\
Romna na]iune, ai vo[tri str\nepo]i, Uni]i-v\ `n cuget, uni]i-v\-n sim]iri!
Cu bra]ele armate, cu focul vostru-n vine, Striga]i `n lumea larg\ c\ Dun\rea-i furat\
Via]a-n libertate ori moarte! strig\ to]i. Prin intrig\ [i sil\, viclene uneltiri!

Pre voi v\ nimicir\ a pizmei r\utate
{i oarba neunire la Milcov [i Carpa]i!
Dar noi, p\trun[i la suflet de sfnta libertate,
Jur\m c\ vom da mna, s\ fim pururea fra]i!
O mam\ v\duvit\ de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-[i azi mn\ d-ajutori,
{i blast\m\ cu lacr\mi `n ochi pe ori[icare,
~n astfel de pericul s-ar face vnz\tori!
Preo]i, cu crucea-n frunte, c\ci oastea e cre[tin\,
Deviza-i libertate [i scopul ei preasfnt.
Murim mai bine-n lupt\, cu glorie deplin\,
Dect s\ fim sclavi iar\[i `n vechiul nost'
p\mnt!
Sursa: http://www.mapn.ro/imn_national/

ito2017.ro 42
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

Tn\rul `n c\utarea libert\]ii

Imnul ITO 2017 Text: Iulian M., ATOR

Sunt tn\r [i-a[ vrea s\ `nving tot ce-i moarte,

S\-nv\] s\ iubesc, s\ m\ bucur, s\ zbor.
Se aude `n mine o chemare, o [oapt\,
E[ti n\scut s\ devii nemuritor.

Refren:
Doamne, uit\-te la noi
{i ne scoate la lumin\,
Ne deschide c\tre zorii
Lumii celei f\r\ vin\!

S-ascund `n noi doruri, c\ut\ri nerostite

{i un plns ce-i neplns, neputin]\ [i-un strig\t
{i a[ vrea s\ fiu liber
{i nu [tiu ce `nseamn\.
~ncerc s\ m\ lupt,
Dar ei m\ condamn\.

S\ fiu liber s\ iert

{i s\ spun mul]umesc,
S\ fiu darnic [i bun
{i s\ pot s\ iubesc.

S\ fiu liber de mine,

S\ fiu liber de eu,
S\ fiu liber s-aduc bucurie
{i mamei [i tatei, [i fratelui meu.

Refren:
Doamne, uit\-te la noi,
{i ne scoate la lumin\,
Ne deschide c\tre zorii
Lumii celei f\r\ vin\!
ITO 2017
~n 2018 ne `ntlnim la Sibiu
n lumea de azi, tinerii sunt pentru
~ Biserica noastr\ o for]\ vie, fiind
cei care dinamizeaz\ via]a aces-
teia [i ritmul vie]ii liturgice a fiec\rei
parohii `n parte. ~n duhul respectului
pentru valorile religioase proprii [i ale
celorlal]i, Biserica Ortodox\ Romn\, `n
general, [i cea din Ardeal, `n special, a
dezvoltat o pastora]ie a tineretului ba-
zat\ pe duhul prieteniei, al comuniunii,
al bucuriei [i al unit\]ii. Tinerii ortodoc[i
trebuie s\ [tie c\ ceea ce `i une[te [i `i va
#ito2018
ito2017.ro
uni de acum `ncolo este Hristos cel Viu,
propov\duit `n ethos ortodox.
Tocmai de aceea, `n anul `n care
romnii s\rb\toresc 100 de ani de la
Marea Unire, v\ a[tept\m s\ d\m m\r-
turie comun\ asupra unit\]ii noastre `n
Duhul lui Hristos, `n inima ]\rii, la Sibiu,
`n ora[ul Sfntului Andrei {aguna, re[e-
din]a Mitropoliei Ardealului [i Capitala
Cultural\ European\ a anului 2007.
Ne vedem la Sibiu `ntre 6 [i 9 sep-
tembrie 2018!
44
 Tn\rul
n c\utarea Libert\]ii

45. Coperta 3 date de contact importante

45
Organizatori:

Parteneri:
SECRETARIATUL DE STAT
PENTRU CULTE
PRIM|RIA
MUNICIPIULUI IA{I

Parteneri media:

Tn\rul `n c\utarea Libert\]ii

ito2017.ro ito2017