1

PERSONALITI ALE PSIHODIAGNOZEI

Anne Anastasi (1908-2001)
Nscut n 1908 n New York. n 1924 a fost admis la Barnard College, unde a primit, patru ani mai
trziu, o diplom de licen. Din 1928 - doctorat (Universitatea Columbia). A lucrat la Barnard College
i apoi n New York. Profesor de psihologie la coala de Arte i tiine, Universitatea Fordham.
Preedinte al Asociaiei Americane de Psihologie (1971). Pentru mai multe generaii de psihologi,
numele de Anastasi a fost un fel de sinonim pentru teste psihologice. Crile ei sunt cunoscute tuturor
studenilor de Psihodiagnostic. Retiprit n mod repetat, Psychological Testing a fost tradus n mai
multe limbi, inclusiv n rus.

Francis Galton (1822-1911)
Nscut n 1822 n Birmingham. El a petrecut copilria ntr-o familie nstrit, ai crei membri au fost,
toi, pasionai de tiin. Mama sa era fiica lui Erasmus Darwin, un mare om de tiin, bunicul lui
Charles Darwin vine. Bachelor Degree lui F. Galton a primit la Universitatea din Cambridge (1844),
dup ce un medicament cteva studiu la ntmplare i apoi matematica. Dup ce a primit o motenire
mare, a fost cruat de la a fi nevoie s v facei griji cu privire la o carier n domeniul tiinei. Lund
calatoriile lungi, rapoarte i observaii meteorologice, care i-au adus o mulime de onoare, alegerile
pentru Royal Society, i recunoaterea public. La nceputul anilor 1860. este din ce n ce ncepe s ia
motenirea caracteristicilor fizice i mintea uman. Ideea de mbuntire a rasei umane Galton scorul
la msurarea psihometrice ale minii, studiile psihologice i psihofiziologice relevante. Studiile
empirice ale Galton efectuate simultan cu dezvoltarea de instrumente matematice i statistice. El a
deschis coeficientul de corelare, a creat primele teste pentru a msura inteligena. Importana continuu
de cercetare Galton de tiin psihologic este c, datorit muncii sale de pionierat originea stiinta de
diferenele psihologice individuale i de msurare a acestora. Galton a murit n 1911, sa va oferi
finanare pentru cercetare n domeniul biometriei i eugenie.

James McKeen Cattell (1868-1944)
El a fost nscut n 186S, n Easton (Pennsylvania). Bachelor Lafayetskogo College (1880), doctorat
(Universitatea din Leipzig, 1886). El a lucrat ca asistent la Wundt (1883-1886). Se refer la studiul de
diferentele individuale sub influena direct a F. Galton, o ntlnire care a avut loc dup ce a plecat
vundtovskuyu laborator. Primul profesor din lume de Psihologie (Universitatea din Pennsylvania,
1887-1891). Preedinte al Asociaiei Americane de Psihologie (1895). n 1917 el a demisionat, nu de
numrare este posibil s-i abandoneze opiniile sale pacifiste. n acelai an a fondat American
Psychological Corporation, care este primele teste editura. Din acel moment, las de predare i de
cercetare, dar a fost activ n publicarea i activiti sociale pn la moartea sa n 1944 n Lancaster
(PA).

Alfred Binet (1857-1911)
Nscut n 1857 la Nisa. Dupa ce a absolvit scoala a primit o licen pentru a practica dreptul. Pentru a
ne educa, de lucru sub conducerea lui Jean Charcot, care, la momentul condus la spital Salpetriere.
2

Ocupat cu probleme de hipnoza si isterie. n 1894 a primit titlul de doctor pentru un studiu al
sistemului nervos de insecte. n acelai an a devenit director al laboratorului de psihologie la Sorbona,
i a fondat prima revista psihologic n Frana. Gama de interese Binet - de la magnetism animal la
caracteristici ale jocului de ah legat la ochi. Profesor de la Universitatea din Bucureti. Din anul 1894,
mpreun cu V. Henry desfasoara activitati de cercetare cu elevii din Paris, promovarea unor metode
de msurare a diferenelor individuale. Familiarizarea cu clinician T. Simon n 1899, ulterior se
dezvolt n care lucreaz mpreun pentru a testa pentru msurarea inteligenei, care apare n 1905
Binet a intrat n istoria psihologiei nu numai ca creatorul de testele de inteligenta, dar mai presus de
toate ca unul dintre fondatorii psihologiei experimentale. Binet a murit n 1911 n Paris.

Hermann Ebbinghaus (1850-1909)
Nscut n 1850 n Barmane (Germania). Educat la Universitatea din Bonn, exist un doctorat (1873).
Dup ce a primit a petrecut apte ani, n diferite universiti din Frana i Anglia, ctignd de via lui
de meditaii. Profesor asociat de la Universitatea din Berlin (1880-1886), iar mai trziu un profesor
asociat la aceeai universitate (1886-1894). n ultimii ani ai vieii sale, profesorul Breslauskogo
University (1894-1899). Angajate n studiul de memorie, folosind repetiia ca principal instrument de
cunoatere sale. Cel mai cunoscut a datelor sale arat procesul de uitare a lungul timpului. Ebbinghaus
fondat laboratoare de psihologie la universitile din Berlin i Breslau. Cunoscut pentru munca sa n
domeniul viziune de culoare. Destul de o mulime de timp dedicat dezvoltrii de teste psihologice.
Psiholog experimental Eminent murit n Breslau (Wroclaw), n 1909

Theodore Simon (1873-1961)
Nscut 10 iulie 1873 n Dijon (Frana). El a fost educat la Scoala Medicala de la Paris. n 1899, ca un
case interne pentru copii cu handicap din suburbiile Parisului, a atras atenia Binet studiile clinice. n
acest moment, Binet a fost cercetat relaia dintre dezvoltarea fizic i intelectual a copiilor. Acest
lucru continu i Simon apr teza sa cu privire la acest subiect n 1900, S1901 i 1905 lucreaz n
diferite spitale. n 1905-1920 - Psihiatru Spitalul Sf Ioan. ncepnd cu 1904, mpreun cu Bina, este
efectuarea unui sondaj de adulti cu retard mintal, folosind o varietate de teste i compararea
rezultatelor ei cu date clinice. Aceste teste sunt utilizate n studiu, i grupuri mari de studeni francezi
normale, iar rezultatele sunt comparate cu vrsta cronologic de pacienti. Compararea rezultatelor
adulti cu diferite grade de retard mintal, cu copii normali n diferii ani de via conduce la formularea
conceptului de umstvenny vozrast. Normele stabilite experimental pentru diferite vrste i pe
aceast baz este construit Intelligence Scale. Acesta a fost celebru Scala Binet-Simon (1905). Din
1912 pn n 1960 Simon - Editor Byulletenya Compania Alfred Bine. n acelai timp, el a lucrat ca
medic ef al unui numr de spitale. T. Simon a murit n 1961.

William Louis Stern (1871-1938)
Nscut n 1871 n Berlin, Germania. Educat la Universitatea din Berlin, unde a studiat filologie,
filozofie i psihologie. n 1897 a urmat G. Ebbinghaus la Universitatea din Breslau. De 18 ani, Stern i
soia sa monitorizeze constant dezvoltarea mental a celor trei copii. Rezultatele acestui studiu au fost
prezentate n dou monografii publicate n 1907 i 1909. Acestea i alte studii face Stern una dintre
cele mai importante din secolul al XX. cercetatorii dezvoltarea mental a copiilor. Intr-o lucrare
3

publicata in 1900 o carte dedicat diferenele individuale, se pune temelia de psihologie diferenial.
Dupa ce sa mutat la Hamburg n 1916 pentru a explora n mod activ copiii talentai dezvolta teste
psihologice, conduce alte studii. n 1934, dup venirea la putere n Germania nazitii, forat s
emigreze din ar. Pentru lung edere n Olanda, sa mutat n Statele Unite ale Americii. Stern a murit
n 1938 n Durham (Carolina de Nord).

Charles Edward Spearman (1863-1945)
Nscut n 1863 n Londra. La 34 de ani, se retrage de la serviciul militar, pe care le-a dat cincisprezece
ani. In 1897 incepe sa studieze psihologia la laborator vundtovskoy. Primeste un doctorat la
Universitatea din Leipzig n 1906, Spearman activiti suplimentare asociate cu Universitatea din
Londra. Profesor de Psihologie Experimentala (1907-1911), profesor de gndire i logic (1911-1928),
profesor de psihologie (1928-1931). Fondator londonskoy shkoly psihologie. Ca student, a prezentat
propria lor, aa-numita teorie cu doi factori de inteligen rmn valabile i astzi. Spearman a pus
bazele analizei factoriale. A murit acest cercettor strlucit n Londra n 1945.

Henry Herbert Goddard (1866-1957)
Nscut n 1866 n estul Vassalboro ntr-o familie de fermieri mare. Educat n Heverfordskom College
(1887). n cazul n care el a primit, de asemenea, o diplom de master n matematic (1889). Cariera
Goddard n psihologie a nceput n 1896 la Universitatea Clark, unde a susinut teza de doctorat
(1899). Predat psihologia i pedagogia n Pennsylvania. n 1902, lucreaz n coal reforma
Vaynlendskoy, mpreun cu colegii fondat Vaynlendsky slaboumnyh club, a crui principal sarcin
a fost de ajutor copiilor versatile cu probleme in dezvoltarea mentala. n 1908, studiile testele Binet n
Europa, i mai trziu le folosi pentru a diagnostica i clasifica diferitele niveluri de subdezvoltare
intelectual. n 1910, el a fost primul care a folosit testele Binet n liceu. De asemenea, testat imigranii
care sosesc n America. n 1917 el a fost unul dintre cele apte psihologi americani care au participat la
dezvoltarea de teste de inteligen pentru armata. n 1918, eful Oficiului pentru Studierea Tineretului
din Ohio, un profesor de la Universitatea din Ohio (1922). n 1927, recunoate c multe dintre
concluziile sale cu privire la natura de dementa, a fost greit. n ciuda acestui fapt, cercetare Goddard,
n special n domeniul testrii, a contribuit la dezvoltarea inteligenei psiho-diagnostice. A murit n
1957.

Lewis Madison Terman (1977-1956)
El sa nscut n familia unui fermier din Indiana, n 1877, a fost educat i profesia de cadru didactic n
Danville Central College din Indiana. La Indiana University devine burlaci i de masterat. n 1903, el a
intrat n programul de doctorat de la Universitatea Clark. Tezei de doctorat (1905), dedicat testrii
psihologice. Din 1906 profesor de Los Angeles Teachers College. Patru ani mai trziu, accept o
invitaie la un post de profesor la Universitatea Stanford. n aceast perioad, Theremin angajat n
adaptarea scalei Binet. n timpul primului rzboi mondial el a fost implicat n dezvoltarea testelor
armatei celebre. n 1922 a fost numit decan al departamentului de psihologie de la Universitatea
Stanford, unde a lucrat pn la pensionarea sa. Ca presedinte al Asociatiei Americane de Psihologie
(1923), a fcut o mulime de a face statutul tiinific de testare inteligen. La punctele de vedere
teoretice de termeni din domeniul psihologiei de inteligen influen decisiv asupra Galton a declarat
4

ca ideea de ereditate de talent. A murit unul dintre testele cele mai entuziast de psihologi americani n
California n 1956.

Richard Meili (1900-1991)
Nscut n 1900 n Schaffhausen (Elvetia). El a studiat la Berlin cu Kohler i Wertheimer. Kurt Lewin
introduce-l la gestalt psihologie. La invitaia Klaypereda a condus Institutul de Rousseau i sa dedicat
diagnosticare psihologice, n special diagnosticul de inteligen. Autor de cri celebre de pe psiho-
diagnostice (1936,1951,1978). Dup ase ani de conducere al Institutului i ncepe activitatea ca
profesor la Universitatea din Berna. Din anii 1930. a studiat factorii de inteligen care nelege nu
numai ca putere, dar ca un condiii independente de diferenele individuale. ntr-unul dintre ultimele
sale lucrri (1981) rezumate lor de cercetare i a subliniat existena a patru factori fundamentali n mod
constant manifestat de la vrsta de 6 ani. In studiul lor longitudinal (1959) au ncercat s gseasc
elementele primare ale multor trsturi de caracter. n 1963, el a publicat un studiu cu privire la efectul
de mediu asupra inteligenei, de asemenea, a cutat s descopere relaia dintre inteligen i realizrile
academice. A murit n 1991.

Florence Laura Goodenough (1886-1959)
Nscut n 1886 n Statele Unite. A primit titlul de doctor sub indrumarea lui Theremin de la
Universitatea Stanford n 1924 dup care, ea a inceput cariera ca un specialist n psihologie de
dezvoltare de la Universitatea din Minnesota, unde a publicat o scar de msurare a inteligenei
copiilor bazat pe desenele lor. Testul se faim i rmne popular pentru mai muli ani. n 1950, Dale
Harris aduce pentru a testa anumite modificri (cunoscut sub numele de Goodenough desen de test-
Harrsis). Alte lucrri Goodenough au fost dedicate la dezvoltarea social i emoional a copiilor. Se
presupune c / Oh baby fix, neschimbat, dar a schimbat mai trziu prerile spre recunoaterea
influenei semnificative a factorilor de mediu. Boala provoaca omul de tiin s plece retras n 1947,
dar nc lsai cartea pe care a adus-o i mai mare faima. Unul dintre ei a fost dedicat teste
psihologice (1949). F. Goodenough a murit n 1959.

Stanley David Porteous (1883-1972)
Nscut n 1883 n Box Hill (Australia). Primul australian profesional psiholog. Dupa ce a absolvit a
lucrat ca inspector de coli speciale (1913-1916), sef al Laboratorului de Antropologie, Universitatea
de educaie Melbourne (1916-1917). Dup ce au emigrat n Statele Unite ale Americii nva
psihologie i este director al psihologic de laborator Vaynlendskoy coal de reform pentru infractorii
minori (1919-1925). Profesor clinica de psihologie i director al Clinicii de Psihologie, Universitatea
din Hawaii (1922-1948). n povestea de modul n care autorul a ajuns psihodiagnoz labirintov,
care, n opinia sa, a permis de a evalua caliti, cum ar fi capacitatea de a auto-control, planificare, tact
i pruden. Aceste caliti sunt considerate a juca n procesul de rol adaptare social mai mare dect
intelectul. Acordat o atenie mult la studiul de diferentele rasiale. Reytingi sale diferite rase au purtat
uneori n mod deschis rasiste. Cauzele diferenelor individuale n abilitile Porteous crezut nnscut. A
murit n 1972.


5

Arnold Lucius Gesell (1880-1961)
Nscut n 1880 ntr-un orel din Wisconsin. Universitatea de Stat a primit o diplom de licen, i la
Universitatea Clark a pregtit o lucrare de doctorat (1906). Mai trziu, a primit un al doilea doctorat n
medicin la Universitatea Yale (1915). El a deinut mai multe funcii didactice la universiti din
Statele Unite ale Americii. Lucrul n Institutul Pedagogic din Los Angeles, a lucrat ndeaproape cu L.
Terman. Prinderea testare psihologic, el ajunge la concluzia c studiul a perioadelor de dezvoltare
timpurie a copilului. Aceste studii, i i-au adus faima nu numai printre psihologi, dar, de asemenea,
printre medici i profesori. A. Gesell a murit n New Haven (Connecticut), n 1961.

Robert Sessions Woodworth (1869-1962)
Nscut n 1869 n Belchertown Massachusetts. Diploma Universitatea din Amherst (1891). Mai trziu,
mpreun cu marele psiholog american William James a studiat la Universitatea Harvard (BA - 1896,
Master - 1897). La Universitatea Columbia, sub conducerea lui James Cattell susinut teza de doctorat
(1899). Principalul perioada de activitate tiinific R. Woodworth asociat cu Universitatea Columbia,
unde a lucrat pn la pensionare, n 1942, preedintele Asociaiei Americane de Psihologie (1914).
Principalele interese ale savantului, unul dintre ottsov osnovopolozhnikov -American psihologie, se
afl n primul rnd n domeniul psihologiei generale i experimental. El a publicat n 1938
Eksperimentalnaya psihologiya pentru aceast zi rmne un manual clasic n domeniu. Woodworth
a murit n 1962, aproape pn la moartea sa angajat n activiti tiinifice i sociale active.

Edward Kellogg Strong Jr. (1884-1963)
Nscut n 1884 n Syracuse (NY). Diplom de licen n biologie de la Universitatea din California a
primit (1906). Acolo, trei ani mai trziu, i apr teza sa de masterat. Doctor de Psihologie
(Universitatea Columbia, 1911). Mai trziu, de lucru ca un profesor de psihologie i educaie la
Colegiul de George n Nashville. n Armata din 1917 se ocup cu probleme de selecie i pregtire a
personalului militar. Dup rzboi, un profesor la Carnegie Institution, a condus Departamentul de
Formare Profesional (1919). eful Biroului de Cercetare Educaional (1921). Cercetarile sale a pus
bazele acestei perioade de Psihologie Aplicat american. Strong mai trziu a luat un profesor de
psihologie de la coala de Afaceri, Universitatea Stanford (1927). Numele lui a devenit sinonim cu
interesele dezvoltate profesionale le goale (1927). Pensionarea n 1943, dar a continuat munca,
perfectionarea tehnica de msurare a intereselor profesionale. Dovada acestui fapt este publicat n 1955
o carte dedicat intereselor profesionale ale tinerilor. A murit n 1963.

Hermann Rorschach (1884-1922)
Nscut n 1884 n Zrich. Alegerea medicamentul de specialitate, sa Inscris la Universitatea Neiburga,
Zurich, Berlin IE I Berna. Din Primii ani de predare Psihiatrie atrage atentia lui, pe de ingrijire el o
sub studiat faimosul Bleuler, si in 1912 a primit un al doilea titlul de Cercetare de pe halucinaii.
Rorschach a lucrat Intr-o serie de clinici de Psihiatrie DIN Elvetia, IAR n 1913 Soarta I Duce version
Rusia, lucreaz Tier cca psihoterapeut ONU Intr-ONU clinici suburbane privat. O mare Parte Intr-o
VIA scurta, datorit Rorschach Rusia, Si Nu Este o coincidenta, CA vnzare tovar VIETII, n
1910 a devenit formare Olga Rusiei.Na de opinii tiinifice Rorschach este n mare msur influenat
de ideile lui Freud i psihanaliza cultur Yunga.Pomimo Rorschach realizat neurologice
6

issledovaniya.Na a lungul vieii sale academice, el a artat un mare interes n problemele de religie,
publicarea de cercetare pe elveieni experimente sektam.Pervye religios pentru a studia particularitile
de percepie, n care el folosete imagini amorfe, pete, se refer la 1911, dar au fost repede ntrerupt,
pn n 1917, revenind la studiul de percepia de forme aleatoare, Rorschach mai puin de doi ani dup
finalizarea o carte care ia adus faima la nivel mondial - Psihodiagnostika, care cu mare dificultate
posibilitatea de a publica doar n 1921, aa cum se ntmpl adesea, nelegerea i recunoaterea venit
la Rorschach dup ce smerti. Umer n 1922 de la peritonita. S moartea prematur a Hermann
Rorschach, n funcie de Bleuler, "umerla sperana unei ntregi generaii de elveian psihiatrov.

Truman Lee Kelly (1884-1961)
Nscut n 1884, diplom de licen n matematic (1909) i un Master de Psihologie (1911) a primit la
Universitatea din Illinois. A studiat psihologia la Universitatea Columbia, sub conducerea lui
Thorndike i Woodworth, finalizat teza de doctorat pe msurtori n educaie n 1914, profesor
asistent, profesor de educaie i psihologie la Universitatea Stanford (1920-1931). mpreun cu Terman
particip la elaborarea de teste de nvmnt. n 1924 el a publicat o carte "Statisticheskie metody,
mai trziu, a publicat o monografie msurtori Interpretatsiya obrazovanii (1927), n care unul dintre
primele dezvoltarea de metode matematice pentru a determina valabilitatea i fiabilitatea de teste
psihologice. n celebra carte "Perekrestki razuma uman (1928) arat cum doctrina pot fi dezvoltate
pentru factorul general, Spearman, i indic existena altor factori de inteligen. Din 1931 a lucrat la
profesor la Universitatea Harvard din educaie i iese la pensie n 1950, a murit n 1961.

Kyuin Mac Nimar (1900-1986)
El a fost nscut n 1900, a fost educat la Colegiul Profesorilor unit n Pennsylvania, a absolvit n
1925, dup doi ani de predarea matematicii n Charlestown (West Virginia) este antrenat de psihologie
la Universitatea Stanford. Atenia lui este atras de metodele statistice utilizate de ctre psihologi.
Dup terminarea studiilor n 1930, el a nceput cariera didactic. A primit doctoratul n 1932, n timpul
al doilea rzboi mondial, implicat n cercetarea statistic i psihologic n armat. Prima ediie a lui
"Psihologicheskoy statistiki pe care vor studia mai multe generaii de studeni americani a avut loc n
1949 Timp de muli ani, el a fost un profesor de psihologie, statistici i educaie de la Universitatea
Stanford, de asemenea, un profesor de psihologie i educaie de la Universitatea din Texas. n 1963-
1964 - Preedinte al Asociaiei Americane de Psihologie. n plus fa de statistici, n cazul n care
aceasta este greutatea de o contribuie mare la dezvoltarea de analize factoriale, s se ocupe de
psihologia de inteligen, crezand ca este ereditar determinat. La vrsta de 65 ani se retrage. A murit n
1986.

David Wechsler (1896-1981)
Nscut n Romnia n 1896 a fost de 6 ani, cu prinii si i ase frai mai mari s-au mutat la New
York. A primit o diplom de licen de la City College n 1916, iar n 1917 - o diplom de master de la
Universitatea Columbia. Soarta i aduce la celebrul psiholog american de foraj, pe care l ajut n
munca implicat n pregtirea i evaluare pentru rezultatele obinute cu ajutorul testului armat Alfa.
n timpul Primului Rzboi Mondial Wexler n armata este angajat ntr-un sondaj de dezvoltarea
intelectual a armatei, folosind o varietate de teste, inclusiv care apare n timp ce editorul Stanford
7

Binet Intelligence Scale. n 1919, demobilizat din armata, Wexler a trimis timp de doi ani n Europa, n
cazul n care el are o oportunitate de a studia statisticile de Charles Spearman i Karl Pearson -
Cercetatorii strlucitoare de inteligen, creatorii de corelaie i analiz factor. Dup ce sa ntors la
New York pentru a lucra ca un psiholog la consiliere pentru copii (Biroul de Dezvoltare a Copilului).
n timpul perioadei de 1927-1932 n practica privat, iar n 1932 el - psiholog sef la Bellevue Spitalul
de Psihiatrie. n 1935, sub conducerea unui alt proeminent psiholog american R. Woodworth susine
teza cu privire la msurarea reaciilor emoionale. Patru ani mai trziu, Wexler creeaz propria sa
ncercare de renume mondial pentru a masura inteligenta adulti - Wechsler Intelligence Scale-
Bellevue. La scurt timp nainte de moartea sa, n mai 1981, David Wexler publica o versiune revizuit
a testului su pentru a masura inteligenta a adulilor.

Edward Lee Thorndike (1874-1949)
Nscut n 1874 n Williamsburg Massachusetts. El a fost al doilea fiu al unei familii metodist n
preotul ascet. Primul a primit o diplom de licen de la Universitatea Wesleyan (1895), al doilea - de
la Harvard (1896); Master (1897) i doctor (1898) - Universitatea Columbia. Pedagogie a nvat i
psihologie genetica. Doctor de onoare al mai multor universiti din Statele Unite i n strintate. El
este cel mai bine cunoscut prin activitatea sa n domeniul nvrii animal care are loc, n opinia sa,
prin stabilirea unei legturi ntre stimul i rspuns. Timp de muli ani, a fost probabil cel mai celebru
psiholog din lume. n jurul valorii de idei i lucrrile sale realizate n mod constant o discuie n care el
aproape nu a participat. A avut o contribuie semnificativ la teoria i practica de msurarea
inteligenei. Relativ la pensie, a murit n 1949.

Luis Leon Thurstone (1887-1955)
Nscut n 1887 n Chicago. Provenind dintr-o familie de suedezi i educaie primar a primit, att n
Suedia, ct i n Statele Unite ale Americii. Interese timpurii Thurstone au fost asociate cu fizica,
matematica si inginerie de afaceri. Liceniat n 1912, a primit un doctorat la Universitatea din Chicago
(1917). n perioada 1917-1924. funcioneaz n cadrul Institutului de Tehnologie din Pittsburgh. n
1924-1952 - profesor de psihologie la Universitatea din Chicago. Preedinte al Asociaiei Americane
de Psihologie (1932). Thurstone dezvoltat teoria i metodele de scalare date psihologice (aa-numita
scar Thurstone). Cel mai important a fost descoperirea unei metode de analiz multivariat, care a
devenit baza multor studii psiho-diagnostic. Dezvoltarea acestei metode duce la formularea Thurstone
concepie multifactorial a structurii de inteligen. Din 1952 pn la moartea sa (1955) - Director de
laborator psihometrice de Nord Universitatea Karolinska, mai trziu numit dup el.

Philip Ewart Vernon (1905-1987)
Nscut n 1905 n Oxford (Anglia). Studii universitare de licen (1927), master (1930) i doctorat
(1931) a primit la Universitatea din Cambridge. Prima lucrare tiinific a fost dedicat evalurii de
muzic. Interesat de studiul de personalitate i a lucrat n Statele Unite ale Americii (1930-1931)
Gordon Allport i Mark Meem studiul de valori. ntors la Londra n 1933 i funcioneaz ca un
psiholog n spital Maudsleyskom. ef al Departamentului de Psihologie de la Universitatea din
Glasgow (1938-1947). n timpul al doilea rzboi mondial, implicat n selecie de testare i de formare a
personalului militar. n aceast perioad, format ideile sale cu privire la structura de intelligence, numit
8

ierarhic. n cadrul Universitii din Londra, conducerea de cercetare n domeniul psihologiei
educaionale (1949-1967). In 1960. deine un studiu unic care analizeaz influena factorilor de mediu
asupra inteligenei i culturii n diferite grupuri etnice i culturale. Studiile de teren efectuate n vestul
Indiei, Tanzania, Uganda, Canada i alte ri. La vrsta de 63 de ani, Vernon a emigrat n Canada, unde
a ocupat postul de profesor de psihologie educaional la Universitatea din Calgary. Pensionarea n
1978, dar a continuat s studieze. Principalul su de lucru - "Intellekt ereditate i Sreda (1978). n
cadrul dezbaterii dintre susintorii determinare genetic a inteligenei i a celor care recunosc
influena esenial a mediului n dezvoltarea sa, s adere la mijloc, avnd n vedere importana acestora
i a altor studii. El a murit n 1987, n Alberta (Canada).

Joy Paul Guilford (1897-1987)
Nscut n 1897 n Marquette (Statele Unite). Liceniat al Universitii Nebraska (1922), doctorat
(Universitatea Cornell, 1926), doctor n drept (Universitatea din Nebraska, 1952). Psihologie a nvat,
a nvat inteligen testat individual de copii. n timpul al doilea rzboi mondial - director de servicii
psihologice de aviaie, a participat la dezvoltarea de teste de selecie a studenilor. n perioada
postbelic a fost iniiatorul a abilitilor de cercetare a proiectului (Universitatea din California de
Sud). Preedinte al Asociaiei Americane de Psihologie (1950). Principalul cercetare se concentreaza
pe dezvoltarea de aa-numitul model cub de inteligen. O atenie deosebit la proiectarea de
personalitate chestionare cu ajutorul analizei factoriale, precum i crearea de teste care vizeaz
diagnostic de creativitate. A murit n Los Angeles n 1987.

Henry Alexander Murray (1893-1988)
Nscut n 1893 n New York. Obtinut diploma de medic de la Universitatea Columbia, a efectuat studii
biofizice la Institutul Rockefeller, completndu-le la Universitatea din Cambridge diplom de doctorat
n biochimie (1927). n ciuda oarecum ciudat pentru unul dintre fondatorii psihologiei formrii
personalitii, Murray ia ntotdeauna un interes deosebit in cercetarea psihologica, in special l atrage
lumea interioar a individului incontientului. Impact semnificativ asupra lucrrii le-a
Psihologicheskie tipy Jung, pe care a cunoscut-o nc din 1923 (prin acelai timp, este familiaritatea
lui cu Christiana Morgan, un adept ferm al ideilor jungiene). n 1925, Murray are sansa de trei
sptmni pentru a lucra mpreun cu Jung, i este n faa lui otkryvaet adncime psihologii. n
1927, Murray a lucrat la Harvard Psychological Clinic. El a fost direct implicat a fost fondat Boston
Psychoanalytic Society (1928). La nceputul anilor 1930. viitor fondator al TAT trece nou formarea
analitic sub conducerea lui Franz Alexander. La Harvard, Murray unete oamenii de stiinta, ale cror
nume sunt bine cunoscute n lumea de psihologie. Alturi de el a lucrat Saul Rosenzweig, Eric
Erickson i Lindsay Gardner. Murray a nceput la programul de cercetare Harvard este completat n
1938 prin publicarea de Issledovany lichnosti. n timpul punerii n aplicare a acestui program, cu
ajutorul Christiane Morgan i ali colegi apare tematic apperception de testare (1935). n timpul al
doilea rzboi mondial, Murray organizeaz cercetare n Biroul Statelor Unite pentru Servicii
Strategice, implicat n selectarea de sabotori si spioni viitoare, iar dup rzboi a revenit la Harvard. n
perioada postbelic, se creeaz un departament de relaii sociale n munca pe care o aduce mpreun
clinice i sociale psihologi, sociologi i antropologi. Prin propria admitere, n anii de dup rzboi au
fost dedicate la crearea personological sistem teoretic, a nceput n anii 1930. Henry Murray a murit pe
9

95-lea an de via, 23 iunie 1988 n psihologie american, el a fost o figur de dimensiuni olimpice, care
este adesea comparat cu William James. n lumea de nume psihologie Murray, n ciuda cercetrilor
sale originale n domeniul psihologiei personalitii n primul rnd va fi ntotdeauna asociat cu testare
tematic apperception.

Leopold Szondi (1893-1986)
Nscut 11 martie 1893 n Cehoslovacia, apoi un membru al imperiului austro-ungar. Copilria
viitorului psihiatru celebru i un psiholog, a avut loc ntr-o familie foarte srac i profund religios,
urmai cu strictee toate ritualurile religioase (dup ce sa mutat la tatl Budapesta Sondhi a lucrat mult
timp ca un rabin asistent). n ciuda situaia dificil a familiei, cu ajutorul Sondhi unul dintre fratii este
posibilitatea de a studia medicina, iar apoi lucreaza in neurologice i psihice clinica de servicii de
sntate. Teza de doctorat apr n Budapesta, n 1919 n 1923, Leopold Szondi a nceput cercetarea n
domeniul endocrinologie i devine ef al laboratorului de psihologie experimental Budapesta
pedagogie colar medical superior. Rezultatul de cercetare Sondhi in genetica si dezvoltare a teoriei
psihanalizei a fost genotropizma. El introduce conceptul de Psychological Science "semeynogo
(generic) bessoznatelnogo, care este, aa cum au fost ntre freudian incontientul i subcontientul
colectiv, Jung deschis. Testele efectuate celebru Sondhi, opt test drive-uri, interpretarea rezultatelor,
care este dezvoltat de autor sudboanaliz, a fost publicat pentru prima dat n 1939, cu toate acestea, el a
devenit cunoscut dup publicarea de lucrri majore n legtur cu Sondhi n Elveia (1947.1948).
Evident, cel mai important eveniment din viaa lui a fost nfiinarea n 1958 a Societatii Internationale
de Cercetare pentru Psihologie de soarta. Mai trziu, n 1961 n Zurich creat Asociaia Elveian pentru
tratamentul analitic de soart i Institutul Sondhi. Sondhi a murit n ianuarie 1986, lsnd n urm o
motenire artistic mare - 25 de cri i 350 de articole.

Lauretta Bender (1897-1987)
Ea sa nscut pe 09 august 1897 A fost cel mai mic dintre cei patru copii. De licen i masterat primit
la Universitatea din Chicago. Ei de cercetare iniial axat pe hematologie. Mai trziu, a face cercetare
n cadrul departamentului de neurologie. A primit un doctorat n 1926 la 1930-1956 a lucrat la
Bellevue Hospital (1939 - ef al Departamentului de Psihiatrie Copilului). A adus faima ei de testare
Gestalt vizual-motorie a fost publicat pentru prima dat n 1938, profesor la Universitatea din New
York. A murit n 1987.

Oscar K. Buros (1905-1978)
Nscut n 1905 n Lake Nebagamon (Wisconsin). Bachelor de la Universitatea din Minnesota (1925),
Maestrul Teachers College, Universitatea Columbia (1928). Profesor universitar Rogers - 1932-1965
gg. n timpul al doilea rzboi mondial, a reuit testarea n armata Statelor Unite. Director al Institutului
a fondat msurtori mentale. Principalul cercetare se concentreaza pe problema de msurare n
psihologie, sistematizare de toate testele cunoscute. Ca rezultat - la nceputul periodice Ezhegodnik
izmereniy mental carti, care a devenit n 1938 ghidul toi care se ocup cu psiho-diagnostice. Boras a
fost un lupttor activ cu discutabil (n termeni de psihometrie) teste, psihometrice fost promovat de
alfabetizare printre psihologi. El a murit n 1978 n New Brunswick.

10

Starke R. Hathaway (1903-1984)
Nscut n Michigan, 20 august 1903 a primit o diplom de licen n 1927 la Ohio Universitatea. La
aceeai universitate un an mai trziu, el protejeaz teza sa de masterat. n 1930, sa mutat la Minnesota
n 1932, a primit titlul de doctor n Filosofie, iar cinci ani mai trziu - o facultate permanent la Scoala
Universitatea de Medicina. ntlnire cu neurologul i psihiatrul McKinley, ef al Departamentului de
Neuropsihiatrie Scoala de Medicina, vine ntr-un moment n care Hathaway, care lucreaz la teza de
doctorat, particip la cursuri de formare i desfoar activiti de cercetare n aceast coal. De-a
lungul mare vieii sale, i a murit n 1984, Hathaway a fcut o mulime de probleme psihologice.
Interesele sale au variat de la statistici la studiul de somn, americanii se un pionier n domeniul de
studii psihofiziologice de detectare minciuna ia n considerare. Cu toate acestea, el a ctigat faima
internaional n primul rnd ca unul dintre creatorii MMPI.

Hans Jurgen Eysenck (1916-1997)
Nscut n Berlin n 1916 n 1934, dup ce a studiat n diferite coli private, a prsit Germania i sa
dus la Londra, care au decis s se dedice studiului fizicii. Cu toate acestea, n nvarea timpurie la
Universitatea din Londra Eysenck este dezamgit n domeniul su ales a tiinei i a atras atenia spre
psihologie. Educaie psihologic completeaz o diplom de licen (1938) i Master (1940). Influen
semnificativ asupra formrii Eysenck perspectiv psihologic a avut profesorul lui Cyril Burt,
cunoscut pentru credina sa n determinismul genetic de inteligen. Cariera profesional Eysenck este
n primul rnd preocupat cu bine-cunoscuta clinica Moudsli i Institutul de Psihiatrie, Universitatea din
Londra, unde a lucrat pn la moartea sa n 1997.

David Rapaport (1911-1960)
Nscut n 1911 n Budapesta. n timpul colegiului specializat n matematic i fizic. Dup ce a
devenit cunoscut cu psihanaliza interesele sale se ntoarc la psihologie. n 1938 a primit gradul de
doctor n psihologie (Universitatea din Budapesta). n acelai an a emigrat n Statele Unite ale
Americii. A lucrat ca psiholog ntr-un spital din New York, Kansas. n 1940, la invitaia lui Charles
Mennigera lucreaz n clinica sa, conducerea departamentului psihologic. n 1948 s-a mutat la
Stockbridge (MA). n aceast perioad, angajat n cercetarea n domeniul psihanalizei, i public cri
i patologie ORGANIZATSIYA myshleniya i Struktura teoria psihanalitic: o ncercare de
sistematizatsii. Cel mai faimos D. Rapaport adus publicarea n colaborare cu R. Schafer i M. Gill,
care este acum un clasic n dou volume Diagnostiko testirovanie psihologic (Diagnostic Testarea
psihologica, 1945-1946) . A murit n 1960 n Stockbridge.

Karen Machover (Sofia Karen Alper) (1902-1949)
Ea sa nscut n Minsk (Belarus) 12 septembrie 1902 domnul.; opt ani mai trziu, familia a emigrat n
Statele Unite ale Americii. n 1924 sa nscris la Universitatea din New York, a primit o diplom de
licen n 1929, diplom de master n 1935 n a doua jumtate a anilor 1930. a primit doctoratul de la
Universitatea Columbia, dar din motive necunoscute, ntrerupt de formare. A fost autorizat ca un
psiholog clinic. A lucrat n spitalul Bellevue 1929-1969 a predat la coala nou pentru Cercetari Sociale
(1950-1953) i Brooklyn College (1949-1952). A demisionat la nceputul anului 1970, dar a continuat
s dedice timp pentru a practica psihoterapie privat. Machover a fost persoan activ social, ea a
11

dedicat o mulime de drepturile femeilor vremea lui. n timpul Marii Crize, mpreun cu soul ei, a
organizat un psiholog solicitanii de locuri de munc. Fiind un adversar ferm al rzboiului din
Vietnam, a participat la activitile diferitelor comitete i organizaii anti-rzboi. n mare parte datorit
Machover, n Statele Unite, format statutul de psihologi clinice, a fost determinat, altele dect
psihiatri domeniul de aplicare a activitilor lor din clinica. K. Machover a murit 22 ianuarie 1996, la
vrsta de 93 ani. Activitatea sa cea mai important, determina popularitatea i locul n istoria
psihologiei, a fost cartea "Proektsiya persoana din imagine a figurii umane: o metod de studiu
lichnosti (1949).

Max Lscher (1923-
Nscut n 1923 n Basel (Elveia). Educaia n domeniul filosofiei i psihologiei, a primit la
Universitatea din Basel. Ph.D. (n psihologie) din 1949 a predat la Universitatea din Zurich, Institutul
elveian de centre de formare antropologice i de alt natur n Elveia i n strintate. Profesor de
psihologie la Universitatea din Amsterdam (1957-1959). Creat de ctre Institutul de psihodiagnoz
Medical (Germania, 1960). A fost activ n practica psihoterapeutic. Relaia ca un elev lucreaz cu
Rorschach a fost un impuls pentru dezvoltarea testului de culoare, care se dezvolt autorul de la
nceput cu anii 1940. n 1960-1970 a lui. test de culoare a devenit una dintre cele mai populare din
lume de instrumente de diagnosticare, traduse n 17 de limbi, inclusiv n japonez i hindi. n plus fa
de testul de culoare de lucru psihologic i filosofic de baz Lusher - oamenii Chetyrehtsvetny, sau
Calea de garmonii (1977). Din 1965, Lscher triete n Lausanne.

Raymond Bernard Cattell (1905-1998)
Nscut 20 martie 1905 n Hilltop, un sat de la marginea Birmingham (Anglia), ntr-o familie de
cresctori. Familia sa mutat la sud Devonshire, n cazul n care viitorul psihologul a fost de 6 ani. n
tineree a fost interesat de chimie, dar familiarizarea cu lucrrile lui Cyril Burt a determinat alegerea
unei profesii viitor. n cadrul Universitii din Londra Cattell primit toate gradele sale: Liceniat n
chimie (1924), Doctor n Filosofie n Psihologie (1929), Master n Educaie (1932), doctorat (1939).
Tema primei sale tezei de doctorat - "natura Subektivny de cunotine i dezvoltarea de
dochuvstvennoe vospriyatiya. Carierei didactice a nceput la Universitatea Exeter 1927-1936 S1932 -
Director de Spitalul Municipal pentru Copii din Leysestere. n 1937, la invitaia celebrului psiholog
american Thorndike ncepe munca de la Universitatea Columbia, Statele Unite ale Americii. n 1938,
el a luat propunerea Stanley Hull i a devenit profesor la Universitatea Clark. El pred la Harvard
1941-1945 Din 1945 triete i activiti legate de Illinois University Cattell. n 1973 el a demisionat.
Cu toate acestea, n 1974, sa mutat la Honolulu i a devenit profesor la Universitatea din Hawaii i
Hawaii Scoala de Psihologie Professional. Fondator i primul director al evalurii de laborator de
comportament individual i de grup n cadrul Universitii din Illinois (1946). Unul dintre fondatorii
Institutului de testare de personalitate i abiliti (1RAT). El a fost implicat n mod direct a fost creat
Obschestvo mnogovariativnoy experimental psihologii i a fondat revista de care societatea -
Mnogovariativnost povedeniya cercetare. Cattell a avut o contribuie fundamental la psihologia
personalitii i, desigur, a fost unul dintre acei psihologi care au determinat fata de stiinta de secol
XX. El a publicat mai mult de 50 de cri i 400 de articole, care a dezvoltat teoria modern a
personalitii pe baza datelor empirice, efectuate cea mai mare contribuie la metodele psihologice ale
12

procedurilor de analiz i de msurare. Raymond Cattell a murit 02 februarie 1998, la casa sa din
Hawaii, care lucreaz pn n ultima zi, n ciuda bolilor grave care afecteaz el de mai muli ani.

Harold Oliver Galliksen (1903-1996)
Nscut n 1903 n Washington. Studii universitare de licen (1926) i Master (1927) a primit la
Universitatea din Washington, i apoi a continuat studiile la Universitatea din Ohio, unde a participat
la seminarii Thurstone. n 1929 el a plecat de la Universitatea din Ohio i funcioneaz ca un instructor
n psihologie de la Universitatea din Chicago, unde sub ndrumarea Thurstone susinut teza de doctorat
(1931). Din 1933 a lucrat la Universitatea din Chicago, ca un asistent Thurstone, face prelucrarea
datelor obinute n primele studii, adresat studiul de abiliti mentale primare. n anii urmtori, de
lucru n comisia de examinare, angajat in dezvoltarea de teste i fundamentele teoretice de testare.
Asistent (1938) i profesor de psihologie (1942), Universitatea din Chicago. n timpul al doilea rzboi
mondial, dezvoltarea unor proceduri de evaluare a colilor de marin, inclusiv teste de selecie a
ofierilor. n 1945, un profesor de psihologie la Universitatea Princeton. Dup crearea Serviciul de
Testare Educaional este de a deveni un consilier i un program de director al psihometriei la aceeai
universitate, care combin acest lucru cu nvtura. Demisioneaz de la universitate n 1972, i mai
trziu (1974) - de la Serviciul de Testare Educaional. Lucrri majore sunt dedicate scar psihologic
ieire Galliksena (comparaie Parnye i logic izmereniya, 1946) i testul teoretic (Teoriya testov
mental, 1950), au fost mai multe decenii orientri recunoscute pentru toi cei care lucreaz n acest
specialiti n domeniu i a servit ca baz pentru dezvoltarea de statistic moderne testele teorie. A
murit n 1996.

George Welch Shalager (1918-1990)
Nscut n 1918 n Kingston (PA). Bachelor (1940) i Master (1943), Universitatea din Pennsylvania.
Ph.D., Universitatea din Minnesota (1949). n timpul rzboiului a lucrat la centrul de psychometrician
Armatei. Mai trziu, ca un psiholog n diferite centre i spitale. n 1956-1957. profesor la Institutul de
Psihologie din Florena. Studiile clinice au inceput in 1947 la Universitatea din Minnesota. Cercetarile
sale a fost dedicat crerii de MMPI non-verbal (sarcini n form de imagini care trebuie s se
rspund: nravitsya - nu nravitsya), n 1953 la Universitatea din Carolina de Nord ncepe o serie de
studii cu privire la MMPI, al crei rezultat a fost publicarea de bine-cunoscut lucrtorilor linii
directoare pentru acest test. Din 1963, Welch desfasoara activitati de cercetare pe creativitate.
Introduce dou noi concepte: intellectence (abilitatea de a folosi abstracii) i origence (capacitatea de
a produce idei noi). Au fost publicate de ctre scalele respective pentru MMPI, California chestionar
psihologic i interesele profesionale Strong Blanca. A murit n 1990.

Charles Osgood Egerton (1916-1991)
El sa nscut n 1916 n Somerville Massachusetts. A primit o diplom de licen de la Dartmouth
College (1939) i un doctorat de la Universitatea Yale (1945). A lucrat cu A. Gesell. Din 1945-1949 a
lucrat la Universitatea din Connecticut, apoi - de la Universitatea din Illinois. In cercetarile sale, el a
venit de la faptul c teoria pe baza principiului "Stimul-reaktsiya nu se poate explica comportamentul
complex asociat cu limbajul i gndirea. El postuleaz existena a reaciilor neobservate sens. A
dezvoltat teoria sens, sugernd c cuvintele reprezint lucruri pentru c sunt ca repetarea
13

comportamentului real comprimat n legtur cu aceste lucruri. mpreun cu Susi i Tannenbaum
creeaz o diferen de semantic ca un instrument de msurare obiectiv de sens. Charles Osgood a fost
un lupttor activ pentru pace. Crede c psihologii au mult de a contribui la acest proces. De fapt, el a
propus o strategie de iniiative comune pentru a reduce tensiunile nainte soluii politice de bine-
cunoscute puteri nucleare. Preedinte al Asociaiei Americane de Psihologie (1963). El a murit n
1991.

Allen L. Edwards (1914-1994)
Nscut n 1914 n Houston (TX). Studii universitare de licen (1937), Maestrul de la Universitatea
Ohio (1938), doctorat, Universitatea Northwestern (1940). Prima poziie academic de la Universitatea
din Akron. n timpul al doilea rzboi mondial n armata este angajat n probleme legate de
promovarea i formarea opiniei publice. Rezervele de servicii n 1943 i a nceput s lucreze la
Universitatea din Maryland. 1944 - Universitatea din Washington, unde a lucrat pn la pensionare, n
1984, cercetarea de baz n msurarea personalitii i statistici. Cel mai cunoscut de chestionare sale
de personalitate. Una dintre cele mai importante lucrri trsturi de personalitate izmerenie folosind
scri i oprosnikov (1970). El a murit n 1994 n Seattle.

George Alexander Kelly (1905-1967)
Nscut n 1905 n Perth (Kansas). nainte de a primi o diplom de licen (1926) a studiat la College
Park, Missouri. Programe de masterat n 1928 (Universitatea din Kansas). De asemenea, BA la
Universitatea din Edinburgh (1930). Doctor n Filosofie (Universitatea din Iowa, 1931). A lucrat ca
psiholog la Air Naval Station. Profesor de psihologie clinica la Universitatea din Ohio (1946-1965). n
anii 1950. a propus o teorie de construcii cu caracter personal. Baza a fost ideea c fiecare persoan
interpreteaz lumea din jurul lui (construiete un model), acioneaz n special n conformitate cu
interpretarea lumii (comportamentul ca un experiment) i modific sistemul proiectat de el, n
conformitate cu rezultatele experimentale. n ciuda faptului c teoria a fost criticat Kelly a dezvoltat
tehnica sa a fost folosit destul de mult n cercetarea psihologic. D. Kelly a murit n 1967 n Ohio.

Paul Everett Meehl (1920-2003)
Nscut n 1920 n Minneapolis. Bachelor de la Universitatea din Minnesota (1941), doctorat la aceeai
universitate (1945). Metode cantitative studiate, behaviorism. Din acest punct de abordare n analiza
testelor psihologice. Acest lucru se reflect n cel mai faimos opera sa, care, de fapt, spre deosebire de
prognozele clinice i statistice. Un numr de documente Mila, inclusiv n colaborare cu L. Cronbach,
dedicat problemelor de valabilitate de teste psihologice. A contribuit la dezvoltarea MMPI. Studii
recente referitoare la clasificarea de psihopatologie, care, n opinia sa, este o problem de matematic
aplicat. Unul dintre fondatorii (1953) de la Centrul Minnesota pentru Filosofia tiinei. Preedinte al
Asociaiei Americane de Psihologie (1962).

Lee Joseph Cronbach (1916-1994)
Nscut n 1916 n Fresno (CA). Bachelor Colegiul Fresno (1934), Maestrul de la Universitatea din
California (1937), doctorat, la Universitatea din Chicago (1940). n stadiile incipiente ale educaiei
axat pe chimie i matematic, dar nainte de sfritul colegiului ascultat cursurile de psihologie. Din
14

1940-1946 a predat psihologie la Colegiul de stat de la Washington, n acelai timp, a nceput s
lucreze pe cea mai faimoas i n mod repetat, republicat carte, care a devenit spaiul de lucru pentru
toi elevii Psychodiagnostics - Suschnost psihologic testirovaniya. Cronbach mai trziu angajate n
programe de instruire militar, iar n 1946 a revenit la Universitatea din Chicago, unde a lucrat ca
profesor pn n 1948 profesor de psihologie educaional, Universitatea din Illinois (1948-1964).
Cercetarea n domeniul statisticii l-au condus la descoperirea a formula determina fiabilitatea testelor,
cunoscut sub numele de koeffitsient alfa. Acordat o atenie mult la dezvoltarea unor instrumente
matematice i statistice ale msurtorilor psihologice. De asemenea, cunoscut pentru munca sa n
psihologie educaional i psihologie personalitate. A fost activ n munca de organizare n domeniul
tiinific, presedintele Asociatiei Americane de Psihologie (1955-1957). El a murit n 1994 n Atherton
(CA).

Julian Bernard Rotter (1916-2014)
Nscut n 1916 n Brooklyn. BSc n Chimie (Brooklyn College, 1937), de masterat si de doctorat in
psihologie (Universitatea din Iowa, 1938 Universitatea Indiana, 1941). Dup al doilea rzboi mondial,
n timpul care a servit ca un psiholog militar, lucreaz cu John. Kelly de la Universitatea din Ohio. Din
1963 profesor de psihologie la Universitatea din Connecticut. Cel mai important lucru n domeniul
nvrii sociale i psihologie clinic. n studiile de personalitate provine de la recunoaterea
diferenelor individuale n atribuind responsabilitatea pentru ceea ce se ntmpl cu un om. A introdus
conceptul de Interne i loc al controlului extern. n primul rnd au o persoan predispuse s i asume
responsabilitatea pentru ei nii, i cea de a doua caracteristic a celor care atribuie responsabilitatea
unor factori externi (de caz, soarta, i aa mai departe. N.). n domeniul testrii psihologice de
personalitate vine de la faptul c orice test trebuie s se bazeze pe teoria cu privire la natura
fenomenului msurat. n plus fa de scara de internalitatea-externalitate a dezvoltat i alte teste de
personalitate, una dintre cele mai faimoase - test de Neokonchennye predlozheniya.

Walter Michel (1930-
Nscut n 1930 n Viena. Bachelor of New York University (1952), Maestru al aceleiai universiti
(1953). Susinut teza de doctorat la Universitatea de Stat Ohio (1956). Profesor la mai multe
universiti din Statele Unite. De formare a opiniei Michel cel mai influenat de John. Kelly i D.
Rotter, cunoscut sub numele de creatorul de scara de internalitatea, -eksternalnosti. Cunoscut ca un
critic al teoriei de trasaturi de personalitate. n ultimii ani, angajat n studiul proceselor mentale.
Cercetarile sale in domeniul psihologiei personalitii este cunoscut n ntreaga lume, i nici o
meniune a ei este imposibil de imaginat psihologia secolului XX.

Cyril Louis Bart (1983-1971)
Nscut n 1883 n Londra. Studii universitare de licen (1907), Master (1909) i doctor (1923) a primit
la Universitatea din Oxford. De formare a opiniei Bart cunotin influentat cu F. Galton. Activiti
profesionale legate n primul rnd de la Universitatea din Londra (profesor de educatie -. 1924-1931.,
Profesor de psihologie la University College -1931 - 1950 de ani). Cercetare Bart pe genetica de
inteligen, iniial apreciat ca urmare a unui eantion reprezentativ de subiecti s-au dovedit a fi fost
15

dovedit, o ncercare de a iluzii. n acest caz, am fi vrut s fie o dovad c dezvoltarea intelectual a
omului determinat ereditar. Pensionarea n 1951, a murit n 1971.

Grigory Rossolimo (1860-1928)
Nscut n 1860, profesor de la Universitatea de Stat din Moscova, un expert important n domeniul de
psihiatrie, neurologie i psihologie. Fondatorul Neurologie Copilului din Rusia. Descris reflex
patologic specific, cunoscut n viitor, sub numele su. A introdus ideea de cuantificare a vieii
spirituale umane cu scopul de a identifica profilul individual distinctiv al pacientului i o personalitate
sntoas. Psihologicheskie Profili Rossolimo sunt avansate n comparaie cu evoluiile de
diagnostic in Occident. A murit n 1928.