Reprezentari filosofice non-standard ale timpului SINTEZE Conf. univ. dr. CONSTANTIN GRECU Tnatttl Palitehnie cian Vuio” ein Timigeora eca ch timpol constituin sn dinire condiile fundamen tale, ooligaton Jin genoral sl ale eclrel xin {info conerete fo pasticlne este bine canoseulé spe Tanz ceplita, Se mat se ch pentru on slmpul are o sernnificatc fe total aparte, de yreme oo afectei“d Weciiv eandila Uronn feind ea vais’ omotui si siba sai sa nu afb soos, im functe de mésura in care aceita reugesle sat nu 4a stapinacn Umpul Sil ralionelizeey ini pana fn soa sa. Nu este, del, Satin Dlilor Japtul ci Umpul a Zormuh, in mult mar mare mfsurd eeit colerativul situ spaliul, un obieet predilect. dr reflectie Hlerolies sa covenit coneepll de nick al una orientirt Tocefice Gum sint intufionemit, Tonomenriogin st exIsten- Gat ‘Den vamenit er ava dinlotdenpna raprezenti tempera, sai imult sau mai pulia naive, Tndeosebi. impuse de. expe: lena lor practiet cbUdland $1 de ouservarea unor proceso A Iwenimenie naturale, conceptualizaren st Talegereeteovetcs eUimpulty a consttalt 9 realzire relat rele. O expliclle 4 acest Topt a const in cece eX Hmph, sore deasebire de eins ni poate fl percepe deel a exganele do stmt cue Mlustoner Aud neesGid tat imah et gead de. desvaltare ifndist nbsteacte, Aga se face ck ve xSmae colebre cuvintele {gr Augustin, sere iy uml ev elven 16 secole = «Ce evus dect Mimput® Bach iment mit mit fntreabiy int dined intrebat fing, inere vid expieg a stiue. Nrlurisoemnaaitonre, tal apretorea ci nimoni nea reigil st defineancl mou but tt iste th Tucrtile muon intor, nelusie ale wnora Caniemporant cw nol sau foarte apeeplat! de lele noastre. fcovnran este. ns eh om, dest realy Ulin, arent = conoret"mumeronse "snag parsonage de: monitestare 0 impala, Cun se Yo spun, Giferit mp specifi Castro= omni, masini, ft, biologie, paki ‘ore le), wnels, pee Pete "fempneate Grate sores, imganaty kt) Tilo rol teamposnie (anterioreonenattent-ulterior. Ypoa age soy dimers Wong! Wea, prema 91 a, tats, sar pus in evldena verse Ge ieiviue! ponents fnties tetra nse lor temparain, care aur pocmis mai Hein 9 dufinive stiqhertiea a Gnapailal, Bing searea. Ge a= {tra contadiclenie dint sedatvie (urati) gi wardabilitale (succesinne}, inter elern st Lrovitar. DUpA remarei N. GeongeteTorgen, frisitars em latyl sinica av Himpatat reaulti. cin caracterai Tui treetex combina ete sian) de prvvent vesnie. Timpal trece si tots este # na potent Tormal de acces prablema Thnpului ia filosofi mai mult deett eorelativil sin, Spatial voncar te 4,| ‘Mai mult chiar, datoritd caracterulut mai intuitiy al spatlulut si formarii mai timpurii a reprezenwarilor spatiale, spatiul a Gevenit un instrument ia ectiunes omulul de infelegere $i Gominare a Limpului, ceca ce se constata, ineints de: toate, tm inventarea §i folosirea ceasornteulul. Contrar opiniel “ui JE Bergson, dupa care timpul, ca durata purd, ne poate fi dat doar im intuitie (Gi nu in inteligent’ care, spatiallzinda-l, nu Poate reda curgerca, devenirea), reflectia tai adinel impune coneluvia ct de fapt spatiul, si nu tinpal, are un caracler Intuitiv, fn acest sens, are dreptale M, Florian eind apreciazd stn bergsoniom, timpul suferd o spatializare mai adinea, dar “neobservati, dectt in conceptia. stinfified**. “Avesta este motivui pentru ‘care, in cele ce urmieazd, vom infatisa citeva reproventici spatiale ale timpului, repeezentari ce constitiie ijlonee importants in realizirea ianel mai bune intelegeri $1 conceplualizart a tinpului Tnainte de aceasta, se impune insd o procizare. S-a fécut fle muita weme ¢ distinctlc Intve timpul obiectiv, exterior, hnxésurabil, numit adesea impropriu timp real, st titnpul intern sau trait, cirnia, tot atit de des, i s-a contestat, intr-un fel sau aitul, realttaten. Dar existenta timpului trait, cu trast turile sale specifice, ireduciibile 1a cele ale timpulul oblectiv, AU Dumal ed nu invalideazs, dar, dirapotriva, confirms. teza caracteruiui universal al timpulai, Deaitfel, cercetént dintre cele mat diferite (de epistemologie geneticd, de analizi a lim. hajutui. ce (storia stiimtes) araia ci intze timpul obiectiv si cel trait mu se poate realiza o distinctie net, deoarece despre cel dintii no! Tim cimostingA tn masuea In care-l asimilim,, ‘ar ideea ee limp obiectiy este, Ia rindul su, rezultatul nor Jaborionse procese cognitive, si nu un dat initial impus de sirmplal contact cn realitalea. De accea, In cele ce urmeaza, nol _ne vom referi la timp {ard a specifica de flecare dat Aespre care dintre cele doua Limpuri este vorba. Der pentra ca dliscutia despre reprezentirile. nen-standard ale timpului si afba sons, se presuptine ci admitemn existenta june! sam mai multor reprerentiri stondard. Pentru simpiitate vom vorbi csspea a reprozentare standard, care are, insl variate modalititi de manifestare In cunoasterea comin’, tn Hlosotie, in stiintk si tm aril, O numim astfel pentru ed este cea mai obignuiti, cea mai rspindita, parent cca mai sin ai neproblemulica, cea m i adcevati invaitiel eotidiene a st Puli si sti ia baz atsvor celorlalte repreventirl, case peneralizeari, o cr wpleteazd, 0 preclzesea i, adesea, © co- recteazl, Reprezentarea smdard ne tnfitigoazd un timp Uniar, deci unidimensional, ¢ niinuu seu discret, arlentat’ fie dinspre frecut Inxpre vii - Gsageata timpului"), fie dinspre viltor Inspre teent (yr oy. timpului®). Accosth ytralertorie! impulisi ost x erat de migcarca momentulul_prezentutul st confine distin tia, dus uneori pink Tao sepatatic neta, «mlcrior si ulterior, precum sl pe cea dintre trecut, pruzent st viiior. De ascmenoa, se presupune c& timpul ar fi Independent. der conlinutut proceselor gl evenimentalar, de iscatea nhiccicior si fenomenclar, prectim st de sietemele de rome in| SINTEZE:SINTEZE etin{d. Avind in vedere cu precidere timpul obiectiv, re preaentarea standard prosupune eaisteala unui timp go! care foemai din acest motiv, devine un sinphu paranelzt er poate fi tnlogult cu un umn, Tn gUlipi, steeasla reprezentare se alli intr-o formulace cit so ponte de clued fr lueramea fund menial a lui J, Newton, unde se spune: Thmpul absolut, adeviirak si malematic, in sine i dupa natiina si, cage in mont egal fied ich @ legitue aw ceva extern gira Hn all num Se cheama. si durali®® Mai recent, ideca st fest formulala, printre alti, de fizicianul M. Bort, dupa eare timpul, .Pentrn lizicion, na’ este sentimentat duratel, niei simbolul ‘devenirii § plolrii, cio migcare la fet de mivurabild a proceselor ct Inulto altelo*®. Reprezentaren standard a Tost critical din cole mai diferite puncte de vedere —. Motofic, lingvistic, fizic, artistic — pentrit ineapacitatca et de a dla seam de mani festiri mai complexe sf particularitigi ale timpali anal in ‘lopirtate de intuitivitatea nemijiocits a simfalui comun. Reprezentirile non-standard ale timpulai, adesea dear im- Plicite Tm operele autoritor, pot. {i reconstituite si explicitate Borind de In aceste oper’ si ae In modurile de eindise ste Hlosofitor, oameuilor de stiin{s $1 artistilor, unde apr, adesea, ca simplé posibilitati logien, ie corespandenti in. rribale Dintre veoste reprevontiirl, foarte numerase doslifel, 1 nit Sntotdcauna destul de clat delimitats, vor infitisa urmalos- rele sapte, Timpal ramificat, Aceasti reprezentace constiluie prima si cea moi simplt generalizare a cnspolut lintar standacd. Due’ consideram relatiile temporale anal devreme decit (Sant 4 levior®) si mai tirziu deel (Za ulterior), recur si ‘cele Iroi ipostazd ale timpului -— treeuttl, prozentul si vtitoral —, obtincm urmitoarele variante ale timpului ranzificat : (3) Himpul tiniar in recut, dar samifical, in viitor, Ih sonsul 8 ficcare moment prezent are ua trecut unic, dar mai mulls alternative viitoare. Ca exeniple se pot da activitatile de pla nificare si prognoz’, in care apar inal raalle variante do vittor pornind de lao stare determinants aparlinind trecaitll, sau experimental sliinlific, care poate der Ja mai malie rezuttat viltoare pornind de lao stare treeati, in toste acest eam Cups cum notewi 8. Meircus eomeatindu-l po K, Mashiko} Wittorul nu mal este vial ca um ilinerar une, pe care mode Trea viilorulti ts propune sil aproximoze, ot se previnil cx fp mullime niciodaté «terminatii+ de alternative posibile care pot si depind’ de trecut, dur nu pot fi niciedaia complet determinate de acesta*;"(b) tizapul rargificat fn trecut, dar liniar in viltor, tm sensul eX dowi sau mat multe momente trecute au acelasi moment succesor viitor ; (c) timpul inkar fn trecut, dar ramifieat in prozont ; (U) timpul ranificat in teeaut, dar convergent in prezeat. Tr biologie, dupa cum araki E, Jantsch, se constatd ci evolutia sistomelor vil, cu tot ceca ce presupiine ea (reproducerea, transferul genetic ele), 50 poate realiza astfcl incit diferite configuratit ale trecutulut 5 conducd Ia una si aceoasi configuratie a prezentului; (c) Fimpul ramifient in prezent, dar convergent tn villor, Acekasi BE. dantsch arate tat in bioleitic se Inlimpla adesea eaSS isa fits contrat ate prewnlub 6 conduc ta una gf ages” SITE sconfiguratic. de_vittor 5 (f) tixwpul convergent tn peegent dee SINTEZE famitient tn. citor, Peniru acid eam, amoral, meskeeet oe rofera 1s stata th eine 0 conflgurafie etualizald th pescont conduct, prin procesc. diferite, la ‘eontiguradl difente ng illor (g) timput samniticat atit m trecut, eit # in vile, dee fonveruent in precent ; (a) tmpul convergent’ say lien one {i Wrocut, Gt sf in viitor, dar ramificat In present, Romane Melle spithale corespunaitoace au Terma. anor’ Brahe aoa arbor arbnntat Tina perspectival. Aceasta reprezentare a apicut indoo ebl din cevoctarea timpulué irdil'st m felulul tn are a toners tca7a om, cu faculbiiie sale psihiee si spiituate, in tegoal obiectiv. Fa se bazerza pe diferiteke moduri In cate ona poste situa fat de trectt, do preasht 5 de vitor, pe pelts hudite difvrite de a privi luerutile dia aceste porpecten ae 9 combina cele tet Jpostave ale timpulult Se ots co in mod abicetiv aecsten tree uiia in alte (viliorl In reeset Prerentul fn, recut) $i of, datoriti memoriel, percaphee Liovgnatic, in Urdivea, gindice si vorblrea omdlul coke tet ‘pnstaze ile timpului nau posilil xe st ehlar pot fi comer, hue Intro ele (preventul trecutulul, teccalol treeutuluk, Viteral Proventutui, vitoral viitorutut Incé de multi vreme st obvervat ek luesurile pot ft numite treeute sau viiloare In raport ei prezentul, eff este teeny fea co a fost prezent si esto viltor een ce va H. preant en Pentru om, cole teri ipostaze nu ge afl? pric 9! aliophe tkey fedine de ‘succosiune unie orientata, ci sint intrleae une io ia, erdinea lor deyinaind de poaifia Subieslulll care Je tse deste of le supume reflection Reprezontarea perspeelivaki a .timpuluat sintee ele mat diverse Astlel, dupii Tingvislul #. Coseriu, storia nu explicl pre- ental prin intermediul trecututa, cum se. crede ae nage, i mat curing, ‘preventul ca ajutorul.viltorulul, Mel Ce {storia stabiicsle tn roport intre doua fapte lrecule succenes 4h care cel deal doles: eonstitule. viltorul celul tinea: teint bpretindu-t st expitcindut pe eel inti cu ajutoral:ceted nee Sola, descaperind tn vel dinlit potenlialiaten apaciten eoice eval ‘daltea, Jn acest sens, ovie I Cogeriy, “istein eat Prientala intoldeouna spre viltor, dest acesta nu este sited fasizu cronologic, et ‘un viilor’ Istarieesta“ablecas, heorah Pentru cia devenit deja strvcute+’. Tot in detorie’ incon {nea a silinlel, w artci, a flesotiel ole, existiatesen pak, Panta, erotic sl chiar a reonatradjiel teceutulut din erspeclive prezentuini, traculul find astfel influent at Ehlar modifient In acest mse In lingvisties, 'T. Vianu a Pus fa evident4 mai multe vari- ‘ate ale impulus perspectives, printre care (a) ‘porspectina ic Wecut & prezentului, data de perfortut compus ; (b) per- pective de vitor 3 prezentults, dats in viltoeul inti (e) bene Bretiva do prezent's trecututul, dntd 80 imperfect; (4) Peer speetive de treeut » viltorstnt, datt de viitoral al doilen Pe) 2rspectivn de treet a trecutulti, data de maicmntt-carper, 3 7 -a gisit aplicati own seySINTEZE foctut, Po baz smalizei flexiunilor verbale, el canchide jTimpul implicat ea reprezentare in felasizea unui ver’y ore Gre nu este 0 linie, cho perspectiva, Niment mu resimte deliunile pe core le exprima Intr-uy moment oareeare al tim= pului, in prezent, Ia trecut_ sau in viitor, ci le resimie fle Fotrean treeut sau inlr-tn viiter wiaul din prozont, flo intr-in vlilor privind din freeut, fie infr-un trceut orieniat etre nn recut si mat indepivtal, Structura empiried a imprint este perspectivalae * Tn fine, in Inglea fomporakty sear introduy unit aperatort speciali, anume ! Cal viilorulat permanent, (Jntntdeauna ve AL oweat cd.) Hf ah treeutuinl permanent (inlotdeauna fost carl cit), P al vitorabui simpht (Va {eam oi.) 35 Pal frceutufa simplu GA. fost cual e3."%), prozentil find reetit prin simpla serine sau rostire a uned praposltil pla fimjaih prezent, Tin. ilerarea veestor operator, se abtin dilferite Variants sie tinipulul perspeatival Fp (Na fi cada of va fh ful phe PPD yA fost eazat ea a Test caaul op), PEp GA Tost enti ie Mat FE eat eh pA), Pp (Nac He caste 8h fark anh cB) 6 Pinpul vertical. Cantor swesles repevzentind, Mia pte fi peivit ei 9 suprapaneres a momentelor trecale gi chiar vt Hoare ade devenirit ning fenomen peske ue rusment areca considerat preent, Astfel, ne patem tmagina momralal per yontului_ca wn timp dilatal, dor nu tnspre treeut. saw inspre viitor, cf en Inslantaneltate sw coezistenki puri, ca 9 verti. ek) ce trece prin momenta presentului si pe nsre se af humeroase alte momento, trecute st viltoare. Datorita nei Asemenee suprapaners, timmpal vertical mai poate fi mumit timp condensat. Faerie de timp vertical se pat gist fn toale ngele sisleme a ciror slare prozentfi inelade In rod exentist istorin lor trecwl® 53 potenlinlitilile ceschizitonre da evel! vtlloare Tn Biologie, H. dantach a aritat of, plecind do la structiri fivice si chimice ‘orientale spre prezent, evolutia. intexren? treplat trecitint biologic si vitoral dia. dezvnltarea nenronali Jn procescte de vin ale sistrmelor Jadividuae, coos ce pat fi explieat prin. considaragii de cratanrzanizarn. Sn primed Find — spune §, Mareue roferinduun ta]. dankirh —. pir Yorba deo exitaordinars inlensificare a viefti. In pre Vibreazi_nu numai experienta trocatulel, ef sb ot vittorat anticipat' ®, Generalizing, se poate spune ci fntraun scocistom peisim specit de plinte sic animale cove: irltese, Infr-n moment prezent dot, fa Uimpuri diferite. “‘Pmpul unei sporti, enrac- [erizat. prin’ dtrrata de vial’ a Iniivicilor st, prin ritmurite diavottarii, prin vivsta filogenctie’ cic, difera de timpit oclor Salle spreii, st lotus ceodistomul so mentine si se atorerlenz: toemai prin iversitate temporal In mod similar tan organism individual canting, ip orice moment prraent dat fo diversitata dle timpi earackeristict cvotutiet specifier a eek olor, [esntnelior sb oreanclr carr] canctitrie ea sistem Jn storks serie if, este cunasent fete e, Pa tes ci eevee Jormaiiane aoriits, diferitole subsieleine (ecananie. institut$s pal. mora, artistic ote) se afla la nivelunl alferite de deavot-’ SINTEZE tare si evoluouzi in ritmuri diferite, Aga se face 3-9 tard Met ‘onteeare, init-un mioment prozont ai istorel sale, poste it aivomatii sub raport economic dae réimast ta nivelal anor ln: Isiorieste porimate sub raporial eelorlalte cemsponen: Su, dimpotriva, poate fi in cary ‘de. Geavoltare suk raport cohoinke, dar avansati sub rapoctul seller soclale, al ete Luton poitieo-juridies, of constiintel sociale ete, Cal att mal ‘mule 'vonv nivew deva few eu elerggeattate-a impo istorie dei privinn soeietatea tn ansamablal ch, de pid I ora actual cin $6 consiata o fmbinare t prezeniului’cu 0 serie de ana ‘ronisane istorice si tendinfe de evclutie. viltonre, progresiee, Un ewemplu din acti a fost dat de C Baahclard!tnensee ee <1 4 numit-clipa povties. Bupa gincltorul Trenees, poeaia cate © metatizica Instamtanee ce ae constitate ee primcigia al wines Aimullmestai osenfiateordonate, inte-un thnp werlcal, epos timpuluti orizontai caracteristic devenirii linlare standard. In acest fo, fimput postie se proziath er cliph in care anilterle Uinyutat orizontal al viet spac Inti-o ordine a sunblvaiens (elie, Clipe povties esle, dels complost, en suprapune mek Shull nyo sh, de acten, win apne cao vertiealt po are so Ponte cobori st -unea, avind pretunzine gf felling, (Postel alsting continuitalen Simpl a timputud “talent penton a enstrul © cliph compioxa, ponteu a artieula pel ateceeh chp simutianeititt'numeraase. In orice poem. veritable pot a situne: gisite clementete unt timp eprit, unui mp care. nie lurmesz mvisuna, unui timp. pe care. Lam nuit devtcal pentru a-i deosebi de timpul conn eare aieargé orizontal,..« ", Tinptd perpendicudar. Acensta. esle 0° repreutare mat complosa, care peneralizeaza 51 completceat Gmpul vertical Es ne red un timp arimilalserticay i care tit oneomeld ala de suecesiunen trecul-present-viter constlns @ aa i verticala dust. po ca prin punctal.preventulal constitae cose Tales moa. Tar domeniit ast predilect de epllenbiltate Ml fore meta biologi soci Astfel, lise periondi ‘storied si ficcare virsti. x omuluh incorporcnza periaadete si virstele antericare, slo aieor resale fate sink spe are Ie conlin tn modurl speelfice. Tn fol clan tacrotit io hilo ni In viol social, undo. tleelle on bie eterrning stirila presente sf le transmit acestors: pain Sreditate: si mostonite, proprilly lor ‘elemente esougele” teas dale asttel nates sf structuea tote-un anuinit adi eon, Sidorat progr Tndeasehi th ‘cara istorled umane, aceasta reprezentare este : dlosebit de scmnitieativa, Ea a Tost excelent oxpueds printes alt, de R, Assunta, eace-i adaugl, in plus, repreneatonee Vorbind despeo ‘unt oray cu traditie.dstorien, Sslelicianul italian intmduce conceptal de melaspagelitats, prin care dosenaneav apt ei arasul respectiv roseenatl on timp vertical (onions), procumn si tn lee, gare tar otto ale ceva decit 0 spaiiatizare a timpulei. Pinpal stories devine tin Toe in cnre: sa Giocina si fe justopun wecolle care ene Suprapus viele ste ites, Sat fot smele th altcle Fomme gy diferite in spat movetews acest spatia cu simultancitaten 0. ofS,SINTEZE oxlensivii a succesiunli Jor intensive, .Timpusite succesive fle istorie) devia, toate Jaolalis. si diir-n dati, prozente dovin prezenfa insist a prezeotulal. O forma care contin: tn fe un Uikering conn a sein, $1 ne fara want ci viltorul va fh inchs in preenta unui brent et pre venka sau acestut preaeaL pe carr Hema SL trim. Prin tirmare, timpurile, etapele istorie}, devin, tonte prozente, se identifica ca cliya pe eave 0 trina, clip ee aduns in sine urate teectle gt ancardares unui villor in mod analog, thapall Individels, prin ackiunea eeabinata a memarict, perceplic! si imaginatiel, se preainht er un thnp prizontal-vertical, rizantala fink data de Istana asimtlata Si de propria) eyperienli reliawlt in miewerie, iar verticals Find. data de fuptul Uriel prevenio, irke-o begabi si diverse simultanvitite feanporatd. Raportat Ia vial individclui, acest timp a mal fost - nomi si thnp existent Tn ark, autorul care a reusit poate fh cee mai mar many Si unease’ timpul (anea)bingratic (reeul GI inomentl prezen- fului intr-un timp perpendicular « fost Mi. Proust. 1a moie iul povestiril, ol se contopeste permaront cit monentele eo Terie! sf adoleseentoi sale, regisindy Jo, adoses, in. memoric st in. vis. chiar mai vit decit. prezentul efectiv, Incercind 9 sus~ pendairs a tinpulti, Proust a enpstatat ci de faph, ma se poate evata din Lin ; mil etrind, reteaiile morwvatelor (x Ete. stirnite de cvenimente obisniite, 1 adue jnte-o situati fn eare preacntutur i se suprapimne trecutul, Dua cum singe Inietirivea,, ydiworsele imprenih..aveou en trsiturd comuni Expiul ci fe bimtean in wamnental de fal gh totnsiata intre-un moment indepartat, pink Ix ontopiren proventulul de cétre recut, pin tn a nxt determina si sows im care ein ele mys flare! Timpad orizont. Accasti repirexentare Fe constiluie ca renul- tal al atitudinit camenilor fata de timp in general, fati de cole trel Ipostaze in special. “Astiel, tiepol obicetiv, exteriny, a fost. vaaul, go cco parte, ex un factor fer un" Crongs ces! “dovorexzd crealurile, In acest in timp inseam a efemer, a fi supus dedradari nota Af, Ralea, ,Cavintul efemer are nn inteles pelorativ st aimic me inlveco in dispret adevarnl de_sourt Gurals a modelor, a curentelor trecitoare. Ede ajuns si intervie {impal Inte-un praces oarecare, pentru ca sil de~ geadezet ¥, Pe de alti parte, Umpul a fost considerat ca un panaceu universal, ca cel care rexolva si vindecs total, Nu Piipsit nici pozitia Intermedian’, care a incercat o combinatie jniee cole dout atitudini, desi, prin unit reprezentanti als cum a fost Aristotcl, a ajuns £1 pond un mal mare accent pe caracterul distrncfiy ol Ginypalai ‘Alitudint éiferite s-au manifeslat fai do ipostorcte sow iimensiunile timpulul. Trecutul a fost cbsolutiaat, printe alg, de cdtte ginditorii sooptiei si stoiei, Sencea, de pild insista asnpra faptului ci pentru om, trecutul, care inscamna partes monrtii a timpulsi, se miresto continu, inghitind tveptat viltornl; el este asigurat gi pe ol soarta no-l mai poate owns wea aiinge. Musim fn flecare 21, astfel inett, ultimul ceas esie cet,’ SINTEZE care ne incheic moartea, mit ne-o prieinuieste, Prezentul este : seu esle clip evanescent, 4ar vittorul este nesigur ® Gin- Gitorit reatisti i pragmatic’ au supecevalual prezentul, Pentru Intrueit trecutul este mort, iar viitorul este incert, mpal Se reduce la prevent, care so manifesta cao perpetultate a Gipetor atlote mereu' tn atentia nonsiré dirijatay la rind el de intevese. In fine, ginditoril de oriontere optimists, dar $i trulti_dinbre posinistt, sint tentati si supracvalueee. viltoru Uni au remareat co omul oste singura Tilnté cate ere dimen: shane: viitorital, care se proieelesaa in. viitor, care trdlegte in villor ‘ssi fureste plamurt in aceasla dimensiune: alti au pos swcontes pe faptul et omul este singura fiin{a care se tome de vitor intructt acesta, mal devreme. soil mat trziu, ‘duce in med tnexscebil extinetia Minfel_umane. Axi, atentia fal de viltor este incomparabil mai mare decit. in. trecut, cea ce este dove 31 de aparitia unel stiinje a vittorulut, Viltorolocin, pentru a mt mal vortt de elaborarea nor pro: agrame de decvollare care vieaz’ perioade foarte Jung! Jn filosofia romaneascd, L. Blaga a creat 0 interesant& ré~ Prezentare a timpuli ca deizont, buzat pe conceptia sa despre matricen stilistion si rolut inconslientulul tn punoroa secon lulu po o dimensiune sau alta a timpulal. Astiel, el a élstine si denumit metaforie trot orizonturl temporate posibile, anume: (2) timpul-havirz, deschis unor teAit indreptate. prin exe. lenti spre vitor, timp creator de valort tot mat inaltes, (8) limpul-cascaMl, th enre aceantnl cade pe trecul, considerat ca faiald pervertive, degradare si desteimare ; (@)' timpul-fluvi, in are accentill cade pe prevent permanent, timpul find considerat cam mediu al unor realizaet egale, nicl mal valo- roas, nicl mai putin valoroase decit cele ale trecutulul $i cele ale viitoratal Timpud cireular, Toca timpulul circular este foarte ‘veche fn {storia cultori. Ba s-a format, in esenti, pe baza obser: vari ritovicitStii si periodieltatit umor fenomene eum ar fi Succesiimen anotimpurilor. Cereal Tasupi are o istorie.presti- glass im ewiturd, In eadrol conceptiior cosmogonice. ale. gre- cilor antici find considerat expresia perfectiumil, In. epoca Renasterii si la inceputal epocii moderne, dar 31 mai aproape Ge zilole nonstro, cercul 9 fost considerat cao. tigurd. mal Simpl si, mai apt st redea infinitatea resla, spre deoscbire de dreapta, care © doar un caz limitd al coreulut gi me poate ¢ eda, cel mill, Infinftstea xea, eum spunea Hegel. deca timpuitul circular a apieut mai intil in cadrul mitu- rilor, fn soetetatile arhaice, st poote fi gisita In. alferitele varlante le. mitulai vesnicet reintoarceri, ale mitului tntoar ceri la erigine, ale mitalui virstel de ‘aur cto. tp eadrul mitului Intonrcerif Ta origine, de exemplt, se face dlstinctie intre timpel de In origine, considerst tin timp gtara® toomal pentru ci exte receptacohul ereatiel primondiale. considereta absolut reali sf nut doar un simply atm, sf timpul seure fatre origine 1 momentul prezent, care au e tates, nick ,semni- ficativ®. Ca urmare, ea creat convingerca, concretigata "in 8 Ponvac sinSINTEZE ritualuri specitice, ef pentru tamiduirta de rete, pentru domi- atea forfelor naturii, pentru supravietuire in general, treinic Fealizati, ptin recitare, memorare ete. intoarcerea ta acct timp fare, singural autentic si semnificativ, ai originit "In filo~ fofia si -eosmogonia antic? Aristotel, ce pild, spwnca ci Stiinded elipa este sfirgttal’ si incepulul unui timp, dar nu al Reuluingt timp, ef stivsitul timpulal care a trent si neepubil fimpului vitor, atunel el sar pirea ci ar fi ca cneentl care ste, in sine, 31 convex gt concay ; si ci Int ste mere la inceput si Jo affesit@ "Mab recent, Nietzsche, pentru care fiecare moment din existent oriedral Wert sa fopetat sivse va repeia de nenumirate ori, seria: Orieate Baro a putut fi tins) in aceasti Teme, ea @ trebnil sf fie Aline’ nul o data, dar de un nunsir Infinit de ori, As eu clipa foonsta : en amat fost 0 dali aicl si do multe ari. si se va Inai Inboarce din nowy, toate fortele Mind excl axa timpartite fa acum; $i aga este 5) eu clipa cave a aiscuteo pe accasta si tat aecea are este (ica acestela ® Filosoful roman C, Noica a distine douk feluri de timp: timpul rotiter, existent in natura nevie, in cca vie si in ony limp al unel repelilivititi necreatoare si, de accen, cenumit imp al devenirit intr devenire, repreventapit sub forma wot tere, si tinptl mstitor, al punter: in rost sau al revenirit fnneitoare, care se nianifesta ca tiinp milic, timp Jogie st tmp al devenicli intru flin{d. Acosta din urmd este reprezentabit Sub forma nor orizmturi co se seeed inte-o ordine clicoidal’, deci sub forma unci spirale, fad de care dreapia si cercul sint doar eazatri limits Tn stiinla, 8. Marcus se refer te un timp al buclel, a cone siunll inverse, care se inchide in cl insug, .Timpul sistemic dre dee! coud ‘componente, tin timp ireversibil si un altul cir ular, La iegirea din sistem, timpul isi regiseste unitatont *. Th dstorie in general, i con acluali In special, pe, ideca tim- pului circular se bazeaza orice revival, cum esic, de exemplty, Renesterea. Dupi R. Assunto, yorice revival ’ corespunde. nei corinis, care este chiar cea”a timpului rogsit + ale oc Hintet. prin ‘uemare, €e a fundarcenta Uimpal finit, succesiv, A viol zitaice si al istorici In Gransistoricitatea. el, pe wn fimp Infinit, durabil, numai_preamnei si niciodati absent® + timp al repctitiel si al cternei reveniri, temporalitate infiniti tare SA cuprinda in sine fiece clipi a. temporalititti finite st BaSa si ae reflacteze Acestel cerinte ii poate corespunde pumai 9 eoneeptie circularit a timpului® ®. ‘Timput sferic. Si repeezentarea Sferich a timpului are 0 istorie indelungatd, Dupa Aristotcl, ,Unii spun cf timpul esto fnigcarea Intregulut, iar allt spur ‘ch este sfere insight % Thie-adevér, pentru’ Pitagora st scoala tui, timpol era sfers Uitimulut cer’ care se eredea cd ar confine universnl. Tot Sta- ficitul a facut precizarea ci Col cara spun ci timpul este Crora intregului eu socotit asa ‘pentru ct toate sint tn timp si im sfera Intreguni® © dati cu aparitia epacit moderne, Csmosul aforic, ttntk st oriionit at aticitny a fost intact cn Universit deschis: siInfinit, amogen si jzotrop, deschis ea 0 sferk avind centrut protutindent. si periferia nicsieri, Ta el se miged. fiecare) om propria sau univers spatio-tamporal sfario dar limltat, ‘ere se ponte cllata sau contracta in funetie de tmprejurimile de Viola si de acuitnlea facultatilor psthice si spirituale ale cmuiui, Metaforele sfere, cupotei, balonulul i picdturl sint pe larg tntrehuinfate th Titerstura si filosofia. vremil pentru generic delerminirle tenyporale ale existenfei umane. in literatar’, poctel epecii baroce T. Crashaw arata fo sfera lemnporati Sir cuprinse numal clteva ore si doer urafla- rea tor iltvzorie ne permite si presupunem e ele constitule 0 tojalilate temporal perfect. Tar J. Guillén compara. lumea cu 0 sferi cara, intrucit este percepts din interior, se prezints cao capes. Comontind metatora lumii-cupals, G.. Poulet Seria : ,Sputiul este cupola. Durata, Ja fel. Aga cum diversele Zrli ale intinderii se rintuiese unele Tings altele Tatr-un. tot { cdrut ‘coerantt este de indat® aparent3, tot actiel, diferitele Moniente ale trecutniui istarie se justapim inten’ ansambha a carui continuiiots este imediat hieligtbis.. Timpul este un Bspaliu care se mnireste sau, mai exart, al cirul continu pu Inceieari s8 so mirensed, Ca toate cl Un numat indeterminat de césule neumplute asteapt ined mina arlistulul, ansamblul temporal esto gata gl prozinta aceeasi rotunjime ca gl spatiul ® In filosofie, J. J. Houssean xa de plrore ef ficcare om are yeoreul stu parlicuiar, sow orlzontul elrula fi este centru® gl i Nu oxist# flint ia univers care simu poald ft conside- rat fn anume.privinte ca fiind central comun al tuturor celorlelte* ®, Mai recent, L. Feuerbach prezentat un timp steric plectnd de la distinctia dinize conceperea timpulul, care este finiard. si simtirea timpulul, cave ni-t tnfatigeara pe facesta ca cova sferie. Dupa cl, introaga noastrd vialé este’ o Suoeesiune do clipe, de acum-usi, astial inelt {2 orice monnent putem si nu mai fim. ir Ja sfireitut vie$il putom spune dosr ch viata noasir’ a Jost 0 clips, Der clips, tm sensull de acum, ne este dati in sentiment care, spre dessebire de ratiune, fi indlviduatizen2s pe om: yclipa, fiimd limitats al tnchisd, este rotund’ ca picitura, ca Perla, si cum plostura stmulsi ‘din masa de api netcds, sgali, contopith, ta forma sfered, tot asa Gu sfnt mumat prin faptul’ ef. din cursul egal_ou sine $1 ne intrerupt al timpuluiy se desparte oarecum 6 clips, $1 se con topeste’ in figura Inchisa 2 unel sfere, pentru ca in en sf te oplindeasca sentimental sls cuprindl! wa spetit oarecom Sis, plin..* Se pot sus, evident, mumeroase alle reprezentiel non-stan- dard ale timputui, dup eum cele expuse mal sus pat fi serios completate i inybanitifite. Intenfia noastrd na feet, insh, de & realiza un inventar complet al unor asemenea reprezen- tari, ci den sugora nocesitatea traldeil nuanlate, diversificate a timputui, de a gési, pentru fiecare situatie conereta in parte, modelul temporal cel xani adeavat. De aceea, nu se pure pro- Dloma valabilit'ti-in principia 2 acestor reprezentiel, cl nu rial ncoca a alogerii st folosieit Ior la ailuatfi concrete date, 8 owum sneer SINTEZE Referings bibiogrties 4, Augustin, Despre timp* clriamest tin Confesiumd, fn vol. Ge siren “ciulud"miden, sol. Ty Bucuresd, Gaitura Minerva, 1H i. 3. TN, Georsescurltoesen, "Legen entropiet yl procesul eénnemic, Dugas falture Pelibety 107%, p. 23 SUM Florian, foresinitoten “em sucluet @ luni, veh alien timinenety, 180, p16 Wihsn,"Ueturinite miaiemat-e ale flock mel a ersiennty 130, p . ores svat concutan gecreed mete, mucures suungltca, 1269, 77. do—10, GG. Bove, Hout, Racueosti, Faltare Albatros, 10 2, Coverity Timp gh limbag fo Retunne, NX, ACE Stam! “Siraetura, Uunputai stexiunen verbal volt nearest Tats, Miners, 1073, pa be Greca, sationatizarcs, loge a timp}, iy Pemtterue He logit, vo. X, etre, altar Academic TS, HR a. 8, Mates, op eis pT. 11 G, Bachelor, “winston postique ct instant matashysique™, tn aiten de Porton Pats, Gontuers, 2, 0.101 Te. He ASSN, Pebajul Hl exeticn, Hucwretl, HAlitura Meridliane, 1886, 33, Bi. Proust, Tima! nsf, vol, 1, Mucuresth, Rdlsnra Miner so, p," 0 TH, Bi, Mateo, Scriori din teeent, vol, 3, Bucuresti, LAMLP, 1061, po. 3a, Arislote, ion, Bucureei, Fitna Siintiied, 1986, 9. 114 BE Seneca iefexte Mosoflee", th CaniurTind stiff Mosofice, vol, Tat. 4 A91E, p35 "plea, Orieont gl ei fa Tridoqe cull, E85, Bueurestt ucsest te, Be B 1068, p32 MH Ba, Binde, ssprete ale malutul, Bewrenth, fitura Taisers, 1978, shy Avila, 9p. ott. mp. S171, 28. F Neuse GVaunpa ae pulives, tH Anolon flasofia, BMosele in ugar ane Secgeon D4, G. Nicat ret isoduver| lar irconiree ire fd, Sucuret rl’ Onivers. ig, pp. BeeiiS: Deventer fea, Bucurest, Baicurn Suintfica si Rxcelopedica, 191, p. 250 Ph, S, Meer op, ely pp. SG— 398, TIM Asunios Fibacole” smAGinit a fllosoia. me q_radind, Bucuresti voltim serine, 1988 9,9 Ba, Aristote, op, ety be 28, biter, 30. Gale, Motamorfoerte eorcalud, Mueuwesti, Fatihira Univers 1 pp, ht, 2 ty Rous, apm G, Poulet, op. elt p. 12 on. L, Feuerbach,” onteibie Ii Gitosetin moedera borin ey tn ‘ext fimanltee, Horie, FSIEP., Pp. so '00.