RATIONALIZAREA LOGICA A ‘TIMPULUL CONSTANTIN GRECU wrnopucenn Diseufille actuale pe tema rafionalitatit converg tot mai mult spre ‘conciuzia 8 natura ca atare nu este nici rajionals, niet irationald (cl doar ‘rational, dar poate fi rationalizati, prin activitatea practic’ gi cognitiva, ‘a omulni, singura care poste fi ealificata drept rational sau irajionali, Tar atit proces! de rationalizare a naturit cit si rafioualitates. acyinnii ‘umane ait sens doar prin raportare a anumite legi natarale, legi gi reguli ale gindinitlogioe gi norme ale diferitelor specii de aetiuni. Pe de alt parte, se constati azi un proces de proliferare a logieif,care ‘ace ea, practic, nimie si nu poati seipa de sub incidenja acestel vechi si meteu boi stiinge si arte a gindirii considerate sub aspectul corectitudiatt fi aliditApit demensuror gindini. Faptol ei rofionaltaten ins! eae Supuss istoricitatii gi diversificirii continue este o consecings a proliferérit Togicli, a aparitiei unui numSr impresionant de tipari de logics mumite nonstandard. Pentru et, orl demnifieatie ax aisibui ferment de ratio= nalitate, ma se poate contesta 8 partea sa cea mai important are o sential esdinea on logica, atit din motive etimologice, tinind de latinescul ratio, cit si din motive teoretice mai profunde, jinind de conseeventa gindiriy 41 adoovaren sa a reattate pent asiguraren efllenfel cognitive et ati Trale scontate, Ponte ed faptul cel mai izbitor pe care relevit expansiunea, contem- ‘poran a logieit este o& insust timpal, aparent eel mai recalcitrant feno- hen la aofiunea de rationalizare a omblui, a devenit un important obieet al anatizelor logive. Hvident, timpul este'un fenomen de o complexttate Geconcertanta pentru capacitijile teoretico-explicative orictb de mari, Gar intotdenma finite, ale omalul. In plas, el este parametral care ne harcheaa® in cea mal mare mieurs existentay care face ea aceasta 88 aid fa 88 nu aibii sens, sf pout fl gonsiderat’ rafionald sim absurd. Dar oma 4 cain intotdeauina raljloace pentru 1 subordona scoparlor et nfzin- {elor sale, de n-I fine oarecum sub eontzol, atit in ordine practiea, sefional, cit gin ordine teoretiod, cognitivs. $i th mare a reusit scl rationalizers >ptin tot mai buna ineadrare actionald in ordinea timpaiut, prin cunoagterea '§ folosirea legilor ini, en gi prin inventarea si folosirea ‘tnor mijloace de Infwurare gi precizare a ordinii si duratelor sale, enm sint ceasornicul 31 calendaral, Cici, dupi cum remare si S. Marcus, ».Modul in care omul ontroleazi timpul este umn! dintre cet mai buni indieatori sociali de dez- ‘voltare”” (Marcus, 1985, p. 7). Pentru ci timpul este 0 determinare exentialé a existengei in gene- ral, eum spuneam, el na poate fi considerat ca atare nici rafional, nici “Tational, cl doar arafional. BI poate fi inch rajionallzat. Tat 0 ealeteore- 185tick de rafionalizare a lui, premisi nccesar a domindrli sale gi in ordi ‘procticl, este analiza Tut logic. Rationalizarea logic’ a timpului s-a con- cretizat intr-un mare numir de sisteme de logied temporal sau erano- ogi, diferitointre ele atit prin aspectele deeupate din timpul real, obiee- tiv, si transformate in obiect de analizi logiol, cit gi prin mijleacele logics intrebninjate PREISTONIA LoGICH THAMORALE Desi relatiy recent, logica temporal. are mumeroase autecedence fstarice, ‘incepind inci eu antichitatea. Bivident, primal si prineipalal ator cre sini, invoat, in act coneat ‘etl Avot Mee ad intemeletorul To » desi in general imspliges comcephia ek stiinta este @ universalufal sia necesaralui, care sint eterne, utemporale, fuifel inte, dap om remtrea Ath, Joa, nLogios deatintant pul logiea este prin esent% atemporala, Relatile logice se stabilese in afar fimpului? (Foja, 1070, p. 6), Uenpul us Tipeente complet cin considerata logice ale Stagiritului. Accstea apar mai ales im tearia sa a judechfi. Asttel, judeciile universale a necesare sint adovirate sam fle, Indic ferent de morentl formu! or. Oa teat acta, dupa cum a dovedit J. Hintiicka, la Aristotel ynofiunea de timp rerveste drept punte de leg ir tntre toftnie npafentdngarte a necesaie gf waivealtate, deoarece nofitnile temporale sint legate, pe de o parte, eu uotiones a universalitate, iar pe de altt parte, cu nofiunile modale (Itintikka, 1957, p- 6869), Intradevir, in Analitioa Primi, Aristotel afirmaS o& univer: falitagea premlseor nai silogism implied wniversaitatea ta thnp, ln humai in-spatin, cind spine ed ,universalul trebuie injeles necondigio- nat, fird limstaro in timp” (I, 15, 84b}, iar in Apalitica Seounda susine ‘eh 5 Un atribut apartine universal unui subiect cud se poate arta ch ol apatfine orieicu eas al acelai subiect si anume cind it apartine in primal Hind”, adied in orice moment, xm doar In acest sau acel moment (I, 4, Tb). Pe ling’ acestea, inst, exists judecsi, formalate in propositil depen dente de imprejarir, datorith faptolui el ele coufin verbe, iar acestea ‘presupun timpul. In Despre inferpretare, Axistotel hoteaat eh Un verb fete envintl cafe pe ngs infu Ii propria adaugé otfanea “de timp” (3, 180). Aceasia faco ea amumite propoxigit care exprimts ac fudteagt tre opiailinditereat de moment of devind adcrivats tay tae in funetie de schimbarea in timp stdrilor de Iueruri descrise, Primele contin ,,verbe nedeterminate, intrucit se aplich deopotziva de bine gla ‘ceca Ge Bxists gi ls coon ce nn exist”, pe cind ele teeunde eaprind modi fiodrile de timp ale unui verb, care ,indicd acele timpuri care stan inainte si dupa present” (8, 16b). De asemenea, in logien aristotetict timpul este invocat in celebra sa teorie a judectilor despre viitorii contingenti (in care vespinge fatar lismul megatleulul Diodor Cronos, resultat din aplicarea principiuti > Sau de ft, cre repent o sisteatinre a pinialelor rexstate oie pn scum n domenia gle tnporsir enetitie sontisate fireast # beri nacive Re fattate 9 tnp", menonata in biblopatie. De aeeey mtteeene” tal prod jan fetes, naar, tps patilnoncontradictiet si al terfiului exclus asupr propozitilor despre event mentele viitoare. intimplitoare), in fonmularen principiilor noncontre- iofici tertiului exelus (in genera, in teoris opngior), in teoria modal tito ete., desi, de fiecare dati, este vorba de un timp nedeterminat, {in senenl ed proporitille sint raportate Ia momental forrmulirillor. J. Hit ticks explied folosten timpulas nedeterminat (exemplifiet prin acum’, nai”, “,ieri” ete.) prin specificul culturii antice greoosti in care princi” Hla ageent se pia po dialog x dikours ora, apo opens sex, do Lunde decurge.,tnchinatin. dea ‘ansliza problemele logiee gi semantion indeosehi din pinetul de vedere al sittafiel in care se folosese cuvintele analizate” (HLintikka, 1980, p. 423). ‘Dap Aristotel, un moment important tn preistoria logieli tempo tale tL ebastfule contriutla utorlor din gol sta mesure So are o& lueririle lor, despre care stim azi clte eeva doar din unele citate 4 din comentariileeltor antori asupra lor, coxtineat. multe idei si sagesti importante pentru logiea temporala. Mulle dintre ele eran legato de con- ‘ributia acesior scoli la analiza implicajiei si a altor notiani inradite cu 4 cape, gain lon x Hsp, an juny fe Internertate nit da fuleeat, geen ce n devenit ctinoseut in logien actuals ® propozigilor sub umele de ‘implieatie material. Megarieit aw cereotat gi difertele semut Sieafi, inclusiy con temporalt, ale eopulel ,este”. ‘in plus, logicienit megarict si cei stofet au discutat pe larg problema positon bodifinale Tar vail lor de adov teu pvt tunel Ae Valorile de adevir al6 st componente, Fi, de fapt, au pus Hnele unt capitol noo a gle dormale, care este aid’denamttealedlul proporitilor, apreciat. dup unit antori, c& J, Lukasiewicz, ca mai funda- Ineatal sub vapor’ logic deeit silogistiea aristotelicd. In’ central proble- olor logice eereetate de autorii mogariei s-su aflat.problemele modali- ‘5fii, care au fost continuate do stoic si ajang ca prin Hrisip 4 cristali- zee’ deja o logick modalA. Si inck mai important estefaptul ed printre ‘utorit stotei gt megarici exist © preveupare special pentra propozifille fu calificaze ‘temporals. ‘Din acest ultim punet de vedere, megarieul Diodar Gronos este eal anal important, intraéit a intrebuingst in mod explicit propositii care confines variabile temporale, deci propozifit temporalizate, care con- ‘Yiueau frecvent expresii de Lipul ste aiuk”. Tl considera e& acesto pro- pozitl sing adeviarate in anntaite’ momente si false in altele, adie& devin fdevimate ca Tals, Diodor Cronos, do ngemene, 9 avanid ors, tem ‘@ conseciniei logice, prin care rel ich ap oes Interpretatiastfel: nea ekistat nilodata. rea moment. in cave p si fi fost adevirat, iar g sh fi fost fals. Tot el a definit modalitagile aletice ou ajutoral’ unor earacteristict temporale astfel: posibilul este eea ce este sin va fi adevikrat; imposibitul este ceea ee, fd (acum) fals, zhu Va fi niciodaté adeviiat; neeasarul este eeea ee, find (acum) adevs- rat, nu va fi nieiodatt fals; henecesarul esto even 0 san esto fals, sau va fi cindva fals, BI raportenz’ toate aceste defini la acum”, niciodst& Ja un moment troout, Tar prin oolebral argument daminatar, conform, ciraia urmtoarele tei proporiti (dintre eare Diodor Cronos lea accep- tat pe primele dont si a respins-o pe cea de a trela) sin’ ineompaiibile : (2) rite este treout gi adtevarat este necesar” ;(b) ,impostbilul mm doourge Gin"poaibit"; (@) ,eeea ce niet nu este nie! nu va fl esto postbil”, ol a intemeiat tera fatalistl conform cizeia nimie nu este postbil dacs nici mu este niei nu va fi adevirat, Miré a intra in analiza eritied a argumen- $81tuloi dominator, notm doar, dup W. si M. Kneale, et Diodar Cronos a recurs la 0 platitudine formulats si de Aristotel, e& trecutal esto inalte- rabil (W. si M. Kneale, 1974, p. 134), adiet el nu’ mai poate fi schiimbat. De aici se poate conchide in, mod aimbigun fie ci orice enuny adevarat ‘despre trecut este necesar, fie c orice enun} adevairat La timpul trecut este necesar. ‘Un alt important reprezentant all geclii stoico-megariee, Filon, @ abordat, de asemenea, propositille caliticate temporal. Conceptia. tui despre implicatia material, alituri de propozitie de alte gevuri, Ha cat si la propozitille temporalizate, opunindu-se in acest tax concep Tui Diodor Cronos. Astfel, in timp ee acesta din urmi considera ade- aratS o implicafie care, avind antecedentul adevirat, n-a pubut. 41 mu ‘poate aven. consecventul fals, dup’ Pilon implicajia este adevirats in toate cazuzile, eu exeeptia cazului cind ea are antecedental adevirat, iar consecventul fals. Astfel, de exemplu, implicatia Dac este zi, eu con verses”, dup’ Filon este adevarats, far dup’ Diodor Cronos este falsi. Alte contribufii importante la preistoria logieft temporale an adus ogicieniimedievall. Pe ling preocupile lor privind troria inferentel ogice, teoria modaiitifilor logiee, semantica, predates logicli in invita- anint, eonstructia de mecanisme logice de caletlat (ea, de exemphi, masina Jui Lullus), logicienit mediovali, avind ea object si'sarcind de cercetare analiza logic-formald a limbii naturale, au ajuns inevitabil la problemele califiedrii temporale « propozifilor, aga cum apare aeest Inefu in eazul timpurilor gratnaticale din limba lating. De aceea, se ponte aprecia, a3 ‘eum face E. B. Karavaev, ea ,,Tocmai logicienit medigvali, imprewni eu jcienii antici al seolilor stoic gi megaricl, au ereat propriu-zis iva rele teoretice ale logicii temporale, pe care se sprijini ea azi” (Karavact, 1988, p. 5). Dintre logicienfi medfevali timpurii, ale eiiror contribufii sam nis- cut indeosebi din comentarea Iucratilor lei “Aristotel, pot. fi amintifi 1M. Psellos, care a realizat o analizi logick a pirjilor de vorbire, inelusiv 2 verbolor gi formelor lor temporale, Angelm de Canterbury, care & eer- cetat conceptele modale, iar in legiturk eu operatorit modali deontict (obligatora, permis, interais, indiferent), a formulat reguli speciale folo- sind si nofiuhea temporal, de schimbare, P. Abelard, care & acardat, 0 atenfie specials calificinié temporale @ judeestilor in eddrul preooupsiriior sale legate de stndiul consecinfelor. Intr-o a doua perioadi a evului media, sam remarent W. de Shgres- ‘wood cate, in analiza copulei logice, a abordat gi acele aspecte ale intsebu- infirit ef ‘care se exyrim’ on ajutoral timpurilor gramaticale, P. His. panus, in acral teorle a supozifillor gi a modalitiqilor (de dicto's de re), Calificaren temporal a termenilor oeupii un loc densebit. Cele mai importante contributii lean adus logicienii medievali dintr-o a troia, si ultima, petioads a acestei epoci, pentra care rea temporal a propozitiilor devenise un Iuera eit se poate de ales in eercetiirile lor privind eonsecintele gi eoea ce mai tir Genumit ealeulul propozifilior. Dinére et pot fi mentionati W. Burleigh, care se pare o& a fost primul logician medieval ce a reallzat distinetia lari, dintre consecintele simple si conseeintele logico-temporale-t. uno, primele find valabile pentru orice timp, cele secunde fiind valabile doar entra anumite momente sam perioade, no pentru totdeauna; W. Oceam, ‘are % acordat o atentie special’ problernelor calitieaxii temporaie & inte 108sen{elor, mentinind gl dezvoltind distinetia Ini Burleigh mentionati mai tus, a corestat agpeetele logice ale trecutilui si vitorulai in gindire gi in Vorbire, 3 mai ales a formilat o reguli, nuit de A. XN. Prior prizetpinl combinkni (timparilor gramaticale), considerati o axiom a Togielt tem porale actuale; Jean Buridan, care, in cadrul cercetérilor sale din teoria Togied a propozitillor, He ocupat in’ mod special de propoxitille modate gi ‘emporae,Inroctid naan speile pentru valoarea de adevi a peo. flor formulate la timpul treeut, « proposifilor formulate Ja tirmpul Viitor sia propozitillor de posibilitate Albert de Saxonia eare, dezvol- ind teorla tupozittlor, a aplieat idee Tui Buridan la stabilivea valorii de adevir a proporitillor temporale si modale, a cereelat copula pentru impurile trecnt gi viltor, preeum si copula modalizaté in raport ca ter- rmeuii judeeitil; in fine,'il mentioniim pe Toma d'Aquino care, desi in general in Tote fost un oomentato al fut Avsttal, a naliat 0 ter iogico-temporale, anticipizd, ca si alfi gutori, 0 visiune i ‘Vals dsupes timpalrs conform early heonto ot i mutta pene sa ‘vitoare in xaport ca pretental, gi e§ este treoit ceca ce a fork prezent i este villor eeea ee a fi predent. ‘Dar poate e% cele mai importante si mai recente contribufit In cons tituinea logiell temporale vin din partea logieiior modate. si ale sehim- Anil, Prinu} sistem moder de logies modald a fost creat de C. 1. Lewis In 1918 gt a fost donvmit ulterior sistemul 3. Ta 1032, folosind unele rezultate obtinute de Q. Becker, ol a mai creat inci cinel sisteme, numite St, 82, 84, 85 si 86, In eadrul lor apar modalitajile aletice postbil, nece- i, contingent, dinire care primele dons pot fi Tuate’ drept itive, folosite pentrn definiren velorlalte dow. De avemenea, jpentrn fiecare dintre cele sase sisteme sau formulat postulate speciale, fin care au fost derivate teoreme specifien Prin ani 40 S-4 treout Ia eeteetaren mai temeinick a raperturilor dintre eoneeptele modale 5 eele Lemporale, eu o dubia iatenfie = a defini ‘modalitagile ew ajutaral eonceptelor temporale si a elabara sisteme spe- ile de logies tetaporala. Contributii importante au adus, in acest seus, logicieni ea J. N. Findlay, 3. Latkasiewiez, R. Caroap, H. Reichenbach, R, Barcan Marcus eto. Dat eel care poate fi considerat dreps adevSratal iniemeictor al logielt temporale este A. N. Prior eare, in at "30 $180, a seria 0 serie do Inert, dintre care se disting prin amploarea si importanja Jor Tivie and modality (L951) $1-Bast, present, and fadure (1967). Ln cone stracfia sstemelor sale de logick temporala, Priot « pornit- de la. neal Zire recente din logica smodala si a definit operatorit modal cw ajato- ul unor operator’ temporali, im spiitul Iui Dodor Cronos, astfel : nese. Sitatea inveamni este. si ihtotdeaima va fi", posibilitatea inseamn’ peste sat va fi" dau, in alte variante, necesitatea Inseam’ ,ln toate Momentele timpului™, iar posibilitatea’— in tunele momente ale. tim pului”; iar ct aplicare la’ propozifil, tm Yermeni de valori de adevar, cesta modalitagi am fost apoi definite asifel : necesar inseamna ,,intot” esuna adevirat”, posibil inseamni ,adevirat in anamite mémente de timp". “evident ella dezvoltarea in continuste a logiell temporale au adus contvibutii notabile o serie de alfi logiciel, printre eare putem mentions ci. M. Martin, B. J. Lemmon, N. Rescher, G. H. von Wright, VA. ‘Smimnov, A. A. Ivin, BE. F. Katavaey ete. La fel de adevirat este gi faptab e&, in felul lor, contribusit deosebite la constituiren logicii terapo- 189Tale au adus cercetirile din lingvistiet\, gtiingele naturii, stiintele socio- imino gi, poate mai ales, din filosofie, prin stridaniile de a clarifies dife- ritele aspecte ale timpului gi chiar natura timpalai ea stare. ANALIZA FILOSOWICK. A TIMPULUE Se poate aprecia ci aparitia logieii temporale a fost impus%, in cea taal mare misuse nevoa footed le clarifiers a natal 8 proprio {aor impute. fa act ea, ope a ony ehenat conte exp area tau definivea cit mai rigaroae& a nofianllor temporale, adict a acclot notiani care, intron fel san altul, direct sau inditect, contin referinge Jo momente'sa Intevale do, tiny vata on ‘Totodata, constituirea ei a nocesitat o anumith cunoastere bili a timpatal, precam gf an anumit nivel de dezvoltare a logic ines Po drept euvint, B. F. Katavaey noteadi oi ,introdueerea, calitiekrt ‘emporale ‘it formele logiee presupune, inainte “de toate, ca. conditio bligatarin, neoeeitaten parfadtionaeit epamatului Logie, cost pao pres. ‘pune la indul sia un anusnit nivel de emnonstere a esentel thmpulal. Ee heeesiti, in fine, wn anumit nivel al cercetisilor proprit-zis lojee, care sh permit exprimarea dependentei de timp a valorilor logice ale jude- ‘eayllor” (Karavaev, 1982, p. 121). Este vorba, deel, de 0 dubli depen Genta: formarea logic’ Gaporale a fost eondifionat® de’ anu injelegere a timpultt si, totodatt, chemati. si eontribuie Ia mai buna cunoastere a diferielor proprictifl ale timpulu, iar eetvetaren filosofica 3 anti np sti a udu su, Zorba « degvoltareh nor ‘oncepte logice temporale gi ohiar a uno sisteme de logied tomporal ‘Aga incit, avind in vedere cele dow aspecte ale raportulai dintre logic $1 timp, eare au concurat la. constituires logics temporal, tebaie sici dim dropiate filosofului englex C. D. Broad, care seria eS dack este incompatibila cx timpul, ,eu ait mai ru peutra logied” ‘Grond, 1923, p. 83). Clarificarea flosofied a naturii timpului este 0 sarcins extrem de fiild $1 permanent prezentés in storia gindirii din antichitate @ pin’ fal. A rimas eolebra ideea Ini Augustin dup, eare timpal, desi este. cea ‘ai familiar notiune, este eel mai grew tau chiar imposibil de detinit {Ce altceva este insi mai familiar #i mai cunoscut eind.varbim despre el, devittimpal?... Ce este deoi timpul Dacé nimeni nu ma tntreaba, Sstlus dae wtivbar tind, incero sil explie, ma, gta" (Augustin, 1884, 38), Autoral contemporan, om de stiinkd si filosof, M. Bunge, nue Acparte de aeast aprecere stane elnd serio: ,Dintve toate dll impor. fante, cen de existent’ sf oea de timp par si fi fost cele mai inoureate o-a iungul intregit lor istori. Tar dintre ele a doua pare a fi cigtigat ‘merew derbiul coufuziei” (Bunge, 1984, p. 177). On tout acestea, despre timp sat spus poate cele mai multe lucrari sian formula cele mai nnmeroase defini. O explicajie a atentiei incom ‘parabil mai mari agordate timpulai deett altor determings! universal ale ‘existentel ar putes fl faptul ¢& timpul este in mult mai mare masur’ ‘generator de problematied flosolies, matehiaza in mult taal mare mBeur’, ‘xistenja nan’ gf sensal aeesteia, Astfel, sa flout maf intl o distineto importants intro timpnl fizie, form’ obiectivi do existenji materie, coneeput substanfialist eau 190relafionist, on manifestiti diferite in domeniilé fizie, biologie gi social ale existenfel, i timpul subiectiv, psihologic, sau tiinpul trait, reflex al ‘timpului obiectiv in trlirea subieotiva a omalui. Pentru cel dinti, ean ‘pus in evident legitura dintre schimbare gi stabilitate, cub forma pro- prictfilor de durats, succesiuno si simultaneitate, legitura dintre conti- hnuitate gi discontinuitate, divizibilitate gi indivinbilitate, finit st infin, unitate gi diversiiate, proprietdfile de omogenitate si izotropie {in fizien clasie3), reversibilitate si ireversbilitate, existenta eelor trel ipostaze — ‘reeutul, prezentul si viitoral --, ea si a ordinii evenimentelor dupsrapor- ‘tui anterior-uiterior (sau chiar ‘anterior-simultanculterior) ete. ‘Tot tint pulai objectiv 1 sau attibuib proprietatea de a fi un factor destructiv, ‘un Cronos care-gi devoreazi creaturile (ceca ce, in uncle eonceptil ilo” safe das Ia deen abmurtit veil denares vija co facie ipl cal on ciparin tot, en ieantuy da cea de acl ent, capabil de a rezolva toute problemele, de a dezlega toate enig- mele ai de" vintecn toute rile . Desi foarte important din punct de vedere teoretio si practi, timput obicetiv geneteark numeroace $i mult mai difiele probleme flovotice atuncl ind esto raportat Ja oin fi Ia fensul existenjel sale. Printre acestea, pot Ai mentionate : (a) Cu ce facultéfi receptim noi ipostazele timpului? In ‘general, s¢ accept ck treoutul me este dat in memorie, prezentul in pereeptio, iar viltoral th imaginafie (b) Care dintre aceste ipostaze are importanfa cea mai mare! Seepticit au wispuns ck trecutul, iutruclt el este sigur, prezentul fiind doar 0 elipa, far viitoral nefind ine realist fl pragmatitil ow raepuny et prezentu, intrae treeutl mu mat exists, ‘“iitoral mu exists ined, intregal timp flind wa prezent permanent ; optic anigtii spun of viitorul, tntrucit trecktul nu mat exist, prezentul © doar ‘0 clipa, iar intregal timp se reduce la viitor, cate fie ci vine in mood falal spre noi, tramsforminduse tn trvent, fe cl nol ne fndzeptam spre el iar intr-o anumiti masari il pregitim ; (c) Gum poste fi reprezentat ‘timpul La aveastis intrebare s-au dat cele mai diferite rispansuri, care Sinfitigeazd cele mai diferite reprezentiri : timpul ca insiruire liniar’ de momente sau de intervale, timpnl ea perspectiva, timpul ea orizont, ‘timput ea cere, timpal ca ster’, timpul ramificat si, respectiv, conver gent; (@) Cum este perceput timpal in fanetie de virstt si de efectele sale, positive sau negative, asupra nouetri, in funefie de expectatille noastre? (e) Fxisti deosebiri, gi care sint acosten, tntre timpul trairi, ‘timpal amintiri’ si timpul povestiriit sau, eum este cass is Tleraturt, teatra, cinematografie etc., intre timpul elabordrii operei, timpw aefiunil arate si timpul reprezentirii sau receptiit operei? (f) Ce raporturt ‘exist intzo timp si modalitifi(aletice, deontico, epistemice ete.), precum si intre timp si schimbare (in partienlar sotiunen umans)? (g) in fine, cum poate fi rafionalizat teoreife, in particular logie, timpul, eare pare, ‘totusi, fenomenul cel mai recalcitrant Ia astiel de tentative? Tn cele ce urmeazi, vom incerca si prezentim eiteva dintre nume- roasele incerciri logice de rafioualizare a timpului, adio& de deseriere, ea uijloace logice, & diferitelor sale proprietayi, atft In ipostaza sa de timp obieetiv (al evenimentelor si proceselor), cit si in cea de timp trait (dat in diferitele modalitifi de teprezentare a lui gi a proprietiflor ui). 91LaMb,uUr, Logiert reatronaLe. Logica temporali ropresinti un sistem de logic! nonstandard inten- ssionale, in eare, dup cum am aritat, propoaitile sint considerate ‘nn numai in virtutea valorit lor de adeviry cgi in viréutea moduli in care aceste valori slut afectate sau dependente de timp, preotim 31 de-o serie ‘emodalli Peeve asenenca tem, mealt && dation aaa Si elucideze cu mijloace logiee, un aspect sau altal al timpului ey astfel, 8% contribuie la elariticarea notiunit geuerale de timp, este format din ‘lemente enre s6 pot gist lista ce urmeazi st care cotifine toate elemen {elo logic clase, precum i numeroase elemente din alte logiei non= standard : J, Variabile proposifionale: p, g, 7)... care desemneazi, propozitii asertoriee a earor Valoare de adevit poste i mareata temporal’ ele des- ‘eriu evenimente san procese ce pot fi locaizate” san ordonate iemporal, fatfel eit, cw un sitnbol propasitionsl ea p putem forma expresia yest ‘cazul 5 p°, unde p toomai desorio eveninaentul sau procesul rexpectiy 5 2 douectori proporitionsll: conjunctia a, aisjunetian Vv" negatia 5y""*, impheafiay.--” fk eohivalonta 4/2! 8. Constante individuale : a, b, o,... si variabile individuale : 2, ‘yay .0 care desomnenai ovenimente’ determinate sau eveniinente.oare cate; “pentru Togiea temporal, se. vor folor! si constante 9 variabile individuale t, ty +. 1",.-.p care desemneazk momente de timp (inet puturi sam slirgituri ale wor procese), sau chiar intervale de timp; dat Yot pentru intervale de timp Se Zoloseso simbolurile. Mm, y My mys. 3 4. Constante prodicative: B, G, 1,~.. si variabile predicative: P, ©, B,..., care desemueazi proprletifi {telat ale obiettelor ce pot fi mareais Yemparal 5 5. Cuantificatori existential 3. gi universal, aplicafi variabile- Jor individualo, inclusiv oelor care deveninearh momezte. sl intervale; 6. Operatari temporali : operatoral P al trecatalui simpia gi opera- tom! # al viltoralni simpla, astiet int o expresie en Pp so citeste? yA fost cazul eind p' (eau yA fost axtfel Iucit 7”, fax 0 expreste ea Fp"%e citesto Va fi eaznl e& p® (sau ,;Va fi astfel inet p"); de asemenes, ope xatorut 77 a1 teutulul permaneht si operatorul 67a viltoratul permanent, fastfel inet 0 expresie de forma Hp so-citeste : ,latotdeauna # fort cazul ch p” (sau ,,lntotdeauna a fost astiel fneit p"), iar o expresie de forma Gp se citesie: ,Intotdeauna va fi eazul o& p” (sau ,miotdewuna va Si ssttel thelt p)."Operatont tmpolui permanedt st cei St timpulal tmplu Se pot defith reciproe, cu ajutaral negatiel, astfel : Hp =«—P—p; Gp = a—F—-p;, Pp=a-H—p; Fp =a—G=p. Xu a introdus un operator special al timpului prozent deoareee prezet- ‘ul poate fi redat, ca fi in logica clasied. a propoailuior, prin simpla seriere fa nel vatiabile ban consiante propozitionale. Cit alte cuvinter daci tn Suabol propositional p nu este prefixat de uiei uual dintre cei patru ope- ator! tomporali mongionafi, el se eitoste In timpul prezent astfel : Este ‘eazul ch p” (san ylUste astfel inet p”) 5 1. Operatori'modali aletci: operatorul Z al necesitatii st opera- tora Af at posbiltati, astfel incit 0 expresie de forma Lp se elteyte : 192Esto necesar cap", iar una de forma Mp so citeste : ste posibil Gap", Din eet dot operator, cu ajutorul nexatiei, se pot obtife operator pari, name: operatoral “1 aleontingente § oyeratoral 2 al ipo sibilitaft; 8. Operatornl T al schimbarii saw tranzifiel (care poate fi tot atit de bine eonsiderat un conector), astfelincit o expresie de forma py se citeste : yIintil este ¢azl e& py apoi este earul eq” san, mai simpln, Mal inti, apoi q”; el indicd trecerea de tao staxe do’ Inerusi ante” Foard desetist- de p Ja 0 stare do Iucruri ulteviours desert de; 9. Operatorul Y-al anterioritzfii temporale slabe si operatoral ¥ al anterioritipt temporale stricto a don’ evenimente, asttel iueit 0 expre- Sie de forma eYy se citeste: ,,Kvenimentul « provede slab evenimen- tul 9, iar una de forma 2Py sé citeste: ,,Bveniinentul © precede strict eveatintertal 3" 5 10. Simboluri auxiliare (parantezo de difeite feluri), en ajutorul irora, din expresitsiipple, se” pot forma expres eomapse. Numerosi autor’ folosese diterifi alti operatori, cum ar fi opera- torul #2 al anteriotieiji complete, operatorul O al caineidentei temporale parfiale, operatoral Peare arata t& un interval din ‘stinga sa ele parte 4 intervalului din dreapta sa, opetatorul T sau — al coineidenfei (Kden- ‘Htitii) temporale, operstorul epistemic si operataral doxastio BF etew eu ajutorul eézora se pot desorie si alte proprietafi si raportuni temporale, Pe mniswra ce vor inainta in expuneren diteritelor sisteme de logic tem~ poral, vom vedea mai exact eum sint intrebuinfafi si care este nelevan{a, or pentra injelegerea natuxii_timpulu Este de astoptat odin proporitil temporsle (si, mai exact, tempo- ralizcte eu ajutoral oporatortior temporal), aphiciad ‘eoneotorit propor onal, se pot forma propozifit temporale compuse, Nu von pierdey, ins, din vedere faptul c&'timpul inseam’ atit sehjmbave, eit, $i stabilitate {repaus); ea unmare, vom intlint propozitil earé-si sclimbs valoarea de adovir 0 dati eu sehimbarea Uimpulai, ‘preci si propozitit caret menfin valoarea de adevir fie pentru tot thecutul, fie pentru tot viitoral (cum ne sugercazi operator trecutului at viltorulul permanent), Te penira totdeauna (dack gi in prezent ele an acepasi valoare de adevir ea $i intotdeauua in treeut si intotdeana, in viiter). Astiel, dacd prin p desemnimn proporitia Este iarnX”, iar prin g aesemnniim proporitia iste trig", vom pates obtine proposifii eompuse cum ae fit Pp & Py (nA fost iar’ si a fost fiz"); Fp & Pq (Va fi iam’ i va fi frig”); Pp &Fq (yA fost ian’ gi va fi frig”); Hp & Pq (ylniotdeauna a fost inns si a fost frig”); Pp + Pq (Deck a fost iarni, atunci a fost frig”) etc. Citires unor astiel de proposifit termporalizate compnse, care eonjin operatori temporali iterafi, devine adesea foarte stranie penira limbajele naturale, dupa eam vom 'vedea. Acesta este un tip de situafie in care se relevil superioitates limbajelor simbolice asupra celor naturale. Astfel, de exemplu, dae prin p deseniniimn acceasi propozifie ,.Bste ian”, aiuncl toga 198© expresie-de forma FPFp so citeite : Va fi eazul ef a fost carl ed va {i cazul ex este iarni” (cat Va Haste! nett a fost astfe inet va fiustfel felt este inna}, coon ce," evident, contrasteazi foarte mult eu citires obignnité. ‘Prin analogie eu logics clasicS s proposifilor si a predieatetor, in Jogica temporali proporitiile temporalizate conipuse pot fi clasiticate in tantologi {propouitit Intotdemma adevarate, sat adevsruri logiee, care sint necesare), contradictii (propozitii intotdeauna false, sau irealizabile, tare sint imposibile) 3 propoaifi realizabile (cate sikt wueot) adevinate, iteort false 5 care slat contingente). Propozitille din cele trei elase pot Fede simbolio. prin eanbinatea operator temporal eu operator Iodali aletici, eventual dupa o debuire prealabilé a celor din tums ew ‘ajatorul celor dintii. Tn mod traditional, au existat dows metode de defi- hire a operatorllor iaodali cw ajutorul operatoritor teraporal + ‘metoda Tul Diodor Crowes : Ty = Gp &P; Mp = FpeVp; si meloda aristoteie sau megaricl : Ip 3 Hp & p&Ep; Mp = PpV pV Ep. Modalitatite de primnl tip se anal numese sl prognostice, jar eele de ‘al doilea tip te inai numese § omnitemporale (ef. Hughes 41 Cresswell, ‘orb; Cresswell, 1979; Meshi, 1978). In conformitate eu cea dea dous, metoas, prima formals exprimé o proporitie identic (Intotdesuna) ade- iy deci 0 tautologie, iar cea de-n doua formnld exprima 0 propor fievce poate 8 imvori adeviratd, alteor fast, deci 0 propozitie doar pos ila sin contingenti. Cu ajatoral negaticl, vom obfine celelalte donk tipuri de propoxiti: proponiia — Zp, contingent sl, respectiv, propo- Zilia Ap, mpostbili: —Ip = —HpV—pV—Gp; Mp = —Pp& —p& Fp. ‘Aplicind, mai departe, negatia si asupra propozitiel p, precum st asupra operatetilor temporal operatonior modal, re pot-abline toate Gomifite posible. ale operatorior modal cu njutornl celor temporal. {Invi asemeten defini mm ineeamms nicidecum cd unit operator it pierd semnificatia speciticd si locu) propriu in cadral logic sci ar trebul ei- ninati in favoarea celorlalfi. Cu alte euvinte, logiea modal elasied 1m fete feductibila Ja cen temporal, si niet viceversa, din watosrele mo- five. In primal Hind, pentrat ed logiea tradifionala, ea si can de inspiratie Frogeo-russelliand, ni comporta 0 teorie @ timpuiti, intrueit considera- {ile teamporate eran raportate la predicat, dect la. confinutnl judecatil, ‘pe ind fogica temporal, asa cunt 2 fost’ ea elaborata de A. N. Prior User; 1961; 1969) §1 urmagit Si, nu°reduce modalitates. Ia temporali- fate, Gi incedro ai fle o logied speclticd, apts sh exprime nnantele. tem- porsle, dav avind un statue analog eu cel al logiei modale gi chiar inspi- Fidu-te in parte din realizazile acesteis (veel sf Blanché, 1874, nota 1, p- 103-104). In al doilea vind, in logiea temporald se pot folosi opera” 194tori temporali speciali, cum sint ,intotdesuma”, ,zniciodaté”, adesea”, uneeri”, eare corespund operatorilor modsll si, ca si avestia. din wm, pot fi definiti cu ajutorul celorlalti operator! temparali, desi apar si situatii speciale eare au doar o similitudiue, nu o identitate, eu cele din logica modal. De exemplu, operatorul_,,ntotdeaura” poate fi infeles in dows feluri, unc} continu si altul ditcontinan. Primul sens poate fi rediat prin expresia tot timpul”, cel de-al doilea prin expresia ,in orice moment”. Pe aeeasth distinctie fo poate baze si distincfia dintre etern® tate, ca ceca ce so afl in afara thnpulul (eum sint adevarurile matenac tice do tipul 24-2 = 4, propozitic care este intotdeauna adevirat, deck este un adevir etern,’neafectat de timp), si ea ceca co se produce in fieeare moment (ca aiunet eind spunem ef ,Lntotdeauna apa contine 0 cantitate de aer in solufie”). Tm plus, intro proporitie simpli tmpul ‘poate fi atayat sau predicatulul, sam propezitiel ca Intreg, eeea ce este Similar en distinetia dintre modalitaten de re $1 modalitaten de diclo (vezi gi Miller, 1972), UGULE ALE LOGIGIE TRMPOKALE Pentru constituires, dieritelor sisteme de logied temporal. sint necesare 0 serie de postulate ee eonstau, in esen{S, qin eomumite regal fnumite axiome, care se folosese pentru deserirea, diverselor represents 3 proprietafi ale timpulni. Bvident, In ele se adanga toate regullle rio: Inele propit sistemelor de logied po care Te presupue si le inelide logics temparaih (ea, de exemplo, logicn clasied a proposifilr, a predieatelor, a eater, in otal el in elec tears vm a ita ele Tegt ce logic temporate fi care indie, in principal, moda Fiaite de inttbouce sf tstrebuinfare a operatortor tomporals 43) Regula introducerit viltorului permanent : BGP 2+} Ge, care epune eX dacl o formull oanecare « este 0 teotemi a Iogieli tempo- Tale, atunei gi fommila. ente se obfine prin preflaarea el cu operatoral YiltOrulul permanent exte, de asemenea, o feorem’ a logiell temporale, Jn virtuted definficl @ —y-—-F—, aceasth reguli se anal poate serie $i astfel: je =p Pay 2) Regula Intradueerii trecututui permanent: He} 0 |-He, conform cfreia, duck o formulé oarecare 2 este 0 teovetni a logiell tem porate, alunci € formula eate se obfine prin prefixarea el eu operatort Erecutulul permanent este too o teoremll a logic temporate Si en 20 mai poate acti: a=>p —P—ay dateriih delinifier ‘Seeste dowd reguli Fellecta’ omogenitatea ylogicd” a timpului, 4a senwal ‘h propositite inlotdenuma. adevirate (adeviranile logics) sine’ adevarard fogiee tn otice moment al dimpului, Inu-o interpretare gooseologtedy ele spun ef, un sdevir, 0 dati rtabilit, nimine valabil si pentru eeleaite momente ale timpulni, enterioare saw ultericare; '3) Regulife extensioualitati temporale: REP: poe Sop Fi Fp, 195dup care, daci echivalenta dintre 0 formulk oareeare a si o alta for- uli B este o teorems a logicii temporale, atunci si echivalenta care se obtine din cele dows formule prin prefixarea lor cu operatorul viitoru- Tui simplu este tot o formmul logiell temporale ; PRP: a= —~} Pas 23, care spune ei daci echivalenja dintre o formu’ oarecare «si 0 altit formulé Pesto 0 teorem’ a logieti temporale, atunci si echivaienfa care se obfine prin prefisarea eelor dow formule eu operatorul trecutuiui sim: plu este tot teoremi a logieti temporale. Aceste reguli reflect. omogen= ‘ates ylogied” a, timpulut in raport cu acele conexiuni ale realitifit ‘pot fi’redate prin operafia de echivalenfi logiei. Din punct de vedere {noseologie, ele araté oh putem trece de 1a uncle propozitii adevarate Jn altele, eare au o nous calificare temporali, dar care, de asemenea, sin adevirate ; 4) Regula oglindirit (sau a reflectali in oglinds) + BMLip eta, tn caro 2* so obfine din « prin inieouiren operatosilor # 35 6 ai timpului itor eu operstor corespansitor’ P #11 a timpulai teeut, st eelproe Intruclt ne poste spuno. ca F si P, rospoctiv. G ai Zl, sine operator! ali formate. +, oblinnta ca mal ats, ee aumibe duala formule Decidact o formatk oarecaze x este o Veovems & logit tetmporale, atime! Slaviala et x* este Tot o tented a logilt temporale. Ba relleoiy in fetal Sou, simetria dintee tinpul treeut si tinpal vitor ie report ew! on To- mont -considorst drept_prezents 85) Rogulile to Howard = He HH | Haba, care reflect infinitatea timpului In sensul vitorului si, respeetiv, in sen sal treentulai. Ta acesten 50 adaugis, dupii caz, o serie de alte reguli, mai speciale, in fanetie de sistemele de logic! temporald respective si de proprietifile Tlimpulus care formeani objectele de eereetare ale geestor isteme. Grp ay ITEMARGA OPERATORILON THatPosASt a $i in eau altor tipuri de logieil, de exemple logien modali gi logica epistemies, im logiea temporal apare problema iterdrii operato- rilor. Coneret, aici este vorha despre namatal operstorilor temporal tera indepettdenti im camel fieeiirui sistem de louie temporal In parte. To 1958, in urns studlerii si recenzirii eautit Iui A. N. Prior Time and modality, C. L. Hamblin ! a sabilit ei exist mumai 15 moduri inde pendente aail ireductibile de iterare a operatorilor temporali #, G, Py H yp cum metrics Pear, Hamblin Ha comamniat prints seats da 3ecep- i wk ir sgn) wl ie aan ee een de a ‘Sopeatacirtempocall Gy Py He pte arta ete echvalentt eu a ante oe cae Eeetsce formule Inlite (ical cca peti de operstoral nly ated We operator prez ‘hu, eaten iMlependante oa” Go lt 196(la care te adaugi operatorut nul al prezentului), si e& orice succestune orictt de lungh de azemenea operatori Cemporali este echivalent& eu (deci, reductibili Ta) wnul dintre cele 15 moduri. Acest rezuliat a fost deoumnit teorema Tui Prior a celor 15 timpusi gramaticale, Ea poate fi redatd in urmatoarea diagram’, in eare sgefile avai raporturile de implieafie (sige- file discontinue au fost introduse de Hamblin) Ho Piip—— Hop —s1 ore ap 2 op —> orp Sep Dup& cum se vede, aceasti diagram’ eonjine dow echivatente (dest patia imple), anume Gifp = Gp i, eect) RED = PEP, plus alte 22 de implieati ditecte, indicate de siete eaxtinme Ni de cele Uiscontinue ; Ia acecten ee pot ‘adieu implicatiile. indivecte, obfinute rin trauaitivitate si al eitér amir este foarte mare. De exempl, GHp + FHp dooarece Gp Fp; HGp ~ Pip decarece Hp — Pp} FHp — Hy deoatece proporitia Va fi cazuh intotdeauna a fost cazul cb ‘p” hwplicd propositia’Lntotdeatina s fost carl ep", dar mu gi vers; fg tel, Hp —» Pip. Se'niai poate observa ei, pe de o' parte, jumatates do joe a diagrainel este o oglindite a jomtitit de sus decarece Secure for molt dint-una dintre jumatafi apare pin inloeuitea operatorilor tempor yall ai timpului tieeut ew cel cokespubaiior’ ai timpulul viitor, sv Yorss, in formula corespunzatoare allats pe vertical (easapr® sa dede- subta) cele initiate) ; iar, pe de alt parte, jumitatea sting a diagramed constituie 0 dublurd’ a fmbatagit drepte, cea dea doua fonmals ob(inin- Surse din prima eu ajucorul negafiel $a echivalentel defimifionale dimtre foperatorit temporali, aga cum sa ardtat mai Inainte. fn astfel de zapor tin aint, do pildd, formulele HPp eu PHp, GPp ca PHp ete. Devigt, ake comentari azupra implicefilor din diagiama te pot face daca #0 fine teama de diferite proprietati ale timpntul, eum ar ft ontogenitatea, Coutinuitates,(eompactitatea), dseontinuitates ete. “Pot in funefie de proprietijile temporale meutionate se poate arta ‘eh alte moduti de iterare operatorilor temporali sit reductibile la. cele 5 de" bass. din -diagrama Iti Hamblin. De exempla, PHGp = Hop, EPGp = FGp, GPGp = Gp ete. Aremenca echivalenge pot fi demon” trate si an fost demonstrate Intr-un sistem axiomuatiant de logic’ tempo. rali constrait de citre Hamblin, sistem care confine caleul il elasie al Dropoaiilor (cu regula substitufiei si regula delagiini), operator tempor Tal nedefinifi P si if, operatorit temporali JI Si @ defingi cw ajutoral elor dint, 0 serie dé alte reguli (despre care va fi vorba in pagile ‘urmitoare) si 0 mulfime de sxiome, eum sint = Pan Fp;Fpy a) = (pv Fa; Pp = Fp; (@Y Pp) = —F—Pp; (v Ppv Ep) =F Pp. Dar 5-0 descoperit o& intiv axioma PEp = Ep si axioma (p+ Pp) = —F-Pp so ails o contradict logics, pentru a exe! eliminaze e-au propas mal multe solufi, In fanetie de tna sau alta dinkse proprietdjite atnibuite timpulul. Nu oa sjuns inex Ys o aolufie defiaitivs, ceea te. arat © problema iterinii operatorilor temporali este deosebie de complex 5 noes Ined corcetart temetnice, Tn continare, vom presenta pe sourt eiteva dintre sistemele de logics temporal cate pot ii eonsidetate modalitali diferte de rajionalie zare logici » timpalal prin deserieres ct. mijloace logice « timpalal in Aiferitele sole impostaze si ou diferiele sale propriesati SISTEMUL MINDIAL AL LOGIC TEWPORALE Sistemele de logics temporal elaborate pin in prezentsint oaro- cum ferarhizate, astiel inet cel mai simplu dintie ele, denumi sistemal ‘minimal, sti la baza tuturor eelovalte, find preluat si'eompletat cu site bolus postuinte specfice. 1 coustd din postulate. (ogali s axiome) Jogsentemporale goneate yf din postulatele ‘leat lao a propod- Bavelo sisteolai minimal au fost puse de B. J. Lemmon (1966), ate a impir(it. postulatele logit temporate in dous eategori, #1 anume, in cole care pot fi considerate ca relectind pur si simplu conditile de adevie obignuite ale proporifilor temporalizate, 41 cole care pot fi con. siderte drept postulate speuifice releritoare la’ relafia temporal mai inti — mai apo”. Sistemul format din ealeutul clasie al propoaifillar dix postulatele logion-temporale din primal geup de mai sus a fost murait e etre Lemmon sistemal minimal X, al logit temporale, Tl const, deci di {) operatorii temporali nedetiniti G si H >) operator temporali Fai definifi eu ajutoral celor dint ¢) calenlal elas ‘al propoziitor cu reguia substitufie! si regula aetayici: 4) regulile logico-temporale de inforenf. RG si RH ©) anomiele ogieo-temporale : Op 9) = Pp + Fa)3 p~OPp; Hip = 4) (Pp Pa); p= HB. opt rlaie rvcentl in pia pr ste), login temporal se dnacurs deja deo eratura dastul do bogus beajlondn, sis et outre’ toate Sucre Joe Aiete tn Dibtiogeatia dela slo acest stud i conta fw vedorea labora Tuy Ieee eu care ita parat sea soa coprneatoare st sstealic, qf de care healt flos a mai ‘uid Ged « vespecis orca leslor 91 smbolisee lolesitrebofa) esi carte ators ET Karavaos, Oonooonija semen! Topst 1963), 10 eare sat date wusnerass alte datas Ii eames extoonnteai lo unor arene. 198in desvollarea acestui sistem o importanla deosebitt a arut an renultat objinut de N.-B. Cochiavella ha teza sade doctorat (apud Prior, 1967). Mentinina covceplia tui Prior dexyre ,paritates” logic el a ren. {at la inlroduceren. in constructia caleultu! 1ogieltemporais a propos fillortoferitonre fa caracterul diseret san Ia earacterul continu (eampact) al timpulul (de exemplu, Fp —#Fp gi Pp -+ PPp), la infinitatea gi fini- tatea timpului (de exemplt, Gp - J'p si Hp — Pp), la simetria treeutu- Jui sl viltorulai in raport en prezentnt (eegula ATi) ete. Bla menfinn’ in sistem, ea, punct de plecare pentru urmioarele extinder, wraaoatele : detage)s HON las al propoitor (on regula substi rel letasini’s ‘b) aperatorii temporali nedefiniti F si P: ¢} regulile logico-temporale de inferen{i RG si RH wub formele fa ESP aa gy respectivy bap Poa; 4} axiomele Togico-temporsle : Pa (p 9) + (8p Fa); oe (, = 2 ' (fp 0) (rpeEy Req) v Pip&Pg B(g&F; ((EP&EQ) ¥ (p&q) v P(p&PQ)) — Fig&Ep) 5 (PiDSF Dv PlgPp) ¥ PgSPp)) + (F&Pp); —P-(p +9) + (Pp ~ Pai; p>—P-Fp; PEp ~ Bp; (Pp&Py) v PPR) v Pip&PQ)) + Plg&Pp); FPS&LD) v Fig&Ep) v FS p)) — (Pa&Fp) im cea de-a dous variants, Cochiarelia elimin’ din sistemul initial fi axiomele Tiniartif timpulti (adiet ultimele douk axiome din fecare serie). Astfel incit, aceast® a doua variantd a sistemulni sia se deoseheste de sistemul miniiual al Tut Lemmon ufos prin prezen\a axiomel tran- AUIViLAGE serllor temporale (Pp Jp si PPp Pp). ‘Azi, majoritatea cereettorilor din domeniul logieli temporale aceeptis cconcoptis Tat Lemmon. fn gest caz, sistetnul logicii temporale se. pre- inti, sub forma logic minimale XG, completat ex o serie de postulate Standard, cum cint-axiomele referitoare 1a trattivitaten, eomtinnitatea, infintaten si liniaritaten timpuloi, precwm seu o serie de postulate non” Handard, cum aint axiomole refositoare 1a, comcteral clrediar al tip Tui, 1a precedenja si consecvenja nemijlocits In timp ete. Totus, mulft cereetitons na accepts acest Tera dooareve o serie de tome, eum ANG cele teferitoare la simetria, trauzitivitatea ete. timpulul, care pot fi deduse fin caleulul elas al propoaifilor si al predicatelor, f2c8 impaneres not ‘condiit speciale asupra Felatie! inal devreme-ial tirsiu”, conduc doar Ja conoluzia omogenititit timpuhil jax prin regula ZL a’ oglindini, din fonmula itp ~+ Lip obfinen formula GGp — Gp, ceva ce inseamni ch tn sited, Uimpul ne apace continaa “tau compacts set te entulti si cel al vitorafut. Dar stimja (de exemplt, cosmologia) ne Dfert suficiente date pentra a admite of impul, desi poate fl omogen in ‘recut, mt este in mod necesar astfel st in vitor’ Aceadta ar eres impresia ei logies temporals ar fo diselplind particular stmpities, ist tealiabale Ini Lemmon si Cochiarella constituie argumente importante in favoarea ideii c3 ea este un domeniu relativ autonom al logicii actuale in general. 199)‘Desi prin diversele sale variante ea studiaa% diferite proprietii ale ti uluiy logioa temporali. este lesata de stiingele eare studiazi, in modali {afi propril, aspecte diferite ale timpnlui, dar ti de filosofie, care studiazi natura timpului si proprietatile sale universal. Logier ALE THMPOLUL LIMtAR Cea mai niapindit® reprexentare « timpalul, atit in eadrnl simpuh ‘comun, cit si in gtiinfa sf Mlosofie, este cea a timpulai liniar, eonform clneia ‘timpnl se prezinti ea o linie, continu sau discret, formats din punete san intervale, otiemtatd dinspre treeut spre viitor (,aigeata tim- pului”), Flind cea mai simpli si mai ,maturaki” reprezentare, ea este, Evident, $i cea mai inelireatts de difieuitii filosotice si logice. Tntrucit ‘timpul na poate fi coneoput in mod substanfialist, ci dour relafionist, co raport de siecesiune si ca durati a evenimentelor si proceselor, pentra fanaliza #4 logled slat nevesare auumite evenimente sau proceso, deserise de propaaifil smbolizate prin p, fy... 3} cave se afl in raporturt de anteriotitate, posterioritate si vimultaneitate intre ele. ‘acl de exemple, doritn «i determiaian positia in timp a unui eve- iment, vem nevoie de wi alt eveniment considerat drept punct de Yeleringi, ack acesta din wma este fix, putem obfine aisteme de logich fa timpului datat, in cate valoarea de adevir a proporitilor ee deseriu evenimentele initile nu se schimMvi o data eu treceree timpului; dacs, ins, evenimentul de referin{’ este nedeterminat, adie mu este fix, valoa rea Ue adevir @ propozitiilor se sehimbs odatit eu trecerea timpului, ceea cce permite formularea whor sisteme de Jogiel temporald eu ajutorul expre- Siilor ,ntii” si apo!” eau ,anai devreme” gi yma tirzin™ ‘Un sistem’ de logicd a'timpului datat a fost propus de A. N. Prior in Iueratea Time and modatity. EL coujine wn operator special P gi un imbol @ care desemneari mementnl cansiderat reper fix, astfel incit. 0 expresie de forma Tap se citeyte: ,In data @ este cazul ei p” san yp in momental 2". Acest sistem eon{ine caleulul elasie al proporitilor (cu regula substitufiel si regula detasirii), ealewlul predieatelor ew reguli speciale pentra cuantificatori gplicali Variabilelor ¢e desenneaza datele, regula fa > + Za si axiomele : Top + ~Tap; Tap + Ta—p; Talp +4) + (Lap = Tan); Val Tap — pls ThYap > Tap. Un. alt sistem de Iogied a timpului datat este agenumite logics cronologicd a Tul N. Rereher (Resclier, 1966; Rescher, Garson, 1967 ; Rescher, Urquhart, 1971). Autorul eu’ a inttodus mai intii deni, die tinetil. Pe de o parte, el a distins Intre propozitille eronologie deter- minate si propozifile “erovologic nedeterminate. Valoarea de adevir a celor dint nu depinde de momentul emungzini lor (ele se formeazis fie fou expresii care mentioneark data exact a producerii evenimentelor, fie en expresiile desea” sau intotdeauna””). Valoarea de adevir a 200propesiler cronclogio nedeterminate. depinde, de, womentul, nun jr (ele fe formeazh ott expresii ea yacum”, ,ieri” ete.). In al doiles rind, escher distinge intre date si pseudodate. Cele dintii indied momente care int crouologic stabile (de exemplu, evenimente unice, fixate deja in {storie saci in calendare), cele secunde indies momente cronologie testa bile (de exemplu, ,ucwn”, ,.n timpul nortru” ete.) ‘Rescher mai introduce simbolurile #, ', t”,..-5 precam gi simbotal RR pentru nofiunen de realizabititate eronologics, astfel incit 0 expresie de fornia. Rip so eiteste: ,p te realizear’ in momentul . Daok ¢ desem- eazi o dati, atunci Kip este 0 propositie eronologica determinatiy iar dacs ( desemneazi 0 pseudodat, atunei Rip este 0. propozitie eronologic nedeterminatd. De asemenea, Rescher introduce conventia ei dacit p este © propozitie cronologie determinati, atunei Rip este echivalenta cu p Si, prin urmare, este de asemenea cropologie determinati. ‘0 problems specials a logicit eronologice este goa a iteririi operato- yuloi redlizahilititit eronologice. Dae rept moment: de referints se ia un moment nedeterminat (de exemplu, acum”), apar dow variante : (Gy R(Uetp) ae citeste : yt” unititi de limp maf tirziu fata de» aoum + este cazul od t unitati de timp mal tirzia fat de acelasi sacs, este cant chp”, ceea ce este echivalent eu Ip 5 (2) Re RIp) se citeste +” anitift de timp nai tiraiu fags de «acum + este eazul e8 t unititi de timp fata de acelasi moment, adie’ faji de noul acum, este cazul chp", ceea ce echivalents eu RW +t tp. ‘Dick 1usk propozitia inifial’ in operatia, de zealizabilitate eronolo- gick este crouologic determinati, in virtutea conventiei privind echiva- Jenfa lui Rip cup, cele doud variante ale iteririi eomeid. Rescher a constrnit dow. sisteme de logick cronologicé, diferite intre ele prin acceptarea wnela dintre Variantele convenfiei referitoare la iteraren Ini . Ble conpin varlabile propozitionale p, q, r,.-., care desemn- nieazi atit propozilil eronologic deteimipate, eit $i proporifii eronologie nedeterminate, variabile temporale f, t', t”s-... care desemneazs inter- valele de timp dintre Inceputurile evenimentelor si datele respective, Funclille propasifionale obignuite, operatoril 2 al realizabilitajit erono- logice, caloulul predicatelor en cuamtificatoril aplicafi asupra datelor, cal- cculul ‘lasie al propozifiler gi axicmele proprin-zis cronologiee : RL Ri-p = — Rip; 2. Rip & q) = (Rip & Rtg); RS, Vit — Py RA. Re VERtp = Vutp; RSA. RU RIPRY REZ. RUKH + Op. Sistemal bazat pe axiomele RI—R4 si ROA ce mumesto sistemul 8, alJui Reccher ; sistermnl bazat pe axiomele HEL —it4 si RO. 2 se numeste sistemul Sal Tui Rescher. LOGICA MOWENTELOR ANTECEDENT Sf CONSECVENTE, ‘Au fost elaborate o serio de sisteme de logied temporaki, pentru a caracieriza s¢ exprima in limbaje logice relafiile de antecedent (sau ‘precedenfi) $i do conseeven{i (sau suecesiune). 201Astfel, in 1965 a fost formulat un sistem in eare, pe ling operatorit 4 3i G s-atrintrodus inci dot operatort primitivi (de Yapt, care nn pot definifi prin cei dintii, dar nici invers) + (1) operatorul 7, astfel ineit 0 expresie de forma ‘Tp se citeste: ln urmtitoral moment va fi eaxal e& p"; . (2) operatoral ¥, astiel incit o expresie Vp so citeste : fn momental anterior & fost eazul cit p”. In prezentarea axiomatic a acestul sistem, sau intodus calculul clasie al propoziiilor st urmatoarele postulate : (1) regulile 22¢ si 22 ale introducerit operatovilor @ si H in axiomele : Gp +9) > (Gp Ga); Hip 4) > Wp = La); —H—Gp +p; —6-Hp +9; Gp +66; Up + 1p; ep Op; 6p + 6-2; © & 6p & up) ~ nGp; (2) postulatete pentru introducerea operatorilor gi Y, in combis najle eu operatorit @ si HZ WL. Gp > Tp; ‘YA. Hp + ¥p; 12. Tp =p; Ya. -Y—p = ¥p; TS. Tip +g) + (Tp > Ta); X8. Yip +0) (Tp > Ya); ‘1. p -XIp YA p = TY; T6. (Tp + Gp -+ Tp) + Ops YS. (Ip + Hip + Yp) > Hp. B. J. Lemmon (1966) a propus un sistom in care operatorii P gi ¥ ‘if fie utilizali impreunt ex operatorul G, interpreta astfel : Este 4 intot- deawna va fi cazul”, si eu operatorul H, interpretat astfel : Este si intot- deauna a fost carat, El confine caleulul clasie al propostilor, plus umii- ‘oarele postulate : (G) regulile de inferenj AG 31 RE: HG: pas >Gas RH sje Ha; (2) asiomere + LA. Gp =p} 12. Hp =p; 24.6 (pa) + (Gp ~ G4); 22. H (p +9) ~ (Hp = Ha); 34. Tp = —Ip; 3.2. Y—p = —Yp; 41, 2 (pg) = (Ep — 20); 42.5 (pa) = (ip > Fs 51. Top = GTP; 52. Vp = HYp; 6.1. Gp ~ Tp; 62. Hp + YHp; 202TAL G(p > Tp) -(p — GP)3 12. Hp = ¥p) + (p Hp); i TYp =p. 82. ¥Dp =p In 1968, G. H. von Wright: « construit un sistem logic care deserio schimbiiile de stare. I cate unul dintre mumeroasele sisteme logice demo site generic logiea schimbirit. Logicianal fitande2 « introdus un operator ‘7 -al transforma, care se foloseste tnrofit a stinga gla dreapta de varia~ bite prapozitionale p, 4 7, -..» ero deserin evenimente generice. Astfel, © expresie de forina ply se cileste: ,Starea inifials p 6a transformat im fisae finalt q” (Sans, Sea treet de fh o plume la o glume”). Expresille fe tipul piy sint T-expresii atomice, din care, om ajutorul eonestorlor ‘propoviticnalt obimar{i, se pot forma 2 —expresit moleoulare. Jar cu Aiutorul neyatiei, se pot forma Texpresii atomien de tipurile: —pTp, PT—p; —pP—py la caro So poate addnga pTp, care formear’ impreund ‘ele patra transtormiat de staxe posibile si ree!proe exclusive (eitisile neestor cexpresi sint do la sine infelese, daci, de exemplu, prin —~p Infelegem mt ‘e cazul ci p", iar prin p infelegem ,,oste eazul ei'p"; desigur, fiind vorba, fe trunsforindzea Une! Jean in opusal su, sau de-treveren de la o stare I dlis, se presupane e& este vorba de procése in care intervine timpul, te ‘ca sehimare, fe ea repans) xemple de‘ expresii moleculare sint : (@ &Q¥ (p& — a) T (p & Mv — PRA; (P&T (PEA; (p& a? (—p&a; (w& OT (P&9); ip & —g)P (—p & a). expresia atomic’ pT este echivalenti cu disjuncfia urmitoarelor ‘Teespresii moleeulare : (PIP SGTa)) v (PT—P)gLQ) v (Lp Tp)&(—gTa)) ¥ (pL PI (—aT 0). 0 7 — tantologie este © expresie de forms : (wp) v (pP—pyv (—pTpyv (—p Tp). Tar negatia unei T— tautologii este 0 7 —contradictie, adics o exprose de forma + (ep) & @T—P). {In final, sint introduse urmiitoarele douii formule speciale : (po—p) Tp, a eet form’, normali este (pp), 31 (pr—p) T (pe—p), 9 etrel form normal (o tautologic) este (pp) ¥ (pL—p) v (pp) v (—pT—P). In sali 1965-1968, von Wright a creat doud 7 —calcule speciale, ‘eu operatorii ,,Si imediat dup aceasta” (And Neat), respectiv i apoi”? Gnd Then). Primnl ele) confine Jogica elasick a propositiilor, expresia pq (,acum p, si imediat dup aceasta q”), p si q find propozifii generice, 203regula RB a extonsionalitifii temporale | « =8~}-fo=f9, undef este orive funcfie propositional’ admisibili in sistem, @ ‘T— axiomele DL (pvg Lrvs) = (pT) v (PTs) ¥ (En) v (g's); TD. (pe) & (PLN) = (PLE & 2); T. p= (pTa—a); 14. —(pTa& ~9), Dupii cum se poate constata, acest ealel presupune ed tinpul este aiscontinin. (Cel de-al doilea calcul al Jui von Wright mu presupume nici eb timpull este discret, nici ed este continon sam compact. EI foloseste expresit de forma pT" (,,Acum p si dup accea, in orieare moment ulterior, q”). EL ‘confine calculi! elasic al proporifiilor, expresia p'g, regula RE a exteisio- nalititii |- x = 6 | fa =f, unde f este orice functie propositional adinisibik in sistem, 31-7’ —“axiomuele: DA. (pvaT” ros) = (PPD) ¥ (p's) ¥ (aD) v (Q's); D2 (wQ) & (pI'n) > Ta en; 13. ¢=@Te—9; T4, (pT ¢& -9). Un alt mod de a reprezenta tiniar timpul ea insiruire de momente 41 conatituie caleuul ai devreme",mai tieiu", in care He Zolosexe ope ratori U,Z si 7, eu urtnitcarele semnifieatii: aU ineeamnss Momentul a este anterior moinentnln D",aZbineeamn’ ,Momentul acoineide eu mone ‘tul >”, jar Tap inseamnd.,,in momentul @ este eazul ep”. Orie U-caleul confine logies clasies « popoziilor, fogiea predieatelor ew cuantitiestozi aplicafi momentelor temporale si uzmtoarele. U-postulate + Ta—p = — Tap; Da (p 8g) = Tap & Tags Takp = 3b (avb & Top); Labp = 3b (bUa & Lp). ‘Duct defini operator Gimputai simpia F si P prin ext at timputut ‘permanent si H, in focul nltimelor douk postulate putem introdnee urmi- toarele domi. postulate : Patip = yb (ab Lop); Taklp = yb (Ua — Top). Cu aceste postulate, sistenmul prezentat se mai numeste gi U — eaton- ul minimal al Tui Leammon, s1eonjine aceleam teze ea sl sstermul minioal de logick temporal K;, Postulatele embelor sisteme exprim’ omoxeni- tatea (momentelor) timpului. Dar daek Ia ele adiingim si alte U-postulate, ‘vom putea deserie si alte proprietifi ale timpului reprezentat linia. Astfel, axioma (aUb ~» bU'e) ae. exprimi tranzitivitates relatici anterior ulterior; axioma y 03) bU exprima infinitatea timpotui in trecut, adie& 204ipsa oriciirui moment prim, far axioma vy a3bat exprimi infinitatea timpulai in viitor, adiew lipsa origirui moment final pe axa timpului axioma ab — 3ca Ued yd oUd sau forma mai simpli 30 Vb—aUb expri= ‘mi finitatea timpului in viitor (pentrn a exprima finitatea tapultt in ‘treent: se pot formula axiome analoge); axioma aU/b ~-3e (ales cUb) exprinyi, continuitatea (compactitatea) timpulu;, adiek faptul oi intre oricare doua momente ale sale exist cel putin un alf moments assoma. (aLb)y (ab) v(bUe) exprims liniavitatea timpului,adied lipsa Tut de ramifi- cafii in sensul treeutului af in eel al viilorului, au insivniven ordonats a. momentelor sale, Loca IVTERVALELON TEMPORALE In acest tip de logic, din eare face parte si logioa metre, se folosese operatori temporali diadicl, in care un argument este o vatlabilt propozi= Howali care desemneses © proporito temporalizata, iat velilalt argument ‘ote @ vainbils ce desetnearis un interval de Lip Anel, @-exprede de forina Pup se eiteste: yin iotervalul de timp » anterior a fost cazil eb Jor Pop exte adeviirata jtrun moment sal alta dae x! nual daed intervalul de timp w anterior p a fest adevirata. fn mod corespuaator se citexte expresin Pap st este adevitmti dacd si mumal dae it intervalal dem urmitor p ee fi adevarat, Logica metric’! confine logiea Gasiek # propozifllor si a predicatelor, in care ge introdue, ins, regal speciale pentem chantiiatent + 11) pentra -eiintfieatorul existenfial regilla 31: autecedentul une-implicafii adevirate peate fi prefixat e cuantificazorul existential, eare eagt variabila lhera ce inte hnianteco- dient, numai died aceasti variabiit nu intea ea, variabill Niberi in eorsee- vent’ regula 32: conteeventul unei implicaliiailevirate poate i prefixat die euantifientornl existential, eare leag o variabil lbert co intr 2 con- eovent ; 2)'pentra cuantifioatorol universal regula yl: antecedental unei implica adeviirate poate fi in osice condifit prefixat de cuantiffeatorul univers, care leagi vanilla, Uber’ sim antecetent regula. y2': conseoventul unei implicnti adevisate poate fk pretixat de cunnbiticaforil universal doar ex eoridifia ca varabila heats comsee- ent si ma apars liber fu antecedent. Ovfinem, astfel formalele simple : 3a Pnp, 20 Fup, ynPup sl ynenp, pprecum a fornitle mai complicate, eum Sint: 3uFn (png), # (p 8-Png)s anf (p&Fng) ote. futervalele de timp vasiabile yot B definite pe wmult ‘tea numerclor iniregi, mumerelor rationale sat a uwuerelor Feale, iar de alegerea domeniuiut de defiifie depinde confinuinl pastulstelor logico- temporale respevtive. In plus, In loe de &, puter aven o expresie algebried al complieati, ent ar fi, de pilday (m “-n-—m). Astfely penta m > putet avea, de exemplu, formula FmPup —»F (m—m)p. Este important de subliniat c& vaviabilele pevtst intervale tempo- rale intr in formulele logieti metrice temporale uma Smpreun ca ope ratoril temporali respectivi, fara de care n-ar avea ici un coninut, De ‘semenea, in eizal iterdrit‘operstorlor temporal tebuie rmulatt o cot 205‘ventie ou privize In sistomul de referintit al intervalelor temporale, pentra evita ambiguitates interpretirit formulelor. Astfel, de exempln, formula anetried Fm Pnp se poate interpreta ea : yin intervalul de timp m urmitor ‘va fi astfel Incit in intervalol de timp m anterior # fost cazul cit p”, fi a fi clar daci inceputnl embelor intervale Il constituie momentul prezentulvi ‘sau Intervalul n trebuie considerat ca avind loe pind la incepuinl interva~ Twlui m. fn continuare, se va aven in vedere cea de-a dowa interpretare. In general, relafia. de precedent a intervalelor temporale, in care am oe eveniniente descrite de propozifille timbolizate prin variabile pro- pozitionale, are o interpretare slabs si 0 interpretare strict (sau tare). ‘Un interval n precede slab un interval m dack nu se precizeani ef sfirsital lui m este distinet de inceputul Ini m au coincide eit acesta, nici ed ince putnl Iai m eoincide ou sfirsitul lui » sau este distinct de el, Un interval do timp m precede strict un interval de timp m daci si numai daeii fiecare ‘moment al Ini n este anterior fieeirni moment al lui m su, viceversa, fie- ‘care moment al lat m este ulterior fieekrui moment al lui n. Cu alte cavinte, {fn primul sens, w il precede pe m ipseamnii cin Incepe inaiutea Ini m, iat iv al dollea sene m il'precede pe m inseamnd o& w ce cfiryeyte inaintea lui m. ‘Pentru constructia unui sistem de logies metrici-temporala, sint necesare 0 serio do postulate care deseriu diferite proprickifi ale timpalui reprezentat liniar, dup& eum umeaza: ‘T) reguli pentru introdueerea operatorilor temporali : BP nip xp Peas RPni fe e+ Pass RGnip ap — Peas RHnt} 2 Pn Cole patru negli exprim’ atit omogenitaten momentelor temporale, cit gi infinitatea timpului, deoarece intervalu. de timp » este arbitrar 5i, prin urmare, poste Ji oxiett de mare dorim ; 2) axiomele = Fn (p 9) = (Enp + Pea); Pn (p +4) + (Pap ~ Png), care exprim omogenitate ylogies” a tinpuli in report ou acele comexivnt fale realitafii eare se exprim’ in operafia de consecinfi logied 5 '3) axiomele : *Pn—Pa—p +P; Pa—Fa—p 95 FimPnp -«F (m—n)p, pentru m > 5 BmPnpP (n—m), pentru % > m5 ‘ynFimPup + PmynPnp, exprimé tot omogenitates ,logici” a timpului, dar in ele se raporteaz tunele la altele momentele trecutului si momentele vittorulal 5 2064) regulile extensionalitagii metrice temporale : REBn |} 2 = 8p na = Pugs REPn pa =8 +f Poa = Png Acestea exprim omogenitatea logics” a timpului inraport ex acale eane- xiuni ale realititii care pot fi redate prin operatia de cchivalent’ logics 5 5) axiomele FmFap > F (m+ n)p; PmPnp +P (m+m)p, care exprimi transitivitatea timpului ; 6) axiomole : —Pap + Fr—n; Pup + Pn—p, ‘aro exprimis infinitatea metriet a simpuli; 7) awiomele Fr—p +— Fup; Pamp — Pap, care exprims linjaritatea timpului in viitor si, respeotiv, tn trecut. ‘A.N, Prior a construit un sistem minimal de logic metriek temporal care confine ealenhul clasie al propozitiilor, operatorii temporali metriei Fn $i Pn, logics predicatelor eu cuantifieatorii aplieali unor variabile ‘pentru intervale temporale, rezulile logieo-temporale metrice de inferen{a. Gn si RHn, 51 axiomele logieo-temporale metrice Ba =(p = 4) (Emp + Bag); —Pn—(p +g) = (Pap + Png) Fu—Pn—p ps Pa-Fn—p pj Fm nFap + 3F map; Pm ynPup + nPmPup; FmynPup = 3n¥mPny PmanFnp + 3nPmPnp ; F (m4 mp + Emap; P (m-4n)p + PmPnp. LOGKA ‘THAEPONALA ToPOLOGICK Un prim sistem de logic topologies pentmn spagin si timp a fort creat de R. Carmap (1958) sf a fost denumit sisiemul C—1. In cele ce trmencty noi vom rotine prineipaicie ili xeferitonre la timp. Carnap sta propus ré trateze proprietatile topologice ale spafiului si tapului printro metoda ‘pur topologied, adies o metoda care at mu foloseased nici un fel de taljlonce Coneepinsle eu earacter metrie (dle exemplu, numere reale sau sisteme de ‘eoordionate). O asemenea metoda este posibild doar pe baza logici relation, ‘eare este aplicati la concepiele de spafia s de timp, aga eum aint ele inte” lese in eadvul teoriei einsteiniene generale a relativitit Sistemul C—P trateasd migetrle sf ooincidenjele wnor partioulo firice, fins nici o referinf la natura finie’ a aceetor particule (cate pot 207eleotroni, cele mai mici elemente ale radiajici electromagnetice ete), privite in mod idealizal, adict lipsite de extindere. Ca indivizi sint, eomsi- Gierate miomentele, astfel init, folosind terminologia lui Minkowski, momen {ele unei particule sint numite punetele de univers ale sale. Clasa tuturor ‘punctelor de univers ale unei particule este mumit& linia de univers a aeclei particule. ‘Simbolurile inifiale ale sistemului earnapian de logic’ topologicit sint Oi 7. Primul desemneazi relatia de coineidenpi, adie faptul e& Goud particule se afl in unul si agelasi loc in aoelast moment. Cel de al doilea Emmbol desesineau relatia mai devreme” dintre dou puncte de univers fale uneia § aceleiag particule, ‘T este un concept topologic, m metric, fo sensul ea propoaitiile despre T presupun 0 eoinparalie intre mai devre- me” si mat tirziu”, day nu misurarea duratelor temporale. Sistemul Astiel construit arata o& relatitle © si 7 xint suficiente pentru a exprime hu numai stvietura topologies, 2 ordinil temporale, ci si pe cen s ordinit ‘spatiale. El confine logiea clasici a propozifillor, cu conectorit sii propo- ional, logica predicatelor cu cuantificatorseaplicafi unor vaxiabile indi- Millvale e, yo 2, -- e9 désemneaza momnente (pentru carn] care ne interesea- 1 pe mol, aiviane, logiea ternporali topologic’), Iogiea relafiitor (intructt Cg T dosemneazh relatil) si o serie de axiome, cum sint : AL, ay Ors AG, Ty 30 (wTusu ty; AR aCybyCs -+ 2025 Al. yeay 2Ty; AS. vay 20¥5 AB vase 2 Ty; Ad, eTySy Te = 2 Ts5 AO, 2Cy&( #9) + — (TY) AB. — (2); ‘tn realilate, sistemul lui Carmap este mult, mai complex, dar cele # axiome menfionate sint cele mai relevante pentru logica topologic’ tem- forals, dae! finem veama de semnificatia lor in raport eu proprietitile Rorespanzdtoare ale timpului, Astfel, axiomele AL si A2 spun e& relatia de Coinedentii este simetriea si tranzliv%, A spune et orice individ coinetde Cu tn altal, in particular ou el insugi, conform cu Ad relatia T esto tranzitivi, Conform cu As relatia 1 este ireflesivs, conform cu AG relatin. T este com Jaets (adied, intre cricare doud moments « si y aflate in relafin, 7, exist, Tn al trellea moment 1 aflat in relatia 7 atit eu a eit si ew y), conform UH A flecate moment este primal ia raport cu un’ alt moment, conform (Gu AB figeare moment este al doilea in raport cu un alt moment, iar com foun en Ad Telatiile © si 7 sint reeiproc exclusive. in fine, din Ad si AS reaulli eX relatia ,mai devreme” este asimetrici. Juspirat din considerafiile topologice ale lui Woodger supra tin pului biologie ji ineereind si construiases, o pragmatics a limbajului, ca arte a semiotic, Ht. M. Martin (1989) a formulat wn sistem de logicl tem- Jorals topologies a intervalelor si mowentelor temporale. Desemnind eu seth My ms... intervalele temporale, cu B relafia de precedents tem- porals stricta (sau ecmplett), re obfine wn sistem in care, de exemplu, 0 expresie ca mBn so citeste ,Intervalul de mp m precede strict intervalal ile timp 0”. Ca ajutorul 1ui B, Martin detineste relasia O de coincident temporais @ dou intervale de timp, nofiunes -P de ,a fi parte » unui 208interval de timp”, notiunea af de moment gi uotiunea = de identitate a intervalelor temporale, aetfel Om, — at — (Bima) & — (mgm); smPong = atm (mm, — Orn); im = at m, (mm + mPm) 5 dim, Pm, & maPm, (m, = m4) Axiomole ce caracterizeazi relafia B sint urmitoarele : AL. —(mBm); A2, mBm, & m,Biny > mBmy3 AS. 3m—Mm; A. — Mr -+ 239g (Bf, & Mn, & mB, 82m Bm) 8 —- 3m (ny & maBm & mgBm,) & maBm & — 37m (Mn, & Pm & m,Hm,) SM, & (Bm, & msBm,) = mF Mm); AS. amjPimg + ((rmgEm —+ m,Bm) & (mBm, -+ mB) 5 AG. m,Om, -+ 3m (mPm, & mPmg. AL sf A desemneaci dou proprietifi ale relafiei de anterioritate strieti, gi smume ireflexivitatea si tranzitivitates ; A3 afirmi existenfa feel pufin a uni interval de timp nemomentan ; conform cu AB, daci inter- ‘valil de timp m, este 0 parte a intervalului mg, atunei ms, se afl tn relajia B cu orieare interval m en caro so afl in aceeast relatie intervalal m,, si orice interval m, care se afi In relati B eu my, se afl in aceeasi relafie 31 ow interalul m, ; A6 alirm’ el intervalele care voincid partial au o parte comun. Cit despre Ad, Martin spune ci ea ar roprezonta o variant’ principinlui continuitatii, in sensnl e% ea garanteazi 03 intervalele de timp nemomen- ‘tane nu contin goluri sau discontinuitfiji. Dar in interpretarea iui A. A. Tvin (1972, pp. 231-222), conform en At, dacii.m este un interval nemomentan, tunel Flecare interval temporal, care s0 afl intre capetele lui m, coustitule © parte a lui m. In plus, Ad, impreun cu A8, garanteaz’ existenta a cel putin dowi momente diferite : Mm -+ 3mgims (Bom, & Bn ia garanteari, inainte de toate, ei fiecarai interval nemomentan tl aparfin eel putin donk momente diferite : —Mim -+-4m,gm, (Bm, & Mm, & mPm & mi_Pm & Bins) Se _atimmd, de asemenea, existent eapetelor sax punctelor (momeu- elor) extreme pentru fieeare interval de timp vemomentan =m =» gmagmny (Mr, & Mung & mlm & mgPm & mLims) & —3%, &'m,Pe & mgBm) & — 31M, (fon, & mgPm & m,BMs Conform ncestei ultime formule, eare este o conseoints 9 Tui Ad, in can} oriedrui interval de timp nemomentan m exist’ Intervale momentane ‘my 31 ma, cave aparfin Ini m si se afl in relafia mB, astfel incit niet un interval momentan, eare aparfine lui m, nucl precede pe m, si na wrmeazi Tui my (ab tea oe 209Logiciannl japonex 8, Shiraichi (1954) a elaborat o teorie togicd a timpalui care tine feama de caracteruldiscontinim al timpulti, fone dit Homente. ardonate in mod liniar. Astfel, momentele sint deseznnate eo somboturile p, gr, 4. iar ruparturile dintre ele sine desextnate tists Dolurte, (yatiterorj," A (vulterioe”) i (yindistinetibll. Asti, expresile 72, Pq x1 pS¢ se sites, respectiv: 9 este atletior ing" ap ete ulterior Ini” stp este indistiuoibl de q”? Cele trel Telegu ag definite una, prin eelelalte, dar ze vede, de pildiy c& pig poate h dein brin pg, si Invers. Axiomicle ce caracterizetza aceste eat nat AL pBq -» (Bp); AR pa ~ — (p89); AB. pBa v aBp pSa; Ad pBy = 9p; AS. (pBa& abr) ~ pBr; ‘AG. (pq & adr) — par; ie gage on AS. wa a8p; AS. ap 303" (PS4& aSr& —(ySP); 10. (pBr & pSq & gSr) — ys (Sp & pSq & 5B); AML (Pdr & p54 & a8r) 38 (oSp& PSq8& 24Q); AZ. pBg 3% e-. Be (PSP Gre. & 1480) AUS. Ad — 3% e8+ 3h (PSR, &TSre& 4... 8784), unde ry «+. 7% sint ccle mai scurte siruri de puncte (momente) indistine- tibile inte ele, care wnese pe p sig; AML. (98r & 78) > — gs (pBe& 8Ba); ‘ALS. (pSr & rSp) -» — 30 (pe & 04g). Primele opt axiome exprimi propretigile obignoite ale relatilor ae yanterion™ ulterior” tnaltant 9 pate wal ag, a relatiloe 1a ek xisté tei momente’p, qr, astiel elt p este tndistinavtel te meg ite manstinetibll de ry a1 totus p im este indistinetibil doe ton ed anterior, sau este vltetior Jui r; aceasta este proprietatea de hetranstive tale @ rlaliet de indistinetibiltate. Dar aceas rele; ea sl coa open a (cistinctbiitate), precum si expresia eel ma scurt site momente™ pop 4 interprotate astiel inet A® si nu coafind o eontradietie: Antic a ade ‘em c& timpnl este diseret, deci consi din tomente distinete aitel Seen pentru fiecare din ele exist un moment imediat autesion uuivoe detonce at ql la fel, un moment imediat terior, deci of dou mumeute oat ‘sing simultane (indistinctibile) dac& si numai daci ele sau coineid, sau nmul din cle urmeazs imediat dupa celalt. Si mai admitem et mncnestal este anterior momentului g daca si numai daca esti w tuscouone aod, mente, din care primal uimeas imediat 1ui p, al dalles uemees ion dupa primul ote, iar ultimul M1 precede imediat pe q. In felul acest alt 210dfint retafile de anterior” gi, simnitan" in terment de ,ulterioritate(ante- Moritate) imediaid?' a momentelor de timp. Kezulta asvfel ch simultane. {atea reprezint’ concidenta sau veciniiatea unui moment en alt moments far mouentele care difera do alte memente sint cele care slut, ardonate astfel cit unol este anterior coluilalt (veut vin, 1972, p. 224) ; ATO gi ATL devin evidente in intexpretaren de mai sus a reighllor B yi §;/A42 alinaw existenfa a dows momente oatecare p sig, din care primul este anterior celui de-al doilea, sa siralui cel mal seurt de momente, din eate primul ste indistinetbil'de p, al doilea indistinetibil de primul ete., iav atimul {ndistinctibit de q; A14 cere ea pentrt oricare trei momente p,q, 37, astfel incit-p este indisinetibil de r, iar 7 este indistinotibN. de q, i. nm existe ‘Un moment esstfel cit p sifie anteriorla far «anterior Iai. Simultanei- tatea Iut p ew 7 inseamns e& p coincide eu 7 san p il precede imediat yer, ‘sit ci p drmedzit imediat dups.7. Considerstil similare se pot fee pentru interpretaren axiomelor Ai, A19 sf A15. In goneral, nota apecified a ise tomala In Shiraishi consti in interprotarea indistinetibitagii a dow Monente na drept coinciden{a a lor, ot es o simultaneitate in sensul slab al texmenult, basate pe o Infelegere special a relatiel anterior”, sf anu- Jno? din mai multe mamente eare presed uo alt moment, £0 considers ca fiind anterioare mumai acele momente care diferk de momentul dat prin cel pain ta alt Moment. Momientul eared precede imediat pe eet dat este onsiderat nu ea anterior ¢cTai dat, etea simaltan eu el. POSTULATE NONSTANDARD ALE TIMPULUL LINIAR Dac aliituri de logica clasied a proporifiilor, logica. predicatelor- ogica relajillor, folosim operatoril temporali, tinpreunis ot regulile si axio, mele corespunzitoare, putem obfine sisteme de logici temporal en pos ulate nonstandard, ete deseriu diferite proprietitt ale timpului reprezen- fat linia. Dintre ele pot fi menfionate unniitoarele : 1. Regul: a) regulile inixoducerii operstorilor viitorabai : TG: ap Gay sau pa RP :p aha 1») regulile introducetii operatorilor trecutubui: RM :(-}- Hay san pap Po ay RP: pap Pas o) regulile extensionalitifit tempornie REF:|-a 56 +}-Fa =F; REP: asp} PaaPB; 4) regula oplinditi: BME: a oy aun2, Axiome 2) @ (+0) (Fp Fy), san chivalenta sw —F(p +g) > ~ (Ep -» Fa); D) Hp +4) ~(Pp + Pa), san echivulenta su —P—(p +9) > = (Pp Pa) Acecte axiome exprimi omogenitatea ylogies” a timpului in raport eu acele neatun ale realitifit care sit roflectate In operajia de conrecsfs Tesics Ele aint echivalento ew axiomel 8) (P+ 0) = Gp +60); DY Hp +9) + lp Ha, gare refleot, aspoctul logic al conzruenfei intervalelor temporale in diree- fia viltorulut si, rexpeotiv, a trecutulnt; ©} P + GBp, care poate fi inlocuiti eu FPp +p; 4) p Hp, care pate fi inlocuiti ew Pap ~ p, po care A. XN. Prior lea numit prineipiile combininii (probabil pentrn ‘m fiecare ‘asfoinl apar combinati operator! ai (reeatulud eu operator! a Miitoralut si opeatorul prezentulul, age cian este ef tedat pm serierea simpls a lui 2); ©) P > GPp, san echivalenta sa p ~—F—Pp; 1) p + HEp, sau echivalenta 1a p — P—Fp, care exprima omogenitatea slogicé” 4 seriei temporale in raport éu confi- ‘nutul conceptului de adevar’s mai exact, ele reflects omogenitatea ikomen- telor trecutului gi viitorulat in raport unul eu altuly #) Pp + Ep, respeetiv @p ~ Gp; 1) PPp — Pp, vespectiv Hp -» HEp, exprimd unal din aspectele ordonitii momentelor temporale, anuine tranzi- ‘tatea timpulai. Ble pot fi introduse intr-un calcul logic al timpull, ‘dent, nummal eu conditia et se accepts aceasta proprietate a tinpului, 81 anunie, intr-o-Interpretare adecvata (compatibili cu respectivele axio” Ine), ar problema tranzitivitatit timpulut nu este solubllé doar eu mijloaes logice, ef inainte de toate, cu mijloace fiziee 4) Gp + Bp, sam echivatenta ei —F — p Eps 1h) Hp ~ Pp, san echivatenta ci ~ B= p > Pp, care exprim’ infiitatea timpului in viitor i, respectiv, im treeut, find a ee presupune ed trecuiul si vitorul sint simettice ju Taport cu. prezentul Dacl, ins, se admite ed timpal are incepnt, Gar n-axe sfirst, se poate foloxt prima axiom, far dae se admite 3 timpul are sfirsit, dar neare incepat, Se poate folost cca. de-a dous axioms. Cele dou’ axiame sini deduetiv echi- valente on formrulele # (p — p), respectiv P (p —p); eu alte euvinte, ou regulile de inferenfa RE 9i RP; ~ Dem Pps 2ak) p+ FPp, numite axiomele infinitafii timpului. Prima mi este valabili dach timpul are inceput, fat cen dea dona 1m este valabilli dacti timpul are sfirsit. Prima este deductiv echivalent’ eu Hp + Pp si esprinnd infinitatea tim ‘pului in direetin trecutnlut; iar a doua este deduetiy echivalents cu Gp “Fp gi exprims infinitatea timpului in direcfia viitorulut; 1) @ v Bp v Fp) + Fp, ‘Bumitii si Jegea lui Bindley (1967) ; en depinde de axioma Gp ~> Fp 5 1m) — Fp v F — Fp, sau echivalenta ei Fp —FP—I'p; xu} Pp ¥ P—Pp, sau echivalenta ei Pp —P—Pp; prima exprimak stirsitul timpului, far cea de-a doua exprim’ inceputnl tim- pului. Ble pot fi folosite sam independent una de alia, san impreuniy Gupa cum dorim si expriniim saw ineoputul unui proces, sau sfissitul Tai, sen ambele momento extreme: 0) Ep — FEp; respectly 66p + Gps p) Pp > PEp, respeetiy Ip ~ Up, care exprims compactitates timpulni eu privire ia viitor gi la treeats ‘ele spun ei in afar de un moment considerat ea prezent, exist’ eel pufiit inex dows nomentie 5 1) Gp + (GiGip + Pp) + HGP) 5) Hp ~ (G(tIp + Fp) ~ Hp), care exprimé continnitaten stietS a timpuluis t) U—paPGp) = F(—p8Gp), sam echivalenta eb {Gp +») > 8p = GP)5 {) (P-p&PHp) + P(—p&Hfp). sa echivatenta el Hp ~ p) + (PHp — Hp, care exprimé discontinnitaten timpului in direetia viitorului si, respeo- tiv, in directia trecutului; 1) (PPR) ¥ F&q) ¥ FPR) ~ PlQ&ED) ¥) (PPRPH P(p&g)¥ Pip&Pa)) + PPP), are exprim& liniaritaten sau omogenitatea timpnlui in. directia, vito- rului gi, Tespeoliv, a treeatului. le sint valabile pentru situafile in care faoeste’ proprieti{i’ ale timpului sist acceptate san presupuse (cam este caaul, de exemple, in fisiea clasios, galileo-newtoulana), dar au si in eantrite in care ele’ mm sint aceeptate (ca In teorin relativititil generale). AN. Prior le-a numit axiomele tui Hintikika. {LoGICN THMPULUL RaMIETeAT © reprezentare ceva mai complexit devit cea Tinian este eea a tin poli ramifieat, In raport eu care, cea liniard apare doar ca un cax 113particular sam eax limits. Penta descrievea timpalui raraifieat, a cons truit sisteme Togieo-temporate speciale, mai complexe, unele dintre care folosese $i aparatul formal al logicii modale, precum’ si diferite grafuri. fa prineipia si in mod interim, dack Jun precentul ea moment de refesingé st considerim relate jamal devreme deelt” (sau ,aaterior”) jai tissu deel!” (san yalterior", putam obfine urmitoatele repteze {int de bazs ‘ate timputuly en cele tre ipostaze ale sale-trecutul, prezental fi viltorul: (a) timput Haar In ambele seusun(eteeut si vitor), despre care 2 fost vorba In paginile anterioaro ; (b) titapul linia, saa convervent, in ‘recut, dar ramifiet in viltor, fn sensnl of fleeate inotuent are wn brecut luni, ar mai mite alternative viitoute (6) timpil raaulioas in ecu, Adar nia sau convergent in vitor, in senstd ex dowd. saw mai multe Iomentediferite (recite au seelasi "moment sogcesor (a) timpul com ‘Yergent in treont, dar ramificat san divergeut in prezent; (e) timpul divergent sau ramifieat in prevent, dar convergent sau Tiniar i Vitor ; (2) timpul divergent saw runifioal ait ia leeut, elt sin viltor, dar eon" ‘vergent fn prevent ; (g) timpul convergent atit is trecul, et stn ae ramifical cau divergent mt present. Fila vorbn de variante sou Dilititt difeice de trocere de I uucle moweate In altele, ix descrerea logics a timpului. ramifiea’ se folosesc, adeses, dup eu spunea, st diterite modalitaji. De asemenea, aparatul logio folosit depinde de Dproprietifite atribuite reajilor tial devreme deelt” si ymai tray dectt™ {de exemplo, proprietaten de tranzitivitate a acestor Zeafit tau cea de Inteanaitivitate a lor, ea i proprietifle de reflexivitate §1 siete, res. pectlv opusele lor). Ih pasticulat, pentra thnpal Tinka in sumbele sensuri fe consider adeovat sistem de logic’ modalt 5. In fine, roprezentarea rimifieatS a Limpulut se va complica, dups ewn vom vedea, prin combi- harea ef cit teprezentaren perspeotivals, in care prozental, treutul. ‘itoral nu mai ay pozifille fixe pe cave nof le presuupanem deoraindats Pent timpulleonvergent sh treent, dav ratiieat- vitor, G. EE ‘von Wright a dat moat multe modalitsji de deseriere Jogiea, in fanetie de foopurite teoretice unmitils. Astfel, Init-o prim variants (1970), ol a tratat aceasta reprezentare In lermeti de cadzalitate, vleologlo *i facco- sine de stiti, urmirind clarifiearea eomeeptului de ‘explicafio si rapor- fume sale eu Tnjelogeres. Astfel, daek prin itorie in{elegem sirul tuturor Aeserierlor de sare (o descriere de state fad 0 coujunetie care ne do seriere complet a universtlt la ua momeut datfiind, de aeeea, nami io Tume posbia), este evident eh ea poate fi redat& prin conectival 7 fre descanteazis trevetes de Je o stare la alta, Tar dacs prin cstem £0 infetege un fraginent din Istorin universului, atunet el poate fl desris eu Ajutorul eoneeptelor de sare inifial etape ale dexvoltani al o inulfime die stixi altemative pentru fiecate etapa. Un astfel de sistem poate fi cextins in mai multe feluri, dintre eare unit este prin moltiplicarea alter- nativelor sale de evatufie Vittoare. Wyemple de asemenea sisteme, repre- zentabile sub form de geafari san arborl ramilienfi in viitor, sit aoti- vitatea de planificare, observavea (Inte-o regiune spatialk fit) a unet seovenfe de schimbici In stisile temperatusi, umlditahii etc., experi- mente! stiinifie eara poate duce 14 unl dia mai multe tezultate posi- Dile ete. Aualiza eauzali, in mod special, ne arati ei, pornind de la o state inifiaké @ unui sistem, Sn funefie de condi, sit posibile mai matte variante de evolujie vitoate si, deol, de stiri finale ¢. autPontra timpul convergent in treeut, dar ramifieat In prezent, von ‘Wright (1982) a construft un sistem mai complex si mai febnie, in care foloreste simbolul p pentru o propozitie care desetie o stare de Tuerari genetic’, simbolul # penta momental prezentalui, simbolul < pentru Telafia anterior" gi simbolul M pentzu posibilitate {im plus fata de sim= olism logieli propozitilor, logicit predieatelor, logieil relafiilor si logicit modale). ‘ach presupunem cK p este contingent’ in momentul f, cvea ce inscaron’ ed desi este realente eagul ch p in t, dor nu este neapirat 88 fie astlel, folosind simbolul M pentru este posibil ca”, avext Incra fe poate serie sinabolie astfel : P&H pe Jar a spine oh p este contingent adevirat in # inseamm’ eX fntr-un oareeare moment 1, anterior Ini f, era ined posibil ca lumea si fi evoluat in aga fel ineft, in momentul ¢ sift fost adevirat —p, si nu p, adie’, in simbolurt, pat’ <1& Mey.) Prin urmare, a spune e& ceva este contingent adevirat presupane posibilitates antecedenti a contradietoriei sale. Generalizind accast’ idee, ge poate spune ei este posibil la un moment dat ca o propozilie Si fle adevarati in acel moment dacd si numai daei intr-un oarecare moment anterior era posibil si fi fost adeviratsi, coea ce in simboluti se poate redaastfal Mp = HW Pep. 23,Dack ins este adevirat L,p,, atunci vom spune ci este intece- dent nenecesar ca p in 4 ‘Dac 0 propozitie este intotdeauna antecedent necesari, 8 va spuno eit adeviial ef este predeterminat, sau. oh ea este necosart de 1 fiiceputal lumii", pentra a folost o expresie plastics. Admifind actin o& fintr-un oarecare moment t" este antecedent posibil ea p in f, atunci ea irebuie si fie antecedent posibil in orice moment anterior Tui’. Dat ‘cum starea reali a lumii in t dovedeste, prin insdsi existenta ei, of a fost posibil en lumea si ajung in f astfel incit sh fie adevarat cap, rezulta 5 proicotia do la stares reals a lumii din ovice moment anterior lui # pe ecramul timpala! in momentul ¢ produce wn spectra de_posbilittt ‘care confine propozifia ek p in t. Se mai poate spune, tot plastic, eh 0 ‘proponitie care este antecedent posibili intrun anumit moment era tft a Tneopuin Tumi AcestIueru pote ff expt sibel prin corms? Mop, + yt"! <> Mvp). ntrucitposbiitates antecedents ponte ritdet’ drumul si intrucit ccoea o@ ate. ahtecedent posibil Intr-un Anumit. moment. 2 fost, de. aee- ‘menea, posibil In orien wioment anterior, rezalts ch. spectral posbiliti- filor pe eeranal timpnini inte-un ananit’ moment t se poate Ingusta nn se poate ling clad punetul din care &-8 faeut proieotia se apropie do facea lumii in momestal Duck proporitia e& p inf intrun. anamit moment al timpului pierde posbilitaten antecedent, atune! propozitia ‘eA p in t este, din acel moment inainte si pind tn momebtul 1, aittece- dient imposiila, iar contradistoria sa este ‘antecedent necesar’. Scost fel de necesitate sintesedents trebuie isi distinsi de cea mumita pre- dloterminare sau necestete antecedent do a incoputul Tumi", deoareee ‘een dea doua esto o nofiune mal tare. Bxisti, deel, o mecesitate autece- dont tare 8 una slabs. Prima se poate expiima in formula: Tip = ye FPp), unde FPp = Phy, si (ep -_ BED) & Ep ~ PPp)) — (Fp = P¥p), Jn accat fel, bine ennoveutele sisteme de logics medal devin frag- mente de logied temporal. Jn fine, G. 1. Hoghes si M. J. Cretewell (1975), aups co detioes, ‘um eadral loge Jor ominitemporate, cperaternl Jaf necesita ca efeee douna fort, este 3 acum at Intoideauia va fi euatl eh.--*, Garant oral Wf al posibiititit ca Son ‘a fort, tau este acum, faa vay eee e...%, 0 formal cmnitentporal validk drept © foal aderiag a srige! moment pentra toate walorile de adevir ale vatiabilder sale © logiet drept “omnitemporal corect2. daclt contine Yeate 4 mma go ‘sulele omnitemporal valide, invord ideeatui Retcher si Urquhart, confor ctacia, duel tinpul este Cancttiv, dar romifieat tn itbele tenet ae feout si In vitor, atuncl el poate fh eateet deveais cu mifeacdle lager Ba lui Brouwer, lar dai timpul este Hinlar in trecut dae meine ae arviltor, el ponte fi deseris ew mijloacele logieii lui Thomas, adic’ o logic de tipul: B+ Lip ELLp. Fi construiese, ins, o Togiek nowk pornind Ge lar unele rezultate interesante ale Ini K. Segerberg, dar care este prea {ndepartata de capacitatile noastre intuitive de® sarprinde timpol rami- fieat pentru a putea fl prezentata aici LoGiea THKPULET emeULAR, in filosofie gi im istoria gliinfei san formulat de mai multi, vreme concop(it eure contin ideea unui timp cironia. Astfel, de pildiy Fr. Nietz- Site dete cunnsout si petra ideea Tat a vesnice! reveniri, a unel deavoltart Gieulare, in virhates,edreia flocare moment din existenfa umni Inoru Sa ropotat gi te va Tepeta de nenumnSrate ori. La noi, C. Noica (1984) a facut distinetia intre timpul rotiter, adie’ timpul repetitiv al proceselar naturale (astronoiice, macanion, fiziee, biologice), necreator wi, We ageeay Genuinit timp al devenivit fara devenire, st timpal rostiter,’ al punerit fn rost, specie activitajil umane creatoare, all devenivit intra fing’, un {imp spontor prin eteajle, reprerentabil sub forma unei spirale. La fel, 8 ifareus (1985) vorbesie despre wn tip al buclei, al conexivnti inverse, feare ze inchide ta el iusugi. Haste, deci, evident eX existi situafil, reale sau ‘postbile, pentru care esto adecvati o reprezentare cireulatt a! timpultd, 4A oltel deseriere necesiti, inijloace logioe speciale. ‘Un prim sistem de logick a timpulul circular a fost construit de |A, N. Prior (1967), In cadral acestut sistem, eare confine ealeutal clasio ‘a propositilor, regalile RH si RALT 31 axiomele : p (Gp ~ PEP); Pp = PPD; Pop =P; Hip +g) +(Pp = Pads Gp ~ Gp, so poate demonstra teorema Gp ~P, care spune ek ,,Ceen co va fi intr-an een altul Intotdeauna, este asifel si in present” ; iar daci, folosim Giromia HPC: 23-1-P.> Ps, din teorema Gy—p, ca ajutoral Spettiatelor anterioare, putem deduce teorema p+ Mp, care spune ob Pogea ce este inirvnn fel san altmi in prezent, va fi asttel si im itor”, eeEattonan, se poate constrat un ealcnl format din logica clasioi a pro~ ‘porifilor (eu Tegalile substitutiel i, detasirif, operalorit temporal @ wer nedetuti, operatoril temporali # si P definiti in modul cumosent eu Ajatorul eelor Giutii, regulile JG i KM yi axiomele = Gip 9) (Ep ~ Fs Pp ~GEp; Gp Ps Gp GG; Gp + (Hp ~ GHP), 218in care Gp gi p&Gp sint echivalente deosrece | (p&tip) = 6p si (Gp + p) =| (Gp = p&lip) (analog pentru Hp si p&Tip), in care @ se poate Iolexpueta ca: pete 9 tntoldeauna va fi eal =, lar Hf ca sto s intotdeauna a fost cazul---", se pot objine uncle Yin fomulele tim- pului circular, printre care chiar Gp ~p si p ~2p. In acest sistem, ma se pot demonstra teoremele Gp + Hp $i Fp -» Pp. Dar acest detnon- stratii se pot objine dae in sistemul initial, in jocu) axiomei p — (Gp — PGp), jim axioma (P— p&FGp) + F_p&Gp}, mentinindale po celelalte, obfinind astfel wm sistem mai putanie, in etze se poate exprima tot ceca’ ce sub aspectul logico-temporat se leagth de ideea timpului cr ‘cular, cum ar fi, de exemplt, formula Gp — Hp (,Dact intotdeauna va anu! cd p, atunel Intotdeauna 2 fost caxul ci p). Intruelt, in genetal, pentru reprezentarea circular a timpului se poate dovedi ci Gp = Hp $i ed Ep = Pp, se pot considers distineto una de alta expresile py p st Ep, respectiv Hip, p si Pp. Aici se foloseste, api cum se constata ‘usar, regula RAZ a oglindiri, conform wlireia, eperatosi timpului viitor @ iF pot fi fulocuiti cu operatorii duali IT si P ai timpului tecut, objininda-se, Gintr-o formulis «, duala sa a, astfel Sneit | as et ‘Un alt sistem de logied « timpului cineular a fost eat de B. J, Tem- mon, in care nu este oblgatorie folosirea regulii RAT. Daca sint date Sistemul minimal K, de logic& temporalsi si axfamete : Op > Gens Gp +Fp (san Gp -> p), atunci, din orieare dintre usmstoarele formule se pot deduee toate cele alte: Gp Hp; Papp; Up Gp; Pip ~ps Ep Pp; p+ GRps Pp Ep; p+ HPp. in fine, dae se cousiderd de Ja Inceput e% operatorii @ si. H sint identi si se intredue anumite postulate logico-Lamporaie, cum sint regia HG si axiomele: Gp +4) =p Fads Gp Py 6p 0-6p, Gevine imposibilé distinefia dintee sersul Geeutulus si eel al viitoral ‘Acest fapt este incorect chiar sf pentru tnodelal cicular al timpalul, unde ‘trebuie totus st distingem doul hicmente aintie cate wiul eave anterior ceinilalt, iar at de-al doiles este ulterior celui dint, dar devine plau bil dack Snabogaihims ealeutul mostin ey o expresie de genul yX gue p&p formats en un operator epistemic. In nett caz, desl este” evident ont Adgovarea identificinl expiesiior y-V ste eh ceva ined am sm produ” fi pA tie eh cest Tuan in se produce”, timpw poate aves! totus om Saracter circular, inch subicetul ¥ uat Lu hlie acest lueru. Unele din ditt, ulidfile generate de aceasti reprezeniare topolegiea a timpulul pot fi 219eliminate daci raportim operatorii temporali Ia intervale de timp ex ‘momente de Incoput. si de sfirsit precizate, ceea ce iuseamn’ trecerea la © repreentare metrici a timpulit circular. C. L. Hamblin a eonstrait un model lorie al timpulul, nuit; mode- Int ,Hst-Vest”, iu cate evenimentele numite viitoare sau trecute mu sint prea’ Indepintate de noi in timp, ci eit se poate de apropiate, in viitor fau in treont. Tn acest eax, de exemplu, deed reprezentim traieetoria timpului sub forma unui triunghi ABO, ‘eu virfurile in A. (mijloe jos), B (stinga, sas), C (dreapta sus), ou sigefi de la A la B, dela B la Cy de 1a C ls A, putem considera’ ei viltoral in raport eu momentul A se extinds sau pind Ia momentul B sau pin la momentul C. De asemenea, ‘aos neprezoithin traleetriatimpulat sub forma oul dreptunghi ABCD, fea virfurile in. (stinga jos), B (stinga sus), C (dreapta sus) gi D (dreapta jos), ou sigetile de la 4 Ja’ B, de la Bla C, dela O la D si de le D Ja A, putem considera eX momentul Cin raport eu momentul A (aflate pe diagonala dreptunghinlni) se afli si in recut gi in vitor, sau ed mo- Imentul C in raport eu momentul A mu se afi niet in treont, hiel in viitor, ich i oricate din aceste dows eazuni momentul. Ose afl in vittorul Viltorului in raport en momentul A. Davi nu presupunem e& momentele de timp diametral opuse sint trecute si viltoare unul in raport eu celi- Talt, este valabili legea Fp — Pp, dat daci fucom aceastiés presupunere, aatuhel este valabili legen Gp —'Py ‘Dac este dat un sistem minimal de logie& temporal, formula, Pop = Pp este deduetiv echivalenth cu fiecare din texele G6p ~ Ifp si FGGp ~ p sou fieeare din imaginile lor in oglind’s Hip — Gp ji PHHp ‘p, precam $i ex propria s imagine In oglindk PHp — Fp. De axemenen, Sxioma Gp'— Pp este deduetiv echivalent’ eu GGp —p si cw imagines ei in ogling’ HHp —» p, precum si cu propria sa imagine in oglinda Tp -» In sisteml minimal al logioii temporale, fonmulce 1Gp — Pp 3i Gp — Pp sint independente intre ele, dar din asioma Gp — Pp se poate deduce Gp -> Kp, fii ea din Gp —'Fp si se poati deduce FOp — Pp. Temmon a propns sisteranl ,Nord-Sud” de logied temporal’, care redit, desi intr-uu mod special, earzcteral eixeulay al timpalul. EL are, de fapt, forma unci sfere, im cate polul Sud inseamni inceputul timpului, jar polul Nord inzeamari afirsitul timpulal. Cet doi poli sint unifi de mai Tmulte meridiane, coe ee inseamni un timp ramifieat, dar astfel Incit orice fassleol de meridinue incepe intr-un ponct si, de asomenca, firgegte intreun punel. In aeeasts logic’, pe lingk logiea minimal’ x, i axioma Gp ~GGp a trangitivitifii, mai apar formulele FipSP'g) — (WSI's) FPpRPY) gi Ep + FGg, precum si imaginile lor’ in ‘oglinai, LOGICA TIMPULUN eEnSPECrIVAR, Cea mai interesanti si mai apropiata de modalitatite noastre de gindire si vorbire este, dup opinia noastri, reprezentarea perspectivals ‘3 titapului, De mili Vreme, 31 In eunoasterea coumund, si in filosofie i fin stim, sa roalizat distinelia dintre cele trei ipostaze ale timpulni~ tireeutil, pregentul st viltorul —, chiar dacit ele au fost denumite 3 altfel a, do pilds, momente, dimeusiunl ete. Ele aparfin, inifial unei reprezen- 220{ari liniare » timpului. Dar in fonefie de capacitifile noastre de a lua eunostingss de ele (memorie, pereepfie, imaginatie), de @ ne raporta Ia ‘ele gi de a discuta despre ele, aceste iposiaze apar oa perspective, care ot fi descrise ew mijloace logiee speciale, Roprozentarea, perspoctivald a timpnlui are antecedente vechi in ‘storia gindiri, dup& cum am gi vizut mai inainte. Sa vorbit, de pildi, despre deosebirle dintze vimpal train, timpalamintii sf timpul poves. tit. Cind cineva isi aminteste sau povesteste Un eveniment petreent In ‘recut, el se plaseazé in acel trecut, earei apare drept prezent, iar pre~ ental’ proprit-ris, in caresi amiutéste sam in care povesteste, fi apare rept viitor. La fel, cind cinova ist imaginenzio stare viitoure’ st faptul ‘8 a vealizat-o, el Se plaseani intr-un viitor care apare drept prezent, pe cind adeviratul precent, ia care-si imagineazh, il spare drepttrecat, ‘In filosofie, ginditornl englex J.B, MoTaggart (1927) a distins dous aspecte ale ordinii temporale, pe care le-a numil, respectiv, seria A. in ‘gare ovenimentelo se succed in ordinea trecut, prevent, viltor, seria’ By 4n care evenimentele se meced dups relaiile fai dovrame deeit™ si smiat ieziu decit”. Dupi el, numai prima serie ekpriina. migeatea st tranfor: marea deoarece, conform cele! do-a dota seri, ordinea evenimentelor este fini. Este drept ci dact fine seama de teoria relativitati, putem Yorbi despre relativitates succesiunit evenimentelor -vorespunzitonte soriel H in funofie de raportarea lor Ia diferite sisteme de referints ; dar pentru unm si acelagi sistem de refering ordinea ramine, intradevir, fix. Mai importantd este, deci, seria A, po eare, do alttel, se baveaz’s sh ceria B. Conform seriei A, insigt ymigearea” timpulut consti in faptul od ‘momentele si perioadele foarte indepirtate in vittor devin tot mak apro- Piate de prevent, devin present, apoi se indepirteazs din now din ee tn ‘€# mai mult in treent. Uh evoniment oarecaro a fost eindva un eveniment iitor indepirtat. Cu fiecare moment de simp, ol a devenit wn eveniment al unni viitor tot mai apropiat. Tn fine, el a devenit prezent. Apol'a deve- nit trecut, jar cu fiecare moment el devine un trecut din ce In e.pisi ‘indepartar. Datorita acestui apt, propozifille temporalizate conform serie! A isi schimbis cu timpal valoarea de adevir, far aoeasti shin: bare reflect’ insisi schimbarea reali @ timpalui. De exemplu, propositin 2 Bitilia de fa Waterloo se afld in trent" a fost falsi in trecud, dar acum Sete adevarata. Un alt filosof britanie, C. D. Broad (1938), s-2 apropiat si mai mult Ao 0 reprerentare perspectivall a timpulai. Mai intily ca sublining o ‘trobuie sau pot fi acceptate toate eale tret forme ale copa logice, amine este”, ,a fost" i va A", intrucit altfel (desi, de rezuls, se. folocesto doar copule este" corespunzitoare timpului prezent) iam putea Vorbi Gespre schimbaro. fn al doilea tind, el & Rubliniat acooptabiltaten celor ‘rel predicate temporale, anume ,trecuinl”, ,,precental” gi viitoral”, Dupa el, exist urmatoarele dons alternative in analiza unet propoaiti cum ar fi ,Va ploua” sau A plouat” : (1) fie so interpretim sub forms : Bvenimelitul co consti i eiderea ploli este acuim vittor” gi, respecliv, iy, +-Reum este treent”, ceea oe necesith 0 eopuli temporal (yeste") 4h Gel’ pufin dows predicate, si (2) fio si interpretiie aceste expresii eal forms : ,Evenimentul co const in eiderea ploll va fi prevent" # 0a fost predent”, com co necesiti, un predicat temporal si toate cele’ tied copule temporale. De asemenea, Broad subliniazi ci expresia devine prozent” este asemindtoare expresiei devine real” munai parent, 221dies mumai prin forma sa gramaticalt. ,Devino prezent™ inseam doar ee Sherine". Bl introduee ferment de ydavenite absolut", care. cores- punide acestei accepfinni. ,.Devenirea absoluta” este presupus’ in toate Rinumile de echimbure si nw poate f psivith caw eax specal de sehim= Fate deoareee, intt-o asemenea interpretare, ear presoane e3.timpal Pepresinta un proces de echimbare in firmp, ecea ce nar avea nici wn sesy Miputin i bujles doar cn o form general a exiseenfel materiel si ca tin aspect alist “Rfdat, incepe se constitute o reprezentate perspectivalé a tim- uu conforin cireia cele tel ipestaze ale Simpl so aflé pur si sitn- Plu ibtso ordine de suecesione Oriemiats intr-un sigur sens, ely sai Pandy ca intricate teleseopie una in alta, ordinea tor depinzind de’ posi- {fin tubiectulul cave le triieste $1 lo supune refleeiel, Sub acpect fiorotiy Aen Tucru a fort ceizat sf teoretiant indeoreht de filosfit enomenotogy printre care B, Huser, M. Heidegger si 31 Merleat-Poaty ‘in constituirea Togiit temporste in general, si a reprezentisit pers pectivale in particuiar, un rel bmportant baru juest eeteetsrile grema- Risa wat ved sf mai noi, Din acest ponct de vedere, rebuio meutianat, puintre mulfi alt auto, O, Jespersen, care @ remereat ef pentru o mal Piast Tofelogere 4 feiniud in cate tumelioneard timpuilo gramatiale, tre- Sue c's fink geama nn mmol de timpal propeaitilor (Gimpul vorbini) Bde Uhnpul setiunit momentul eveniuentubos) cave este reaat de etre Sottul reapeetivy et A de momentul de refering, case poate sh mu coin Cat cu nicl umul dintre cele dou womente menficnate. Hl introduce tre Ginsiun : 8. By care dosemnenga, respectiv, mabenti Yori, mo- noltul de relerots gf momentnl evenimentulas, ardivea lor tind dife- Hd duel rezbul dverie 0 acfinne witonre (in care eav este valabl ord Ten SSE my, nau o achiune treonti (peutn eare este valebils ordi Ren Bo RS) (vert Sespetsen, 1024) ‘a noi in far, marele om de cultura ene @ fost Tudor Vian, inspi- rat poate ti de convepfia fenomendlogie’, dar pornind mai ales de ta Touibe grainateala i tiistied a mpntal (a flexiuilar verbal) si flo- Sal af vetbea, metodi a rectified! unor opinit Morofie (in earl de Haid, wiatunea liiard a timpulul) porsind de ta Saptele de labia prezen- Bay Naame mterexont’ visiune perspectivali a bmpulut. Astiel, din oer ESatee'Hesiunit verbaie, el a desprins a) perepeetiva pretertall a pre setuhut dats de perfectal compos, in ate o eux teen find priv Gin gedont, so condtatt ed wa incheia, astéel inet, dntorti perfectulad in pre eale post niet o unstrare’@ enecutu este vitturs D) geen ra’ de vill’e precentula cata de sitaral int, in care re vorbeste Peetrcgent deapre wofioni vitoare, se. priveyte din present spre vitor: Ne avom deattace cu uo vitor” ioc al Toingel sau intentiel viltoral Sreuantind-se bu pur § simpln ea o prelungive linia a treeuttha st ea Hinctite necstuiay cl ca o perspectivs & prezeotulul etre vitor €) pers pueliva de present w treewtnt, dati de imperfect In care eek ce forte PEGS proponttia te stucari nu into stare trecuth, ef intg-una prevent ievaagort ou evenimattele trecute relstate; a) porspeetiva pretetitakt iB vitGrutul davd de vitoral al doitea, in care cel ee eaunfa se plasenzi + Logica temporal este stsne log de fatlageen comand a tnpituy de date s6n— fedor satdic fama. despre imps prec 9 de cocepfe oxcicepritore a, tin, Joe ately toate acest dar if vwnfinesotomaraiareiiva Gt Toft ele cit 9th ER RESP etiogen ectual ca eae, de lel, tnteyine mumeroase internets. 3intr-un viitor activ gi reintegreazd viitoral fn treout, precum gi trecatul {vitor je) perapectiva pretartall a treoutulut, duta'de Tal malt cu pote fectul, care ne statin treout anterior altai teen. Prin urate, anatise dileritslor timpuri vexbale dovedeste ci: y+, peutra ‘emalobieuce timpul este alteova decit 0 linie dreapta in fafi citein so giuoyte ratiunen are unnéreste deplasarea continnal a momentulai present din’ tect ‘tte viitor, Flesinhea verbatit ne dovedeste e&-congtlinja moastta a oe situeaza nlciodaé. in afara.timpalal cf in interior stu, ea se migek os prezenitt siuin treent, ob din vitor priveste este trecut sau din rust tte an trvout si mai indepirtat. Haupt implieat en teprecentate in tle. Siren unai verb carecare nu este o tle, oi 0 perspectivis iment Ud fee smte aefluaile pe eare lo exprims intr-im moment oarecare ‘i tupalty in prezent, iu recut san in vitor, of le resimte fie inureun treads sad fnuan villor vazuh din prevent, tle intra viitor privind citre trees, fio tntr-un troeut orienta eatro’un troout gi mal lnlopariat, Siewctus cmpitiek a thmpalai este perspectivala”™ (Vian, 1975, p33). Auroral romiin na sha propas ek construiases toatefigatle posblle prin come area celor trl ipowtaze ale timpala ot ea setarit done la pormpectivels cate pot fl constaate in mod empicis in fimbat prin bitermedinl Mesut temporale » verbal Desererea josie’ a timpalni perspectival, progitits foarte bine de analiza sa Gilosofiet si gramatieals, poate fl tealizata prin folostea simpli Sau ‘toraté a operatoritor temporals. Dar in acest ear ee impine peciaten ct abunct clad, Vianu Yorbosto despre omul obiynait 41 despre struc, ‘hura empiric’ a timpntai sl are in vedere modal in enro om fesieste si resimte eleetiv spostazele timpalai, modal cum se rapurteasit eect it ele, dar nu neapitat modal enn reests sau flosofeardasupra tor, Pentrt ‘ely dineolo de ceew ce ne aratd anatiza gramaticala @ timpulu folost it Limite naturale, deserieren Togien timpultt reprezentat eu pormpectivie ‘conduc, dupi cum am aritat si se va mal putea observa, ln eitiiea anit Interprelarea propocititor formate eu operator: temporal iteraft in modu adosea foarte indepirtate de expritoaren obignuiti. in limbile ‘nacara In plus, se pot construi ined numeroase variaute ale viziunii ‘perspect vale, diferite de cele inffisate de ‘P. Viaon. Dac vartabilele propozitionale py, r,... desemneas’ proporitt categorice simple a eirar enpnlt verbal. este la present, atuncit a} pete: Dectiva de treout (preterit) a prezentulni ponte fi redats prin prokee- ea uiei propocitit ou unl din operator tinpultl treeut If Pde unde Se pot obtino dons varianto dae p desemneard propositia | pred cours de flesoti", vom ave Hp (ytntotdeagus a fost caaul eT bred cursul de filosofie”) si Pp (,,4 fost cazul c& X pred’ eursul de filosofie"). Se priveste, astfel, din prezent (momentul rostirii de elitre cineva a res pectivelor praporifit)o detiaae petreonts in trecut st Incheiata inatnte do felatares el. In mod similar, b) perspective de vitor a presenbilul poate 4 Fedats prin prefixareaIutp operator @ yf Fai tinpuint witols Gp (,fntotdeauna va fi cazul o& Y predi cursul de filosofie”) i Pp (,,Va fi caaul of X predi cursul de fiosotte"). 81 in acest ear, © acfiune Witoure sto priviti din prozent, adiet din Taomentul rosin ae eine. natator aecslor dou’ propozifii. Se constaté ugor abaterea de la citirea normals in limba astnraldy datorits formatiei! lui pla. prevent qi combinant en timpurile ireont si vitor; ¢) perspectiva de prevent n trecutaluiy redats cu iinperfectal care, dupa Vian, este unul diutre timpurie al eafor see ‘ste cel mal grou ‘de. precizat, ‘presapuno ous propo, diatse care 223‘una exprim’ o acfiune petrecut’ in trecut, In timpul eirein a incepat o ING seliunes Propoziile care expriwns cele dows actiuui pot ff formulate {fe ambelo la timpul imperfest, fie una la perfectul compus si cealalti Tn imuperfect. Din punet de vedere logic, ele pot fi exprimate eu ajutoral Gperatorilor timpulal trecut, astfel: daci p desemnea2i propozitia X Dred curs de bioste" tat q desermneacd bropoati merge lee: Ria pmotem avea caruiile: 30st” (( = ()8(P.p&Py-q)) (A fost Garni Gt in timp ce X prods clrstd de filosofie, merge la, cinema”); Miytle = #8 GepSGeg)) (yintotdeauna a fost cazal eX in timp 6 YF Pred cursed de tlosofie, Y inerge la cinema”). Bvident, din picate, operator tunpulai trecut mu pot reda deosebirile dintre perfectul come he sl imperfect. Ln aceste propoziil, se eoustata din momentul prezent El tomularit lor do cltre marator) @ simultaneitifi, cel putin partite, 2 dons evenimente petrecute in treout; d) perspectiva de trecut a vito” Tului redatd ou ajudoral viitorulsi anterior, este o relatare din prezent a Tieevsitnii a dom evenimente vitoare. fn terment logici, folosind. exem- plete anterioare gi operator timpults viltor, vom avea: 3°3¢"((t) <6 Beg kiip) GaVah cagnl cA Y merge 14 cinema, Jar tntiman owen Entefior va Hi eazal o& A preda eursul de filosofie”); yi'yi"(e" <1" (Grq&Gep)) (,dntotdeawns va fi eazal ei Y merge la oinea, iar tatun Inouent anverior va fl-camil eh X pret cursul de filosotie”);"e) perspec- Hva de trecut a. trecatului, aro poate fi redats cu mai thult ea per fectuly poate fi exprimati et ajutora) operatorilor timpului trecut, prin formule analoge (imayini in oglinds) ale celor anterioarey astéel: 30/3" (eet (PrykP.p)) (A fos azul ek Y merge ia cinema, iar (Metm moment anterior 2'fost eazal ek X fine eursal de siosotie”) ; Migt"((t <2’) & (Heg&H-p)) (yintotdeauna. a fost cazul ei, Y merge tet ine nomen nseior inode fot casa ok pred ceursul de filsofie”). irk a incerca aleitnirea anei liste complete a modalitatilor de reprezentaro perspectival’ a timpnlui (de altfel irelizabili: dateriti numi- rului nedetermninat de posibiitifi de combinare a tzecutnln, prezentalni fi viitorului), vom suai da citeva exemple de deseriere Jogi’ a unor aso- Tienes moodalitifi prin folosiren operatorilor temporal itera: p +HEp (,Dack este cazul ci p, atunei intotdeanna a fost eazul ch va fi cazul o& 2"); p=GPp (Dacd esto carul e& 7, atune intotdeauua va fi eaznt eh a fost camul eX p*)5 FHp ~p (Pach va fi carl cé intotdeauna @ fost azul 6& py Hhasci esto caml eX 7”); PGp +p (,:Dack a fost cazul of intotdeauna va fi eaanl oh p, Siunei este cazul ed p”)- ‘Acoste formule sint prezente"in dingrama lui Hamblin. Dar se pot ‘eonstru! formule mai complicaie, rednetibile, dupé cum stim, Ia cele {5 din diagrama Tui Hamblin. De exemph: A HH — Ip (,Daci intotdeauna a fost carul ci intotdeauna & idee cazal ed p, atunci intotdeaana a fost azul o& PB; maeGp +Gp (Dac intotdeauna va fi cazul ck intotdeauna va fi eamul of p, atune! ntotdeauna va fi cami e& p”)5 Pp + PPp (,Daci » fost cam e& p, attunel a fost carul ek a fort edule»); Fp + FFp (jack va fl eazal oX p, atunei va fi cazul o& va fl cual cp”. vident, se pot construi formule mai complicate, prin iterarea mixaté $i orict de lung’ @ operatorlor temporal, 31 ptin folosirea eonee- orilor propouifionall, # cuantificatorilor, a operatorilor modali ete. Tatlt citeva exemple: FPp (y¥a fi eazul e& a fost cazul oi 7"); GHp (,lntotdeauna va fi eam] eX Intotdeauna a fost eamul eX 7") GPp (,,Intotdeanna va fi cazul ef a fost eazul of 7"); Pép (yA fost eazul e& mtotdeauna va fl azul e& 7"), plus reflectirilo im oglindl ale acestor formule: PFp, HGp, Tp, FH © serie de alte formule care pot fi interpretate i citate ca exp flo reproventiint perspectivale a timpului se pot gisl in paginile ante- Tioare, in care au fost tratate diferite reprezentizi si desorieri logice ale. propretiilor timpalui. ALTE: REPREZENTAI NONSTANDAMD ALE. TIMPUTUL “Bxista) numeroase alte reprezentint nonstandard ale timpulul, care. ‘nu giant gist ined deserienlogice adeevate dar eare, pe de o parte, pot 4H paral tratate in fermen sistemalor de logied temporal de pind seu, jan, po do alte parte, pot copstitul stimulenft important penta dezvole jarea in coutinunre ff rafinaren logiell temporal, Inti eiteva dintre aeeste reprezentin. ‘Pornind de Ia analiza clipe postice, filosoful si savantul francer G. Bachelard a elaborat 0 reprezentare tn care timpul apare ca pertpec- {iva vertealic Conform ginditoruint france, poodia, ete 0 mnetafizied Instanfanee, eate trebuie se ofere in acelag tiny) 0 vigione asupra univer fulul ¢ ecctotul unui suflet,o fini niste obiete. iniruett ea na poate Alapit viaga decit imobilizind-o, poesia se eonstituie ea prinpia al unor Sibultanetafi eventiale ondonate, intrsmn timp vertical, opus timpulal Srizantal earacteristio devonirivefi, devenirit Tumi. Ca, tnnp ~vetica, deel ca ansamblu de simoltancitaqi ctenfisle, timpal poetic se prezint® fa clips, in care antitercle timputus orizontal al velil apar intro ordine Sambivalenfetor. Clipa, poetics este deci complexiy ca: suprapuine ai Snaifi timpi ti, de aceea, he apere et o verticals pe care se poate nica st cobort, avind ‘profunzinse sau inaljime. »,Postal aistinge continaitates Sinpit o timpalui inting pentra © constr o elipi eompless, pentru sahicula pe aceasta clips shmultanetta{t mmeroase. In ori posrn veri {abil pot f atunet iste elementele unui timp oprt, wit tip care a0 umeari misnra, mai timp pe care asm numit tevfiead pentru al. deosebl fe timpal comin care aiesryé orizontat «..” (Bachelard, 1966, p. 101). ee me 225Pentra a doscric in termeni logied acoasti reprezentare vertical a fimpului, eele mat potrivite mijloase ‘i Te oferd, credem, conceptin, lat You Wright despro modalitifile diacronice si madalitafile sineronon, iM care, cum am virnt, peo verticala trasats in prezent, numith eeraul timpulsi, se pot proiecta aumoroase altemative de evolatie ale wut gvoniiment izeout, ‘vind un moment iniial nie; toate -aceste proieeit Sint, deci, simultane, Am mat sugerat ef woria lui_von Weight poate fl ‘adaptata's la alto sitaafit, cum ar fi de exempli, cavul cind vortealar eran al timpulut este trasaid printi-ua moment’ trecut sad printeun moment vittar, proiesile po ea'desomaind elipe diferite dar simultane in trecut, respoctiv in viltr. Dar ideos timputui vertical, tnjoles ca simultaueitate in care se produc numeroase si foarte diferite evonimonte, poate fi si a fost geneca, Izabi la o serie de procese suficient. de diferte’ prin uatwa lor. Prinire altele, amintim e 8. Mfarous (1985) il eitea2d si il Lomoateaz’ pe J.T. Fraser (1982), presedintele Saoietfit interuafionale de seadiere a. flats pula, care, retrinda-se la timpui biologic, mai exact Ia prezentul biologie, Drosizeant oi intr-un aowm dat se prose simultaneitey tnteran po ear organismele vii trebuie si le menting in ordiue pentra a-hi asigute exis. ‘tenfa lor semi-antonoms, continuitatea viet lor Marele om de culturé roman Lucian Baga a elaborat o reprezentare timpului ea orizont. Asifel, dap ce subliniaat rola ineontentalas, @ expresio a matricii stilistioe, in punecea accentalui pe 0 ipostazi sau alta, mite de of dimensiust ale Hmpului, anuaue treeutul, prerental. Wittorul, si dupd ce precizeani cl opizontul temporal. ingonstient ma frebnie ‘confundat cu cel al sensibilitahit eonstiente, Blaga serie: /Dup eum aceentul nace mai mult po prezent, pe troeut sata pe vitor, sit Ymagt- nabile tot atitea orizontarl temporale’de profil difert. Th aeeasta cout gorare a timpului se exprim, ca si in eazal orizoututilor spatiale ineon. Stiente, annmo inclinir, preferinje, si o sete de cadru proprity ale sah. Stanfel sufletesti umano” (Blaga, 1999, p. 52). Ca urmate, e dstinge: denumoste metaforie tret orizontuni temporale posible ale Ineonstienttla, si amume : a) timpulshavuz, desehis unor trai indeptate prin exeden{s spre viltot timp creator dé valori tot mai fralte; b) timpul-easeaday in care nccentul cade pe trecut, considorat ot fatalt pervertive, deyeadare

S-ar putea să vă placă și

• Comunicare Și Strategii Ale Persuasiunii

  

  Document13 pagini

  Comunicare Și Strategii Ale Persuasiunii

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Timpul Logic Si Logica Timpului

  

  Document18 pagini

  Timpul Logic Si Logica Timpului

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Elemente Pentru o Istorie A Logicii Timpului

  

  Document12 pagini

  Elemente Pentru o Istorie A Logicii Timpului

  optiune

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• O Viaţă În Slujba Filosofiei

  

  Document36 pagini

  O Viaţă În Slujba Filosofiei

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Reprezentari Filosofice Non-Standard Ale Timpului

  

  Document11 pagini

  Reprezentari Filosofice Non-Standard Ale Timpului

  optiune

  Încă nu există evaluări
• ETICA Si DEONTOLOGIE PROFESIONALA PDF

  

  Document8 pagini

  ETICA Si DEONTOLOGIE PROFESIONALA PDF

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Comunicare Și Strategii Ale Persuasiunii

  

  Document13 pagini

  Comunicare Și Strategii Ale Persuasiunii

  optiune

  Încă nu există evaluări
• O Viaţă În Slujba Filosofiei

  

  Document36 pagini

  O Viaţă În Slujba Filosofiei

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Scrisori Alese Din Corespondenta Lui - Mihai Eminescu

  

  Document131 pagini

  Scrisori Alese Din Corespondenta Lui - Mihai Eminescu

  Miu Zenaida

  100% (4)
• Carti BUNE Pentru Toata Lumea in ROMANA Litera C

  

  Document17 pagini

  Carti BUNE Pentru Toata Lumea in ROMANA Litera C

  Nicoleta Flota

  50% (4)
• Timpul Logic Si Logica Timpului

  

  Document18 pagini

  Timpul Logic Si Logica Timpului

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Logica Timpului PDF

  

  Document50 pagini

  Logica Timpului PDF

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Abilitati de Comunicare Allan Pease

  

  Document199 pagini

  Abilitati de Comunicare Allan Pease

  Monica Borza

  67% (6)
• Reprezentari Filosofice Non-Standard Ale Timpului

  

  Document11 pagini

  Reprezentari Filosofice Non-Standard Ale Timpului

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Reprezentari Filosofice Non-Standard Ale Timpului

  

  Document11 pagini

  Reprezentari Filosofice Non-Standard Ale Timpului

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Timpul Logic Si Logica Timpului

  

  Document18 pagini

  Timpul Logic Si Logica Timpului

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Curs Tehnici Proiective I

  

  Document13 pagini

  Curs Tehnici Proiective I

  AlinaTataru

  Încă nu există evaluări
• Charles Dickens Poveste de Craciun

  

  Document64 pagini

  Charles Dickens Poveste de Craciun

  dinamita_ro

  93% (14)
• Intelegerea Ca Modalitate de Sistematizare A Cunostintelor Stiintifice PDF

  

  Document14 pagini

  Intelegerea Ca Modalitate de Sistematizare A Cunostintelor Stiintifice PDF

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Logica Timpului PDF

  

  Document50 pagini

  Logica Timpului PDF

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Logica Timpului PDF

  

  Document50 pagini

  Logica Timpului PDF

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Noica Constantin - 27 de Trepte Ale Realului

  

  Document60 pagini

  Noica Constantin - 27 de Trepte Ale Realului

  serj88

  100% (10)
• Charles Dickens Poveste de Craciun

  

  Document64 pagini

  Charles Dickens Poveste de Craciun

  dinamita_ro

  93% (14)
• Adancime Si Inaltime In-Filosofie

  

  Document7 pagini

  Adancime Si Inaltime In-Filosofie

  sorin2013

  Încă nu există evaluări
• Personalități Ale Psihodiagnozei

  

  Document15 pagini

  Personalități Ale Psihodiagnozei

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Adancime Si Inaltime In-Filosofie

  

  Document7 pagini

  Adancime Si Inaltime In-Filosofie

  sorin2013

  Încă nu există evaluări
• Analiza Semiotica A Simplitatii

  

  Document27 pagini

  Analiza Semiotica A Simplitatii

  sorin2013

  Încă nu există evaluări
• Conceptul de Lege in Pozitivismul Logic

  

  Document24 pagini

  Conceptul de Lege in Pozitivismul Logic

  optiune

  Încă nu există evaluări
• Psihodiagnostic 1

  

  Document122 pagini

  Psihodiagnostic 1

  BlancheAnemone

  100% (2)