CAPITOLUL 7: RESPIRATIA SI POSTURA

Culese din notele si amintirile

Maestrului Jy Din Shakya
Transmise lui Ming Zhen Shakya
si Upasaka Richard Cheung

Traduceri de Yao Xin din Bucuresti
CAPITOLUL 7: RESPIRATIA SI POSTURA
Desi putem practica tot felul de meditatii n timpul mersului sau muncii, cnd ne as
ezam pentru meditatie trebuie sa fim atenti sa pastram o atitudine reverentioasa
si sa avem o postura si o respiratie corecta.
Dragi prieteni, oricare ar fi beneficiile aduse de ea, meditatia este un exercit
iu spiritual, nu o practica terapeutica. Nu meditam pentru a contracara tulburar
ile psihologice sau pentru a suporta mai bine frustrarile egoului. Scopul medita
tiei este transcederea ego-constiintei si realizarea Sinelui Buddha. Scopul nost
ru este intrarea n Nirvana, nu sa facem viata n Samsara mai tolerabila.
Acest sfat va poate ncurca, stiu. Multi cred ca mediteaza daca ajung ntr-o stare d
e pace si liniste. Sunt nerabdatori sa practice fiindca le place acea ora de pac
e si liniste pe care o obtin. Dar quietismul nu este meditatie. Tinerea calului
salbatic n tarc nu-l va mblnzi si nu-l va dresa. Probabil ca o sa stea locului un t
imp si va parea linistit. Poate chiar ncepe sa pasca. Dar cum se va deschide poar
ta el va tsni afara si va fugi n salbaticia de care nu s-a despartit niciodata.
Stiti, la Nan Hua Si, mnastirea celui de-al Saselea Patriarh, a fost odata un cal
ugar care petrecea ore ntregi stnd n liniste pe perna de meditatie, delectndu-se cu
pacea si linistea pe care o simtea. El credea ca mediteaza. Hui Neng, al Saselea
Patriarh, a vazut greseala calugarului si l-a ntrebat: "De ce dedici att demult t
imp pernei n fiecare zi?"
Calugarul si-a ridicat privirea surprins. "Fiindca vreau sa devin Buddha," a ras
puns el.
Hui Neng a zmbit. "Fiule," a spus el, "mai repede faci o oglinda frecnd o caramida
dect sa devii Buddha stnd pe perna!"
Trebuie sa ne amintim mereu acest dialog dintre marele maestru si calugarul n gre
seala.
nainte sa intram n starea meditativa trebuie sa fim treji si ageri. Mintea, eliber
ata de grijile exterioare de peste zi, se concentreaza asupra exercitiului medit
atiei. Dupa ce am reusit sa intram n starea meditativa, ne simtim de obicei destu
l de euforici. Aceasta transa euforica este resimtita de practicantii tuturor re
ligiilor. Este ceea ce se cheama Boala Chan, sau Betia Sfnta, sau Nebunia Divina.
Chietismul nu aduce euforie. El nu produce dect un fel de amorteala de zombi car
e nu are nimic de a face cu Budismul Chan sau cu oricare alta religie n afara, po
ate, de voodoo.
Nu trebuie sa ncepem meditatia daca suntem emotionati sau agitati. Mintea si corp
ul trebuie sa fie relaxate. Daca suntem nervosi, introspectia si aplicarea princ
ipiilor Budiste, n special iertarea si acceptarea, ne pot ajuta sa ne recstigam ca
lmul; dar daca tulburarea persista trebuie sa ne rugam pentru ajutor sau sa cere
m sfaturi pentru a ne rezolva problemele nainte de a ne aseza pentru meditatie.
Daca agitatia este doar o conditie temporara, poate datorata vitezei sau oboseli
i, trebuie sa urmam metoda "un centimetru de betisor de tamie". Pur si simplu sta
m linistiti si privim cum arde betisorul aromat pe un centimetru. Daca nu ne-a r
evenit calmul pna atunci, trebuie sa renuntam la acea sedinta de meditatie. O sa
putem ncerca oricnd mai trziu.
De asemenea, respiratia trebuie sa fie lina si ritmata. Uneori, n timp ce practic
am meditatia, pot apare gnduri care sa ne distraga atentia sau putem sa ne pierde
m suflul fiindca nu am avut o tehnica corecta de respiratie. Iarasi, trebuie sa
urmam metoda "un centimetru de betisor de tamie" si sa lasam mintea si respiratia
sa se linisteasca nainte de a ncepe iar meditatia.
Postura
O postura naturala, relaxata, dar cu spatele drept este cea mai buna postura. St
am asezati fara rigiditate sau durere. Este foarte important. Durerea initiaza u
n reactie de panica, genereaza perceperea unei urgente ce duce la cresterea tens
iunii si a frecventei pulsului; n astfel de conditii este imposibil sa meditezi.
Dar cine poate sa practice o pozitie mai formala, cum ar fi pozitia lotusului, c
u att mai bine pentru el.
Binenteles, trebuie sa stam cu spatele drept pentru a permite dilatarea completa
a plamnilor. Nu avem voie sa ne aplecam n fata sau ntr-o parte. Daca observam ca ad
ormim, trebuie sa ne trezim cu cteva nghitituri de ceai si leganndu-ne de cteva ori
la stnga si la dreapta si respirnd adnc de cteva ori.
Esecul n controlul corpului, al mintii, ori al respiratiei poate aduce niste daun
e mici, cum ar fi disconfort emotional sau fizic, ori poate aduce daune mari, cu
m ar fi dureri de muschi sau halucinatii nspaimntatoare n care ne ntlnim cu demoni, l
ucruri care, cred ca suntem cu totii de acord, nu sunt de loc de dorit.
Exercitii de respiratie
nainte sa ncepem cu tehnica meditatiei este absolut necesar sa ne stapnim respirati
a.
Sunt doua metode de baza pentru controlul respiratiei: nestructurata si structur
ata. n amndoua metodele plamnii sunt considerati niste foale. Cnd vrem sa umplem foa
lele cu aer departam mnerele. n acelasi mod, cnd vrem sa umplem pieptul, ncepem prin
extinderea abdomenului, mpingndu-l nainte, departndu-l de sira spinarii ca si cum a
m trage de mnerele foalelor. Cnd expiram, nti lasam aerul sa rasufle afara dupa care
contractam ncet abdomenul, dnd afara aerul ramas n plamni ca si cum am strnge foalel
e.
ntotdeauna, scopul nostru este sa facem respiratia att de fina si de linistita nct d
aca cineva ne-ar pune o pana de strut n fata nasului, ea nu s-ar zbrli de la inspi
ratia sau expiratia noastra.
1. n respiratia nestructurata ne coborm privirea si doar urmarim respiratia, numarn
d zece respiratii complete. Daca ncurcam numaratoarea, o luam pur si simplu de la
capat. Dupa ce am completat zece cicluri de respiratie, ncepem nca o numaratoare.
ncepem prin a ne concentra atentia asupra inspiratiei, simtind cum intra aerul pr
in nas, coboara prin gt si umple plamnii. Privim mental cum se extinde pieptul si
cum se ridica umerii.
n timp ce ne pregatim sa expiram, facem numaratoarea; apoi simtim cum iese aerul
din plamni prin nas. Observam umerii cum se relaxeaza si se coboara n timp ce plamn
ii se golesc. Spre sfrsitul expiratiei, observam cum se contracta muschii abdomin
ali. Dupa mai mult antrenament, vor participa la expiratie toti muschii abdomina
li, si cei din abdomenul inferior, din zona perineala si sacrala, contractndu-se
pentru elimina tot aerul rezidual din plamni.
Se pare ca este mai usor sa numeri respiratiile la nceputul expiratiei dect la ncep
utul inspiratiei. Dar nu suntem toti la fel. Numaratul pe inspiratie sau pe expi
ratie ramne la alegerea fiecaruia.
2. n cazul respiratiei structurate, inspiram, retinem respiratia, expiram si, ori
ncepem un nou ciclu, ori retinem respiratia cu plamnii goi si dupa aceea ncepem un
nou ciclu. Ct de lungi sunt etapele ciclului depinde de formula pe care o aplica
m. Deoarece fiecare are o anumita capacitate pulmonara nu se poate da o formula
universala. Practicantii pot alege din mai multe proportii:
a. Proportia 4:16:8, nseamna ca inspiratia dureaza patru masuri, retentia dureaza
saisprezece masuri, iar expiratia dureaza opt masuri. Proportia 4:16:8:4 necesi
ta nca o retentie cu plamnii goi timp de patru masuri. Aceasta este mai grea, dar
multi practicanti o gasesc mai potrivita pentru atingerea unor stari meditative
adnci.
De obicei se considera ca masura este o secunda. Dar unii oameni gasesc ca este
foarte greu sa-si tina respiratia, de exemplu, pentru saisprezece secunde. n aces
t caz ei pot sa-si tina respiratia pentru doar doisprezece secunde. Prin antrena
ment vor ajunge la saisprezece. Daca si doisprezece este greu, atunci pot ncepe c
u opt si apoi sa creasca la doisprezece si apoi la saisprezece.
b. Proportia 5:5:5:5, sau orice alt raport de durate egale, este si el foarte ef
icient. ncepatorii ar putea gasi ca este mai usor daca elimina ultima retentie cu
plamnii goi.
Scopul tuturor exercitiilor de respiratie este sa stabileasca o respiratie ritmi
ca si controlata.
Rezistnd impulsului de a-ti lua talpasita
Dintr-un motiv pe care nca nu a fost nimeni n stare sa l elucideze, vedem ca deseor
i se ntmpla ca atunci cnd ne asezam pe perna de meditatie, aceasta sa se transforme
ntr-un musuroi de furnici. Mai ales ncepatorii patesc aceasta misterioasa transfo
rmare a pernei, dar mei devreme sau mai trziu ni se ntmpla tuturor. ncepem sa gemem
si singurul lucru la care ne putem gndi este sa plecam odata mai repede din acel
loc plin de mncarime.
La nceput cnd ne asezam, suntem plini de bune intentii. Vrem sa facem un program c
omplet - cel putin douazeci de respiratii. Dar dupa patru, cinci respiratii desc
operim ca ne-am asezat pe un musuroi de furnici si ca trebuie sa ne ntrerupem pro
gramul.
Uneori nu dam de furnici. Dar se ntmpla sa ne amintim o groaza de lucruri importan
te de care uitasem: sa aranjam cartile din biblioteca; sa cumparam paste pentru
masa de mine; sa citim ziarul de ieri. Cu siguranta ca trebuie sa ne ocupam de ac
este treburi, si asa, cu inima plina de regrete, ne ridicam de pe perna.
Dragi prieteni, cum sa ne mentinem bunele intentii? Cum sa mpiedicam disparitia l
or att de rapida?
Mai nti trebuie sa recunoastem ca ne pacalim singuri. Stiti, n Chan este o poveste
veche despre un om bogat care capatase o boala grava si era n pericol sa moara. A
sa ca a facut un trg cu Buddha Amitabha. "Cruta-mi viata, Doamne" a spus el, "si m
i voi vinde casa iar banii cstigati o sa-i dau la saraci." L-au auzit toti, famil
ia si prietenii, facnd aceasta promisiune. Si, minune, a nceput sa se vindece. Dar
cum s-a simtit mai bine, i-a mai trecut si din hotarre; si pna s-a vindecat compl
et a nceput sa se ntrebe de ce o fi facut o astfel de promisiune. Dar cum toti ast
eptau sa-si vnda casa, a pus-o casa la vnzare. Dar pe lnga casa, a mai vndut si pisi
ca. A vndut casa si pisica pentru suma de zece mii unu de galbeni. nsa promisiunea
este promisiune, asa ca a fost nevoit sa dea un galben la saraci. Att cstigase pe
casa. Fiindca, vedeti voi, pisica aceea era o pisica foarte valoroasa. Cnd nu vr
em sa facem ceva, toate nimicurile devin foarte importante. Pisica valoreaza de
zece mii de ori mai mult dect casa.
Sa ne amintim de acest om atunci cnd simtim nevoia sa sarim de pe perna. Sa ne am
intim de el ori de cte ori vrem sa ne scurtam programul. Dar daca nu ne scuzam de
la practica, nu trebuie nici sa ramnem asezati pe perna din datorie.
Uneori oamenii se poarta ca si cum ar face un mare sacrificiu prin meditatia lor
. "O sa o fac ca sa termin cu ea," si spun ei. Dar asta nu este o atitudine corec
ta. Ora petrecuta n meditatie ar trebui sa fie cea mai frumoasa ora a zilei. Treb
uie sa ne fie draga.
Dragi prieteni, fiti recunoscatori pentru Buddha Dharma. Fiti recunoscatori pent
ru cele Trei Comori. Nu uitati ca refugiul nostru etern este n Buddha, n Dharma si
n Sangha. Fiti recunoscatori pentru Lampa ce ne ndruma prin ntuneric spre lumina.