_

Titanic Vals

_

Titanic Vals (comedie în trei acte)
Personajele: • Spirache, funţionar la prefectură, e un personaj compus din familie, slujbă şi cumsecădenie. De 50 de ani şi mai bine • Dacia, soţia lui, cam de aceeaşi vârstă, conservată însă bine, foarte voluntară, foarte activă şi foarte supusă mamei sale • Chiriatiţa, soacra lui Spirache • Sarmisegetusa, fiica lui Spirache, supranumită şi prinţesa familiei. 22 de ani • Gena, fiica lui Spirache din prima căsătorie. Şchioapă şi talentată la pictură. • Traian, băiatul cel mare al lui Spirache. A ajuns să str<ngă, până la 20 de ani, 3 clase de liceu • Decebal, băiatul cel mic al lui Spirache. 12 ani • Petre Dinu, funcţionar la poşta locală. Prepară dreptul în particular. Are 24 de ani. • Stamatescu, căpitan de cavalerie • Rădulescu Mircea, licenţiat în drept, fost magistrat avocat. Preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Socialist. • Procopiu, avocat, coleg de şcoală cu Spirache. • Un vecin, ca toţi vecinii. • Doica, ca toate doicile. • O servitoare, ca toate servitoarele. • Un fotograf, ca toţi fotografii. Acţiunea se petrece în anul 1932, în orice oraş unde există soacre, neveste şi prefecturi. Actul întâi Scena 1 Spirache, Dacia, Chiriachiţa, Gena, Traian şi Decebal (După ridicarea cortinei familia îşi continuă un timp ocupaţiile individuale. Ziarul lui Spirache îşi întoarce pagina, mâna Daciei răsuceşte vertiginos bobinul sub ochii lui Decebal, atenţi să vadă cât mai e de depănat din sul. Chiriachiţa înşiră ultimele cărţi cu gesturi de preoteasă antică, Traian schiţează vag colaci de fum, ceştile de cafea zornăie pe bufet, pila de unghii râcâie cu zgomotul ei specific... câteva clipe pauză...) Chiriachiţa (îi cade o carte pe jos): Sarmisegetusa... Ia apleacăte, maică, şi dămi valetele de jos. Miza: Mamă mare, te-am rugat de o sută de mii de ori. Până acuma să nu-mi mai zici Sarmisecetusa... zi-mi Miza, cum îmi zice toată lumea. (se apleacă în silă, Gena îi ia înainte şi-i ridică cartea) Gena: Poftim... (îi dă cartea) Chiriachiţa: Mersi maică...

1

(arată pe Miza şi Traian) Gena: A zis tata că vrea să bea şi dumnealui. nu de funcţionar la prefectură... ascultă o clipă despre ce este vorba. Apoi ca pentru ea. (tăcere un timp... nu îndrăznea să se amestece în ciorbă nici un popor de primprejur.. tu bei cafea? (fără să aştepte răspunsul): Să nu-ţi facă rău la inimă. Când Traian îl bătea pe Decebal.... Spirache: (cu blândeţe) Lasă-l în pace Traiane....... Auzi colo!... nu terchea-berchea ca voi. Miza!. Miza nu e nume de om. Traian. (Spirache se supără anonim că nu poate citi în linişte şi treptat.. începe să zică: ţţ-ţţ-ţţ... (Spirache ridică ochii de sub ochelari. Chiriachiţa: Ba să mă ierţi dumneata. nu mai e cafea decât pentru două ceşti.... nu de fete de oameni cum se cade. 2 . Tu eşti mai mare. Chiriachiţa: Cum să nu beau? Mai e vorbă? Beau şi cinsprezece că sunt supărată. (un timp. Niţă. (Declamând ironic. (îi arată palma). astea sunt nume de iepe... că vreau să-l trimit pe puştiul să-mi ia neşte ţigări. că el va botezat pe toţi.... De vă botezaţi copiii Neacşu... l-ar fi botezat Turnu-Roşu. Miza. Traian: Mă!.. prinţeso. Decebal (prost crescut): Dar ce.. Decebal (oftează): Ah! Doamne! De ce nu m-a botezat tata-mare pe mine Atila.) Chiriachiţa: Eh! Ta’to-mare a fost institutor. (alt timp..) Hm!.) Miza se pune la cărţi. Traian: Da’ ştiu că şi-a bătut joc de noi (arată pe fiecare din cei pe care îi numeşte) Sarmisecetusa... Acu te fac să urli până diseară. băiete. să-i arăt eu lui... Traian: Te rog să nu te amesteci în istorie...... Alt nume propriu nu mai există din timpul luptelor cu dacii.........) “La Sarmasegetusa stă mândrul Decebal..... pe mama.. Chiriachiţa: Eu ştiu că Sarmisecetusa te cheamă. că nu ţi se deteriora silueta.. (strânge pumnii) Gena (deschizând cutia de tablă fostă Suchard-Cacao în care ţine cafeaua): Mamo... Tu n-ai dreptul să-l baţi. Spirache (în jurnal): Dacă faceţi. Decebal: Uie mamă.. apoi reia lectura. Traian iară vrea să mă bată... ce a înfrânt popoare multe de jos şi de pe cal”.) parcă am fi familie de împăraţi roman. mamă! Dacia (Chiriachiţei): Mamă..)... Costache şi etc. Decebal. Traian: Adică nu se pune. numai pentru el. Traian: Nu vezi ce obraznic e? Gena: Ei şi! Spunei tatii. Miza: Beau şi eu una.. fă atunci una pentru mama şi cealaltă pentru ei. Traian: Mai ai mult de depănat... Dacia._ Titanic Vals _ Traian (care nu prea înghite pe soră-sa): Puteai să te deranjezi mai repede. cum ai dumneata obiceiul. Dacia: Spirache. Dacă mai aveam încă un frate. Traian: Sigur... Dacia (aspru): Traiane!.. mamă. Numele ei vine de la răposatul ta’to-mare. beau. Şi unde pui că numele ei vine de la cea mai mare cetate din istoria romanilor. Liza.. nume de astea oareşcare. sunt sluga ta? Du-te şi singur. mai bei şi dumneata una? Ai băut cinci azi!.. Dacia: Gena.

Chiriachiţa (care nu aşteaptă decât momentul să se certe cu ginerele): Da ce. din pensia mea..) Spirache (niţel enervat şi cu un ton ce nu e al lui): Lăsaţi-l în pace.. sunt spartă. Vin la maica-mare.. văznduse protejat încetează să urle.. cu mâinile înţepenite pe firele de lână. Miza: Nu vezi cum vorbeşte cu mama-mare? Chiriachiţa: Aşa-i trebuie. Prea aş face dreptate multă. Bea-o dumneata pe toată.. că pe urmă ştii. apoi începe să plângă).. Miza îi dă o palmă. Spirache (strâns în el şi în jurnal): Nu e nimic.. însuşi Spirache se ridică şi îi dă o palmă la spate. Decebal: Dumneata ce te amesteci contra mea? Ce. (arată popoul)._ Titanic Vals _ Chiriachiţa: Dumnealui să rabde.. Chiriachiţa: Dar în cine ai încredere? Spirache: În Dumnezeu.) Spirache: Ţţ! Acu’ tu ce mai dai în el? Ţţ! Ţţ! Ţţ!. Decebal (Mizei): Ce dai în mine. în el? Dacia (tranşant şi apăsat): Fiindcă e obraznic cu mama şi te rog să nu te amesteci în educaţia copiilor. Decebal începe să urle ca din gură de şarpe) Chiriachiţa (se ridică): Ce dai domnule. Cine vrea să bea cafea să cumpere. Te rog. fiindcă eşti mai moţ ca toţi. Spirache (lasă jurnalul. Decebal (plângând): Bine zice tata.. Decebal rămâne pentru o clipă uimit. fă sarmisecetato? Traian (îi dă o palmă din vânt): Făxina! (Decebal urlă mai tare. mulţumindu-se numai să suspine). (privindu-l să-l despice) sunt cam nărăvaşă.. puiul mamii? Decebal: Colea.. să nu mă iei pe mine peste picior. Spirache: Nu e în firea mea să fac politică. eşti mama mea? (imediat. şi aş muri asasinat.. […] Chiriachiţa: Fă şi tu politică! Nu sta ca proasta în neştire. că eşti pupăză bătrână. Mai bine înscrie-te la Averescani. (indignat. 3 .. dragă. băiete. Aşa că n-am nici o nădejde de la nimeni. (îl mângâie). mamă soacră.. eu nu ţin să beau cafea. să beau o găleată de cafea. Ce.. în copil? (îl şfâşie cu ochii). Decebal (speră să-şi dea seama): Dă cu stângul dindărăt! (Dacia imediat îi lipeşte o palmă.. Te-a lovit rău? Decebal (minte): Da… Chiriachiţa: Unde.... cu milă): De ce dai. Asta e din Litra cumpărată alaltăieri. acum ai dreptul sâ-l omori? (Ia de mână pe Decebal. puiul mamii. daca-ş avea putere. crezi că dacă lai făcut o dată. Taci cu maica-mare. Chiriachiţa: Copilul obraznic trebuie plesnit peste gură de o sută de ori pe zi.. Vezi-ţi de politica ta. poţi să aştepţi tu mult şi bine. Să nu mai fii obraznic cu persoanele în vârstă. Ce dai în mine degeaba? (plânge crescendo). Traiane. acolo! Chiriachiţa: Foarte bine i-a făcut că l-a plesnit.. El urlă mai tare.. pentru Dumnezeu! N-a făcut copilul nimic. care.. Chiriachiţa: În nădejdea lui Dumnezeu. Spirache (sincer): N-am încredere în nici un partid. Văz că jurnalele le toceşti de nu mai poate omul să facă nimic cu ele..

... Poftiţi.. Chiriachiţa: Ce modă a mai ieşit şi cu ceaiurile astea. mamă-mare.. Toată ziua a trăsnit şi a bufnit..... Dacia: Unde te duci? Miza: Să mă îmbrac.. domnule Dinu. ziua în amiaza-mare.. (cântă puţin cu vorbe): „pe-o mare gentilă. şi cam bănuiesc eu cu cine.. Chiriachiţa: Mai mult a stat cu ochii pe unghii. nu poate ascunde că tot ce spune e minciună şi că adevăratul scop al vizitei sale e Miza): Am venit să spui numai două vorbe lui Traian şi plec... Decebal: Ăăăăăăă! Auzi că de un ceas! Nici de 10 minute n-a plecat! Dinu: Nu v-a spus unde se duce? Gena: Nu. distrată.. Pui prin soare pe armăsarii mei c-are un rendez-vous. Traian: Titanic-Vals... care cântă Titanic-Vals. [.. Traiane. ai văzut-o în ce hal a fost. (cu un gest de cochetărie modestă. Se duce la ceai la Angela Stroiescu.. cântecul se aude mai distinct.. Înainte era doctorie şi acum. Toţi urmăresc valsul până se pierde) Scena 2 Cei dinainte. Ne ascunde ceva. se vede la o milă... treptat.. pe vremea noastră ceaiul îl bea omul când era bolnav şi numai seara. Le-a pilit şi le-a răspilit... Vă deranjez? Gena: Deloc. toţi ascultă.. Traiane. mai ales.. Gena: Nu e adevărat...... E invitată de săptămâna trecută... Dinu: Sărut-mâna.. Tache... Treptat.. (iese palidă. îşi scoate şorţul şi-l ascunde repede sub sânul canapelei)..... Trebuie să ies în oraş. Gena: Traian a plecat în oraş.. pe-un blestemat ocean... se stinge.. A plecat de-un ceas. 4 . de parcă le-a avut de-un stânjen. că parcă-l ştiu şi eu. pe uşa din stânga). să-l auzim mai bine. un pachebot titan. Dinu (stingherit. Căpitanul Robertu şi cu matrozii sare ... şi tot cu ochii pe ceas. Dinu: Demult? Poate îl pot ajunge. Dacă nu cumva o avea şi ăla de gând să trăiască o sută de ani.... (pe gânduri) Ăla zic şi eu naufragiu! Miza: Splendidă catastrofă! Chiriachiţa: Ia deschide fereastra niţel.] (se aude o bătaie sfioasă în uşă) Gena: Cine e? (se duce de deschide) A! Domnu’ Dinu! (se emoţionează). (Traian deschide...... afară de Miza. şi Traian începe să fredoneze) Chiriachiţa: Ce cântec este acesta. apoi.. Astăzi.. înainte de culcare......_ Titanic Vals _ Chiriachiţa: Ţi-am mai spus eu. Singura nădejde e tot frate-tău. Gena: Imposibil. Melodia culminează.” Dacia: Aha! Valsul ăsta e de pe vremea când s-a ciocnit Titanicul cu gheţarii şi s-a scufundat în ocean. cu monoclatul ăla de Gigi. Flaşneta tocmai trece prin dreptul casei.. E nervoasă. Traian: Se uita la ceasul de la mână. Dacia: Are ea ceva de la un timp încoace. Dinu. (pe stradă începe să se audă o flanşnetă.

. Mult. (Decebal e radios) Cred că Traian se întoarce dintr-un moment în altul..).....) Gena: E foarte frumoasă. Dinu (repede): Nu se poate.. păcat că nu vă ocupaţi serios de pictură.. Dinu (decepţionat): Nici domnişoara Miza nu e acasă? Gena: Dacă sunt numai eu singură. neenorm. (gest spre masa cu cărţi) Gena: Nu ne deranjezi deloc. (Aşteaptă un răspuns care nu vine.. Ca să scap de gura voastră. şi de-aici până la sfârşit se va întuneca bine de tot. şi m-am şi păcălit.) Miza: Bună seara. S-o porţi sănătos.. Gena: Cum te-ai păcălit? Spirache: Cum mă păcălesc eu totdeauna.. Gena: Poate că n-am înţeles eu bine.....) Adică... Reale progrese... Fără să vrea.. de unde cumpăr eu de douăzeci de ani. Ce are să fac? Am luat-o. fireşte. domnule Dinu. Enorm!.) Gena: Te uiţi la zmângâlelile mele? Dinu: Nu.._ Titanic Vals _ Dinu: Atunci.. Da..... Sunt singură acasă. Spirache: Enorm. Gena: Phiuuu... Ia loc... prin urmare.... Mă cunoaşte.. 5 ... Tocmai terminasem să ne facem lecţiile.. Spirache (S-a întunecat binişor... Dinu (fără să-şi dea seama că fiecare întrebare a lui e o strângere de inimă pentru Gena): A ieşit probabil în oraş? Gena: E invitată la un ceai la Angela Stroiescu.. S-a dus cu mama-mare la vizită.... n-aş vrea să vă deranjez. E? Cât crezi că mi-a luat pe ea?... (Iese) Spirache: Dar ce are? Iar are ameţeli? O văd schimbată la faţă! Gena: Nu...) Patru sute de lei.. M-am dus la Măgeanu.. Trebuie să vie. (tăcere stânjenită.. Dinu: Desigur. Gena...) Spirache: Îţi place? (I-o prezintă.. c-am luat cinci pălării în intervalul ăsta de la el...) Spirache: Bună seara.. Aaaa! Dar ce văd? Ţi-ai luat pălărie nouă?.. Gena: Poftim? Dinu (căutând să nu se dea de gol): pe domnişoara Stroescu am întâlnit-o adineauri când veneam încoace..... tată. (E mulţumit şi jenat totuşi că are pălărie nouă.. Mi-am făcut socoteala.. Da.. Face-ţi din ce în ce mai multe progrese.... (Tresare.... Am vorbit chiar cu dânsa.. Vreau să spun că nu sunt zmângăleli deloc.. (Decebal iese) Dinu (s-a frământat mult până să pună întrebarea): Doamna Necşulescu este acasă? Gena: Mama? Nu.. c-o să mă servească bine.. Se ducea la ceai la domnişoara Bageru...... Scena 10 Miza. Decebal: Minte! A spus că nici nu vine la masă. Gena: N-ai auzit tu bine... Dinu pune ochii pe tabloul care e pe şevalet... E numai obosită. (E încântată că pălăria lui Spirache i-a dat un prilej să schimbe vorba.. Cât ai dat pe ea? Spirache: Mult..... (abia acum priveşte pânza.

(Glumeşte ca să-l îmbuneze:) Eşti bun de cinste.) Spirache: Cum nu e nimic? Este! Fiindcă trei case mai sus. Miza: Păi sigur...... De la cine ai luat-o?” “De la Stănciulescu”. te-ai păcălit.. 6 ... la Stănciulescu. dragă.. gata!.. Nu face nici o sută de lei. şi dacă nu iei aceeaşi pălărie cu două sute de lei. Nu e urâtă. Vezi? Aşami place să fii! Ghigăl şi simţit. (îl contemplă) Şi să ştii că nu-ţi vine chiar aşa de rău...... Spirache: Am făcut şi cinste.... Cam demodată.. S-o potţi sănătos nene Spirache. zice. le-am spus c-am dat numai trei sute de lei. mai rău m-au descurajat… Gena: Cum asta? Spirache: M-au întrebat cât mai dat pe ea.. când se găseşte cu trei sute.. or să zică ăia că sunt prost..... aşa da! Unde să scriu că te-ai hotărât să-ţi iei pălărie?!. crezi c-am scăpat? Cum am trecut de Stănciulesc.. Te-a păcălit.. Să-mi vie nebunie. hop! mă întâlnesc cu Tănăsescu de la Fisc şi cu Savian de la Măsuri şi greutăţi. (Intră Dacia) Scena 11 Cei dinainte. Cât ai dat pe ea? Spirache: (uitându-se complice la Gena): Două sute de lei.. Miza: Ce ocazie?....” (Intră Miza) Gena: Miza.. Şi-atunci. Îndărăt nu mai puteam s-o duc. “Eeee. Am găsit o ocazie. Gena: Te superi degeaba! Acu’ ai luat-o.. (Degajează stânga...... Chiriachiţa Dacia (intrând): Bine c-a dat Dumnezeu! Ei.... Să fii dumneata sănătos.. nu alta. la fel.. Dacia. zic. Te-a păcălit. şi eu ce m-am gândit? Dacă le spui că am dat patru sute la Măgeanu........ dă-o-ncolo de cinste.... c-o ajustasem pe capul meu. amărât cum eram. Altminteri n-o luam fără patru sute. De la cine ai luat-o? Spirache: (nu ştie ce să mai zică) De la Măgeanu... “E! Păi vezi? Să mergi cu mine la Mărgeanu. Dar... în loc să mă încurajeze de pălărie.. şi-a luat tata pălărie. când la Miza): O sută de lei. Singurul pălărier bun e Stănciulescu..... tot are fason de pălărie._ Titanic Vals _ Gena: Eh! Nu e nimic.. am văzut una la fel. cu trei sute de lei. Gena: Ei şi? Spirache: Şi Tănăsescu a început numaidecât cu gura: “Tiiiii! Te-ai ars... Uite ce bine-i vine... priveşte când la Gena.” Ce are să fac? M-am dus cu ei la aperitive şi-am dat o sută de lei în cap… Eu am mâncat numai o măslină… din toată afacerea… Dar ce mi-e mai necaz e că. în sfârşit. ca să scap. nene Spirache. Cu banii ăştia puteai s-o iei nouă. Miza: (privind): Hm!. să nu-mi zici mie Tănăsescule.. ce.. Spirache: (încântat) Îmi pare bine că-ţi place şi că eşti mulţumită! Dacia: Cât ai dat pe ea? Spirache: (Dezolat... Şi-a bătut joc de dumneata.. trebuie s-o uzi imediat.. Dacă te duci să iei de la Măgeanu... la Stănciulescu. adevărată pomană... că-i putrezeşte catifeaua...

) Chiriachiţa: (aspru) Marş. om bătrân. Câteva clipe nu se aude decât muzica.) Dacia: Nu-i vine rău şi nu e urâtă. Chiriachiţa (trece la el): E verde. Instalată comod. în noua casă a lui Spirache. c-aşa-mi vine să-ţi zic.... verde.. Chiriachiţa foarte cucernică.. tu! Miza: Ia te rog. Treaba ta! Să vezi ce-o să-ţi zică mama când o să audă c-ai dat atâţia bani pe pălărie. […] Actul II (Un hol salon. advocatul... Ia aprinde lumina.... lângă aparat. mamă-soacră.. Trebuie să fii tu care să-ţi închipui că eu o să-ţi permit să porţi pălăriile morţilor.) Miza: (Are în braţe un căţel) Bună dimineaţa! (vorbeşte alintat ca un copil): Zi bună dimineaţa lui maman.... Chiriachiţa: E.. Defunctul n-a avut vreme s-o poarte. c-o casă de copii. dar pe mine te rog să mă slăbeşti cu jjigodia. (Întră tocmai şi Chiriachiţa) Mamă!... aparatul de radio e în funcţiune. Intră Miza.. asta e! Unde vezi tu că e pomană?. Miza (La ridicarea cortinei.. că te dau afară din casă. doi. E îmbrăcată într-o rochie somptuoasă şi aproape ridicolă. (Gena aprinde) Spirache: (ca să-i facă plăcere): Verde... (Ia o lăbuţă şi o dă Daciei) şi lui grande-maman (acelaşi joc.... Vizibil.. Chiriachiţa: Ptiu! Bată-te Dumnezeu..... Trebuia s-o iei de la Măgeanu.. Să nu te prind cu în cap. Nu e pomană de loc. c-a murit prin surprindere. Dispoziţia mobilelor şi ieşirilor priveşte direcţia de scenă. acuma pentru un pol. A trecut un an şi e zece dimineaţa.. Asta e pălărie de creai.. Chiriachiţa va avea grijă să se închine cu mare smerenie. Doamne iartă-mă.. Şi-a luat Spirache pălărie. În fund trebuie să fie o uşă care se deschide spre un balcon.. (Fulgerându-l:) Cât ai dat pe ea? Spirache: (dezolat ca să scape) Gratis. care a murit săptămâna trecută. cum îţi vine. Chiriachiţa: Pupă-te în bot cu el cât pofteşti.) Scena 1 Chiriachiţa. Da’ e nouă de tot.. De la cine-ai luat-o? Spirache: (acelaşi joc): De la Stănciulescu. Chiriachiţa: Ei taci! (Îl priveşte.. tabloul în ulei al unchiului defunct. în locul portretului fotografie din actul întâi.. sau mi se pare mie?... El vinde cel mai ieftin. Dacia: Sigur.._ Titanic Vals _ Dacia: Ei.. ascultă sluja şi dă în cărţi. Un aparat de radio. Un perfect prost gust.. E chiar foarte scumpă.. Gratis! Mi-a dat-o subprefectul de la trate-tău. Când preotul va zice Doamne miluieşte... Dacia.. maică.. Dacia: Stănciulescu e un speculant ordinar... să umbli cu pălărie verde în cap?. Spirache: Eh.. vorbeşte frumos cu Pussy.. Se transmite slujba de la biserică.. Că noiavem fabrică de bani. să ştii... 7 .

Probabil că nu-ţi iese pasenţa.. Nercea: Luaţi loc. mamă! Cum orbesc ăi de vin la putere. Chiriachiţa: Greu să-l convingi pe bărbatu-tău să facă afaceri. de aia eşti în duşi răi. […] 8 . au şi ei pretenţii.. şi gata.. Miza: Ia te rog.... Na! Chiriachiţa: Dacă mi s-o-nchide mie pasenţa. parlamentul ăsta e un fel de Vatră Luminoasă? Dacia: Ar fi... dacă n-ar fi opoziţia.. Scena 5 Dacia..] Miza: (pupă căţelul) Zăvodul mamei.. e o meserie care se practică numai în picioare.) Eh!.. ajutoare..... Dacia: (care nu se ocupă decât de gândurile ei) De ce o fi întârziind atâta Nercea? Miza: Aşa e... le mai iese câte o ureche de ochii ălor de trec în opoziţie. grăbit şi... El n-are decât sănchidă ochii şi să-ntindă mâna.. Mi-a mâncat cel puţin câteva milioane din zestre. (Ea se aşază pe canapea. şi ne scoatem noi paguba......... Politica. biserici reparate. Chiriachiţa: Ce să ştii tu? Eu trebuie să vă port de grijă la toţi... Dacia: Pai d-aia l-am lăsat... D-aia rămân chiori ăi de nu fac politică. spital.... nu ştiu cum să-ţi mulţumesc. Nu pot vorbi niciodată politică stând jos. Să-l văd eu deputat. Dacia: Te rog. (Îi sărută mâna galant. tata o să aibă pe cineva contra lui? Chiriachiţa: Ei. Succes pe toată linia.. Trebuie să fie discuţii aprinse la club. Rădulescu-Nercea. Dacia: Parcă îl pune cineva să le facă el? Afacerile or să le facă alţii.. Chiriachiţa: Cum vine vorba. frumos şi dulţe. Miza: Bine..... puţin fanfaron.... [.) Dacia: (emoţionată) Vai. am înţeles. ce-a făcut tata singur pentru oraş şi judeţ. niţel afectat. ca orbii... aleacă pedant): Scumpă doamnă. că azi trebuie să ne-aducă rezultatul. scumpă doamnă... când stă jos. Ce crezi.. ştii. ca să-şi facă popularitate. Îm!. s-ajungă şi el cineva... supusă) Să vă explic. donaţii. Chiriachiţa: (îngreţo-şată toată) Îmm!.... săracele! Tu ştii numai să-ţi faci unghiile şi să-ţi duci zăvodul cu maşina ca să-i dai pricomigdale şi să latre lumea la cofetărie. apoi iese) Nercea (afabil.) Nercea: Îmi permiteţi să rămân în picioare. asta e! Cum să n-aibă! El de-abia a intrat în politică. se şi înfige la deputăţie.. într-un an de zile. Chiriachiţa: De ce. soro? Dacia: Fiindcă opoziţia are mai mulţi ochi decât trebuie! Asta e partea proastră. Miza: (Dintr-o dată respectuoasă) Ah! Pardon! Nu ştiam că dai de tata... domnule Rădulescu. (Ofteayă.. cu cărţile mele.._ Titanic Vals _ Miza: Ai vrea! Jigodie de la Paris!.. care sunt mai vechi în partid.... (Îi indică un scaun în faţa ei. Dar-ar Dumnezeu să ţi se închidă... Fireşte că alţii. Mânca-i-ai coada!.. n-a făcut partidul de când există: şcoli. Servitoarea: (Introduce pe Nercea din dreapta. Chiriachiţa: Îm!.. vi se închid şi vouă drumurile spre Bucureşti. (Devine serioasă şi preocupată)...

şi la mai mare!. are un defect capital! Dacia: Ce defect? Nercea: E moale. cu figuri în panică. da.. De energii neepuizate în căsnicii şi concubinaje de partide. (Se opreşte în faţa aerului lui dus) Dar ce ai. Ți-am spus eu că o să ai noroc cu carul în viaţă! Te-ai născut cu căiţă.. să bem şampanie... mă!. Chiriachiţa..... Ca să-i conving.. vino să te. izbucneşte fericită.) Ura!.. Era vorba de oameni virgini politiceşte.. Traian Dacia: (de îndată ce a ieşit Nercea... a trebuit să ţin un întreg curs de ginecologie politică...) Chiriachiţa: Asta e nenorocirea care ţi s-a întâmplat? Traian: Face farse...) Veniţi repede... dragă. exuberantă) Spirache.. moale. E al patrulea pe listă! În sfârşit! (Exuberantă): Trăiesc cea mai fericită zi din viaţa mea..... 9 . Nercea: M-aţi înţeles greşit. Mai fericită chiar decât când a murit cumnatul Tache.. Scena 7 Aceeaşi.. pe uşi diverse._ Titanic Vals _ Dacia (în întrerupe): Numai să nu-şi fi închipuit ăia cine ştie ce despre el... alergând pe la uşile tuturor....... din stânga... E moale..) Toţi: Ce e? Spune! Spirache: M-au pus mişeii candidat! (Rămâne cu ochii în gol.) Să ne trăiască. (Sună. S-a făcut! Spirache e candidat! Miza: Eşti sigură? Dacia: Mi-a spus Nercea rezultatul...... Dacia: Da.) Mamă! Traiane! Mizo! Copii! (Cei chemaţi întră unul după altul. Nercea: Dar ce adică. nu ţi-e bine? Traian: (acelaşi joc) Ce e.) E! (O pupă.. elasticul nu e moale? Totul e să ştii să-l întinzi.... intră servitoarea.. Tam-tam-tam-tam-tam-ti-ta-ti.. pe lângă calităţi indiscutabile.. S-a susţinut că bărbatul dumneavoastră.. Miza: Să bem şampanie.. Miza. e-al lui... săracul!. (Trece. tată? Chiriachiţa: Mă Spirache... Scena 6 Dacia.. Dacia: (se repede înaintea lui. Dacă obiecţiunea cea mai grea a fost alta. epuizat.. ca s-azvârle piatra în capul lui Goliat..) Ia spune! Ce e cu tine? Ce ţi s-a întâmplat? Spirache: O nenorocire.. Spirache Traian (focos): Uite-l.. ca să-l transformi în praştie.. moale.. (Cântă arpegiul cunoscut.. Chiriachiţa: Zecele meu de cupă.) Maria! Adu pahare şi o sticlă de şampanie din cămară..! Dacia: Aşa e. Ce e al lui. Spirache... (Toţi sunt lângă el.. (E dezolat... Mai ales că Spirache lasă-mă să te las.

. se ridică) Nu primesc candidatura. Dacia: Dar e foarte uşor de ghicit! Tu nu mai eşti astăzi “nea Spirache de la prefectură”... Spirache: (acelaşi joc. pentru nimic în lume... Dacia: Fireşte. (Cu dispreţ): Eu însumi.. dintr-o dată.. Tu eşti filozof. aţi înţeles? (privind cu privire hotărâtă) Până acum am făcut tot ce aţi vrut voi... Cine mai e ca tine?! Spirache: Nu sunt filozof. Pe un ton neîntrebuinţat până acum. Spirache: (cu un surâs uşor): Eu sunt infirm? Dacia: Prostia e cea mai mare infirmitate de pe lume. din nenorocire. Dar dacă aşa e felul meu să fiu. Chiriachiţa: Te pomeneşti că vreai să te puie întâiul? Spirache: Nu. eu de un cap. Dacia: O să vezi tu pe cine speriem.... o să te-ndindem noi. Deocamdată să te văd eu deputat. am fost pus candidat pe lista guvernului.... voi n-o puteţi înţelege.. Acum ştii? (Tremură de enervare ca o gelatină. Adineauri... douăzeci de ani de zile. ca şi ea. Miza ţi-a cumpărat automobil şi căţel. Să-l facem praştie...... Dumnealui – cal de curse. Elasticul nu e moale? Și fiindcă tu eşti gumilastic.... nici al patrulea... Dacia: Ce..! (Bate cu pumnii în el însuşi. moale. Să vă intre bine în cap.... Traian: Fii serios. mă ridică la ranguri pe care nu le-am visat! (Reflexie): Trebuie să fie ceva la mijloc.. […] Dacia: Eşti îngăduitor. (Sincer): Vă dau cuvântul meu de onoarecă e adevărat.. la unsprezece... fii-ta... maică.......... Nu primesc să fiu candidat. cât am fost funcţionar. bicicletă... nu eşti în toate minţile? Spirache: Voi nu mă înţelegeţi pe mine! Dacia: Siiigur. Și-acum. (ezită) de.... (Spirache se întunecă din nou) Spirache: (Ferm. eşti nebun?.... Chiriachiţa: Vino-ţi în fire... nu vreau să fiu deloc. fiindcă şi tu eşti infirm. numai să vă fac plăcerea voastră. şi mama de celălat... De-altminteri nimeni nu m-a înţeles niciodată în familia mea... […] Spirache: Ăştia care învârtesc politica în judeţ. Afară de. nu primesc... Spirache: Și. cineva care. mă rog....) Dacia: Ce... Miza: Nu se poate să faci una ca asta...... mi-am cumpărat pălărie tare...... Spirache: O să speriaţi vrăbiile cu mine. aşa....... şi asta.. Chiriachiţa: Bravo.) Nu primesc candidatura.. Hamlet! Decebal: Fă-te praştie.) Spirache: E-adevărat.. asta e. papa... tată. ăsta micu. omule.. mamă-soacră. sunt moale. la fel._ Titanic Vals _ Spirache: Nu fac nici o farsă.. de ce sunt eu prost?! Dacia: Pentru că eşti ca o cârpă.. nici al nouălea. Tu te-ai mutat din casă şi ţi-ai făcut dormitorul singură.. V-am dat bani câţi aţi vrut. trebuie să stea departe de mine.. şi oamenii moi sunt proşti. Nu vreau să fiu nici întâiul. sunt numai un om cumsecade.. al patrulea. şi pace...... asta o să faceţi.. de-abia dacă mi-au răspuns la bună-ziua.. ce să fac? Dacia: Ce să faci? Nimic! Să laşi pe alţii să facă pentru tine. mamă-soacră.. 10 ..

fără să ardă.. ai s-o primeşti! Spirache: Cine mă poate obliga?... Fie.) Voi?..... V-ameninţ. să-mi tulburaţi zilele.... să nu-şi închipuie partidul cine ştie ce. definitiv) Eu! Spirache (ca şi cum până acum ar fi uitat de existenţa ei şi îşi aduce dintr-o dată aminte): Tu? Chiriachiţa: (cu aceeaşi privire ca a Daciei...... câte bruma mi-au mai rămas..... o lumină care pătrunde în fiecare.. […] Dacia: Și cu toate astea.. numai să lumineze.. Dacă nu v-aş cunoaşte..... Ia să-l vezi când o fi în parlament... Spirache: (calm) Mă duc la club ca să spui că primesc să-mi pui candidatura..... Spirache surâde. papa. o arată) Ea! Miza (acelaşi joc): Mama!. mi s-ar părea că-mi sunteţi duşmani..) Dacia: (admirativ) Are el! Da’ n-a avut unde să facă uz de ea până acuma. Cum se cunoaşte că ai intrat în politică.. Dacia: (tăcere dintr-o dată) Ticălăsule.. ştiu ce-mi mai rămâne de făcut. Chiriachiţa: Să nu cumva să te sinucizi.. până la uşă de alaiul familiei. apoi devine fixă. Ei bine.... Fiecare cu mijloacele lui...... O să ne luptăm.) Spirache: Voi? (Îi priveşte un timp. pe care le-ai moştenit...) Vai... cât eşti de diplomat!. Vino să te pup! (Îl pupă. Și eu.. Dacia: (privindu-l fix.) Chiriachiţa: (veselă) Și să-ţi vie mintea la cap.. Dacia: Nu fi laş! Spune cel puţin cum începi. că te omor...... care stau şă cred ca o proastă tot ce-mi spui tu până acuma. Haiti!. mă rog între unul şi altul? Dacia: Cincizeci de milioane... Ei! Aşa îmi place să te văd! Să trăieşti! (Îl mai pupă o dată.. Lumina din ochi capătă – treptat – o strălucire plină de înţelesuri. Du-te repede la club. (Sub privirile lor. (Râd toţi. Decebal: Eşti un cineva! Spirache: Și ce diferenţă este.) Dacia: (contemplându-l) Păcat că n-avem un fotograf!.. ce-ai de gând să faci. Toţi contra mea?.... dacă n-aş şti că sunteţi ai mei.. hotărâtă. Bine. implacabil.. vesel. dacă e aşa.. Văd că vreţi luptă.. Dacia: Ne ameninţi? Ne ameninţi tu pe noi?. Miza: Și fii vesel. escortat...._ Titanic Vals _ Spirache: Dar cine sunt? Dacia: Eşti “domnul Spiridon Necşulescu”. Traian (acelaşi joc): Noi!... Spirache are o lumină ciudată în ochi. dacă voi vă opuneţi..) Actul III Scena 12 11 . ca o flacără imobilă deasupra unei comori ascuse.. ca să pot să mă apăr!.. câtă bruma mai am. (Râde... Îndrăzneşti? Spirache: Da!. (Îl ciocăne în frunte. Iarăşi? Mereu? V-aţi unit ca să-mi distrugeţi liniştea. Spirache (Iese cu acelaşi surâs plin de taină... vesel..) Chiriachiţa: Uite-aşa ca noi....

.. Traian: Nu ştiu... “Fraţilor! Zice.. viu în faţa voastră pentru prima dată.. a vorbit. Mi-a stricat toată ziua de azi.. de credeam că-nnebunesc şi eu. prostii de-ale lui.. Gena... Chiriachiţa _ Traian: (uluit. vorbeau ceilalţi pentru el şi-al arătau cu mâna ca la moşi: “Set animo selbatic amporte de fore de Congo possesion franse”... săracul.. Îşi scoate pălăria... Dacia. Să se sature de discursuri. ca să vă rog să m-ascultaţi.... Dacia: Și ăia ce-au zis? Lumea? Alegătorii?.. Și deodată. pentru că eu n-am făcut nimic pentru voi şi nici n-am să pot să fac. moşii şi spune. strigă) Mamăăăă! E nebun! Pe onoarea mea dacă n-a-nebunit subit... Traian: Stai niţel!._ Titanic Vals Miza..... Trebuie să-l fi luat la bătaie.. Dacia: Spirache? Dar ce-a făcut? Traian: Adineauri.” Dacia: Slab.. Peste tot... S-a făcut de râs. Dacia: Cine... Altminteri nu-mi explic.. S-a făcut de râs.. şi ţâşti! Apare în balconul clubului...” (Tablou) Traian: (continuă volubil şi indignat) “Să nu mă votaţi – zice – fiindcă nu merit să intru în parlament... se şterge pe frunte cu dosul palmei. toată bucuria. Traian: “Și aceste două vorbe sunt: vă rog să nu mă votaţi!. tata o şterge de lângă noi.... pe tonul ăsta. Traian.. Traian: Ce mut? Ce mut? Mai bine nu-l mai făcea deloc.... fără convingere... Chiriachiţa: (îl opreşte cu un gest) Am priceput... Mai bine îl făcea Dumnezeu mut. când ne duceam cu toţi ai noştri spre club.. să vezi. Dacia: Dar ce-a spus.. să vază alegătorii că nu eşti mut!” Aş! Nici n-a vrut să audă. deşi e leşinată aproape) A-nnebunit cu siguranţă.. – zice – decât două cuvinte. că nu vrea să siluiască voinţa alegătorilor. Că el nu e orator.... din vreo cinci-şase comune dimprejur.. că n-am mai putut să stau până la urmă. Chiriachiţa: Nu mai pupă el deputăţie...... “N-am să vă spui.. pentru Dumnezeu! Traian: Să vezi! De azi de dimineaţă..” Chiriachiţa: Până aici nu e aşa de rău.. frate? Traian: Cum cine? Tata. la toate localurile de votare din judeţ şi din oraş pe unde am cutreierat.” Și.. Necaz la zi mare.. Adineauri.. domnule... Dacia: Și i-am dat azi batistă de olandă curată.... nene Spirache.. cred ca-nnebunit de-a binelea. peste o mie de alegători. care se duceau la vot. ce să vă spui.. de când a început votarea... fără să bage de seamă nimeni. îl roagă toţi candidaţii.... partizanii.. Nercea. Traian: Ai răbdare. Chiriachiţa: Asul meu de pică... omule. Dacia: (explozie..... Slab. mă rog. ca la vrep două poagoane de oameni. 12 . că el. Dacia: Ah! Bine mi-ar părea să-l văd cu capul umflat de cucuie.... dă-i şi dă-i. De ce să vă mint şi să vă înşel buna voastră credinţă?... mă rog. a ţinut un discurs. “Zi-i şi dumneata numai două vorbe. Traian: Și-ncepe să ţie un discurs. toţi... S-a făcut de râs....... nentâlnim cu un grup de alegători. Auzi colo? Candidat care să ceară alegătorilor să nu-l voteze! Asta nu s-a mai pomenit de când e lumea. Chiriachiţa: Lasă.. în sfârşit.

) Ce să mă fac? După ce m-am zbătut atâta. Toţi sunt ostili... şi poate. Ah! Ce să spui? E admirabil să te vezi ascultat de o mulţime aşa de impunătoare. Dacia (explodează): Nu pentru asta. Și voi să mă iertaţi (tuturor) că n-am vrut să fiu deputat. Nercea 13 . s-avem stupi de albine şi coteţe de porumbei.. fără să râvnească lucruri care n-ar face decât s-o zbuciume şi s-o fărâmiţeze. nu e o meserie potrivită pentru un om ca mine. Familia şi liniştea în casă sunt cele mai bune lucruri pe care le-a dat Dumnezeu pe pământ. Nici n-au să te voteze... ale cui planuri. (Agitată. cu gineri şi cu nepoţi. Spirache: De ce să se tăvălească? Pentru că le-am vorbit sincer... trăind într-un colţ de lume numai cu bucuriile ei mici.. fitecui. ale lor. nemernicule? Ce-ai făcut? Ce ne-ai făcut? Spirache: (îi priveşte pe toţi. speranţele mele! Îmi pare rău că nu se potrivesc cu ale voastre. mă rog? (Gest al mâinilor..... ale cui speranţe.._ Titanic Vals _ Dacia: Te cred.. Dacia: Știu eu visurile tale. la rând.. în atâtea inimi. în atâţia creieri. E nemaipomenit!. să creştem pui de găină.. pentru că ai făcut ceea ce nimeni.. Scena 14 Aceeaşi. ca să cum ar întreba cu ele... Și nu aşa.. totuşi senin.. cu o mare satisfacţie pe figură. cu copii... atâtea speranţe... de când ne cunoaştem..... aşa cum sunt ele. după ce am cheltuit atâtea parale. ale noastre.. Chiriachiţa (vorbeşte ea.... Daca-aş avea o putere. te-ai şters pe bot de deputăţie.. tu nu vezi? Cu un gest nesocotit ai distrus atâtea planuri... l-aş omorî!.. dar am şi eu planurile mele........ (Intră Spirache. Eu aşa judec.. Spirache: Și ce....... cinstit...... n-a îndrăznit să facă până acuma... mamă-soacră.) Dacia: Ale mele. Spirache Dacia: (zărindu-l) Ce ai făcut.. am ajuns de râsul lumii. Chiriachiţa: Mă Spirică! Tu ai fi fost bun de apostol...) Scena 13 Cei dintâi. nici un candidat de pe lume. visurile mele... Care e prostu ăla să-ţi dea votul cu sila.. fiindcă Dacia nu mai are glas): Mă mir că nu s-au tăvălit pe jos de râs. Fii pe pace.... n-ar fi bine? Ce poate fi mai frumos şi mai bun în viaţă decât o familie unită. Știu că vrei să rămâi aici. (Gesturi succesive) Spirache: Da. şi este pentru prima dată.. Numai Gena nu este) Ce să fac? Țiam făcut gustul şi am ţinut un discurs. să-ţi dai seama că vorbele tale pătrund dintr-o dată în atâtea urechi.. cu soacră. Le cunosc... e asudat. L-aş strânge de gât cu mâinile mele.. Am fi fost atât de fericiţi...... Nu-nţelegi fiindcă nu mai eşti în toate minţile.. omeneşte?. La peste o mie de alegători... Pentru că ai fost ridicol. Spirache (încruntat oarecum): Al cui visuri.. în loc să avem şi nici o mulţumire. în provincie.. mă! Spirache: Mă flatezi. atâtea visuri..... Nemaipomenit!.

. Atâta finetă... nu ştiam că eşti în acelaşi timp şi un geniu politic în stare latentă. alergând spre Spirache) Nene Spirache. (către toţi) Mai rar am văzut un atât de grandios debut politic.... nene Spirache. atâta tact. oraşul mergea şi mai prost. (Râsete) Scena Ultimă Servitoarea.. aşa că până adineauri. Chiriachiţa: Zecele meu de cupă... Rezultatele din judeţ erau dezastruoase... de la crai de ghindă. Discursul maestrului Spirache.. Spirache al nostru. (Îl pupă iar.. în acest moment. care sunt geambaş de miniştri!..... şi iată că salvarea noastră a venit tocmai de unde ne aşteptam mai puţin.. Cei dinainte...... Chiriachiţa: De la Spirache. într-adevăr...... stimată doamnă.._ Titanic Vals _ Nercea: (întră în goană. E vesel.) Piramidal.. spunându-le că nu merită să fie deputat. a fost pur şi simplu “o lovitură”. dar sunt emoţionat.) Cu asemenea talent. şi pentru că azi petrec o zi mare în viaţa mea.. la înălţimea aşteptărilor? Nercea: Le-a depăşit. Dacia: Bine... stimată doamnă.. mă spânzur cu cureaua de la pantaloni de cuiul lămpii de la Prezidenţia de Consiliu. În schimb. Nercea: Tocmai aici a fost marea artă a lui nenea Spirache.. sau îşi bate joc de Spirache): Crezi că discursul lui Spirache a fost. bucurie la zi mare... Dacă Napoleon n-avea inspiraţie să puie de-a-ndaratele tunurile la asediul de la Toulon...... de inspiraţie subită. succesul este asigurat. Discursul pe care l-a rostit adineauri a avut darul să creeze un curent nemaipomenit. domnule Rădulescu.. Alegătorii au pornit la vot în delir şi.. săracul!. în ziua când oi ajunge şi ministru. şi curentul s-a format imediat.. domnule Rădulescu.. Iertaţi-mă vă rog. şi nenea Spirache. Știam că eşti un om de mare valoare.... trebuie să recunosc că succesul nostru în alegeri era aproape compromis. cum un discurs prin care oratorul cere alegătorilor să nu-l voteze a putut avea un efect absolut contrariu. Spirache: Îţi mulţumesc. Adevăraţii oameni politici au momente de-astea. le-a căpătat încrederea: “Iată un om sincer!” şi-au zis. (Îl pupă. în favoarea noastră. Să trăieşti.... Cerând alegătorilor să nu-l voteze. În noutatea acestui discurs.... că nu v-am dat nici bună ziua. eşecul definitiv. o bombă căzută în tabăra duşmană tocmai la momentul oportun.. Dacia (care.... (Arată spre Spirache) El...... (Spirache e pur şi simplu tâmpit) Să spui drept.. dar eu nu pricep....... Dispăruseşi! Am aflat că eşti aici şi am venit într-o fugă.. dar... socoteam lupta pierdută... Partidul nostru e victorios. Să vă trăiască... pentru că.. ultimele buletine cad în urne. ca şi întreaga familie.... mărturisesc. n-a ştiut dacă Nercea vorbeşte serios.) Să ne trăieşti. Imediat după discurs te-am căutat să te felicit şi nu te-am găsit. nene Spirache.. e ales.... exuberant. Ai fost extraordinar.... De la Spirache... Fotograful 14 ... cu tot optimismul meu. îţi fac o făgăduială solemnă. ascultă-mă pe mine.. stă marea inspiraţie a oratorului. nu mă aşteptam la atâta din partea unui debutant. Ai fost piramidal...... şi poate regele Ludovic al XVI-lea ar fi domnit şi azi!!! (Privindu-l pe Spirache în admiraţie.. istoria Franţei ar fi rămas pe loc. Nercea: Exact!.. săracul... nene Spirache. Dă-mi voie să te pup. mergi sigur pe banca ministerială....

. scumpă doamnă.. Cu dumnealui nu! (Arată spre Nercea) Dacia: (Deschide uşa) Decebal!. marea artă...... duduie.. (Intră Decebal) Fotograful: (îi aşază) Îmi daţi voie. şi una de profil. în picioare) Și dumneavoastră... Decebal!. care ziceai adineauri. Bun.) Coniţa. a venit un fotograf...... (Îl aşază pe un scaun. coane Spirache.. (Servitoarea iese..... Acum a doua generaţie. trebuie să joci!..) Dacia: Cum te gândeşti la toate. nu..... Spirache: Bine. şi la nimic după......... tată... Spirache.. domnule Rădulescu!. (Acelaşi joc cu Miza. Nercea: (visător) “Coane Spirache”! Cum creează de repede poporul numele de antologie ale bărbaţilor politici… Petre Carp a rămas “Conu Petrache”. Spirache: Nu.. Dacia: Nu vrei să te fotografiez cu “familia”? Tu. fă-ne plăcerea asta. nu..... drăguţă. va rămâne “Conu Spirache”… Spirache: Eu nu mă fotografiez. în stânga.... (lui Traian) între surioare......... a treia generaţie... Dacia: Și asta o ştii? Spirache: Parcă nu i-am trimis eu aici._ Titanic Vals _ Servitoarea: Coniţă.. nu. (Priveşte încăperea. Salut.. alături.... Eşti ales! Dacia: Știi ce? Hai să ne fotografiem cu toţii. Nercea: De-asta fii fără grijă. este să te gândeşti la toate înainte... nu. că familia aşa.. Miza: Hai. Spirache: Nu.... care. Chiriachiţa: Hai... (îl contemplă) Prima generaţie. (Intră fotograful.) Mata...... Dacia: Să stea pe genunchii lui tat-so! (E vorba de Decebal) 15 .) Aşaaaa!.. nu mai face nazuri. Fotograful: (instalându-şi aparatul pe trepied): Se poate? Coane Spirache? De ce să vă duceţi la Julieta la Bucureşti şi să nu ne încurajaţi pe noi.. (O conduce pe Gena în spate... ca să avem prima fotografie a lui Nenea Spirache în calitate de deputat.. Spirache: Nu. fotografiază-te. Nercea: În politică. Poftiţi dumneavostră aici. tată.. că familia pe dincolo... şi la mai mare... fetico..... ai intrat în horă.. Spirache: Păcat că nu sunt şi ginerii...... de.) Nercea: Eu l-am chemat.... nenea Spirache.... Buuuun. Cheamă-l înăuntru..) Fotograful: Sărut mâinile... (Către ceilalţi) Să fim cu toţii. amândoi.. pe fiecare pe rând. am dat şi noi un vot. Dacia: Trebuie să te fotografiezi. Gena: Acum. artiştii locali.... lasă pe altă dată..) Conu Spirache în dreapta... Acum. una troi-quarts.. dar numai cu voi. Deocamdată nici nu s-a dat rezultatul la alegeri.. nuuuuu. Dacă-mi permiteţi. (Toţi se uită nedumeriţi. Kogălniceanu – “Conu Mihalache” ...... Miza: Hai.. un moment. hai.... Nu m-am fotografiat de când mi-au trebuit două poze pentru biletul de populaţie... (O ia pe Chiriachiţa şi o aşază pe un scaun în centru.. Fotograful: Facem una de faţă...

Nu... una..... c-altminteri clipesc… (Pe stradă începe să se audă flaşneta cu Titanic Vals.. do-uă..... Gataaaaa!.. vă rog. te rog!..._ Titanic Vals _ Fotograful: Nu.. Fotograful: (reface poziţiile şi trece la aparat) Aşaaaa.. trei. acuma. vă rog.. un moment. U-na.. trece un timp.. (Contemplă) Ia sta mata colea în faţă (Îl aşază cu picioarele încrucişate în faţa grupului..... capul puţin mai sus.. în tăcerea generală. două. apoi. ochii la mine. (Închide capacul obiectivului şi cortina cade.. Chiriachiţa: Zi “păsărică”..... priviţi aici.. Bun.... Când e gata de tot. cu exclamaţiile profesionale) Aşa! Perfect! Capul puţin mai sus... trece la aparat şi îşi ia poziţia de operat. mata. o iiiiideeeee mai la dreapta. sub privirile tuturor. când la aparat..) Spirache: Un moment... care îl urmăresc.. E prima dată în viaţa mea când regret că sunt celibatar. Un moment. de unde vine mânând căruţul.. Merci....) 16 ... Duduie. drăguţă! (Se aşază.) Acuma suntem cu toţii.. intră în odaia copilului. desprinde portretul lui Tache din cui şi îl fixează în spatele grupului.. Îl aşază la grup.. Vizează sub crepul negru. Un moment! (Trece cu joc de scenă când la grup.... ochii la mine.... Dă-i drumu. (Pleacă de la locul lui şi. (Până când aranjează grupul..) Nercea: (privind) Iată o familie fericită.) Aşaaaa!. pe covor..) Aaacuma...