_

Titanic Vals

_

Titanic Vals (comedie în trei acte)
Personajele: • Spirache, funţionar la prefectură, e un personaj compus din familie, slujbă şi cumsecădenie. De 50 de ani şi mai bine • Dacia, soţia lui, cam de aceeaşi vârstă, conservată însă bine, foarte voluntară, foarte activă şi foarte supusă mamei sale • Chiriatiţa, soacra lui Spirache • Sarmisegetusa, fiica lui Spirache, supranumită şi prinţesa familiei. 22 de ani • Gena, fiica lui Spirache din prima căsătorie. Şchioapă şi talentată la pictură. • Traian, băiatul cel mare al lui Spirache. A ajuns să str<ngă, până la 20 de ani, 3 clase de liceu • Decebal, băiatul cel mic al lui Spirache. 12 ani • Petre Dinu, funcţionar la poşta locală. Prepară dreptul în particular. Are 24 de ani. • Stamatescu, căpitan de cavalerie • Rădulescu Mircea, licenţiat în drept, fost magistrat avocat. Preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Socialist. • Procopiu, avocat, coleg de şcoală cu Spirache. • Un vecin, ca toţi vecinii. • Doica, ca toate doicile. • O servitoare, ca toate servitoarele. • Un fotograf, ca toţi fotografii. Acţiunea se petrece în anul 1932, în orice oraş unde există soacre, neveste şi prefecturi. Actul întâi Scena 1 Spirache, Dacia, Chiriachiţa, Gena, Traian şi Decebal (După ridicarea cortinei familia îşi continuă un timp ocupaţiile individuale. Ziarul lui Spirache îşi întoarce pagina, mâna Daciei răsuceşte vertiginos bobinul sub ochii lui Decebal, atenţi să vadă cât mai e de depănat din sul. Chiriachiţa înşiră ultimele cărţi cu gesturi de preoteasă antică, Traian schiţează vag colaci de fum, ceştile de cafea zornăie pe bufet, pila de unghii râcâie cu zgomotul ei specific... câteva clipe pauză...) Chiriachiţa (îi cade o carte pe jos): Sarmisegetusa... Ia apleacăte, maică, şi dămi valetele de jos. Miza: Mamă mare, te-am rugat de o sută de mii de ori. Până acuma să nu-mi mai zici Sarmisecetusa... zi-mi Miza, cum îmi zice toată lumea. (se apleacă în silă, Gena îi ia înainte şi-i ridică cartea) Gena: Poftim... (îi dă cartea) Chiriachiţa: Mersi maică...

1

2 .) Chiriachiţa: Eh! Ta’to-mare a fost institutor. Traian iară vrea să mă bată.. Când Traian îl bătea pe Decebal.. Decebal (prost crescut): Dar ce.. Dacă mai aveam încă un frate.. numai pentru el.) Hm!.... (Spirache ridică ochii de sub ochelari... să-i arăt eu lui. Miza. Chiriachiţa: Cum să nu beau? Mai e vorbă? Beau şi cinsprezece că sunt supărată. începe să zică: ţţ-ţţ-ţţ. (tăcere un timp. ascultă o clipă despre ce este vorba. că el va botezat pe toţi. (alt timp. Traian: Adică nu se pune. Costache şi etc. pe mama. Spirache (în jurnal): Dacă faceţi. Traian: Mă!..... că nu ţi se deteriora silueta..)..... nu îndrăznea să se amestece în ciorbă nici un popor de primprejur.. Decebal: Uie mamă. Niţă. tu bei cafea? (fără să aştepte răspunsul): Să nu-ţi facă rău la inimă. (Spirache se supără anonim că nu poate citi în linişte şi treptat.. (strânge pumnii) Gena (deschizând cutia de tablă fostă Suchard-Cacao în care ţine cafeaua): Mamo.. cum ai dumneata obiceiul. mamă.. nu terchea-berchea ca voi... Şi unde pui că numele ei vine de la cea mai mare cetate din istoria romanilor.. că vreau să-l trimit pe puştiul să-mi ia neşte ţigări. sunt sluga ta? Du-te şi singur.. Dacia: Gena. mamă! Dacia (Chiriachiţei): Mamă.. Liza... nu de fete de oameni cum se cade. Traian: Mai ai mult de depănat.. nume de astea oareşcare.. ce a înfrânt popoare multe de jos şi de pe cal”.... fă atunci una pentru mama şi cealaltă pentru ei. Auzi colo!. apoi reia lectura. Miza nu e nume de om. Dacia. prinţeso. Dacia: Spirache...) Miza se pune la cărţi.. Tu eşti mai mare.... (arată pe Miza şi Traian) Gena: A zis tata că vrea să bea şi dumnealui.. Decebal... Traian: Te rog să nu te amesteci în istorie. Chiriachiţa: Eu ştiu că Sarmisecetusa te cheamă. (îi arată palma). Decebal (oftează): Ah! Doamne! De ce nu m-a botezat tata-mare pe mine Atila...... Traian: Sigur.) “La Sarmasegetusa stă mândrul Decebal. De vă botezaţi copiii Neacşu. l-ar fi botezat Turnu-Roşu..... Acu te fac să urli până diseară.. (un timp..... băiete. Tu n-ai dreptul să-l baţi..) parcă am fi familie de împăraţi roman._ Titanic Vals _ Traian (care nu prea înghite pe soră-sa): Puteai să te deranjezi mai repede. mai bei şi dumneata una? Ai băut cinci azi!.. Apoi ca pentru ea.. (Declamând ironic. Spirache: (cu blândeţe) Lasă-l în pace Traiane. nu mai e cafea decât pentru două ceşti.. Alt nume propriu nu mai există din timpul luptelor cu dacii. nu de funcţionar la prefectură... Numele ei vine de la răposatul ta’to-mare. Traian: Da’ ştiu că şi-a bătut joc de noi (arată pe fiecare din cei pe care îi numeşte) Sarmisecetusa.. Miza: Beau şi eu una.. Chiriachiţa: Ba să mă ierţi dumneata.. Miza!... Traian: Nu vezi ce obraznic e? Gena: Ei şi! Spunei tatii. Traian... Dacia (aspru): Traiane!. beau.. astea sunt nume de iepe.

Traiane.. Chiriachiţa: Copilul obraznic trebuie plesnit peste gură de o sută de ori pe zi... daca-ş avea putere. acum ai dreptul sâ-l omori? (Ia de mână pe Decebal. Chiriachiţa: Dar în cine ai încredere? Spirache: În Dumnezeu. Asta e din Litra cumpărată alaltăieri. Vin la maica-mare. Decebal începe să urle ca din gură de şarpe) Chiriachiţa (se ridică): Ce dai domnule. Decebal (Mizei): Ce dai în mine. că pe urmă ştii. Să nu mai fii obraznic cu persoanele în vârstă. eu nu ţin să beau cafea. Bea-o dumneata pe toată. (îl mângâie).. Ce dai în mine degeaba? (plânge crescendo). Te rog.) Spirache (niţel enervat şi cu un ton ce nu e al lui): Lăsaţi-l în pace. Chiriachiţa (care nu aşteaptă decât momentul să se certe cu ginerele): Da ce. văznduse protejat încetează să urle. băiete.._ Titanic Vals _ Chiriachiţa: Dumnealui să rabde. fiindcă eşti mai moţ ca toţi. că eşti pupăză bătrână. Vezi-ţi de politica ta... Chiriachiţa: În nădejdea lui Dumnezeu. să nu mă iei pe mine peste picior. cu mâinile înţepenite pe firele de lână. să beau o găleată de cafea. poţi să aştepţi tu mult şi bine. 3 . fă sarmisecetato? Traian (îi dă o palmă din vânt): Făxina! (Decebal urlă mai tare.. în copil? (îl şfâşie cu ochii).. Decebal rămâne pentru o clipă uimit. acolo! Chiriachiţa: Foarte bine i-a făcut că l-a plesnit. Taci cu maica-mare. apoi începe să plângă). Spirache (lasă jurnalul. Spirache: Nu e în firea mea să fac politică. Spirache (strâns în el şi în jurnal): Nu e nimic. puiul mamii.. crezi că dacă lai făcut o dată. Ce. Te-a lovit rău? Decebal (minte): Da… Chiriachiţa: Unde. cu milă): De ce dai.. El urlă mai tare. dragă.. sunt spartă... eşti mama mea? (imediat. Aşa că n-am nici o nădejde de la nimeni.. mulţumindu-se numai să suspine).. Decebal: Dumneata ce te amesteci contra mea? Ce.. care. pentru Dumnezeu! N-a făcut copilul nimic... puiul mamii? Decebal: Colea. (arată popoul). şi aş muri asasinat. Miza îi dă o palmă...) Spirache: Ţţ! Acu’ tu ce mai dai în el? Ţţ! Ţţ! Ţţ!.. (privindu-l să-l despice) sunt cam nărăvaşă. mamă soacră. Prea aş face dreptate multă. Cine vrea să bea cafea să cumpere. […] Chiriachiţa: Fă şi tu politică! Nu sta ca proasta în neştire. (indignat. însuşi Spirache se ridică şi îi dă o palmă la spate. Decebal (plângând): Bine zice tata. în el? Dacia (tranşant şi apăsat): Fiindcă e obraznic cu mama şi te rog să nu te amesteci în educaţia copiilor. din pensia mea. Spirache (sincer): N-am încredere în nici un partid. Mai bine înscrie-te la Averescani.. Miza: Nu vezi cum vorbeşte cu mama-mare? Chiriachiţa: Aşa-i trebuie. Decebal (speră să-şi dea seama): Dă cu stângul dindărăt! (Dacia imediat îi lipeşte o palmă.. Văz că jurnalele le toceşti de nu mai poate omul să facă nimic cu ele.

.. toţi ascultă. Le-a pilit şi le-a răspilit. şi cam bănuiesc eu cu cine. care cântă Titanic-Vals. şi Traian începe să fredoneze) Chiriachiţa: Ce cântec este acesta. Înainte era doctorie şi acum.... (cu un gest de cochetărie modestă.. Dinu. Dinu (stingherit. Tache. pe vremea noastră ceaiul îl bea omul când era bolnav şi numai seara. Toată ziua a trăsnit şi a bufnit... Traiane.... A plecat de-un ceas. mamă-mare. Gena: Nu e adevărat... un pachebot titan. Traian: Se uita la ceasul de la mână. Decebal: Ăăăăăăă! Auzi că de un ceas! Nici de 10 minute n-a plecat! Dinu: Nu v-a spus unde se duce? Gena: Nu. Dinu: Sărut-mâna. Ne ascunde ceva... nu poate ascunde că tot ce spune e minciună şi că adevăratul scop al vizitei sale e Miza): Am venit să spui numai două vorbe lui Traian şi plec.. Traiane.. domnule Dinu. E invitată de săptămâna trecută... Dacia: Are ea ceva de la un timp încoace..... pe uşa din stânga).] (se aude o bătaie sfioasă în uşă) Gena: Cine e? (se duce de deschide) A! Domnu’ Dinu! (se emoţionează). [. 4 .... Chiriachiţa: Mai mult a stat cu ochii pe unghii. (pe stradă începe să se audă o flanşnetă. (pe gânduri) Ăla zic şi eu naufragiu! Miza: Splendidă catastrofă! Chiriachiţa: Ia deschide fereastra niţel. Treptat.. Trebuie să ies în oraş.. apoi.. îşi scoate şorţul şi-l ascunde repede sub sânul canapelei)... (iese palidă. Dinu: Demult? Poate îl pot ajunge. ziua în amiaza-mare. (cântă puţin cu vorbe): „pe-o mare gentilă. Gena: Imposibil. Traian: Titanic-Vals. Flaşneta tocmai trece prin dreptul casei. Chiriachiţa: Ce modă a mai ieşit şi cu ceaiurile astea. Pui prin soare pe armăsarii mei c-are un rendez-vous._ Titanic Vals _ Chiriachiţa: Ţi-am mai spus eu.. Se duce la ceai la Angela Stroiescu. de parcă le-a avut de-un stânjen. Astăzi. treptat. Gena: Traian a plecat în oraş.. Vă deranjez? Gena: Deloc. afară de Miza.. se vede la o milă. şi tot cu ochii pe ceas. distrată.” Dacia: Aha! Valsul ăsta e de pe vremea când s-a ciocnit Titanicul cu gheţarii şi s-a scufundat în ocean. cântecul se aude mai distinct.... cu monoclatul ăla de Gigi. Căpitanul Robertu şi cu matrozii sare ... (Traian deschide....... mai ales. înainte de culcare.. Toţi urmăresc valsul până se pierde) Scena 2 Cei dinainte.... E nervoasă. Singura nădejde e tot frate-tău. pe-un blestemat ocean... Dacă nu cumva o avea şi ăla de gând să trăiască o sută de ani. să-l auzim mai bine... Dacia: Unde te duci? Miza: Să mă îmbrac..... Melodia culminează..... ai văzut-o în ce hal a fost. Poftiţi... se stinge.. că parcă-l ştiu şi eu.

neenorm.. domnule Dinu... Dinu (fără să-şi dea seama că fiecare întrebare a lui e o strângere de inimă pentru Gena): A ieşit probabil în oraş? Gena: E invitată la un ceai la Angela Stroiescu.... fireşte..... Ca să scap de gura voastră.). Gena: Poate că n-am înţeles eu bine.. Aaaa! Dar ce văd? Ţi-ai luat pălărie nouă?.. Ce are să fac? Am luat-o. c-am luat cinci pălării în intervalul ăsta de la el. şi de-aici până la sfârşit se va întuneca bine de tot......) Gena: Te uiţi la zmângâlelile mele? Dinu: Nu. n-aş vrea să vă deranjez... (Decebal e radios) Cred că Traian se întoarce dintr-un moment în altul. Gena: Cum te-ai păcălit? Spirache: Cum mă păcălesc eu totdeauna...) Adică. Scena 10 Miza. (Decebal iese) Dinu (s-a frământat mult până să pună întrebarea): Doamna Necşulescu este acasă? Gena: Mama? Nu... Enorm!. Dinu (decepţionat): Nici domnişoara Miza nu e acasă? Gena: Dacă sunt numai eu singură.... S-a dus cu mama-mare la vizită... (tăcere stânjenită. Cât ai dat pe ea? Spirache: Mult. Mi-am făcut socoteala...) Miza: Bună seara. Dinu (repede): Nu se poate.. păcat că nu vă ocupaţi serios de pictură. Spirache: Enorm.... Se ducea la ceai la domnişoara Bageru. tată.... Gena: Poftim? Dinu (căutând să nu se dea de gol): pe domnişoara Stroescu am întâlnit-o adineauri când veneam încoace....... Da..... E? Cât crezi că mi-a luat pe ea?.) Spirache: Îţi place? (I-o prezintă. Trebuie să vie...) Gena: E foarte frumoasă. (E încântată că pălăria lui Spirache i-a dat un prilej să schimbe vorba.... de unde cumpăr eu de douăzeci de ani. S-o porţi sănătos.. Decebal: Minte! A spus că nici nu vine la masă.. (abia acum priveşte pânza._ Titanic Vals _ Dinu: Atunci..) Patru sute de lei.. Mult. Spirache (S-a întunecat binişor.. Gena. prin urmare..... Mă cunoaşte... Sunt singură acasă.. şi m-am şi păcălit... Vreau să spun că nu sunt zmângăleli deloc. Fără să vrea.. (Iese) Spirache: Dar ce are? Iar are ameţeli? O văd schimbată la faţă! Gena: Nu... Gena: Phiuuu. Face-ţi din ce în ce mai multe progrese. (E mulţumit şi jenat totuşi că are pălărie nouă. Dinu: Desigur. (Aşteaptă un răspuns care nu vine..... (Tresare.... c-o să mă servească bine... M-am dus la Măgeanu. Dinu pune ochii pe tabloul care e pe şevalet.. Am vorbit chiar cu dânsa... 5 .. E numai obosită. Reale progrese. Da.. Ia loc. Tocmai terminasem să ne facem lecţiile.) Spirache: Bună seara.... (gest spre masa cu cărţi) Gena: Nu ne deranjezi deloc... Gena: N-ai auzit tu bine.

Nu face nici o sută de lei. 6 ... mai rău m-au descurajat… Gena: Cum asta? Spirache: M-au întrebat cât mai dat pe ea.... Te-a păcălit. în sfârşit.. Uite ce bine-i vine. Cu banii ăştia puteai s-o iei nouă. Dar.. Vezi? Aşami place să fii! Ghigăl şi simţit. la Stănciulescu. Chiriachiţa Dacia (intrând): Bine c-a dat Dumnezeu! Ei.. S-o potţi sănătos nene Spirache. când se găseşte cu trei sute.. gata!..” Ce are să fac? M-am dus cu ei la aperitive şi-am dat o sută de lei în cap… Eu am mâncat numai o măslină… din toată afacerea… Dar ce mi-e mai necaz e că. hop! mă întâlnesc cu Tănăsescu de la Fisc şi cu Savian de la Măsuri şi greutăţi... Miza: Ce ocazie?... “Eeee... Şi-atunci.. priveşte când la Gena.._ Titanic Vals _ Gena: Eh! Nu e nimic... Altminteri n-o luam fără patru sute.. trebuie s-o uzi imediat... Cât ai dat pe ea? Spirache: (uitându-se complice la Gena): Două sute de lei. în loc să mă încurajeze de pălărie.. Miza: (privind): Hm!.. Singurul pălărier bun e Stănciulescu. or să zică ăia că sunt prost.. aşa da! Unde să scriu că te-ai hotărât să-ţi iei pălărie?!.) Spirache: Cum nu e nimic? Este! Fiindcă trei case mai sus... Nu e urâtă. Gena: Ei şi? Spirache: Şi Tănăsescu a început numaidecât cu gura: “Tiiiii! Te-ai ars. să nu-mi zici mie Tănăsescule... dă-o-ncolo de cinste. “E! Păi vezi? Să mergi cu mine la Mărgeanu.. Cam demodată. Gena: Te superi degeaba! Acu’ ai luat-o. zice.......... şi dacă nu iei aceeaşi pălărie cu două sute de lei.. (Glumeşte ca să-l îmbuneze:) Eşti bun de cinste. De la cine ai luat-o? Spirache: (nu ştie ce să mai zică) De la Măgeanu.. crezi c-am scăpat? Cum am trecut de Stănciulesc.. adevărată pomană. Miza: Păi sigur..... ce. la fel. Să fii dumneata sănătos.. te-ai păcălit. nu alta... că-i putrezeşte catifeaua. zic.” (Intră Miza) Gena: Miza. când la Miza): O sută de lei. cu trei sute de lei.. ca să scap. la Stănciulescu.. şi-a luat tata pălărie. De la cine ai luat-o?” “De la Stănciulescu”. Şi-a bătut joc de dumneata... le-am spus c-am dat numai trei sute de lei. Îndărăt nu mai puteam s-o duc. tot are fason de pălărie. c-o ajustasem pe capul meu... nene Spirache....... Spirache: Am făcut şi cinste.. Am găsit o ocazie... amărât cum eram. (îl contemplă) Şi să ştii că nu-ţi vine chiar aşa de rău..... am văzut una la fel.... (Intră Dacia) Scena 11 Cei dinainte. Dacă te duci să iei de la Măgeanu. Te-a păcălit... Spirache: (încântat) Îmi pare bine că-ţi place şi că eşti mulţumită! Dacia: Cât ai dat pe ea? Spirache: (Dezolat.... Să-mi vie nebunie. Dacia. dragă... şi eu ce m-am gândit? Dacă le spui că am dat patru sute la Măgeanu. (Degajează stânga.

om bătrân... în locul portretului fotografie din actul întâi. Defunctul n-a avut vreme s-o poarte. Dispoziţia mobilelor şi ieşirilor priveşte direcţia de scenă.) Dacia: Nu-i vine rău şi nu e urâtă.. (Ia o lăbuţă şi o dă Daciei) şi lui grande-maman (acelaşi joc. Chiriachiţa: Ptiu! Bată-te Dumnezeu... Un perfect prost gust. Ia aprinde lumina. (Fulgerându-l:) Cât ai dat pe ea? Spirache: (dezolat ca să scape) Gratis. maică.. Se transmite slujba de la biserică. să ştii.. Dacia: Sigur. Instalată comod.) Scena 1 Chiriachiţa... Chiriachiţa: Ei taci! (Îl priveşte. aparatul de radio e în funcţiune. În fund trebuie să fie o uşă care se deschide spre un balcon. Câteva clipe nu se aude decât muzica.. Doamne iartă-mă. E chiar foarte scumpă. Trebuie să fii tu care să-ţi închipui că eu o să-ţi permit să porţi pălăriile morţilor. Treaba ta! Să vezi ce-o să-ţi zică mama când o să audă c-ai dat atâţia bani pe pălărie. Chiriachiţa (trece la el): E verde. c-a murit prin surprindere. asta e! Unde vezi tu că e pomană?.._ Titanic Vals _ Dacia: Ei.. (Gena aprinde) Spirache: (ca să-i facă plăcere): Verde... Trebuia s-o iei de la Măgeanu. care a murit săptămâna trecută. că te dau afară din casă. advocatul. lângă aparat.. Asta e pălărie de creai. Vizibil. Gratis! Mi-a dat-o subprefectul de la trate-tău. Intră Miza. acuma pentru un pol. Dacia: Stănciulescu e un speculant ordinar. dar pe mine te rog să mă slăbeşti cu jjigodia. să umbli cu pălărie verde în cap?.. Că noiavem fabrică de bani.. 7 .. Un aparat de radio.... Miza (La ridicarea cortinei... Nu e pomană de loc.. ascultă sluja şi dă în cărţi. Când preotul va zice Doamne miluieşte. tu! Miza: Ia te rog. Dacia..) Miza: (Are în braţe un căţel) Bună dimineaţa! (vorbeşte alintat ca un copil): Zi bună dimineaţa lui maman... vorbeşte frumos cu Pussy.... […] Actul II (Un hol salon. verde... A trecut un an şi e zece dimineaţa. El vinde cel mai ieftin. c-aşa-mi vine să-ţi zic. E îmbrăcată într-o rochie somptuoasă şi aproape ridicolă... De la cine-ai luat-o? Spirache: (acelaşi joc): De la Stănciulescu. Şi-a luat Spirache pălărie. cum îţi vine..... sau mi se pare mie?. Da’ e nouă de tot.. Chiriachiţa foarte cucernică..) Chiriachiţa: (aspru) Marş. (Întră tocmai şi Chiriachiţa) Mamă!... tabloul în ulei al unchiului defunct. Chiriachiţa: E.. mamă-soacră.. Chiriachiţa: Pupă-te în bot cu el cât pofteşti... Chiriachiţa va avea grijă să se închine cu mare smerenie.. Să nu te prind cu în cap. Spirache: Eh. c-o casă de copii. în noua casă a lui Spirache.... doi.....

ca orbii.. Mi-a mâncat cel puţin câteva milioane din zestre... Servitoarea: (Introduce pe Nercea din dreapta.. dacă n-ar fi opoziţia. Miza: Ia te rog. ştii. Chiriachiţa: Cum vine vorba. că azi trebuie să ne-aducă rezultatul.. supusă) Să vă explic. asta e! Cum să n-aibă! El de-abia a intrat în politică.... ajutoare..) Eh!. Succes pe toată linia. Rădulescu-Nercea. nu ştiu cum să-ţi mulţumesc. Probabil că nu-ţi iese pasenţa... soro? Dacia: Fiindcă opoziţia are mai mulţi ochi decât trebuie! Asta e partea proastră. tata o să aibă pe cineva contra lui? Chiriachiţa: Ei. grăbit şi. ca să-şi facă popularitate... D-aia rămân chiori ăi de nu fac politică. Să-l văd eu deputat... cu cărţile mele. [.. Chiriachiţa: Ce să ştii tu? Eu trebuie să vă port de grijă la toţi...... (Îi indică un scaun în faţa ei. vi se închid şi vouă drumurile spre Bucureşti... spital... puţin fanfaron. au şi ei pretenţii.. când stă jos..) Dacia: (emoţionată) Vai... El n-are decât sănchidă ochii şi să-ntindă mâna. frumos şi dulţe. Fireşte că alţii. le mai iese câte o ureche de ochii ălor de trec în opoziţie.. Dacia: Te rog. ce-a făcut tata singur pentru oraş şi judeţ. Ce crezi. Dacia: Parcă îl pune cineva să le facă el? Afacerile or să le facă alţii. Dacia: Pai d-aia l-am lăsat. şi gata. Miza: Bine.. aleacă pedant): Scumpă doamnă. Îm!.. Scena 5 Dacia. Miza: (Dintr-o dată respectuoasă) Ah! Pardon! Nu ştiam că dai de tata. s-ajungă şi el cineva... Nercea: Luaţi loc. săracele! Tu ştii numai să-ţi faci unghiile şi să-ţi duci zăvodul cu maşina ca să-i dai pricomigdale şi să latre lumea la cofetărie.. mamă! Cum orbesc ăi de vin la putere.. Trebuie să fie discuţii aprinse la club. (Îi sărută mâna galant. şi ne scoatem noi paguba.. niţel afectat. n-a făcut partidul de când există: şcoli.. scumpă doamnă.. care sunt mai vechi în partid... domnule Rădulescu. Chiriachiţa: Îm!._ Titanic Vals _ Miza: Ai vrea! Jigodie de la Paris!.... (Devine serioasă şi preocupată)... biserici reparate. Nu pot vorbi niciodată politică stând jos.) Nercea: Îmi permiteţi să rămân în picioare. Dar-ar Dumnezeu să ţi se închidă.. Dacia: (care nu se ocupă decât de gândurile ei) De ce o fi întârziind atâta Nercea? Miza: Aşa e.... am înţeles... apoi iese) Nercea (afabil.. […] 8 . (Ofteayă... de aia eşti în duşi răi.. Chiriachiţa: Greu să-l convingi pe bărbatu-tău să facă afaceri.. se şi înfige la deputăţie.. Politica.. Mânca-i-ai coada!.. Na! Chiriachiţa: Dacă mi s-o-nchide mie pasenţa.] Miza: (pupă căţelul) Zăvodul mamei... parlamentul ăsta e un fel de Vatră Luminoasă? Dacia: Ar fi... (Ea se aşază pe canapea. într-un an de zile...... Chiriachiţa: (îngreţo-şată toată) Îmm!.. donaţii. Chiriachiţa: De ce. e o meserie care se practică numai în picioare.

. (E dezolat.. Miza: Să bem şampanie. ca s-azvârle piatra în capul lui Goliat...... dragă. Miza..... Dacă obiecţiunea cea mai grea a fost alta.. cu figuri în panică...... Chiriachiţa. da..... S-a făcut! Spirache e candidat! Miza: Eşti sigură? Dacia: Mi-a spus Nercea rezultatul. De energii neepuizate în căsnicii şi concubinaje de partide.) Ura!. Mai fericită chiar decât când a murit cumnatul Tache. a trebuit să ţin un întreg curs de ginecologie politică..) Să ne trăiască.. Dacia: (se repede înaintea lui. moale....) Veniţi repede. 9 . alergând pe la uşile tuturor. Chiriachiţa: Zecele meu de cupă... nu ţi-e bine? Traian: (acelaşi joc) Ce e..... E moale. pe lângă calităţi indiscutabile. epuizat.! Dacia: Aşa e. Scena 6 Dacia.. Ți-am spus eu că o să ai noroc cu carul în viaţă! Te-ai născut cu căiţă. exuberantă) Spirache. săracul!... elasticul nu e moale? Totul e să ştii să-l întinzi... şi la mai mare!. Nercea: Dar ce adică. are un defect capital! Dacia: Ce defect? Nercea: E moale. Traian Dacia: (de îndată ce a ieşit Nercea. Spirache. S-a susţinut că bărbatul dumneavoastră._ Titanic Vals _ Dacia (în întrerupe): Numai să nu-şi fi închipuit ăia cine ştie ce despre el.. (Toţi sunt lângă el. Dacia: Da... vino să te...) Maria! Adu pahare şi o sticlă de şampanie din cămară... Mai ales că Spirache lasă-mă să te las. din stânga.) Mamă! Traiane! Mizo! Copii! (Cei chemaţi întră unul după altul. e-al lui. moale.) E! (O pupă.... Ca să-i conving. Scena 7 Aceeaşi. mă!. ca să-l transformi în praştie.. tată? Chiriachiţa: Mă Spirache. pe uşi diverse... E al patrulea pe listă! În sfârşit! (Exuberantă): Trăiesc cea mai fericită zi din viaţa mea. (Trece.) Chiriachiţa: Asta e nenorocirea care ţi s-a întâmplat? Traian: Face farse.) Toţi: Ce e? Spune! Spirache: M-au pus mişeii candidat! (Rămâne cu ochii în gol.... Spirache Traian (focos): Uite-l. (Cântă arpegiul cunoscut.. intră servitoarea..) Ia spune! Ce e cu tine? Ce ţi s-a întâmplat? Spirache: O nenorocire... Ce e al lui. izbucneşte fericită..... (Sună.. (Se opreşte în faţa aerului lui dus) Dar ce ai... Era vorba de oameni virgini politiceşte. să bem şampanie.. Tam-tam-tam-tam-tam-ti-ta-ti..... Nercea: M-aţi înţeles greşit.

Miza ţi-a cumpărat automobil şi căţel. nu vreau să fiu deloc.. De-altminteri nimeni nu m-a înţeles niciodată în familia mea...) Nu primesc candidatura. şi pace.... (Spirache se întunecă din nou) Spirache: (Ferm. Pe un ton neîntrebuinţat până acum. şi mama de celălat. eşti nebun?. numai să vă fac plăcerea voastră. Cine mai e ca tine?! Spirache: Nu sunt filozof.... Dacia: Dar e foarte uşor de ghicit! Tu nu mai eşti astăzi “nea Spirache de la prefectură”.. Elasticul nu e moale? Și fiindcă tu eşti gumilastic. Dacia: Fireşte...... o să te-ndindem noi... nu primesc. asta o să faceţi.. aţi înţeles? (privind cu privire hotărâtă) Până acum am făcut tot ce aţi vrut voi. […] Dacia: Eşti îngăduitor.) Spirache: E-adevărat.. Dar dacă aşa e felul meu să fiu... […] Spirache: Ăştia care învârtesc politica în judeţ.. fiindcă şi tu eşti infirm.. şi oamenii moi sunt proşti. Spirache: (cu un surâs uşor): Eu sunt infirm? Dacia: Prostia e cea mai mare infirmitate de pe lume. bicicletă. fii-ta. Nu vreau să fiu nici întâiul...... dintr-o dată. nu eşti în toate minţile? Spirache: Voi nu mă înţelegeţi pe mine! Dacia: Siiigur. Hamlet! Decebal: Fă-te praştie. ăsta micu.. Chiriachiţa: Bravo.. şi asta. Spirache: Și.. al patrulea. nici al patrulea.... de-abia dacă mi-au răspuns la bună-ziua. asta e.. Miza: Nu se poate să faci una ca asta. (Cu dispreţ): Eu însumi... cineva care.... se ridică) Nu primesc candidatura.. Spirache: O să speriaţi vrăbiile cu mine. ca şi ea.. pentru nimic în lume. (ezită) de. sunt numai un om cumsecade. mă rog.. Să-l facem praştie. Dacia: Ce. Dacia: O să vezi tu pe cine speriem..... Deocamdată să te văd eu deputat. Nu primesc să fiu candidat. Afară de.... mamă-soacră... (Sincer): Vă dau cuvântul meu de onoarecă e adevărat... Spirache: (acelaşi joc.. douăzeci de ani de zile. am fost pus candidat pe lista guvernului. de ce sunt eu prost?! Dacia: Pentru că eşti ca o cârpă. mă ridică la ranguri pe care nu le-am visat! (Reflexie): Trebuie să fie ceva la mijloc...) Dacia: Ce.. din nenorocire. nici al nouălea. omule. trebuie să stea departe de mine. Chiriachiţa: Te pomeneşti că vreai să te puie întâiul? Spirache: Nu.. Chiriachiţa: Vino-ţi în fire... papa... 10 ... tată. voi n-o puteţi înţelege...... cât am fost funcţionar.. la unsprezece..! (Bate cu pumnii în el însuşi.... Să vă intre bine în cap. Și-acum. Tu eşti filozof.... mi-am cumpărat pălărie tare. Adineauri.... la fel... maică....... Traian: Fii serios... sunt moale... Tu te-ai mutat din casă şi ţi-ai făcut dormitorul singură.. Dumnealui – cal de curse... eu de un cap. Acum ştii? (Tremură de enervare ca o gelatină.. aşa. ce să fac? Dacia: Ce să faci? Nimic! Să laşi pe alţii să facă pentru tine. mamă-soacră.._ Titanic Vals _ Spirache: Nu fac nici o farsă.. V-am dat bani câţi aţi vrut...... moale.

. o lumină care pătrunde în fiecare.... Dacă nu v-aş cunoaşte._ Titanic Vals _ Spirache: Dar cine sunt? Dacia: Eşti “domnul Spiridon Necşulescu”.. pe care le-ai moştenit.... care stau şă cred ca o proastă tot ce-mi spui tu până acuma.. Traian (acelaşi joc): Noi!.. ca o flacără imobilă deasupra unei comori ascuse. Fie. Bine. că te omor.. Decebal: Eşti un cineva! Spirache: Și ce diferenţă este....) Vai... Spirache (Iese cu acelaşi surâs plin de taină.. vesel. (Sub privirile lor.. (Râde. Chiriachiţa: Să nu cumva să te sinucizi. Ia să-l vezi când o fi în parlament. implacabil..) Chiriachiţa: (veselă) Și să-ţi vie mintea la cap.. Dacia: (tăcere dintr-o dată) Ticălăsule.. […] Dacia: Și cu toate astea. Ei bine. (Îl ciocăne în frunte. dacă voi vă opuneţi. să nu-şi închipuie partidul cine ştie ce... Haiti!....) Dacia: (contemplându-l) Păcat că n-avem un fotograf!.) Actul III Scena 12 11 .. ştiu ce-mi mai rămâne de făcut.. V-ameninţ.... hotărâtă... Cum se cunoaşte că ai intrat în politică. o arată) Ea! Miza (acelaşi joc): Mama!... Văd că vreţi luptă..) Dacia: (admirativ) Are el! Da’ n-a avut unde să facă uz de ea până acuma.. Spirache are o lumină ciudată în ochi..... Ei! Aşa îmi place să te văd! Să trăieşti! (Îl mai pupă o dată.. Îndrăzneşti? Spirache: Da!. O să ne luptăm. Du-te repede la club. apoi devine fixă. Lumina din ochi capătă – treptat – o strălucire plină de înţelesuri. Fiecare cu mijloacele lui.. numai să lumineze.. Dacia: (privindu-l fix. mi s-ar părea că-mi sunteţi duşmani.. câte bruma mi-au mai rămas. dacă n-aş şti că sunteţi ai mei... dacă e aşa.. escortat..... Și eu. Vino să te pup! (Îl pupă..) Voi?.. să-mi tulburaţi zilele. Spirache: (calm) Mă duc la club ca să spui că primesc să-mi pui candidatura........ Toţi contra mea?..) Chiriachiţa: Uite-aşa ca noi.. câtă bruma mai am.. Miza: Și fii vesel.. mă rog între unul şi altul? Dacia: Cincizeci de milioane. ca să pot să mă apăr!. ai s-o primeşti! Spirache: Cine mă poate obliga?...) Spirache: Voi? (Îi priveşte un timp.. Spirache surâde... Iarăşi? Mereu? V-aţi unit ca să-mi distrugeţi liniştea.. definitiv) Eu! Spirache (ca şi cum până acum ar fi uitat de existenţa ei şi îşi aduce dintr-o dată aminte): Tu? Chiriachiţa: (cu aceeaşi privire ca a Daciei. ce-ai de gând să faci. Dacia: Nu fi laş! Spune cel puţin cum începi.... fără să ardă.. cât eşti de diplomat!... vesel. până la uşă de alaiul familiei..... papa. (Râd toţi.. Dacia: Ne ameninţi? Ne ameninţi tu pe noi?.

... omule... Chiriachiţa _ Traian: (uluit.. Chiriachiţa: Lasă...... “Zi-i şi dumneata numai două vorbe. de când a început votarea. Că el nu e orator. că el. Trebuie să-l fi luat la bătaie.. Dacia: Spirache? Dar ce-a făcut? Traian: Adineauri. Dacia: Și i-am dat azi batistă de olandă curată. în sfârşit. Chiriachiţa: Asul meu de pică.” Și. a vorbit. Traian: “Și aceste două vorbe sunt: vă rog să nu mă votaţi!. nene Spirache... pentru Dumnezeu! Traian: Să vezi! De azi de dimineaţă. care se duceau la vot.. mă rog.. “Fraţilor! Zice.. tata o şterge de lângă noi.... a ţinut un discurs. că n-am mai putut să stau până la urmă. partizanii. Necaz la zi mare.. să vază alegătorii că nu eşti mut!” Aş! Nici n-a vrut să audă.. Dacia: Ah! Bine mi-ar părea să-l văd cu capul umflat de cucuie...... Gena.. Dacia: Și ăia ce-au zis? Lumea? Alegătorii?. toţi.. îl roagă toţi candidaţii... pe tonul ăsta.. din vreo cinci-şase comune dimprejur..” Dacia: Slab.... prostii de-ale lui. Peste tot... Adineauri. şi ţâşti! Apare în balconul clubului... S-a făcut de râs. De ce să vă mint şi să vă înşel buna voastră credinţă?... ca să vă rog să m-ascultaţi. nentâlnim cu un grup de alegători.. peste o mie de alegători.. săracul. cred ca-nnebunit de-a binelea.. S-a făcut de râs. deşi e leşinată aproape) A-nnebunit cu siguranţă... Nercea. frate? Traian: Cum cine? Tata.. se şterge pe frunte cu dosul palmei... Traian: Ai răbdare..... “N-am să vă spui... fără convingere.. Traian... să vezi. Dacia... când ne duceam cu toţi ai noştri spre club. ca la vrep două poagoane de oameni. fără să bage de seamă nimeni... dă-i şi dă-i. Dacia: (explozie. că nu vrea să siluiască voinţa alegătorilor. 12 ..... Traian: Stai niţel!. la toate localurile de votare din judeţ şi din oraş pe unde am cutreierat... Auzi colo? Candidat care să ceară alegătorilor să nu-l voteze! Asta nu s-a mai pomenit de când e lumea.... moşii şi spune. toată bucuria.. Chiriachiţa: (îl opreşte cu un gest) Am priceput... Dacia: Cine. Slab. de credeam că-nnebunesc şi eu. Și deodată... Traian: Nu ştiu.. Dacia: Dar ce-a spus...” (Tablou) Traian: (continuă volubil şi indignat) “Să nu mă votaţi – zice – fiindcă nu merit să intru în parlament.. Mi-a stricat toată ziua de azi..” Chiriachiţa: Până aici nu e aşa de rău.. Chiriachiţa: Nu mai pupă el deputăţie._ Titanic Vals Miza... viu în faţa voastră pentru prima dată.... pentru că eu n-am făcut nimic pentru voi şi nici n-am să pot să fac.. domnule. Să se sature de discursuri.. mă rog..... Îşi scoate pălăria. ce să vă spui. Altminteri nu-mi explic.. – zice – decât două cuvinte.. Traian: Și-ncepe să ţie un discurs. Traian: Ce mut? Ce mut? Mai bine nu-l mai făcea deloc.. Mai bine îl făcea Dumnezeu mut. S-a făcut de râs... vorbeau ceilalţi pentru el şi-al arătau cu mâna ca la moşi: “Set animo selbatic amporte de fore de Congo possesion franse”. strigă) Mamăăăă! E nebun! Pe onoarea mea dacă n-a-nebunit subit.

Fii pe pace. cu gineri şi cu nepoţi. totuşi senin. Numai Gena nu este) Ce să fac? Țiam făcut gustul şi am ţinut un discurs... pentru că ai făcut ceea ce nimeni.) Dacia: Ale mele.. mă rog? (Gest al mâinilor. Spirache (încruntat oarecum): Al cui visuri. (Agitată.... nici un candidat de pe lume.. L-aş strânge de gât cu mâinile mele.) Scena 13 Cei dintâi.. La peste o mie de alegători... ale cui planuri. Daca-aş avea o putere. s-avem stupi de albine şi coteţe de porumbei. ale lor.... în atâtea inimi. de când ne cunoaştem.. Nu-nţelegi fiindcă nu mai eşti în toate minţile. Toţi sunt ostili. atâtea speranţe.... visurile mele. să-ţi dai seama că vorbele tale pătrund dintr-o dată în atâtea urechi.. Nici n-au să te voteze.... speranţele mele! Îmi pare rău că nu se potrivesc cu ale voastre. ca să cum ar întreba cu ele._ Titanic Vals _ Dacia: Te cred... (Gesturi succesive) Spirache: Da.... Chiriachiţa: Mă Spirică! Tu ai fi fost bun de apostol. Spirache: Și ce.. Nercea 13 .... fitecui. ale cui speranţe.. aşa cum sunt ele. atâtea visuri. cinstit.. n-a îndrăznit să facă până acuma. am ajuns de râsul lumii.... ale noastre.. în loc să avem şi nici o mulţumire.. la rând. Am fi fost atât de fericiţi.. l-aş omorî!. mă! Spirache: Mă flatezi. cu copii... Scena 14 Aceeaşi... tu nu vezi? Cu un gest nesocotit ai distrus atâtea planuri. şi poate... Și nu aşa.... în atâţia creieri.... în provincie.. omeneşte?...... te-ai şters pe bot de deputăţie... e asudat.. Spirache Dacia: (zărindu-l) Ce ai făcut. Familia şi liniştea în casă sunt cele mai bune lucruri pe care le-a dat Dumnezeu pe pământ... fără să râvnească lucruri care n-ar face decât s-o zbuciume şi s-o fărâmiţeze.. trăind într-un colţ de lume numai cu bucuriile ei mici.... Ah! Ce să spui? E admirabil să te vezi ascultat de o mulţime aşa de impunătoare. Dacia (explodează): Nu pentru asta. n-ar fi bine? Ce poate fi mai frumos şi mai bun în viaţă decât o familie unită. dar am şi eu planurile mele.. E nemaipomenit!. să creştem pui de găină.. Le cunosc.. nemernicule? Ce-ai făcut? Ce ne-ai făcut? Spirache: (îi priveşte pe toţi.. Știu că vrei să rămâi aici. după ce am cheltuit atâtea parale. Care e prostu ăla să-ţi dea votul cu sila. (Intră Spirache... mamă-soacră... Pentru că ai fost ridicol. şi este pentru prima dată.. Eu aşa judec... Nemaipomenit!. Chiriachiţa (vorbeşte ea..... Dacia: Știu eu visurile tale... nu e o meserie potrivită pentru un om ca mine. cu soacră.... fiindcă Dacia nu mai are glas): Mă mir că nu s-au tăvălit pe jos de râs. Spirache: De ce să se tăvălească? Pentru că le-am vorbit sincer.) Ce să mă fac? După ce m-am zbătut atâta.. Și voi să mă iertaţi (tuturor) că n-am vrut să fiu deputat. cu o mare satisfacţie pe figură.

mergi sigur pe banca ministerială. aşa că până adineauri... atâta tact. Nercea: Tocmai aici a fost marea artă a lui nenea Spirache..... Dă-mi voie să te pup. în acest moment.. socoteam lupta pierdută.. Imediat după discurs te-am căutat să te felicit şi nu te-am găsit...) Să ne trăieşti. E vesel... ascultă-mă pe mine... n-a ştiut dacă Nercea vorbeşte serios. De la Spirache.. mărturisesc. cum un discurs prin care oratorul cere alegătorilor să nu-l voteze a putut avea un efect absolut contrariu.. într-adevăr. Ai fost piramidal... nene Spirache. exuberant. Iertaţi-mă vă rog... sau îşi bate joc de Spirache): Crezi că discursul lui Spirache a fost... şi iată că salvarea noastră a venit tocmai de unde ne aşteptam mai puţin.... Să trăieşti. Dacia (care.. Chiriachiţa: Zecele meu de cupă. Discursul pe care l-a rostit adineauri a avut darul să creeze un curent nemaipomenit.) Piramidal.. Dacia: Bine..... bucurie la zi mare.. dar. ultimele buletine cad în urne... e ales. Rezultatele din judeţ erau dezastruoase.. îţi fac o făgăduială solemnă.... Știam că eşti un om de mare valoare... eşecul definitiv..... nu mă aşteptam la atâta din partea unui debutant.. a fost pur şi simplu “o lovitură”.. şi nenea Spirache... (Îl pupă. şi poate regele Ludovic al XVI-lea ar fi domnit şi azi!!! (Privindu-l pe Spirache în admiraţie. şi pentru că azi petrec o zi mare în viaţa mea...... că nu v-am dat nici bună ziua..... săracul!.... Alegătorii au pornit la vot în delir şi. cu tot optimismul meu.. Chiriachiţa: De la Spirache... (către toţi) Mai rar am văzut un atât de grandios debut politic. domnule Rădulescu.. trebuie să recunosc că succesul nostru în alegeri era aproape compromis..... Atâta finetă.. mă spânzur cu cureaua de la pantaloni de cuiul lămpii de la Prezidenţia de Consiliu. Dispăruseşi! Am aflat că eşti aici şi am venit într-o fugă... În noutatea acestui discurs... în ziua când oi ajunge şi ministru._ Titanic Vals _ Nercea: (întră în goană. Spirache: Îţi mulţumesc. nene Spirache.. care sunt geambaş de miniştri!.. În schimb. Cerând alegătorilor să nu-l voteze.. Să vă trăiască. Partidul nostru e victorios.. de la crai de ghindă. (Spirache e pur şi simplu tâmpit) Să spui drept. domnule Rădulescu...... Fotograful 14 . le-a căpătat încrederea: “Iată un om sincer!” şi-au zis.. dar sunt emoţionat. la înălţimea aşteptărilor? Nercea: Le-a depăşit. ca şi întreaga familie. stă marea inspiraţie a oratorului. istoria Franţei ar fi rămas pe loc. Nercea: Exact!.. pentru că. Ai fost extraordinar. Cei dinainte.. Spirache al nostru.... Discursul maestrului Spirache. stimată doamnă.. în favoarea noastră.. dar eu nu pricep...... de inspiraţie subită. nene Spirache. Adevăraţii oameni politici au momente de-astea. stimată doamnă. nu ştiam că eşti în acelaşi timp şi un geniu politic în stare latentă..) Cu asemenea talent. săracul.. (Arată spre Spirache) El. oraşul mergea şi mai prost.. alergând spre Spirache) Nene Spirache. succesul este asigurat... Dacă Napoleon n-avea inspiraţie să puie de-a-ndaratele tunurile la asediul de la Toulon.. o bombă căzută în tabăra duşmană tocmai la momentul oportun. (Râsete) Scena Ultimă Servitoarea. spunându-le că nu merită să fie deputat... (Îl pupă iar.... şi curentul s-a format imediat.

şi una de profil. Dacia: Trebuie să te fotografiezi. ai intrat în horă.. Fotograful: (instalându-şi aparatul pe trepied): Se poate? Coane Spirache? De ce să vă duceţi la Julieta la Bucureşti şi să nu ne încurajaţi pe noi. nu. (O ia pe Chiriachiţa şi o aşază pe un scaun în centru... (Toţi se uită nedumeriţi. Buuuun....) Coniţa.) Aşaaaa!. pe fiecare pe rând. fă-ne plăcerea asta. (Acelaşi joc cu Miza. drăguţă. că familia aşa... nu. (Intră Decebal) Fotograful: (îi aşază) Îmi daţi voie.. Gena: Acum... care. care ziceai adineauri... nu. (Servitoarea iese......) Fotograful: Sărut mâinile...... alături. şi la nimic după.. Nercea: (visător) “Coane Spirache”! Cum creează de repede poporul numele de antologie ale bărbaţilor politici… Petre Carp a rămas “Conu Petrache”... şi la mai mare... Spirache. Dacia: Și asta o ştii? Spirache: Parcă nu i-am trimis eu aici. Cheamă-l înăuntru.. Kogălniceanu – “Conu Mihalache” .. în stânga.. Dacia: Să stea pe genunchii lui tat-so! (E vorba de Decebal) 15 .... Bun...... este să te gândeşti la toate înainte.. (Intră fotograful..... amândoi... că familia pe dincolo. tată. Fotograful: Facem una de faţă. Spirache: Nu.......... Dacia: Nu vrei să te fotografiez cu “familia”? Tu... marea artă. Salut.. domnule Rădulescu!. Cu dumnealui nu! (Arată spre Nercea) Dacia: (Deschide uşa) Decebal!.. va rămâne “Conu Spirache”… Spirache: Eu nu mă fotografiez..... Spirache: Păcat că nu sunt şi ginerii. (îl contemplă) Prima generaţie.. ca să avem prima fotografie a lui Nenea Spirache în calitate de deputat. Spirache: Bine... Spirache: Nu. Nu m-am fotografiat de când mi-au trebuit două poze pentru biletul de populaţie. am dat şi noi un vot.. Nercea: De-asta fii fără grijă. coane Spirache..... Acum a doua generaţie.......) Mata.. a treia generaţie.. nuuuuu. Acum. una troi-quarts... Dacă-mi permiteţi.. (Către ceilalţi) Să fim cu toţii. hai. (Priveşte încăperea....) Nercea: Eu l-am chemat....) Conu Spirache în dreapta. Miza: Hai.. (O conduce pe Gena în spate.. Deocamdată nici nu s-a dat rezultatul la alegeri. duduie.... fotografiază-te........ de. nu mai face nazuri.. Chiriachiţa: Hai.. în picioare) Și dumneavoastră... trebuie să joci!... nu. nenea Spirache. Nercea: În politică... lasă pe altă dată.. a venit un fotograf. (Îl aşază pe un scaun. Miza: Hai.. un moment. Eşti ales! Dacia: Știi ce? Hai să ne fotografiem cu toţii. scumpă doamnă.... fetico... Spirache: Nu. (lui Traian) între surioare. artiştii locali... Decebal!..... tată.. dar numai cu voi.._ Titanic Vals _ Servitoarea: Coniţă.) Dacia: Cum te gândeşti la toate. Poftiţi dumneavostră aici..

E prima dată în viaţa mea când regret că sunt celibatar.. Fotograful: (reface poziţiile şi trece la aparat) Aşaaaa. U-na.. priviţi aici. Îl aşază la grup. trece un timp._ Titanic Vals _ Fotograful: Nu. desprinde portretul lui Tache din cui şi îl fixează în spatele grupului...) Aşaaaa!.. de unde vine mânând căruţul.... în tăcerea generală.. vă rog. do-uă.. ochii la mine. un moment.. pe covor.) Nercea: (privind) Iată o familie fericită..) Spirache: Un moment.. Un moment! (Trece cu joc de scenă când la grup. Dă-i drumu. Gataaaaa!. intră în odaia copilului. când la aparat. trei..... acuma. o iiiiideeeee mai la dreapta.... sub privirile tuturor... Duduie. Când e gata de tot.. trece la aparat şi îşi ia poziţia de operat.. vă rog. (Închide capacul obiectivului şi cortina cade. (Contemplă) Ia sta mata colea în faţă (Îl aşază cu picioarele încrucişate în faţa grupului.) Acuma suntem cu toţii. Un moment... ochii la mine. Chiriachiţa: Zi “păsărică”... capul puţin mai sus.... mata.. Nu. care îl urmăresc.......) 16 . una... (Pleacă de la locul lui şi... Vizează sub crepul negru.. c-altminteri clipesc… (Pe stradă începe să se audă flaşneta cu Titanic Vals. două. cu exclamaţiile profesionale) Aşa! Perfect! Capul puţin mai sus.) Aaacuma.. apoi.... (Până când aranjează grupul...... drăguţă! (Se aşază.... Merci.. te rog!.. Bun..