Fisă de lectură

”Titanic Vals”- comedie in trei acte

de Tudor Mușatescu
 Informații Generale
Opera apartine genului dramatic, fiind o comedie in stilul celor scrise de
I.L. Caragiale,  care satirizează aspecte ale societății, slăbiciuni umane sau
prezintă situații hazlii. Comicul (de situație, de limbaj, de nume, de moravuri
și de caracter) este principalul element ce deosebește comedia de alte specii
literare ce aparțin genului dramatic. Acesta reprezintă o categorie estetică
fundamentală.
este considerata cea ma reusita opera a lui Tudor Musatescu
● a fost publicata in anul 1932, 25 martie
● timpul si spatiul nu sunt bine precizate: ”Acţiunea se petrece în anul 1932,
în orice oraş unde există soacre, neveste şi prefecturi”
● este impartita in 3 acte
● modul de expunere predominant utilizat este dialogul.

Este infatisat un fragment din viata tumultoasa a familiei Necșulescu, o familie controversata, insetata
de bani, statutsi avere, insa saraca. Toate insa se schimba in momentul in care unchiul Tache, fratele
lui Spirache moare și le lasa in urma averea la care visau. Vestea aceasta starnește extazul familiei
sale, iar fratele raposatului este singurul care il jeleste. Odata cu banii, viata lor este data complet peste
cap.. Pe masura ce actiunea avanseaza descoperim caracterele egoiste si avare ale personajelor,
singurii rămasi cu omenie in ei fiind Spirache si Gena, fiica sa din prima casatorie.
“Ce poate fi mai frumos şi mai bun în viaţă decât o
familie unită... trăind într-un colţ de lume numai cu
bucuriile ei mici, aşa cum sunt ele, fără să
râvnească lucruri care n-ar face decât s-o zbuciume
şi s-o fărâmiţeze...”

—Spirache (actul III)

“Ah! E admirabil să te vezi ascultat de o mulțime
atât de impunătoare... să-ți dai seama că vorbele
tale pătrund dintr-o dată în atâtea urechi, în atâția
creieri... și poate, în atâtea inimi...”
”
—Nercea Radulescu
“ Drumurile nu duc numai înainte. Toate
te pot-oricînd-întoarce de unde ai plecat.”
“ Nu uita că altii îti dau posibilitatea să
trăiesti numai pentru tine.”

— Gena
“ Alegerilibere- adica fiecare voteaza cu
cine vrea, si din urna iese cine trebuie!”

— Dacia
 Lista de
personaje
Spirache: funţionar la prefectură, e un personaj compus din familie, slujbă
şicumsecădenie. De 50 de ani şi mai bine
Dacia:soţia lui, cam de aceeaşi vârstă, conservată însă bine, foarte voluntară,
foarte activă şi foarte supusă mamei sale
Chiriatiţa: soacra lui Spirache
Sarmisegetusa: fiica lui Spirache, supranumită şi prinţesa familiei. 22 de ani
Gena:fiica lui Spirache din prima căsătorie. Şchioapă şi talentată la pictură.
Traian:băiatul cel mare al lui Spirache. A ajuns să strangă, până la 20 de ani, 3clase
de liceu
Decebal, băiatul cel mic al lui Spirache. 12 ani
Petre Dinu :funcţionar la poşta locală. Prepară dreptul în particular. Are 24 deani.
Rădulescu Mircea:licenţiat în drept, fost magistrat avocat. Preşedintele
organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Socialist.
 Titlul
Titlul ales se afla in stransa legatura cu ironia si
satira operei, a intrigii ce da startul actiunii,
moartea unchiului Tache. Substantivul ”Titanic”
face referire, evident la catastrofa Titanicului
scufundat, iar termenul de ”vals” sugereaza
manipularea blanda, cinica din acea familie. Toti
membrii incearca sa-i dirijeze pe restul intr-un mod
sau altul, in scopuri nobile sau nu. In timp ce
personajele se impart in diferite tipologii, se lasa
dominati sau domina, ne dam seama usor ca
asemenea unui vals, autoritatea morala a Genei si
a lui Spiravhe variaza in functie de act ( in primul,
demnitatea si consideratia celor buni este calcata
in picioare, urmand ca in urmatoarele acte aceasta
sa creasca, ajungand chiar sa fie luata in
considerare.).
 Opinie
Luand in considerare specia literara din care face
parte, nu as putea trata cu seriozitate
evenimentele, insa ma declar dezamagita in
legatura cu portretul familiei ilustrate. Ierarhia
autoritatii se detaseaza de normele stereotipice,
deoarece in varf o avem pe Dacia, alaturi de
mama sa, Chiriachita, ce adesea isi impun punctul
de vedere, aducandu-l la rangul de ”regula a
casei”. Profitand de natura blanda, moale a sotului
sau, reuseste sa dezbine familia si sa il determine
pe acesta sa-i indeplineasca visele egolatre.
Viteza cu care se trece dintr-o
scena in alta m-a lasat cu multe
intrebari si fara raspunsuri. Mi-ar
fi placut ca actiunea sa se
concentreze mai mult pe viata
personala a personajelor precum
Gena, a greutatilor prin care a
trecut sau asupra evolutie
treptate a relatiilor din familie
dupa terminarea alegerilor.

Finalul mult prea abrupt a stricat oarecum imaginea unui viitor mult
asteptat de Spirache. Desi a fost conceput pentru a amuza lectorii,
personal am fost dezamagita de acest epilog previzibil, ce ne
deschide larg orizonturile imaginatiei.