Ulima mare dragostea a Mariei Tnase a fost grecul Clery Sachelarie

i scriu acum, ttu, scrisoarea cea mai adevrat pe care am crezut vreodat c am s-o po
. Te rog s m ieri de tot, dac poi, de tot ce i-am putut pricinui. Caut-m, caut mn
mele. Ele n-au murit i niciodat s nu le socoteti moarte. Caut-mi ochii. Ei nu te-au m
init niciodat. Caut-mi sufletul. Cci, dezlipit de carne, nu te va uita niciodat. Prin
de-mi din aer vorbele, cci nimeni nu le va recunoate. Culege-mi visele, pe care le
-am croit lng tine, i mparte-le oamenilor, cci au fost curate i rare. Te voi atepta, t
orict i-o place ie s trieti. Voi gsi attea flori pe-acolo c nu tiu dac-mi va ajung
pn vei veni, s i le cos, s fie cum am visat s-i fie viaa. Eu am s plec, i-i mulu
viaa noastr ( ) Iar vou, cele 49 de frunze verzi din primavar i galbene n toamn pe c
mi-am plimbat anii, v las cte o lacrim de emoie : Adio, frunz verde, frunz galben, tu
m salt, tu m leagan .
Citeste mai mult: adev.ro/nizkfu
================================================================================
==========================================================
Iata ce scrie artista in testament:
Las toata averea mea mobila, ce se va gasi in patrimoniu la data decesului meu,
surorii mele Aurica Tanase si sotului meu Clerah Sachelarie, cu acelasi domicili
u ca al subsemantei, pe care-i rog sa ia hotarari numai impreuna privind averea
ramasa.
Daca fratelui meu Stefan Francois Tanase ii va face placere vreun obiect indifer
ent de valoarea lui, rog pe sora mea si sotul meu sa i-l daruiasca spre calda si
duioasa amintire.
Nepotilor mei, celor trei copiii
mele, le las toata dragostea mea
precum si pe sotul Stefaniei ii
incolo si sa-l iubeasca pe nenea
it pe ei.

ai fratelui meu si celor trei copii ai surorii

de mama. Pe baietii fratelui meu si sorei mele,
implor cu cuvant de moarte sa nu fumeze de aci
Clery cum m-au iubit pe mine si cum eu i-am iub

Las cu cea mai aproga dorinta a mea ca ritualul inmormantarii mele sa nu formeze
obiectul vreunei vulgare actiuni, ci sa fie sobru (acest lucru nu s-a intamplat
, iar la funerariile artistei participat aproape un milion de oameni - n.red.)
Dupa moarte, corpul nescaldat, numai sters cu alcool, sa fie la dispozitia medic
ilor daca vor considera ca este cazul sa se foloseasca de el la autopsie. Una di
n cele doua camasi albe de matase pe care le am in dulap sa fie puse pe sub roch
ia de pichet alba ce se gaseste la spital si care se butoneaza in spate. Pe cap
sa-mi puna pichetul de coltar alb, iar in picioare ciorapi albi scurti.
Cu limba de moarte ii rog sa nu aduca nimanui la cunostinta despre moartea mea c
u exceptia oficialitatilor si in orice caz inmormantarea sa fie anuntata cu o zi
mai tarziu chiar celor ce m-au cunoscut. Nu vreau mascarada. Sa nu mi se faca p
arastas decat la sase saptamani. Sa-mi care apa cu cofa si sa se inchine cineva
la cimitir in fiecare zi timp de sase saptamani.
Sa nu vina la slujba mea religioasa niciun popa afara de preotul si parintele Be
jenaru Vasile din suburbia Caramidarii de Jos, raion Nicular Balcescu, caruia ii
sarut mainile pentru ultima data ca atunci cand mamei si tatalui meu le era gre
u, s-a oferit sa-mi fie tata si mama. Ii multumesc in veci pentru tinuta lui cur
ata si pentru omenia de care a dat dovada cum se cuvenea tot timpul vietii sale.
Daca se va putea si nu va fi greu as vrea ca pe un drum secetos si dornic de apa
sa se faca o fanatana si in loc de acele parastase, pe care le interzic, din ca

nd in cand sa fie ajutat cate un student si o studenta cu plata cantinei sau a p

osibilitatilor de masa si sa nu fie nimeni trist.
Le doresc viata lunga si sanatate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar d
aca unor le-am stat greu in drum si au considerat sa ma cunoasca dupa placul lor
si nu dupa caracterul si firea mea.
Imbratisez pe toti si doresc sa le fie viata imbelsugata, linistita, sanatoasa s
i in voie buna!
================================================================================
============================================================
Scrisoarea Mariei Tanase catre sotul ei
Trimis la 22.08.2013 de admin.
Oamenii au nevoie de mituri si idoli... Maria Tanase incape deplin in conturul u
nui asemena personaj. Artista cu un glas de exceptie si cu o maniera interpretat
iva unica, ea a adaugat acestor calitati reale o mare pofta de viata, tradusa pr
intr-un accentuat instinct de vointa si putere, ceea ce a facut-o sa sa frece de
toti puternicii zilei de la care se putea scoate un folos, oameni politici, art
isti sau ziaristi. Cam "rea de musca", si avind o morala destul de "elastica", a
facut si spionaj, dar s-a "lipit" deopotriva de primul ministru Armand Calinesc
u, de scuptorul Dimitrie Anghel (in ideea ca se va alege de la el macar cu un bu
st; n-a fost cazul...), ori de si mai celebrul Brancusi... De fapt, la o privire
mai atenta, Maria Tanase n-a fost o "interpreta de muzica folclorica", asa cum
suna cliseul obisnuit. Tiganca din mahalaua Caramidari a Bucurestilor vechi (tat
al, Ion Tanase, era vinzator de flori...), fara sa fi terminat liceul, Maria Tan
ase a fost mai curind ceea ce se cheama o cintareata de "muzica de circiuma", de
buna calitate, loc unde si-a desfasurat majoritatea activitatii artistice. Folc
lorul ei nu e tipic popular, ci, asemenea lautarilor tigani din vechime, care ci
ntau la urechea boierilor, ea a prelucrat melodiile populare si a ales (modifici
nd adesea) cu grija textele, aducind-le spre maniera muzicala de "inima albastra
", ilustrata in epoca de asemenea de alta categorie de cintece de succes, romant
ele. Aceasta trecere a muzicii populare de la sat la oras e tipica pentru migrat
ia treptata a densitatii populatiei, si a "rafinarii" gusturilor ei pe potriva e
xistentei citadine (cu derapajele inevitabile: vezi maneaua de azi...). Avem un
exemplu de asemenea productie de succes a tavernei (la noi, circiuma) de oras tangoul argentinian, creat de imigrantii italieni in tavernele Buenos Aires-ului
din anii interbelici. Dupa 1944, artista s-a adaptat perfect noilor conditii "i
deologice", trecind de la muzica de restaurant (care, fiind "burgheza", a murit.
..) la cea populara, promovata de noul regim. A continuat sa se invirta in jurul
oamenilor puternici, a putut arata un "dosar de cadre" bun (fata din popor...),
a devenit un veritabil simbol national, luata in brate de noua orinduire ("Ordi
nul Muncii", artista emerita). Inmormintarea ei (priviti imaginile dintr-un film
ulet de epoca) a devenit un eveniment public: au participat zeci de mii de bucur
esteni, inclusiv unii dintre puternicii zilei. Cit priveste scrisoarea din urma,
asazisa de pe patul de moarte, ea e atit de bine alcatuita incit iti vine greu
sa crezi mai intii ca a fost scrisa in ultima zi de viata (la ce oare se gindest
e un muribund?), si e si mai greu de crezut ca e scrisa chiar de Maria Tanase. E
probabil apocrifa, compusa de vreun admirator sau biograf dedicat, pentru a fi
adaugata la dosarul unei vieti exemplare... Idolii trebuie priviti mai de la dis
tanta; daca ne apropiem si zgiriem putin poleiala, apare materialul adevarat din
care a fost compusa viata vedetei. Si care cel mai adesea nu se potriveste cu f
otografia... Dar vedetele sint de fapt oameni, si trebuie primiti cu toate ale l
or, bune sau rele. Maria Tanase a cintat foarte bine acea muzica romaneasca, dea lungul unei vieti pasionale si pline de culoare (as pune mina in foc, dar n-am
informatii, ca a murit de cancer la plamini pentru ca a fumat toata viata, si p
entru ca, probabil, nu prea i-a pasat...).
SUPERB MARIA TANASE

A fost unica in tot ce a facut!Romanii nu prea isi mai amintesc de inegalabila M

aria T.Nu ma mai mir,
acum cand sunt la moda manelele de ultima spetza de mahala si nu folclorul nostr
u care a uimit lumea in1936
la expozitzia de la N.York.Maria T.ne-a dus faima peste ocean.Este si o anecdota
[reala?]cu geniala care a cantat
ceva improvizat in care zicea cam asa..,,ce ii lele curu svelt,,[era presedinte R
oosevelt!!!]....scuzatzi cuvantul svelt...
DESPRE MARIA TANASE

Dintre toi brbaii pe care i-a iubit MARIA TANASE, grecul Clery Sachelarie, fost mos
ier si magistrat, cu 13 ani mai mare, i-a fost singurul sot din decembrie 1950 i
pn la moartea ei, pe 22 iunie 1963. Cnd a pus ochii pe Maria, grecul scptase, era comp
let lefter Fr s se sinchiseasc, i-a dus viaa pe lng ea fr s fac nimic. ntocmind
ace i martingale la curse, osptndu-se fr reinere la Capa, unde Maria rmnea nu o dat
e costul prnzului si-l aminteste Gaby Michailescu, n cartea Maria cea fara de moarte .
Dar Maria l-a vrut si l-a iubit asa cum era. Lui i-a scris pe patul de moarte, l
ui i-a ncredintat ultimele gnduri si rugminti, lui i-a cerut iertare nainte de-a ple
ca asa cum si-a imaginat:
Cu racheta o s sui/
n tria cerului/
i fac halt de-ajustare/
Doar la cele dou Care/
Eu m urc n carul mic/
i c-un fir de borangic/
Trag cu mine la plimbare/
Tot tarafu-n Carul mare.
i scriu acum, ttu, scrisoarea cea mai adevrat pe care am crezut vreodat c am s-o po
. Te rog s m ieri de tot, dac poi, de tot ce i-am putut pricinui.
Caut-m, caut mngierile mele. Ele n-au murit i niciodat s nu le socoteti moarte. Caut
hii. Ei nu te-au minit niciodat. Caut-mi sufletul. Cci, dezlipit de carne, nu te va
uita niciodat. Prinde-mi din aer vorbele, cci nimeni nu le va recunoate. Culege-mi
visele, pe care le-am croit lng tine, i mparte-le oamenilor, cci au fost curate i rare
. Te voi atepta, ttu, orict i-o place ie s trieti. Voi gsi attea flori pe-acolo c
va ajunge timpul, pn vei veni, s i le cos, s fie cum am visat s-i fie viaa. Eu am s
, i-i mulumesc pentru viaa noastr ( ) Iar vou, cele 49 de frunze verzi din primavar i
ene n toamn pe care mi-am plimbat anii, v las cte o lacrim de emoie : Adio, frunz verd
, frunz galben, tu m salt, tu m leagan .
Maria Tnase a cntat dumnezeiete, toat lumea i tie cntecele, dar acum tii i ct de f
utut scrie fata nscut n mahalaua Crmidarilor. Si v invit s-o i ascultai ntr-un inter
a radio. Este uluitor ce talent de povestitoare avea
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=PN5wdytoNuw#at=234
http://www.youtube.com/watch?v=-ijJcvMToj0 Tiens,tiens,tiens..et na! Superb!
http://www.youtube.com/watch?v=fJCtQLUsI8g (Aperu) La malediction d'amour
http://www.youtube.com/watch?v=LX2nJbI6krs (Aperu) Doina de Dolj
Versurile"Doinei din Dolj" n limba francez i aparin artistei, iar traducerea si adap
tarea n limba francez au fost efectuate de Nicole Sachelarie. Acompaniaz orchestra
Ionel Banu.
n 1965 este distins post-mortem cu "Grand prix du disque" (Marele premiu al discul
ui) decernat de Academia Charles Cros din Paris pentru discul "Un soir ? Bucares
t avec Maria Tnase" editat la casa de discuri "Le chant du monde", pe care au apru
t cele 4 cntece interpretate n francez i alte 4 n romn.
Alexandru Tudorica

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_T%C4%83nase
http://www.facebook.com/folclormuzical
http://folclormuzical.wordpress.com/