Solutii bio-computationale n identificarea, corectarea si profilaxia factorilor d

e risc cardiovasculari (II)

Taina Avramescu
Universitatea din Craiova, FEFS-kinetoterapie, Craiova
Solutii bio-computationale n identificarea, corectarea si profilaxia factorilor d
e risc cardiovasculari I - click!
Rezumat. Se considera ca persoanele implicate n activitati sportive sustinute, ce
conduc la atingerea unui nivel ridicat al conditiei fizice, nu dezvolta o patol
ogie cardiovasculara. ntr-adevar incidenta hipertensiunii arteriale pentru aceast
a categorie de persoane este cu 50% mai redusa fata de restul populatiei. Exista
nsa anumite categorii de sportivi pentru care efortul sportiv creste riscul pent
ru hipertensiune arteriala (HTA): populatia de culoare, hiperponderali, diabetic
i, prezenta unor boli renale, sau istoric familial pozitiv pentru HTA. Sportivii
cu HTA prezinta un risc crescut pentru diverse complicatii, deoarece efortul fi
zic creste suplimentar tensiunea arteriala. Aproximativ 80 % din adolescentii ca
rea au fost identificati cu TA peste 142/92 mm Hg medico-sportiv au dezvoltat n t
imp o patologie hipertensiva. Din aceste motive toti sportivii trebuie se realiz
eze un screening pentru depistarea TA de granita. Daca aceasta este diagnosticat
a si se intiaza un tratament specific se va reduce riscul de morbididate si mort
alitate. Datorita incidentei mari a bolilor cardiovasculare si a prognosticului
acestora, sunt important de identificat si contracarat factorii de risc. Cunoast
erea fiziopatologiei acestei afectiuni, asociat cu efectele exercitiului fizic a
supra organismului poate fi un factor important n stabilirea unui tratament non-f
armacologic sau farmacologic si mentinerea sub control a nivelului TA, permitnd c
ontinuarea activitatii sportive si prevenind aparitia complicatiilor.
Cuvinte cheie: efort sportiv, boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala.
Rezultate
Repartitia cazurilor raportata la numarul subiectilor, vrsta, tipul sportului pra
cticat si nivelul de performanta a fost urmatoarea:
Fotbal:
- seniori 80 sportivi, sex masculin, medie varsta 25,2 ani, 19 cazuri cu interes
are cardiovasculara, 9 cazuri cu pre HTA, 6 cazuri cu HTA grad I.
- juniori 40 sportivi, sex masculin, medie vrsta 14,3 ani, 12 cazuri cu interesar
e cardiovasculara, 10 cazuri cu pre HTA, 2 cazuri cu HTA grad I.
Handbal:
- seniori 20 sportivi, sex masculin, medie vrsta 27,8 ani, 6 cazuri cu interesare
cardiovasculara, 5 cazuri cu pre HTA, 1 caz cu HTA grad I.
- juniori 25 sportivi, sex masculin, medie vrsta 12,4 ani, 8 cazuri cu interesare
cardiovasculara, 5 cazuri cu pre HTA.
Box:
- seniori 20 sportivi, sex masculin, medie vrsta 24,5 ani, 7 cazuri cu interesare
cardiovasculara, 5 cazuri cu pre HTA, 2 cazuri cu HTA grad I.
Tenis de cmp:
- juniori 25 sportivi, 10 sex masculin, 15 sex feminin, medie vrsta 11,1 ani, 6 c
azuri cu interesare cardiovasculara, 4 cazuri cu pre HTA.
Volei:
- seniori 28 sportivi, sex masculin, medie vrsta 23,5 ani, 5 cazuri cu interesare
cardiovasculara, 3 cazuri cu pre HTA.
- juniori 40 sportivi, 20 sex masculin, 20 sex feminin, medie vrsta 14,3 ani, 8 c
azuri cu interesare cardiovasculara, 4 cazuri cu pre HTA.
Atletism semi fond :
- juniori 25 sportivi, 7 sex masculin, 18 sex feminin, medie vrsta 14,3 ani, 4 ca
zuri cu interesare cardiovasculara, 2 cazuri cu pre HTA.
Incidenta preHTA si a HTA n cadrul lotului studiat este redata n tabelul urmator (
tabel 3). Se observa ca incidenta maxima a preHTA si a HTA la seniori s-a nregist
rat pentru box si handbal (35%), iar incidenta minima pentru volei (14,3%). Pent
ru juniori incidenta hipertensiunii arteriale a fost maxima pentru fotbal (30%)
si minima pentru atletism semifond (8%) si volei (7,5%). De asemenea trebuie rem
arcat ca n cadrul loturilor de volei, tenis de cmp si atletism s-au nregistrat numa
i cazuri de pre HTA.
Cazurile de HTA nregistrate au fost incluse n stadiile I-II; pentru aceste cazuri
s-a initiat tratament specific individualizat si s-au trasat indicatii privind e
fortul conform principiilor enuntate anterior. Toate cazurile nregistrate au bene
ficiat de recomandari privind regimul alimentar si/sau corectarea factorilor fav
orizanti.
Tabel 3. Repartitia cazurilor cu preHTA si HTA raportata la numarul subiectilor,
vrsta, tipul sportului practicat si nivelul de performanta
Sport
Nivel
Nr. sub.
Medie vrsta
Sex
Nr. cazuri pre
HTA
Incidenta lot
specific
Nr. cazuri HTA/
stadiu
Incidenta lot specific
Alte afectari cardiovasculare/nr. cazuri
Fotbal
seniori
80
25,2
M
9
11,2%
5/ std. 1
1 std.1-2
7,5%
BRDI grad I fiziologic- 6 caz.
Suflu sistolic fiziologic 4 caz.
Tulburari EKG de repolarizare 5 caz.
Sindrom hiperkinetic -2 caz.
juniori
40
14,3
M
10
25%
2/ std. 1
5%
Aritmie extrasistolica supraventriculara; spasmofilie-1 caz.
Aritmie ESV; suflu sistolic grad I/II apexian-1 caz.
BRDI inocent -4 caz.
Suflu sistolic fizologic-6 caz.
PVM fara regurgitare mitrala-3 caz.; PVM cu fina regurgitare mitrala-1 caz.
Handbal
seniori
20
27,8
M
5
25%
2/ std. 1
10%
Suflu sistolic fiziologic grad I 3 caz.
Tulburari EKG de repolarizare-3 caz.
BRDI inocent 3 caz.
juniori
25
12,4
M
5
20%
2/ std. 1
8%
BRDI inocent -4 caz.
Suflu sistolic fizologic-5 caz.
Volei
seniori
28
23,5
M
4
14,3%
-
-
BRDI inocent-2 caz.
Suflu sistolic fizologic-1 caz.
Tulburari EKG de repolarizare-1caz.
juniori
40
14,3
20M
20F
3
7,5%
-
-
Tahicardie sinusala- 2 caz.
Distonie neurovegetativa-2 caz.
BRDI fiziologic-2 caz.
BAV grad II tip I functional
Box
seniori
20
24,5
M
5
25%
2/ std. 1
10%
Tulburari EKG de repolarizare-3caz.
BRDI inocent-2 caz.
Tenis de cmp
juniori
25
11,1
9M 16F
4
16%
-
-
BRDI inocent-3 caz.;
Suflu sistolic fizologic-2 caz.
PVM fara regurgitare mitrala-2 caz.
Atletism semifond
juniori
25
14,3
7M18F
2
8%
-
-
Aritmie extrasistolica supraventriculara; spasmofilie-2 caz.
Suflu sistolic grad I/II apexian-1 caz.
Suflu sistolic fizologic-3 caz.
Tratamentul HTA la sportivi trebuie realizat numai dupa o buna cunoastere a rasp
unsului hemodinamic la efort. El a inclus initial masuri nefarmacologice privind
modificarea regimului de viata care pot fi utile n controlul prehipertensiunii a
rteriale. Daca aceste masuri nu dau rezultate n conditiile continuarii efortului
se poate asocia un tratament medicamentos de tipul beta-blocantelor selective, b
locantelor de calciu sau diureticelor. Sunt mai putin indicati inhibitorii de AC
E, blocantele neselective sau alfa 1 blocantele. Terapia asociata cu stadiul hip
ertensiunii si tipul si intensitatea efortului poate permite continuarea activit
atii sportive. Exercitiul fizic cu anumite specificitati poate fi de asemenea un
factor profilactic si terapeutic n HTA. HTA usoara poate fi tratata prin metode
nefarmacologice 6 luni. Daca valorile tensionale se normalizeaza, aceste masuri
se vor mentine. Daca TA nu se modifica, aceste masuri se vor asocia cu terapia m
edicamentoasa antihipertensiva (doze minime). Terapia cu diuretice este mai puti
n indicata la sportivii de anduranta datorita riscului hipovolemiei sau hipokali
emiei. Daca este necesar un beta blocant, se va prefera o combinatie alfa-beta.
Dupa restabilirea valorilor normale terapia se va continua timp de 6-12 luni, du
pa care se poate ncerca reducerea dozelor. Daca valorile tensionale nu se normali
zeaza sub tratament este necesara cresterea dozei sau asociarea unui alt antihip
ertensiv. Medicul trebuie sa tina cont de efectele medicatiei utilizate asupra t
olerantei la efort si de regulile antidoping.
Al doilea obiectiv se adreseaza elaborarii unei strategii de profilaxie a bolilo
r cardiovasculare prin controlul factorilor de risc. Profilaxia bolilor cardiova
sculare va fi principala, att prin identificarea eventualilor factori de risc, ca
t si prin stabilirea unei relatii cauzale a acestora cu bolile cardiovasculare,
pe grupe de vrsta si sex, evitarea acestora la pacientii tineri, prin stabilirea
unui stil de viata ct mai corect si nu numai tratarea acestora. Aceasta va avea s
ucces daca populatia va ntelege si va sustine necesitatea schimbarii stilului de
viata, a dietei si a modului de preparare al hranei, evitarea tutunului, alcoolu
lui si sedentarismului, cunoscnd beneficiile schimbarii stilului de viata.
Discutii si concluzii
Nu orice crestere a valorilor tensionale reprezinta boala hipertensiva si deci n
ecesita tratament. HTA chiar moderata, labila, necesita investigari suplimentare
: examene de laborator, radiografie pulmonara, ecografie renala, ECG repaus, efo
rt. Daca valorile TA sunt crescute usor se fac 3 masuratori n doua ocazii diferit
e, iar evaluarea se face prin control la 4-6 saptamni. Cnd valorile se mentin norm
ale se considera ca nu este HTA, se face control la 6 luni si 1 an, pacientul ne
primind medicatie ci doar indicatii cu privire la scaderea intensitatii efortulu
i fizic sau nlaturarea factorilor declansatori. Daca valorile sunt crescute usor
sau moderat se informeza pacientul, se realizeaza investigatile necesare si se a
plica masuri generale cu control periodic la 2-3 luni, evalundu-se riscul, etiolo
gia, severitatea si tratamentul.
Obiectivul oricarui tratament antihipertensiv are drept scop scaderea valorilor
TA pentru a preveni instalarea leziunilor secundare de organ. Teoretic tratament
ul trebuie aplicat tuturor persoanelor cu valori presionale constant crescute pe
ntru a preveni instalarea cardiopatiei ischemice si a AVC. Linia generala de con
duita terapeutica este urmatoarea:
1. Prehipertensiunea si hipertensiunea arteriala sistolica usoara, labila, cu
valori diastolice sub 95-105 mm Hg aparuta la sportivul cu distonie neurovegetat
iva fara alte modificari ale starii de sanatate presupune investigare paraclinic
a si supraveghere medicala n efort specific. Nu se aplica tratament medicamentos
dar se indica un tratment profilactic sI nefarmacologic, constnd n:
- regim hiposodat; sunt permise 3 g/sare /zi, stiind ca 1 g sare de bucatarie co
ntine aproximativ 400 mg sodiu. Acest deziderat se realizeaza prin neadaugare de
sare n mncarea gatita, evitarea conservelor, a mezelurilor, a brnzeturilor etc. Pe
ntru gust se poate adauga n mncare sare de potasiu.
- reducerea excesului ponderal (regim hipocaloric cu evitarea grasimilor si a du
lciurilor);
- efort fizic moderat ;
- evitarea excitantelor SNC (alcool, tutun, cafea, cola);
- eliminarea stressului si a tensiunii nervoase;
- urmarirea TA n dinamica de medicul echipei, n repaus si efort specific.
2. n cazurile cu depistare a unui focar infectios, suprasolicitare fizica/psihi
ca, interpretarea valorilor crescute ale TA, chiar moderate, devine mai rezervat
a, necesitnd o perioda de interdictie de efort pentru eradicarea focarului de inf
ectie sau restructurarea programului de pregatire n situatii de suprasolicitare.
3. Daca prin examinarile efectuate exista date ce indica stari infectioase, c
ardiopatii, afectiuni renale, endocrine, investigatiile se amplifica, se trece l
a alte etape de explorare ce includ probe functionale renale, arteriografie, doz
ari hormonale. Acesti sportivi nu sunt apti pentru sportul de performanta, n cons
ecinta se contraindica efortul. Daca afectiunile sunt tratabile si TA cedeaza n t
imp, pot relua activitatea sportiva.
n concluzie, valorile crescute ale TA trebuie interpretate n context clinic si al
anamnezei, iar interdictia pentru sport de performanta depinde de etiopatogenie,
capacitate de efort, implicare hemodinamica, tipul de efort practicat.
Bibliografie
Aktas MK, Ozduran V, Pothier CE, Lang R, Lauer MS.(2004). Global risk scores and
exercise testing for predicting all-cause mortality in a preventive medicine pr
ogram. JAMA.;292:1462-1468.
Andersson, H.I., Halden,R., Glomsaker, T (2000). Effects of surface irregulariti
es on flow resistance in differently shaped arterial stenoses. Journal of Biomec
hanics. 33: p. 1257-1262.
Bazzano LA, He J, Ogden LG (2001) Legume consumption and risk of coronary heart
disease in US men and women: NHANES I epidemiologic follow-up study. Arch Intern
Med.;161:25732578.
Bazzano LA, He J, Ogden LG, (2002). Fruit and vegetable intake and risk of cardi
ovascular disease in US adults: the first National Health and Nutrition Examinat
ion Survey epidemiologic follow-up study. Am J Clin Nutr.;76:9399.
Cerghizan A., Hancu N., Veresiu IA, (2000). Evaluarea riscului cardiovascular, I
NFO medica, nr. 5 (75)
Critchley JA, Capewell S.(2003). Mortality risk reduction associated with smokin
g cessation in patients with coronary heart disease: a systematic review. JAMA.;
290:8697.
Cuspidi C, Ambrosioni E, Mancia G, Pessina AC, Trimarco B, Zanchetti A(2002). Ro
le of echocardiography and carotid ultrasonography in stratifying risk in patien
ts with essential hypertension: the Assessment of Prognostic Risk Observational
Survey. J Hypertens; 20:13071314. OS
Doriot, P.A.,(2003) Estimation of the supplementary axial wall stress generated
at peak flow by an arterial stenosis. Phys Med Biol., 48(1): p. 127-38.
Farmakis, T.M., J.V. Soulis, G.D. Giannoglou, G.J. Zioupos, G.E. Louridas(2004).
Wall shear stress gradient topography in the normal left coronary arterial tree
: possible implications for atherogenesis. Curr Med Res Opin, 20(5): p. 587-96.
Imberti, B., D. Seliktar, R.M. Nerem, A. Remuzzi,(2002). The response of endothe
lial cells to fluid shear stress using a co-culture model of the arterial wall..
Endothelium. 9(1): p. 11-23.
Haapanen-Niemi N, Miilunpalo S, Pasanen M,. (2000). Body mass index, physical in
activity and low level of physical fitness as determinants of all-cause and card
iovascular disease mortality: 16 years follow-up of middle-aged and elderly men
and women. Int J Obes Relat Metab Disord.;24:14651474.
Himburg, H.A., D.M. Grzybowski, A.L. Hazel, J.A. LaMack, X.M. Li, M.H. Friedman
(2004) Spatial comparison between wall shear stress measures and porcine arteria
l endothelial permeability. Am J Physiol Heart Circ Physiol. 286(5): p. H1916
Khaled Sleik; Allan L. Klein(2004) Evaluation of the Patient With Heart Disease:
Integrating the Physical Exam and Echocardiography, JAMA; 292: 2404-2405
Kornet, L., A.P. Hoeks, J. Lambregts, R.S. Reneman (2000). Mean wall shear stres
s in the femoral arterial bifurcation is low and independent of age at rest. J V
asc Res. 37(2): p. 112-22