Capital

Populaie
Coordonate
Bruxelles
1.031.215 (2007)
505048N 4219E
Limbi oficiale neerlandez, francez,
german
Sistem politic monarhie constituional
Rege
Prim-Ministru
Albert II
Yves Leterme
Independen
declarat
recunoscut

4 octombrie 1830
19 aprilie 1839
Suprafa
Total
% apa
Loc 139
30.528 km
n/d
Populaie
Total
Densitate
Loc 76
10.584.534 est. 2007
344,32 loc./km
PIB (nominal)
Total (2006)
PIB per capita
Loc 18
$394,5 de miliarde
$41.605
PIB (PPC)
Total (2004)
PIB per capita
Loc 30
$316,2 de miliarde
$31.400
Moned euro (, EUR)
Comuniti i regiuni

Pentru detalii, vezi: mprirea administrativ a
Belgiei.

Pe lng nivelul federal, conform constituiei
revizuite n 1993, Belgia conine nc 2 niveluri
de administraie federal:
3 comuniti lingvistice:
Comunitatea flamand din Belgia;
Comunitatea francez din Belgia;
Comunitatea germanofon din Belgia.
3 regiuni:
Flandra, subdivizat n 5 provincii:
Anvers;
Limburg;
Flandra de Est;
Flandra de Vest;
Brabantul Flamand.
Valonia, subdivizat n 5 provincii:
Brabantul Valon;
Namur;
Lige;
Hainaut;
Luxemburg;
Regiunea Capitalei Bruxelles.

Regiunea Capitalei Bruxelles
Complex metalurgic lng Lige
TRADITII SI OBICEIURI
De Craciun, traditia spune ca se mannca clatite iar femeia este sefa n casa. In timp ce
se pregatesc clatitele, pentru a avea prosperitate tot anul, trebuie tinuta o moneda n
mna stnga iar cu dreapta tinuta coada tigaii si se arunca clatita n aer ca sa se ntoarca.
Cu privire la masa traditionala de Craciun, influenta bucatariei franceze este evidenta
inca de la aperitiv, care consta in scoici si sampanie. Felul intai contine o supa de
vaca dupa care urmeaza un aperitiv cald, de obicei peste. Iar la felul principal, masa
de Craciun a belgienilor consta in curcan umplut cu trufe. Dupa care urmeaza desertul,
o inghetata de vanilie cu sos de ciocolata.
"Buturuga de Craciun" nu lipseste nici ea de pe masa de sarbatori a belgienilor. Iar
dupa masa, spre miezul noptii se porneste spre slujba.
Asemanarile cu Craciunul francezilor continua si la masa de a doua zi : mancarea este
mai usoara, se pastreaza supa, iar curcanul este inlocuit cu homar cu salata si sos
tartar, andive, fasole verde cu bacon, morcovi, cartof.
Belgienii nu srbtoresc Crciunul dect o zi, pe 25, cnd de obicei i viziteaz familia.
GASTRONOMIE
Populatia Belgiei e impartita in doua culturi distincte: flamanzii in jumatatea nordica si valonii in cea
sudica. Tara este faimoasa pentru midiile si cartofii pai prajiti, vafele (waffles) si cicoarea (chicory)
sa. Ciocolata fina este o pasiune, iar magazinele care o vand sunt in fiecare piata. Belgienii consuma
mai multa bere decat vin, aceasta fiind produsa in micile si vechile berarii familiale, devenind o traditie a
familiei. Berea se serveste cu preparatul national carbonara flamande, o tocana de vita.
Din cateva tablouri ale lui Brueghels si Teniers ai putea presupune, probabil, ca belgienii mananca mult si
e adevarat ca ei iau mancarea in serios, foarte serios. Belgia are o mare reputatie gastronomica si e
imposibil sa gasesti un restaurant care sa-ti serveasca o masa saraca.
Gatitul este distractia nationala, dar si o arta in acelasi timp. De la cel mai popular han pana la cel mai
elegant restaurant, de la fermier, miner si otelar pana la baron si duce, prepararea mancarii este aproape
o religie. Belgienilor le place sa manance si, datorita istoriei lor tumultoase, au luat partea cea mai buna
din gastronomia europeana. Tara a fost invadata si condusa de multe popoare (romani, vikingi, francezi,
spanioli, australieni, olandezi, englezi si nemti). Belgia a devenit un punct de intalnire intre cultura
germanica din partea nordica a Europei si cea latina din sud, ceea ce a influentat bucataria. Tehnicile de
preparare si ingredientele au fost asimilate de bastinasi, care in Evul Mediu si-au dezvoltat o gastronomie
proprie. Astazi, belgienii pot spune cu mandrie ca mancarea lor este gatita cu finetea fraceza si servita cu
generozitatea nemteasca.
Locuitorilor le plac cartofii si sunt indragostiti de vanatoare si, deci, de carne. O friptura, painea si berea
de multe ori alcatuiesc o masa. Pestele si produsele marine sunt importante. Consomme-urile joaca un
rol de baza, iar asa numitele waterzooies (tocana) sunt cele mai apreciate. Retetele sunt specifice
Flamandei, partea de nord-vest a tarii si se prepara cu pui si peste. Se servesc cu cartofi fierti si multa
bere. Gastronomia medievala inca mai influenteaza bucataria actuala, prin predominanta condimentelor,
mustarului, otetului si a fructelor uscate, care dau preparatelor o aroma dulce-acrisoara si dulce-sarata.
Migdalele si condimentele se folosesc din abundenta, iar verdeturile pentru aperitive, salate, carne si
chiar pentru deserturi.
Vizitand Belgia vei fi imediat cucerit de cicoare, midii si ciocolata. Cicoarea belgiana are un loc de
onoare in meniuri si un stil unic de cultivare. Aceasta planta a fost descoperita in mod accidental de un fermier
belgian Jan Lammers, in 1830, cand s-a intors de la razboi si a gasit cicoarea (folosita pentru cafea si pastrata
in hambar) cu muguri si frunze albe. I-a placut aroma distincta, acrisoara.
A mai fost nevoie de inca 30 de ani ca aceasta cultura sa aiba success. In 1872 a fost introdusa la Paris
si a fost denumita aurul alb. In Belgia, in 99 de cazuri din 100, ea se serveste fierbinte, in timp ce in Statele
Unite se prefera cruda. O frunza are o singura calorie si are o valoare nutritiva considerabila, prin continutul
sau de minerale. Cu cat este mai proaspata, cu atat este mai dulce si mai putin amaruie. Se poate servi in
salate sau cu creveti si alte legume. Intotdeauna se foloseste unt pentru prepararea cicorii. O alta specialitate a
casei sunt midiile. Sunt 12 retete diferite pentru pregatirea lor, fierte in bors, gratinate cu rosii si branza,
marinate, in aspic, etc.
Pe strada poti servi frites sau cartofi prajiti. Belgienii sunt inventatorii acestui delicios preparat.
Datorita metodei de prajire, cu untura, si ingredientelor folosite, acesti cartofi prajiti au un continut mult mai mic
de grasime si sunt mult mai gustosi. Peste tot se afla standuri numite fritures. De multe ori poti chiar, literal, sa-
ti urmezi nasul pentru a ajunge la una dintre ele. Se servesc in portii mari si mici, in cornete sau farfurii de
hartie, cu maioneza, mustar si ketchup.
O alta gustare populara sunt vafele belgiene, un preparat traditional pentru dimineata de Craciun.
Se servesc si de Anul Nou sau la ocazii importante, ca nunta si botezul. Ele se ofera persoanelor aflate in
convalescenta pentru a le reda apetitul si puterea.
In Bruxelles sunt nenumarate magazine cu ciocolata. Ciocolata belgiana nu contine conservanti sau
arome si coloranti artificiali. Cea mai buna este facuta din crema proaspata si nu are termen de garantie decat
cateva zile. Ea este frumos impachetata si se vinde decorata cu aur, cristal si oglinzi. Pralinele belgiene sunt un
termen generic pentru orice ciocolata cu crema. Pralinele sunt un amestec de ciocolata cu lapte si nuci sau
caramele.
Micul dejun consta in general in paine, unt, gem, branza, cateodata oua fierte usor sau omlete,
servite cu cafea sau ceai. Pranzul este consistent, dar de obicei mai usor decat cina. Insa 90 % din meniuri
nu fac o distinctie intre dejun si cina. Ce este disponibil seara se poate servi si la pranz, la acelasi pret, in
majoritatea restaurantelor.
GASTRONOMIE
Beri Oude Kriek
Belgienii prefera vin sau bere la masa. Ei au o aversiune pentru a bea apa.
Totusi, cateodata, comanda Vittel sau Perrier. Ei consuma intr-un an 200 de litri
de bere pe cap de locuitor. Belgia este paradisul bautorilor de bere, avand 350 de
berarii si 500 de sortimente. Berea lor le umbreste pe cele din Germania, Olanda si
Danemarca. Gatitul cu bere, bors sau apa este ceva obisnuit, putine retete find
complete fara gustul delicios de bere. Una dintre cele mai tipice este cea pentru
tocanita flamanda cu bere (carbonara flamande). Retetele cu bere nu se
limiteaza doar la aperitive, fiind chiar cateva retete pentru supe care
include bere, iar pentru vafele belgiene laptele sau apa au fost inlocuite cu
bere.
MENIURI PRACTICATE
Mncarea belgian este consistent i
trebuie stiut ct de ct ce s comandai.
Meniul cuprinde supe (cea mai
cunoscut e supa de ceap), aperitive
gen crepe (cltite), cu carne tocat i
foi de dafin (crepe de Bruges), sau
crepe cu bacon i cacaval.
ns aperitivul principal i de senzaie
este fondue de brnz, Fondue
Savoyarde, foarte gustos. Crema de
brnz fiind compus din telemea de
vac, ca dulce i brnz Roquefort, n
care, cu ajutorul unor epue, se
nmoaie buci de pine prjit prin
acest amestec fierbinte.
FELUL PRINCIPAL
Ra n sos alb, cu garnitur de
stoemp cu varz (piure gustos de
cartofi amestecat cu varz i cu puin
bacon).
Pui Wellington
Hachis Parmentier (un fel de musaca,
dar la care cartofii sunt btui piure, nu
pui buci ca la musaca - gust fin,
deosebit).
Cartof Farcies (un cartof mare, copt i
umplut cu jambon, ciuperci).
Friptur de vit n sos alb.
DESERTUL
Gaufre de Liege cu ciocolata
Fondue de fructe (mere, portocale
tiate n bucele si date printr-un
amestec de sos de ciocolat cu nuc)
Mr copt
Tortule de ciocolat.
BAUTURI
cea mai importanta bautura si cea mai
consumata este berea
exista cca 650 de marci inregistrate
Stella Artois
Jupiler
Duval
Maes
Capital Berna
4657 N 727 E
Ora
principal
Zurich
Limba
oficial
Germana, Franceza,
Italiana, Reto-romana
Sistem politic Republic Federal
- Preedinte Doris Leuthard (2010)
- Cancelar Corina Cassanova
Independen

Declarat: 1291
Recunoscut: 1648
Suprafa
- Total 41.285 km (Locul 132)
- Ap (%) 4.2 %
Populaie
- 7 508 700 loc. (Locul 92)
- Densitate 181 loc./km
PIB
- Total $233 Miliarde (Locul 35)
- Per capita $30.186
Moned Franc Elveian
Confederaia Elveian se mparte n 26 de cantoane
TRADITII SI OBICEIURI
Avand o gandire ordonata, grijulii cu banii si constienti de mediu, elvetienii acorda o atentie
deosebita detaliului .Nu e de mirare ca ei sunt buni la conducerea bancilor, hotelurilor
si cailor ferate, dar si la fabricarea ceasurilor de mana si executarea unor proiecte
ingineresti complexe .
Elvetienii sunt o natiune iubitoare de sport, iar terenul montan e ideal pentru nasterea unor
campioni la sporturile in aer liber. De-a lungul timpului, o pleiada de celebritati a fost
atrasa de Elvetia datorita combinatiei sale de neutralitate si toleranta. Astazi Elvetia e
privita ca un refugiu pentru cei extrem de bogati, care nu sunt urmariti aici de
paparazzi si de ziarele de scandal.
Elvetienii iubesc artele. Pentru o natiune extrem de conservatoare, Elvetia a produs cateva
forme de arta extrem de inovativa in ultimii 100 de ani: dadaismul in literatura si
inovatiile arhitecturale ale lui Le Corbusier cel mai influent arhitect al secolului, pentru
care,simplificarea designului era o prioritate .In fiecare oras mare exista o Kunsthaus
(galerie de arta).
Muzica, baletul, filmul sunt la loc de onoare aici. In fiecare sat exista un Musikverein (club
de muzica). Ecoul sunetului de bucium inca mai umple vaile pe data de 1 august, ziua
Nationala a Elvetiei .
Bucataria elvetiana e vestita in toata lumea .Ce poate fi mai ispititor decat ciocolata
elvetiana si branzeturile, in special cascavalul Emmentaler si Gruyre.
Vinurile elvetiene sunt castigatoare de medalii internationale, cel mai bine pastrat secret fiind
cel al obtinerii vinurilor dulci.
In ceea ce priveste ciocolata, toate micile orase au ,,Chocolatiers specializati, care deseori
prepara propriile specialitati.
Binecunoscut dar nu foarte comun, un instrument traditional elvetian este Alphornul si are
in jur de 2.5 m. Instrumentistii trebuie sa fie capabili sa cante la Alphorn dar nu exista
gauri sau ajutaje mecanice, ci doar trebuie sa canti cu buzele.
Hornussen este un sport care se aseamana cu golful si hockey-ul ce a fost probabil inventat
in secolul XVII. In zonele rurale acest sport de echipe este foarte important.De obicei au
loc meciuri intre sate. In tecut aceste trei meciuri se finalizau de obicei cu un fel de razboi
civil si cu niste reguli. La inceput mingea era doar o piatra cu gauri in ea. Cand era in aer
aceasta piatra cu gauri facea un zgomot de horneta de unde si numele de hornet-
Hornussen. Astazi folosesc material sintetic. Un bat de plastic lung pentru a lovi mingea la
peste 100 m distanta in terenul advers. Cealalta echipa incearca sa opreasca mingea
(viteza de 200 km/h) cu niste panouri de lemn inainte de a ajunge jos.
Desi tara nu a avut un rol activ in razboi din 1848 (razboiul civil), avem o bine organizata
armata. Asta inseamna ca fiecare tanar trebuie sa se duca in armata. Prima perioada de
instructie este de aproape 4 luni. Dupa aceea ei trebuie sa se duca in armata in fiecare an
sau la fiecare 2 ani pentru aproape 3 saptamani. Numarul total de zile de armata pentru
fiecare soldat este de 300 de zile. Fiecare are echipamentul sau de armata acasa .
Exercitiile de tragere sunt obligatorii.
Prin integrarea armatei in viata publica s-a nascut un sport curios: Rifle-Runing. Distantele
sunt de aproximativ 15 mile si greutatea transportata in rucsac este de 6.2 kg. Au loc mai
multe meciuri consecutive si de asemenea un campionat.

GASTRONOMIE
Bucataria elvetiana se bucura de multe influente din partea vecinilor mai mari, Germania,
Italia sau Franta. Insa bucataria elvetiana este cunoscuta datorita faptului ca produce
tipuri de cascaval unice in lume sau o ciocolata absolut delicioasa Nu este sofisticata, ci
puternic traditionalista, si ea poate fi considerata una plina de calorii.
Ingredientele de baza
Lactatele nu exista ramura mai puternica in industria alimentara elvetiana decat
producerea de specialitati de cascaval, 99% dintre acestea fiind pe baza de lapte de vaca;
exista mai multe tipuri de branza si de cascaval, prinicpala diferentiere facandu-se in
functie de perioada de maturare; cele mai cunoscute tipuri de cascaval elvetian sunt
Emmentaler, Gruyere sau Appenzeller;
Carnea ca in orice tara europeana, porcul, puiul si vita se consuma regulat, ca
si curcanul de Revelion; elvetienii sunt experti la carnuri afumate, in special la carnati
afumati; carnea de vitel este foarte apreciata in Elvetia, fiind servita la cuptor, alaturi de
sos de ciuperci si de cartofi copti;
Vegetalele - cartofii sunt de baza si reprezinta aproximativ un sfert din bucataria
elvetiana; urmeaza ceapa, usturoiul, ciupercile si varza; cerealele sunt extrem de
importante pentru elvetieni, producatori a nenumarate specialitati de paine din cereale
integrale, mult mai sanatoase decat cele prelucrate; fructele, in special cele de padure, se
regasesc cu marinimie la deserturi;


Feluri renumite de mancare
Rosti este considerat un fel complet traditional elvetian si se serveste doar la micul dejun;
de-altfel, o vorba din Elvetia spune ca nu se poate servi micul dejun fara Rosti; reprezinta
cartofi dati prin razatoare si gratinati, fie la tigaie, fie la cuptor, sub forma unei chiftele sau
a unei clatite; in multe cazuri, Rosti este compus si din ceapa, bacon sau cascaval;
Fondue multi oameni cred ca fondue-ul apartine de bucataria belgiana, insa este gresit,
este o marca a bucatariei elvetiene; consta dintr-un amestec de minimum trei tipuri de
cascavaluri (obligatorii sunt mereu Emmentaler si Gruyere), care sunt topite la foc, intr-un
vas rotund si inalt, alaturi de vin alb, usturoi, verdeata; se serveste mereu fierbinte, iar in
crema de cascaval obtinuta se inmoaie bucati de paine; se pune pe masa un singur bol
din care se servesc persoanele aflate la masa, cu ajutorul unor tepuse metalice in care
se infig bucatile de paine;
Papet vaudois este un fel de mancare consistenta, pe baza de cartofi, praz si carnati,
facuta la cuptor;
Raclette reprezinta un tip de cascaval semimaturat servit fierbinte, insa in acelasi timp
repezinta si un intreg dispozitiv de servire a acestui cascaval, care include un mic grill
electric in care se topeste cascavalul, care apoi se scurge in farfurie sau se taie felii
subtiri si se pune peste cartofi; in bucataria mondiala, Raclette este considerat fast-foodul
elvetian;
Bndner Nusstorte este unul dintre principalele deserturi, dintr-o varietate mare si inedita
de dulciuri elvetiene; repezinta miez de nuca usor caramelizat, invelit in aluat de biscuiti;
Rosti Fondue
Papet Vaudois
Raclette
Bndner Nusstorte
Bauturile elvetiene
Rivella este cea mai populara bautura elvetiana racoritoare, fiind facuta pe baza de caimac
de lapte, avand un continut mare de lactoza. Se serveste rece. Tot ca bautura racoritoare
se regasese sucul natural de mere, care in multe cazuri este fermentat si comercializat
sub forma de cidru.
Vinurile elvetiene sunt necunoscute pe plan mondial, insa sunt considerate de calitate, in
special cele albe. De altfel, fara vinul alb elvetian nu ar exista fondue-ul.
Bucataria elvetiana a produs si produce bucatari-sefi recunoscuti pe plan mondial, iar Elvetia
se afla pe locul 2 in lume in privinta numarului de stele Michelin pe cap de locuitor
atribuite restaurantelor, dupa Japonia; se spune ca restaurantele elvetiene nu
dezamagesc niciodata, nici un client; si elvetienii consuma regulat mamaliga, insa doar in
partea cu influente italienesti in bucatarie; ca si in Italia, mamaliga din Elvetia se cheama
polenta;
Platoul elvetian de mezeluri, servit ca antreu, este considerat a fi unul foarte gustos si care
merita incercat mereu, gratie ingredientelor naturale si a tehnicilor de gatit naturiste
folosite: carnea din care se fac mezelurile este de cea mai buna calitate, iar in producerea
acestora nu se folosesc ingrediente sau metode neconforme cu statutul de mancare
sanatoasa.
Exista variatii mari de la o regiune la alta si fiecare canton elvetian isi are propriile traditii
culinare.
Geneva, de exemplu, este zona in care se produc cele mai multe tipuri de carnati. Carnati
albi din carne de vitel serviti cu piure de cartofi, prune si sos de ceapa, iar attriaux sunt
carnaciori din ficat de porc si ierburi aromatice.
Berna este faimoasa pentru asortimentele cu afumaturi servite cu varza murata iarna si
cartofi frantuzesti, vara. Dulciurile preparate in aceasta zona sunt pregatite cu alune de
padure, miere si scortisoara.
Specialitatile din Fribourg includ fondue cu cartofi, briose aromate cu sofran si un tip de supa
pregatita cu branza, paste, legume si ierburi aromatice.
In Lucerne se prepara foarte des un fel de mancare cu pere uscate, cartofi prajiti si bacon.
Fondue-ul pregatit in aceasta regiune este aromat cu un vin alb din Neuchatel, iar raa
fiarta in vin rosu este o delicatesa foarte apreciata.
Atmosfera culinara din Ticino seamana foarte mult cu cea din Nordul Italiei. Aici se
pregateste minestrone ticino, o supa de legume si fasole alba si osso buco. In aceasta
regiune se mai pastreaza traditia pregatirii prajiturii. Desertul preparat din firimituri de
paine integrala stropite cu vin rosu si apoi incalzite in sirop de soc, stafide si smantana era
rezervat doar pentru nunti.
Zurich este cunoscut pentru snitelele sale felii subtiri de carne de vitel servite cu sos de
smantana si vin alb si pentru frigaruile cu bacon si ficat de vitel aromate cu salvie.
Cele mai delicioase dulciuri sunt produse in regiunea Basel. Biscuitii si fursecurile coapte in
preajma Craciunului sunt pline de nuci, alune de padure si ciocolata.
Faimoasele branzeturi elvetiene. Pe langa ciocolata si ceasuri, Elvetia este cunoscuta si
pentru productia de branzeturi. Peste 150 de tipuri de branza sunt produse aici, iar multe
dintre ele nu sunt cunoscute in afara tarii. Cele mai cunoscute branzeturi elvetiene sunt:
Gruyre, Emmental, Tilsit si raclette. Toate aceste tipuri de branza sunt folosite pentru
prepararea specialitatii elvetiene denumita fondue. Branza este topita impreuna cu vin si
condimente si apoi este mancata cu bucatele de paine.

Capital Budapesta
Ora principal Budapesta
Limba oficial
Sistem
polmitic
Maghiar
Republic
parlamentar
- Preedinte Pl Schmitt
- Prim-ministru Viktor Orbn
Independen Decembrie 1000
Suprafa
- Total
93.030 km
(Locul 109)
- Ap (%) 0,74%
Populaie

10.020.000 loc.
(Locul 79)
- Densitate 107,84 loc./km
PIB
- Total $156,284 mld.
(Locul 49)
- Per capita $15,542
Moned Forint (HUF)
Budapesta - Viaa oraului este plin de
festivaluri culturale naionale i
internaionale, de evenimente sportive
internaionale, dar i de evenimente muzicale
pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzic
Sziget sau Parada Budapesta
corespunztorul Paradei Love din Berlin.

Zile de sarbtoare
1 ianuarie - Anul Nou
15 Martie - Ziua Revoluiei din 1848
Srbtori religioase - Pate - luni, Rusaliile
1 Mai - Srbtoarea muncii
20 August - Ziua Regelui Sfantul Stefan
23 Octombrie - Ziua Republicii
25-26 Decembrie - Crciunul

GASTRONOMIE
Buctria maghiar - un amestec de elemente orientale
cu delicata elegan a buctriei franceze i italiene -
este renumit pentru mncarea predominant picant
i pentru delicioasele dulciuri de cas.
De-a lungul secolelor, buctria maghiar s-a mbogit
cu un adevrat curcubeu de arome inconfundabile.
Diferitele ingrediente utilizate de unguri la prepararea
mncrurilor, au fost adoptate din buctriile mai multor
culturi.
Astfel, usturoiul, ceapa i tieii au fost preluate de la
italieni, boiaua, roiile i cartofii din rile Americii
Centrale .a.m.d.
Ca i n alte pri ale lumii, buctria ungar se
bazeaz pe o mare varietate de ingrediente, pe
condimente caracteristice i pe metode specifice de
gtit. Caracteristica de baz este combinaia unturii
cu boiaua i folosirea smntnii - acesta este i
modul de a gti tocnia (prklt), procedura de
prjire, de nbuire i folosirea rntaului.
Popularitatea crnii de porc i a unturii are originea n
timpul invaziei turceti, deoarece soldaii turci au
rechiziionat toate animalele n afar de porci.
ntre verdeurile mai des folosite se numr
tarhonul i cimbrul. Ingredientele-vedet ale
gastronomiei maghiare sunt ardeii iui (paprika),
usturoiul, piperul negru i ceapa. Alte ingrediente i
mncruri specific ungureti sunt ceapa de la Mak,
ficatul de gsc, supa de pete i nenumrate
sortimente de crnciori. La rndul lor, cartofii i
ardeii grai, smntna i sosul de roii sunt
prezente n aproape toate mncrurile.
Preparatele lor sunt grase, cu rnta mult de fin i
smntn, iar sosurile sunt groase i grase.
Buctarii maghiari sunt mari maetri ai deserturilor,
turos csusza - paste cu brnz, smntn i
stafide; cltite cu ciocolat i rom; trudel umplut
cu viine, brnz sau mac, glute a la Somloisi,
tort Dobo
Ca i informaie inedit, n timp ce alte naiuni obin
uleiul prin presare, maghiarii obin grsime din
topirea slninii. Aroma special astfel obinut d
mncrii un gust unic, mrturisesc specialitii. n
timp ce este prjit n untur de porc, ceapa eman
uleiuri volatile.
Pe lng bucate - celebrul Tokay regele vinurilor
(n.r. potrivit specialitilor unguri), palinka i peste
o mie de alte soiuri de vin ntregesc aromele specific
maghiare.
MICUL DEJUN
Ungurii mananca de obicei la mic dejun un
sandvi cu pine proaspt sau toast, unt,
brnz sau smntn diferite tipuri de
brnzeturi, sunca, pateu de ficat (numit
mjkrm sau kenmjas), salam, carne de
vit, limba, carnati cabanos).
Ungurii mananca si ou (prjite sau fierte),
legume (ca de exemplu ardei, roii, ridichi,
castraveti).
Cateodata, maghiarii servesc la mic dejun o
cesca de cafea/lapte cu paine prajita, un
strudel cu gem /miere de albine sau niste
fructe.
DEJUN
Masa de prnz este principala mas a zilei, de obicei, cu mai multe cursuri. Uneori se incepe
cu un aperitiv rece sau cald (de exemplu, pete, ou sau ficat), apoi supa, un preparat de baza
cu salata si la sfarsit un desert.

Supe:
- sup de pete
- sup de legume
- sup de pui/vitel
- sup de fasole uscat (Mor Jkai )
- sup de ciuperci slbatice
- sup de vin
- gula sup
- Sup din semine de chimion



Preparate de baza
Fzelk (iahnie de legume tocate)
Szkelygulys (tocan de gula, fcute cu
trei feluri de carne)
Papriks krumpli (pe baz de tocan de
crnai i cartofi condimentata cu boia de
ardei)
Hortobgyi palacsinta (cltite, umplute cu
carne de viel tocata)
Stefnia szelet sau Stefania felii (fleic cu
ou fierte n mijloc)
Pecsenye ( friptur de porc servita cu
varz) etc.
DESERT
Cel mai delicios este strudelul,
clatitele Gundel, gogosile Somloi
si Gesztenye Pure (prajitura de
piure de castane acoperita cu
frisca).
Specialitatile mai includ paste
sarate sau dulci, dintre care
specialitatea Turos Csusza (paste
cu branza de vaci si crema
acrisoara).
Cina
Este mai puin semnificativa dect masa de prnz;
Poate fi similara cu micul dejun, servindu-se de obicei, un sandwich, iaurt
sau virsli (crnai) i este formata din doar un curs;
La desert se servesc clatite (palacsinta), mai rar un tort.